Tablouri unidimensionale ( vectori )

Publicat de giani pe august 27, 2014

Publicat în: Uncategorized. 10 comentarii

https://gianibuzatu.wordpress.com/2014/08/27/tablouri-unidimensionale-
vectori/

Parcurgerea cu prelucrarea elementelor :

1. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,

numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se calculeze media aritmetica a
componentelor tabloului.

Rezolvare

2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,

numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine Valoarea minimă şi
valoarea maximă.

Rezolvare

3. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,

numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se afişeze valoarea componentei cu
număr maxim de divizori. In cazul în care sunt mai multe astfel de componente se v-
a afişa cea cu valoarea cea mai mică. Exemplu. pentru a=(10, 49, 35, 25, 6, 3) se
afişează 6.

Rezolvare

4. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100)

componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine valoarea
maximă şi de câte ori apare aceasta în tablou.

Rezolvare

5. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=1OO) componente,

numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se verifice dacă tabloul este ordonat
(crescător sau descrescător).

Rezolvare
6. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se realizeze următoarele prelucrări:

a. Să se afişeze şi să se numere elementele pare de pe poziţiile impare ale unui

vector.

b. Să se numere elementele pozitive şi pare.

c. Calculati produsul elementelor negative.

d. Să se calculeze media aritmetica a elementelor pozitive.

Rezolvare

7.Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100)

componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine dacă
oricare doua elemente alaturate din tablou au parităţi diferite. Se va afişa Da sau
Nu. Exemplu. pentru n:5 şi V=(3, 6, 1, 18, 13) se afişează Da

Rezolvare

8.Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100)

componente numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine dacă oricare
două elemente alăturate din tablou au semne diferite. Se va afişa Da sau
Nu. Exemplu. pentru n=5 şi V:(3, -6, 1, -8, 13) se afişează Da

Rezolvare

9.Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100)

componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se realizeze
următoarele prelucrări: a. Să se afişeze valorile prime. b. Să se afişeze numerele
prime a căror invers este tot un număr prim.

Rezolvare

10.Se citesc elementele a doua tablouri unidimensionale a si b cu m respectiv

n (m,n<=100) componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa
se determine câte din elementele tabloului a sunt strict mai mici decât
toate elementele din b.

Rezolvare

11.Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=1OO)

componente numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine elementul
cu numărul de ordine k din tabloul ordonat Crescător, fără a se ordona
tabloul. Exemplu. pentru n=8, k=4 şi v=(3, -6, 1, O, 2, 6, -8, 13) se afişează 0.

Rezolvare

12. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu (n<=1OO)

componente numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se determine pe ce poziţie
se va situa primul element din tablou după ordonare crescatoare, fără a se
ordona tabloul. Exemplu. pentru n=8, şi v:(3, -6, 1, O, 2, 6, -8, 13) se afişează 6.

Rezolvare

13. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=1OO)

componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se numere câte elemente
sunt egale media aritmetica vecinilor săi.

Rezolvare

14.Să se verifice dacă elementele unui şir de n (n<=1OO) numere întregi

pot forma: a. o progresie aritmetica b. o progresie geometrică. Dacă şirul este
progresie să se afişeze raţia.

Rezolvare

15.Să se determine dacă un tablou unidimensional de numere întregi are

toate elemente egale. Se va afişa Da sau Nu.

Rezolvare
16. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu cel mult n
componente intregi (n<=100) ordonate Crescător. Să se afişeze fiecare valoare şi
frecvenţa ei în tablou.

Rezolvare

17. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul
[2,10O0O] şi apoi n numere reale şi afişează pe ecran câte dintre cele n numere
reale sunt egale cu media aritmetică a celorlalte n-l numere reale.

Rezolvare

18. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul
[2,100OO] şi apoi n numere întregi şi afişează pe ecran “DA” daca toate numerele
impare sunt ordonate Crescător şi cele pare sunt ordonate descrescător, altfel se
afişează “NU”. Exemplu. pentru n=10, şi v=(1,l0, 5, 8, 7, 9, 9, 6, 6, 2) se afişează DA.

Rezolvare

19. Fie un tablou cu n numere reale pozitive (1<=n<=1OO) ordonate

Crescător. Scrieţi un program care determină numărul minim de intervale închise de
forma [x;x+1], cu x număr natural, a căror reuniune include toate numerele reale
din tablou. Exemplu: Dacă tabloul are conţinutul: 2.3, 2.8, 5.1, 5.7, 5.9, 6.3 atunci
seafişează 3 (intervalele [2;3], [5;6], [6;7] sunt cele 3 intervale de forma cerută care
conţin numere din tablou).

Rezolvare

20. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură două numere întregi a, b cu cel
mult patru cifre fiecare, un număr natural n din intervalul [2,1OO00] şi apoi n numere
întregi cu cel mult 4 cifre şi afişează pe ecran acele numere care au o valoare
inclusa în intervalul [a,b].

Rezolvare

21. Se citesc de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100) şi apoi cele

n numere întregi nenule, de maximum 4 cifre, reprezentând elementele unui tablou
unidimensional v. Scrieţi un program care afişează câte dintre elementele tabloului
pot fi scrise ca sumă a celor două elemente alaturate. În cazul în care nu existã nici
un astfel de element se va afişa valoarea O. Exemplu: Dacă tabloul are conţinutul: 2
7 5 1 4 2 -2 5 se afişează 2.

Rezolvare

22. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere reale cu

cel mult şase zecimale fiecare, un număr natural x (x<6). Să se determine câte dintre
numerele citite au mai mult de x zecimale.

Rezolvare

23. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu

cel mult patru cifre. Să se afişeze perechile de elemente alaturate a căror sumă are
cea mai mare valoare.

Rezolvare

24. Să se dubleze valorile egale cu Valoarea minimă dintr-un tablou unidimensional

cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult patru cifre citit de la tastatură.

Rezolvare

25. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi

cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează prima cifră a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu.
Dacă a=(345, 61, 8, 900) se generează b=(3, 6, 8, 9).

Rezolvare

26. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n(n<=100) numere întregi

cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează cea mai mare cifră a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul
a. Exemplu. Dacă a=(3485, 61, 182, 900) se generează b=(8, 6, 8, 9).

Rezolvare
27. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează numărul de divizori ai elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul
a. Exemplu. Dacă a=(1O, 49, 13, 12) se generează b=(4, 3, 2, 6).

Rezolvare

28. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi

cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează numãrul de cifre al elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul
a. Exemplu. Dacă a=(345, 61, 8, 900) se genermnî b=(3, 2, 1, 3).

Rezolvare

2. Căutarea secvenţială

1. Fie mulţimea A cu n elemente (n<=100). Să se determine dacă valoarea

x aparţine mulţimii A. Se Va afişa “DA” sau “NU”.

Rezolvare

2. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se inlocuiasca

toate valorile egale cu valoarea minimă cu Valoarea maximă din tablou.

Rezolvare

3.Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu

cel mult patru cifre şi un număr întreg X. Să se determine media aritmetică a
elementelor din tablou diferite de x.

Rezolvare

4.Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se determine

câte dintre elementele tabloului sunt egale cu prima sau ultima valoare din tablou.

Rezolvare
5. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se afişeze indicii
componentelor egale cu cea de a doua componentă din tablou.

Rezolvare

3. Inserarea

1.Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se

insereze valoarea X pe poziţia p (p<=n) unde n, v, X şi p se citesc de la tastatură.

Rezolvare

2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu

cel mult patru cifre fiecare. Să se insereze între oricare două elemente suma
acestora.

Rezolvare

3.Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu

cel mult patru cifre. Să se insereze după fiecare număr impar din tablou dublul
acestuia.

Rezolvare

4.Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu

cel mult patru cifre. Să se insereze după fiecare număr par din tablou inVersul
acestuia.

Rezolvare

5. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi

cu cel mult patru cifre. Să se insereze după fiecare valoare egală cu 0 din tablou
valorile 1, 2 şi 3. Exemplu. Dacã v=(5, O, 4, O, O, 7) se obţine: v=(5, O, 1, 2, 3, 4, 0,
1, 2, 3, O, 1,2, 3, 7)

Rezolvare
6. Se citesc elementele a două tablouri v, w unidimensionale cu m respectiv
n (m,n<=100) componente numere întregi cu cel mult patru cifre fiecare. Să
se insereze Valorile tabloului w înainte de componenta de indice p din tabloul
v. Exemplu. Dacă V:(3,4,1,5,7), w=(8,9,1O,11), p=4 se obţine:
v=(3,4,1,8,9,10,11,5,7).

Rezolvare

7.Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) numere intregi cu

cel mult patru cifre fiecare şi un număr natural x (X59). Să se insereze intre oricare
două elemente alăturate vi, vi+1 cu o diferenţă mai mică decât valorile de la vi, la
Vi+1. Exemplu. Dacă V=(8, 43, 1, 5, 128,33, 29), x=7 se obţine v:(8, 43, 1, 2, 3, 4, 5,
128, 33, 32, 31, 30, 29).

Rezolvare

4. Ştergerea

1. Fie un tablou V unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se

elimine valoarea de pe poziţia p.

Rezolvare

2. Să se elimine valoarea x dintr-un tablou v unidimensional cu n numere intregi

(n<=100) care memorează valori distincte.

Rezolvare

3. Să se elimine toate valorile egale cu x dintr-un tablou v unidimensional cu numere

întregi (n<=100).

Rezolvare

4.Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<:l00). Să se mute la sfărşitul

tabloului zerourile fără a schimba ordinea elementelor nenule.

Rezolvare
5. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se
elimine valorile pare din tablou.

Rezolvare

6. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se

elimine valorile din tablou care nu sunt numere prime.

Rezolvare

7. n (n<=1OO) numere întregi sunt aşezate pe circumferinta unui unui cerc, astfel
incãt al n-lea ajunge lângă primul număr. Începând cu numărul de pe poziţia p citit,
se elimina numerele din k în k, după fiecare eliminare cercul strângându-se. Care va
fi numărul rămas?

Rezolvare

8.Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere intregi cu

cel mult patru cifre. Să se elimine din componente astfel încât oricare două
componente alaturate să aibă Valoare diferită. Exemplu. pentru a=(3, 4, 4, 4, 3, 3, 2,
6) se obţine a:(3, 4, 3, 2, 6).

Rezolvare

9. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi

cu cel mult patru cifre. Să se elimine din componente astfel încât oricare două
componente alãturate să aibă paritate diferită. Exemplu. pentru a=(3, 4, 6, 4, 3, 3, 2,
6, 1) se obţine a=(3, 4, 3, 2, 1).

Rezolvare

10.Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu

cel mult patru cifre, ordonate crescător. Să se elimine duplicatele din tablou astfel
încât fiecare Valoare să apară o singură dată.Exemplu pentru v=(2, 3, 3, 3, 4, 7, 7,
8,10) se obţine: V:(2, 3, 4, 7, 8,10).

Rezolvare
11. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se
elimine valori din tablou astfel încât suma componentelor să nu depăşească un S
citit iar numărul de componente rămase să fie cât mai mare.

Rezolvare

5.Ordonarea componentelor

Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel

mult patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:

1. Să se ordoneze crescator elementele tabloului.

Rezolvare

2. Să se ordoneze crescător elementele de pe poziţii pare şi

descrescător elementele de pe poziţii impare.

Rezolvare

3. Să se ordoneze Crescător prima jumătate şi descrescător cea de a doua jumătate.

Rezolvare

4. Să se ordoneze Crescător elementele tabloului după ultima cifră.

Rezolvare

5. Să se ordoneze Crescător elementele tabloului după prima cifră.

Rezolvare

6.Să se añşeze elementele pare ordonate Crescător şi elementele impare ordonate

descrescător.

Rezolvare
7. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100)
şi apoi n numere naturale nenule, de maximum 4 cifre fiecare, reprezentând
elementele unui tablou unidimensional. Programul afişează mesajul Da în cazul în
care elementele tabloului reprezintă o permutare a elementelor mulţimii { 1,2,3,…,n},
iar în caz contrar afişează mesajul Nu.

Rezolvare

6. Căutarea binară

1.Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=l00) numere întregi cu

cel mult patru cifre ordonate Crescător. Să se determine dacă valoarea x citită de la
tastatură se găseşte în tablou. În caz afirmativ se va afişa o poziţie pe care acesta
se găseşte altfel se va afişa un mesaj.

Rezolvare

2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu

cel mult patru cifre ordonate crescător. Să se determine dacă valoarea x citită de la
tastatură se găseşte în tablou. În caz afirmativ se va afişa cel mai mic indice pe care
acesta se găseşte în tablou altfel se va afişa un mesaj.

Rezolvare

3. Se citesc elementele a două tablouri unidimensionale v şi W cu m

(m<=100) respectiv n (n<=l00) componente întregi cu maxim patru cifre ordonate
strict crescător. Să se afişeze elementele comune celor două tablouri.

Rezolvare

7 Schimbarea ordinii componentelor după diverse criterii

1. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=l00) numere întregi cu

cel mult patru cifre fiecare. Să se inverseze ordinea componentelor astfel încât
primul element devine ultimul, al doilea penultimul etc.

Rezolvare

2. Permutare circulară la stânga.

a. Să se rearanjeze componentele unui tablou de numere întregi astfel încât primul
element devine ultimul iar toate celelalte componente se deplasează cu o poziţie la
stânga. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9) rezultă: v=(4,5,7,8,9,2)

b. Să se afişeze componentele tabloului după k permutări circulare la

stânga. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9), k=3 rezultă: V=(7,8,9,2,4,5)

Rezolvare

3. Permutare circulara la dreapta.

a. Să se rearanjeze componentele unui unui tablou de numere întregi astfel încât

ultimul element devine primul iar toate celelalte componente se deplasează cu o
poziţie la dreapta. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9) rezultă: v=(9,2,4,5,7,8).

b. Să se afişeze componentele tabloului după k permutări circulare

la dreapta. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9), k=3 rezulta: v=(7,8,9,2,4,5)

Rezolvare

4.Să se mute la sfârşitul unui tablou toate elementele nule (nu se vor utiliza
secvenţe de ştergere).

Rezolvare

5. Să se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere întregi astfel

încât valorile pare sa fie la început iar cele impare la sfârşit

Rezolvare

6.Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere întregi astfel

încât valorile pare să fie la început Crescător iar cele impare la sfârşit descrescător.

Rezolvare

7.Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere intregi astfel

incat numerele prime sa fie situate la inceput crescator iar numerele care nu sunt
prime sa fie grupate la sfarsit descrescator.
 Rezolvare

8.Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere atfel incat

valorile reale sa fie la inceput iar cele intregi la sfarsit. Exemplu : pentru n=7 si v=(7,
3,4.21, 4,10,56.23,0.9) o solutie este : v=(4.21,56.23,0.9,7,4,10).

Rezolvare

9. Scrieti un program care citeste de la tastatura un numar natural nenul n (n<=100)

apoi n numere naturale reprezentand elementele unui tablou unidimensional , apoi
afiseaza pe ecran toate permutarile circulare , cu o pozitie spre stanga , ale
elementelor tabloului. Elementele fiecarei permutari se vor afisa pe cate o linie ,
separate prin cate un spatiu. Exemplu : daca n=4 si tabloul unidimensional are
continutul alaturat : 10 20 30 49, atunci se vor afişa: lO 20 30 49 20 30 49 lO 30 49 l0
20 49 lO 20 30.

Rezolvare

8. Interclasarea a doi Vectori

1. Se considera doua tablouri unidimensionale a si b , fiecare avand numere naturale

cu cel mult 4 cifre fiecare , ordonate crescator. Tabloul a contine n numere
(1<n<100) pare , iar tabloul b contine m (1<m<100) numere impare . Scrieti un
program care citeste de la tastatura valoarea lui n si cele n elemente ale tabloului a ,
apoi valoarea lui m si cele m elemente ale tabloului b , dupa care scrie in
fisierul date.txt un numar maxim de elemente ale tablourilor date , numerele scrise
fiind in ordine crescatoare , separate prin cate un spatiu, iar cele aflate pe pozitii
consecutive fiind de paritate diferita. Exemplu : pentru n=6 , m=5 si tablourile
: a=(2,4,8,1O,14,16) şi b=(3,5,7,11,15) fişierul date.txt va avea următorul conţinut : 2
3 4 5 8 11 14 15 16.

Rezolvare

2. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b ñecare având numere naturale

cu cel mult 4 cifre ñecare, Fiecare dintre tablouri conţine cel mult 100 de valori
ordonate strict Crescător. Se cere să se afişeze pe ecran, în ordine crescătoare,
numerele divizibile cu 5 care se găsesc doar în unul din cele două tablouri.Exemplu:
a=(1 2 3 4 7 20 60), iar b=(3 5 7 8 9 10 12 20 24) atunci se vor afişa pe ecran
Valorile: 5 10 60.

Rezolvare

3. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de

numere namrale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator. Se cere să se afişeze
pe ecran, în ordine crescătoare numerele care se găsesc doar în unul din cele două
tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar b=(1 3 4 7 8 9 10 20 24)atunci se vor
afişa pe ecran valorile: 2 8 9 10 60.

Rezolvare

4.Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult lOO de
numere naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescător. Se cere să se afişeze
pe ecran, în ordine crescătoare, a numerelor care se găsesc
ambele tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar b=(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci
se vor afişa pe ecran valorile: 1 3 4 7 20 24.

Rezolvare

5.Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de
numere naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator. Se cere să se afişeze
pe ecran, în ordine crescatoare, a numerelor prime din cele doua tablouri. Exemplu:
a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar b:(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci se vor afişa pe ecran
valorile: 2 3 3 7 7 9.

Rezolvare

Operaţii cu mulţimi

1.Se citesc valori întregi până se memoreazã m valori respectiv n valori distincte în
tablourile unidimensionale a şi b care reprezintă două mulţimi.

Să se realizeze următoarele prelucrări:

a. Să se genereze un tablou c care memoreazã intersecţia celor doua mulţimi

b. Să se genereze un tablou d care memoreazã diferenţa celor douã mulţimi (a-b)

c. Să se genereze un tablou r care memorează reuniunea celor doua mulţimi.

Rezolvare

2.Din fişierul date.in se citesc n mulţimi astfel: pe prima linie se memorează numarul
n (n<=1OO) de mulţimi. Pe următoarele n linii se memorează pe fiecare linie o
valoare p (p<=200) apoi p numere întregi de cel mult 5 cifre fiecare care reprezintă
componentele unei mulţimi. Să se genereze un tablou c care memorează intersecţia
celor n mulţimi.

Rezolvare

10 Prelucrarea tuturor perechilor sau tripletelor care îndeplinesc o condiţie

dată

Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel

mult patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:

1. Să se decidă dacă elementele tabloului sunt distincte.

Rezolvare

2. Să se determine câte perechi din tablou sunt prime intre ele.

Rezolvare

3. Să se determine câte perechi din tablou au valori egale.

Rezolvare

4.Să se determine câte perechi din tablou au suma un număr prim cu cifra unităţilor
egală cu 3.

Rezolvare

5. Să se determine câte triplete din tablou au valori egale.

 Rezolvare

6.Să se determine câte triplete din tablou au proprietatea că una dintre valori este
egală cu suma celorlalte două.

Rezolvare

7. Să se afişeze fiecare valoare din tablou o singură dată şi frecvenţa ei în tablou.

Rezolvare

8.Să se afişeze tripletele a căror sumă este egală cu s citit. Exemplu. v=(3,5,1,2,4) şi
s=10. Se afişează nu obligatoriu în această ordine: 3, 5, 2 5, 1, 4.

Rezolvare

9.Fisierul intervale.txt conţine pe prima linie un număr natural nenul n (n<=l000), iar
pe fiecare dintre următoarele n linii, câte două numere întregi a şi b
(1<=a<b<=32000), fiecare pereche reprezentând un interval închis de forma [a,b].
Scrieţi un program care determină intervalele care au proprietatea că intersecţia cu
oricare dintre celelalte n-l intervale este vidă şi afişează pe cîte o linie a ecranului,
separate printr-un spaţiu, numerele care reprezintă capetele intervalelor
determinate. Exemplu: dacă fişierulintervale.txt are conţinutul alăturat: 4 pe ecran se
va afisa: 17 20 2 6 2 6 17 20 1O 15 8 16.

11. Prelucrarea secvenţelor de valori alăturate

Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel

mult patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:

1. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori alăturate
ordonate Crescător din tablou.

Rezolvare
2. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori egale
alăturate din tablou. In cazul în care sunt mai multe astfel de secvenţe de lungime
maxima se va afişa numărul lor.

Rezolvare

3. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori alăturate
din tablou care au exact 2 cifre. In cazul in care sunt mai multe secvenţe
descrescătoare de lungime maximă se va afişa prima.

Rezolvare

4. Să se determine câte elemente conţine cea mai lunga secvenţă de numere pare
alăturate din tablou. In cazul in care sunt mai multe secvenţe de lungime maximă se
va afişa numărul lor.

Rezolvare

5. Să se afişeze pe ecran lungimea maximă a unei secvenţe din tablou

cu proprietatea că oricare două elemente aflate pe poziţii consecutive sunt
prime între ele. Exemplu: dacă tabloul conţine valorile: 16 25 6 12 1O 4 5 se va afişa
3 pentru că cea mai lungă secvenţa cu proprietatea cerută este 16 25 6.

Rezolvare

6. Să se determine cea mai lunga secvenţă palindromică din tablou. (de elemente
alăturate) Exemplu. pentru tabloul V:(3, 4, 7, 9, 2, 9, 7, 5) se afişează valoarea 5.

Rezolvare

7. Să se determine secvenţa de elemente alăturate a căror sumă are

valoare maximă. Secvenţa se va afişa pe ecran.

Rezolvare

12. Calculul unor expresii

1. Fie doua tablouri unidimensionale x si y care memoreaza n(n<=100) numere
intregi pozitive de cel mult 4 cifre fiecare.

Să se calculeze valoarea următoarelor expresii:

a. E=(X1+Y1)* (X2+Y2)* –- –*(Xn+Yn)

b. E=X1*Yl+ X2*y2 + …. -~+Xn*yn

c. E=min(x1,y1)+min(x2,y2)+ …. ..

d. E=min(x1,yn)+min(X2,yn-1)+…+min(xn,y1)

e. Ultima cifra a expresiei E = x1^y1+x2^y2+ … xn^yn

Rezolvare

2. Sa se determine suma si produsul a doua polinoame. Coeficientii celor doua

plinoame se vor memora in doua tablouri unidimensionale.

Rezolvare

3. Sa se calculeze cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun al
componentelor unui tablou unidimensional care memoreaza n(n<=100) numere
naturale nenule.

Rezolvare

4.Sa se afiseze divizorii comuni ai tuturor componentelor unui tablou unidimensional

cu n ( n<=100) componente numere intregi nenule cu cel mult patru cifre fiecare.

Rezolvare

5.Fie tabloul unidimensional care memoreaza n(n<=50) numere intregi. Sa se

determine factorul prim care apare la puterea cea mai mare in descompunerea
produsului celor n numere.

Rezolvare
6. Operatii cu fractii :

a. Sa se determine suma si produsul a n (n<=100) fractii. Pentru fiecare fractie se

citesc valorile numaratorului respectiv numitorului ca numere intregi nenule de cel
mult patru cifre fiecare.Rezultatele se vor afisa ca fractii ireductibile.

b. Sa se determine cea mai mica fractie din cele n citite.

Rezolvare

7. Sa se determine daca radical de ordinul m (m este numar natural <10) din

(x1*x2*x3*…*xn) este numar natural , unde xi sunt numere naturale de cel mult patru
cifre fiecare.

Rezolvare

13 Probleme de generare

1. Sa se memoreze intr-un tablou unidimensional primele n ( n<=200) numere prime.

Rezolvare

2.Să se memoreze intr-un tablou unidimensional numerele prime pana la n citit care,
inversate, sunt tot prime, unde n este număr natural cu cel mult 8 cifre.

Rezolvare

3. Să se memoreze intr-un tablou unidimensional primele n elemente din şirul lui

Fibonacci (F[1]=l, F[2]=1, F[n]=F[n-1]+F[n-2], n>2).

Rezolvare

4. Să se genereze toate submulţimile mulţimii {l,2,3…n}

Rezolvare

5. Să se genereze toate submulţimile mulţimii {a[1],a[2],a[3]…a[n]}

 Rezolvare

6. Scrieţi programul care citeşte de la tastatură un număr natural n impar

şi construieşte în memorie un tablou unidimensional A=(A1, A2,…, An)
cu elementele mulţimii (1 ,2 , . . . ,n) astfel încât elementele de pe poziţii impare
formează şirul Crescător 1,2, . . . , [ (n+1) /2] iar elementele de pe poziţii pare şirul
descrescător n,n-1 , . . . , [ (n+1) /2] +1 . Exemplu: pentru n=11 se va construi tabloul
A =(1, 11, 2, 1O, 3, 9, 4, 8, 5, 7, 6).

Rezolvare

14 Operaţii cu numere mari

1. In fişierele nr1.txt şi nr2.txt sunt scrise douã numere mari (cu cel mult 1000 de
cifre fiecare).

a. Să se afişeze suma celor două numere

b. Să se înmulţească primul număr cu un număr format dintr-o singură cifră x a cărei

valoare se citeşte de la tastatură

c. Să se determine produsul celor două numere

d. Să se determine câtul şi restul împărţirii celor două numere.

Rezolvare

15 Prelucrarea numerelor în diferite sisteme de numeraţie

1. Să se transcrie un număr natural x cu cel mult 9 cifre din baza l0 în baza 2.

Rezolvare

2. Să se transcrie un număr natural x cu cel mult 9 cifre din baza lO în baza b

(2<=b<=9).

Rezolvare
3. Să se determine dacă numărul natural x scris in baza lO are în baza 2 un număr
de cifre de O egal cu numărul cifrelor de 1.

Rezolvare

4. Se citesc cele n cifre c (c<=9) ale numărului x şi baza b în care este scris numărul
x. Să se afişeze numărul x în baza 1O.

Rezolvare

5.Se citesc două numere naturale x şi y. Să se determine dacă unul dintre numere
poate reprezenta transcrierea celuilalt număr intr-un sistem de numeraţie mai mic
sau egal cu 9. În caz afirmativ se va afişa sistemul de numeraţie. Exemplu: pentru
x=68 şi y=2112 se afişează 3 deoarece 2112(3)=68(10) .

Rezolvare

16 Vectori de frecvenţe (numărare)

1. În fişierul cifra.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele toate ordonat Crescător.

Rezolvare

2.În fişierul cifra.ţxt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele o singură dată ordonate
Crescător.

Rezolvare

3. În fişierul cifre.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele care nu se găsesc în fişier.

Rezolvare
4. În fişierul cifre.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele cu cea mai mică frecvenţă.

Rezolvare

5.În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult patru cifre separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o
metodă eficientă din punct de vedere a spaţiului de memorie şi a timpului de
execuţie cele mai mari două numere de două cifre care nu se găsesc în fişier.

Rezolvare

6.În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult patru cifie separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze câte numere
din fişier au prima şi ultima cifră identice.

Rezolvare

7. În fişierul numere.ţxt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult nouă cifre fiecare separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze care
este cifra (cifrele) care apare de cele mai multe ori în numerele din fişier.

Rezolvare

8. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel

mult 9 cifre fiecare. Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Se cere afişarea
pe ecran a celui mai mare număr care s-ar obţine din toate cifrele numerelor din
fişier. Alegeţi un algoritm de rezolvare eficient din punct de vedere al memoriei
utilizate şi al timpului de execuţie. Exemplu: dacă
fişierul numere.txt conţine: 267 39628 79 se va tipări 9987766322.

Rezolvare

9.În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel
mult 9 cifre fiecare. Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Se cere afişarea
pe ecran a celui mai mic număr care s-ar obţine din toate cifrele numerelor din fişier.
Alegeţi un algoritm de rezolvare eficient din punct de vedere al memoriei utilizate şi
al timpului de execuţie. Exemplu: dacă fişierul numere.txt conţine: 267 39608 79 se
va tipări: 2036677899.

Rezolvare

10.În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult trei cifre separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze in ordine
crescatoare numerele din fişier care apar o singura datã.

Rezolvare

11. In fişierul medii.txt sunt memorate cel mult un milion de medii (numere reale cu
doua zecimale cu valori cuprinse intre 1 şi 10). Să se afişeze o statistică a mediilor
astfel: numărul de medii cuprinse în intervalul [1,2], numărul de medii cuprinse în
intervalul (2,3],.., numărul de medii cuprinse în intervalul (9,l0].

Rezolvare

12.
În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel
mult 9 cifre fiecare. Să se afişeze câte numere au cifrele egale. Exemplu. Dacă în
fişier sunt scrise numerele 234, 333, 55, 56, 33, 5632 se afişează Valoarea 3.

Rezolvare

13. Fie un Vector v cu n elemente numere naturale (n<=100) cu cel mult 4

cifre fiecare. Se cere să se afişeze cel mai mare număr format cu prima cifră
a fiecărei componente din v. Exemplu. pentru v=(78, 567, 7122, 5, 123) se afişează:
75751.

Rezolvare

14. Evidenţa produselor vândute de o societate comercială este păstrată în

fişierul produse.txt. Pentru fiecare produs se cunoaşte tipul produsului (un număr
natural de cel mult 2 cifre), cantitatea exprimată în kilograme ( un număr natural mai
mic sau egal cu 100) şi preţul unui kilogram (un număr natural mai mic sau egal cu
100). Produsele de acelaşi tip pot fi vândute în cantităţi diferite, fiecare vânzare fiind
înregistrată separat. Fişierul produse. txt are cel mult 2000 de linii şi fiecare linie
conţine trei numere naturale, separate prin câte un spaţiu, ce reprezintã, în această
ordine tipul, cantitatea şi preţul de Vânzare al unui produs la un moment dat. Să se
scrie un program care determină pentru fiecare tip de produs vândut suma totală
obţinută în urma vânzărilor. Programul va afişa pe câte o linie a ecranului tipul
produsului şi suma totală obţinută, separate prin câte un spaţiu, ca în
exemplu. Exemplu: dacă fişierul produse. txt are conţinutul alăturat: 3 1 51 20 5 2 1O
3 1 10 5 programul va afişa numerele următoare: 1 150 2 30 3 5

Rezolvare

Share this:
Tablouri unidimensionale – culegere
https://gianibuzatu.wordpress.com/2015/12/06/tablouri-
unidimensionale-culegere/
Publicat de giani pe decembrie 6, 2015
Publicat în: Uncategorized. Scrie un comentariu

Problema 1.

Enunt : Fiind dat un vector de numere intregi, sa se determine suma

elementelor pozitive din vector.

Exemplu:

Pentru vectorul : (-1,23,2,-4,5)se va afisa 30(23+2+5)

Problema 2.

Enunt : Sa se afiseze doar elementele pare dintr-un vector de numere

intregi.

Exemplu:

Pentru vectorul (-2,4,15,3,8,13) se va afisa -2,4,8.

Problema 3.
Enunt : Sa se scrie un program care tipareste elementele pare aflate

pe pozitii divizibile cu 3 dintr-un vector de numere intregi.

Exemplu:

Daca vectorul initial este (1,2,8,-4,7,9,120,53) se va afisa 8.

Problema 4.

Enunt : Sa se afiseze elementele pozitive de rang impar dintr-un

vector de numere intregi.

Exemplu:

Pentru vectorul (2,-3,-1,43,3,1,-4,8,12) se va afisa 2,3,12

Problema 5.

Enunt : Se citeste de la tastatura un vector cu n(1<=n<=100) componente de tip intreg.

Se cere sa se construiasca si sa se afiseze un nou vector cu componente

patrate perfecte din vectorul initial.

Exemplu:

Daca vectorul initial este (2,4,8,25,3,66) al doilea vector este (4,25)

 Problema 6.

Enunt : Sa se scrie un program care numara elementele pozitive,

negative si nule dintr-un vector, parcurgindu-l o singura data.

Exemplu:

In vectorul (-3,4,30,-1,0,-22,0,376) se gasesc 3 numere pozitive

3 numere negative si 2 numere nule.

Problema 7.

Enunt : Sa se determine media aritmetica a elementelor pare dintr-un

vector de numere intregi.

Exemplu:

Pentru vectorul (-2,4,15,3,6,13) se va afisa 2.66

Problema 8.

Enunt : Sa se calculeze suma elementelor negative si de valoare para

dintr-un vector de numere intregi.

Exemplu:

Suma ceruta in cazul vectorului (12,-4,9,7,-5,31,-74,515,-33,-8)

este -86.

Problema 9.

Enunt : Fiind dat un vector v cu n elemente numere intregi, scrieti un

program care calculeaza produsul si numarul elementelor negative aflate

pe pozitii impare in vector.

Exemplu:

In cazul vectorului (12,-4,9,7,-5,31,-74,515,-33,-8) avem 3 componente

negative pe pozitii impare iar produsul lor este -12210.

Problema 10.

Enunt : Sa se afiseze pozitia pe care apare primul element pozitiv

dintr-un vector citit de la tastatura.

Exemplu:

In vectorul (-5,-8,-6,-41,-9,-1,-475,-12,-4) nu exista nici un numar

pozitiv , iar in vectorul (-4,9,874,-54) primul numar pozitiv se

gaseste pe pozitia 2.

Problema 11.

Enunt : Se da un vector v cu n elemente numere intregi. Sa se copieze intr-un alt

vector u, elementele pozitive ale vectorului initial.

Exemplu:

Daca v=(-5,8,-6,0,-9,1,-475,12,4) atunci u=(8,1,12,4)

Problema 12.

Enunt : Se considera un vector A cu m elemente si doua numere reale P si Q.

Sa se scrie un program care copiaza intr-un vector B toate elementele

din A aflate in intervalul (P,Q) in ordinea in care apar ele in vector.

Exemplu:

Daca A=(12,-4,9,7,-5,31,-74,515,-33,-8) si P=-10, Q=9 atunci

B=(-4,7,-5,-8)
 Problema 13.

Enunt : Se considera un vector A cu m elemente si doua numere reale p si q.

Sa se scrie un program care copiaza intr-un vector B toate elementele

din A aflate in intervalul (P,Q) in ordinea inversa aparitiei lor in vectorul A.

Componentele vectorului B vor fi generate direct in aceasta ordine!.

Exemplu:

Daca A=(12,-4,9,7,-5,31,-74,515,-33,-8) si P=-10, Q=9 atunci B=(-8,-5,7,-4).

Problema 14.

Enunt : Se da un vector de numere reale. Sa se determine procentul de numere

din vector mai mici (strict) decat MA si procentul de numere din vector

mai mari (strict) decat MA, unde am notat cu MA media aritmetica a componentelor

din vector.

Exemplu:

Daca vectorul este (-2,13,34.75,125,3.5,8,61) unde media aritmetica

este 34.75, numerele mai mici strict decat aceasta medie sunt -2,13,3.5,8 ( adica

57.14%), iar numerele strict mai mari decat medie sunt 125,61(adica 28.57%)
 Problema 15.

Enunt : Se considera doi vectori cu componente reale. Se citeste un numar

natural k. Sa se intercaleze in primul vector , dupa pozitia k , tabloul

al doilea.

Exemplu:

Daca x=(1,2,3,4,5,6,7), y=(9,10,11) si k=4 dupa intercalare

x=(1,2,3,4,9,10,11,5,6,7)

Problema 16.

Enunt : Scrieti un program care citeste de la tastatura cele n numere

reale ce compun vectorul a si apoi cele m numere reale ce constituie

componentele vectorului b si afiseaza pe ecran cate dintre componentele

vectorului a sunt scrict mai mici decat toate componentele vectorului b.

Exemplu:

Daca a=(4,8,1,9,5,11,3,43,6,20) si b=(9,9,6,9,9,8,6,9) atunci numarul

cautat este 4, deoarece valorile 4,1,5 si 3 sunt mai mici decat

toate elementele lui b.

Problema 17.

Enunt :

Problema 18.

Enunt : Scrieti un program care realizeaza inversarea unui vector :

a) in acelasi vector si fara a utiliza un vector suplimentar

b) intr-un alt vector

Exemplu:

Daca vectorul initial este (1,2,3,4) cel final va fi (4,3,2,1)

Problema 19.
Enunt : Fie v un vector cu numere intregi. Sa se construiasca un

vector w, astfel incat w[i] = numar de aparitii ale lui v[i] in

vectorul v.

Exemplu: Pentru v=(1,5,2,1,5,7,2,1,5) se obtine w=(3,3,2,3,3,1,2,3,3).

Problema 20.

Enunt : Fiind dat un vector v cu n elemente numere intregi, sa se

construiasca alti doi vectori : primul va contine numai elementele

pare, iar al doilea numai elementele impare ale vectorului initial.

Exemplu:

Daca vectorul initial este v=(1,64,2,5,23,9,6,11) se vor obtine

vectorii (64,2,6) si respectiv (1,5,23,9,11)

Problema 21.

Enunt : Sa se calculeze componentele sirului Y=(y1,y2,y3,...,yn) stiind

ca yi, i=1,2,3,...,n este media aritmetica a componentelor pozitive

de rang mai mic sau egal cu i ale vectorului x, in cazul in care

exista componente pozitive , respectiv -1 in caz contrar.

Exemplu:

Pentru x=(-2,-3,71,43,-3,1,-4,8,12) se obtine

y=(-1,-1,71,57,57,38.33,38.33,30.75,27)

Problema 22 .

Enunt : Sa se verifice daca un vector contine elemente in ordinea:

negativ,negativ,pozitiv,negativ,negativ,pozitiv,negativ,negativ,pozitiv,...

Exemplu:

(-1,-2,3,-5,-6,2,-8) are aspectul cerut iar vectorul (-1,2,-3,-4) nu are

aspectul dorit.

Problema 23 .
Enunt : Fiind dat un vector x=(x1,x2,x3,...,xn). Sa se modifice vectorul

astfel incat in final sa avem :

a) x=(x2,x3,...,xn,x1)

b) x=(xn,x1,x2,...,xn-1)

c) x=(x2,x1,x4,x3,...,xn,xn-1)

Problema 24 .

Enunt : Un tablou a cu elemente in multimea {0,1} se numeste alternativ,

daca pentru orice i, a[i]*a[i+1]=0. Sa se scrie un program care sa decida

daca un astfel de tablou citit de la tastatura este alternativ sau nu.

Exemplu:

Vectorul (1,0,0,3,0,0,5) este alternativ, insa vectorul

(1,0,0,3,4,0,0,0,0,0,3) nu este alternativ.

Problema 25 .
Enunt : Fie un vector x de numere intregi. Sa se formeze un vector y

de numere intregi , in care y[i] sa fie restul impartirii lui x[i] la

suma cifrelor lui x[i]. Restul impartirii se va determina folosind:

a) operatorii limbajului.

b) scaderi repetate.

Exemplu:

Pentru x=(12,5,123,85,7,33,12,8,26) se va obtine

y=(0,0,3,7,0,3,0,0,2)

Problema 26.

Enunt : Sa se afiseze elementele prime ale unui sir de n numere intregi

citit de la tastatura.

Exemplu:

Pentru vectorul (101,10,3301,1021,5,15,7,91,37,29) se va afisa

101,3301,1021,5,7,37,29.
 Problema 27.

Enunt : Memorati in primele n componente ale unui vector x de numere

intregi primele n numere prime mai mari decat 999 care citite invers,

sunt tot numere prime.

Exemplu:

Pentru n=5 se obtin numerele 1009, 1021, 1031, 1033, 1061.

Problema 28.

Enunt : Cate elemente din tabloul x=(x1,x2,...xn) de numere intregi au

exact k divizori proprii.

Exemplu:

Pentru vectorul (1,584,165,45,102,65,47,312,125,945) si k=6 se va

afisa 3 ( numerele 584,165 si 102 au exact 6 divizori proprii).

Problema 29.
Enunt : Sa se calculeze cmmdc(x1,x2,...,xn)

Exemplu:

cmmdc(2940,882,70,182) este 14.

Problema 30 .

Enunt : Cate numere perfecte exista in tabloul x=(x1,x2,...,xn) de numere

intregi citite de la tastatura.

Un numar este perfect daca este egal cu suma divizorilor sai, mai mici decat el.

Exemplu:

Pentru vectorul (10,5,6,12,8128,5,0,28) se va afisa 3 ( deoarece

6,8128 si 28 sunt numere perfecte).

Problema 31.

Enunt : Cate elemente dintr-un vector de numere intregi sunt prime cu

un numar dat. Pentru vectorul x=(12,15,254,525,56,125,500,63,48,912)

si numarul 4 se obtin 4 numere (15,525,125,63)

Problema 32.

Enunt : Se da un numar intreg n. Sa se determine numerele n1 si n2

obtinute din cifrele de ordin impar respectiv par ale numarului n,

in ordinea aparitilor in numarul n si apoi afiseaza suma celor doua

numere obtinute.

Exemplu:

Daca n=32457 se obtin numerele 347 si 25 iar suma lor este 372.

Problema 33.

Enunt : Cu cate zerouri se termina produsul elementelor xi, i=1,2,...,n

ale unui vector de numere intregi, fara a calcula produsul.

Exemplu:

Pentru vectorul x=(12,15,254,525,56,125,500,105,48,912)

se va afisa 10.

Problema 35.

Enunt : Scrieti un program care elimina toate elementele nule dintr-un

vector de elemente numere intregi.

Exemplu:

Daca vectorul initial este x=(10,0,0,3,0,5,0,9) se va obtine

x=(10,3,5,9).

Problema 36.

Enunt : Se da un vector v cu n elemente numere intregi. Fara a folosi un vector auxiliar,

sa se mute la sfarsitul lui v elementele sale nule,

pastrand ordinea celorlalte elemente.

Exemplu:

Daca initial v=(2,3,0,9,0,0,8) in final va rezulta v=(2,3,9,8,0,0,0)

 Problema 37.

Enunt : Se da un vector v cu n elemente numere intregi.Sa se scrie un

program care elimina din sir valorile ce se afla in afara

intervalului [a,b]

Problema 38.

Enunt :
 Problema 39.

Enunt :

Problema 40.

Enunt :

Problema 41.

Enunt :

Problema 42.
Enunt :

Problema 43.

Enunt:

Problema 44.

Enunt:

Se citesc de la tastatura cele n elemente ale unui sir de numare

intregi. Sa se afiseze toate perechile de elemente ale sirului ( nu neaparat

consecutive) cu proprietatea ca ambele elemente ale perechii au

aceeasi suma a cifrelor.

Exemplu:

Pentru vectorul a=(12,9,54,32,222,49,34,6,1,91) se vor afisa perechile

(9,54) si (222,6)
 Problema 45.

Enunt: Sa se afiseze toate tripletele de numere crescatoare de pe pozitii

consecutive din vectorul x de numere reale.

Exemplu:

Pentru x=(2,9,41,61,6,24,84,1,21) se vor afisa tripletele (2,9,41)

(9,41,61) si (6,24,84).

Problema 46.

Enunt:Fiind dat un vector de numere intregi. Sa se afiseze de cate ori

gasim doua elemente aflate pe pozitii consecutive in vector sa fie

egale intre ele.

Exemplu:

Pentru vectorul (1,2,2,3,4,4,4,5,6) se va afisa valoarea 3.

Problema 47.

Enunt: Fie un vector x de numere intregi. Sa se afiseze toate tripletele

de numere intregi consecutive din x, in care al treilea numar este

restul impartirii primului la al doilea.

Exemplu:

Pentru vectorul (21,7,15,4,3,1,45,7,3,1) tripletele cerute sunt

(15,4,3) , (4,3,1).

Problema 48.

Enunt:Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate tripletele

de numere consecutive din x , in care al treilea este media aritmetica

dintre primul si al doilea.

Exemplu:

Pentru vectorul (2,9,3,6,10,3,7,5,6,5) tripletele cerute sunt

(9,3,6), (3,7,5) ,(7,5,6).

Problema 49.

Enunt:Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate tripletele

de numere consecutive din x , in care al treilea este media geometrica

dintre primul si al doilea.

Exemplu:
Pentru vectorul (1,3,2,5,125,25,4,8,33,8,7) tripletele cerute sunt

(5,125,25)

Problema 50.

Enunt:Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate perechile

de numere consecutive din x , cu proprietatea ca al doilea este egal

cu suma cifrelor primului numar.

Exemplu:

Pentru vectorul (124,7,12,3,4,4) perechile cerute sunt (124,7),(12,3),(4,4).

Problema 51.

Enunt:Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate tripletele

de numere consecutive din x , cu proprietatea ca ele pot reprezenta laturile

unui triunghi.

Exemplu:

Pentru vectorul (12,45,10,5,9,4,51) perechile cerute sunt (10,5,9).

 Problema 52.

Enunt:Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate perechile

de numere consecutive din x , cu proprietatea ca al doilea reprezinta restul

impartirii primului numar la suma cifrelor sale.

Exemplu:

Pentru vectorul (124,5,12,44,4,9) perechile cerute sunt (124,5),(44,4).

Problema 53.

Enunt:Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate perechile

de numere consecutive din x , cu proprietatea ca al doilea reprezinta numarul

de aparitii ale cifrei 3 in patratul primului.

Exemplu:

Pentru vectorul (361,2,5,1156,4,0) perechile cerute sunt (361,2),(1156,4),(4,0)

Problema 54.

Enunt:Fie un vector x de numere intregi. Sa se afiseze toate perechile

de numere (x[i],x[i+1]) cu proprietatea ca x[i]>x[i+1] si suma cifrelor

lui x[i] este mai mica decat suma cifrelor lui x[i+1].

Exemplu:

Pentru vectorul x=(40,76,17,21,55,92,59,33,52,37) se vor afisa perechile

(92,59) si (52,37).

Problema 55.

Enunt: Fie un vector x de numere intregi. Sa se afiseze toate tripletele de numere

consecutive din x , cu proprietatea ca ele pot reprezenta laturile unui

triunghi dreptunghic.

Exemplu:

Tripletul (3,4,5) poate reprezenta laturile unui triunghi dreptunghic.

Problema 56.

Enunt:Fie un vector x de numere intregi. Sa se afiseze toate tripletele de numere

consecutive din x , cu proprietatea ca ele pot reprezenta laturile unui

triunghi isoscel.
Exemplu:

Tripletul (12,20,12) poate reprezenta laturile unui triunghi isoscel.

Problema 57.

Enunt: Fiind dat un vector x de numere intregi.Sa se afiseze toate perechile

de numere consecutive din x , cu proprietatea ca al doilea reprezinta patratul numarului

de aparitii ale cifrei 1 in primul.

Exemplu:

Pentru vectorul (121,4,89,7,0,111,9) perechile cerute sunt (121,4),(7,0),(111,9).

Problema 58.

Enunt:
 Problema 59.

Enunt: