Informatică, cls. a IX-a, liceu.

Varianta C++
Laborator S2-L02-07
https://sites.google.com/site/infoclas09/home

― Probleme...

Vectori

1. Sa se gaseasca cel mai mare divizor comun ( cel mai mic multiplu comun) a unui sir citit de
la tastatura.
2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente, numere întregi
din cel mult 4 cifre fiecare. Să se afişeze valoarea din vector cu număr maxim de divizori. In
cazul în care sunt mai multe astfel de valori se va afişa cea mai mică. Exemplu. pentru
a=(10, 49, 35, 25, 6, 3) se afişează 6.
3. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente, numere întregi
din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine valoarea maximă şi de câte ori apare aceasta în
tablou.
4. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente, numere întregi
din cel mult 4 cifre fiecare. Să se verifice dacă tabloul este ordonat (crescător sau
descrescător).
5. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente, numere întregi
din cel mult 4 cifre fiecare. Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se afişeze şi să se numere elementele pare de pe poziţiile impare ale unui vector.
b. Să se numere elementele pozitive şi pare.
c. Calculati produsul elementelor negative.
d. Să se calculeze media aritmetica a elementelor pozitive.
6. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente, numere întregi
din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine dacă oricare doua elemente alaturate din tablou
au parităţi diferite. Se va afişa Da sau Nu. Exemplu. pentru n:5 şi V=(3, 6, 1, 18, 13) se
afişează Da
7. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) componente numere
întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine dacă oricare două elemente alăturate din
tablou au semne diferite. Se va afişa Da sau Nu. Exemplu. pentru n=5 şi V:(3, -6, 1, -8, 13)
se afişează Da
8. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) componente, numere
întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se realizeze următoarele prelucrări: a. Să se afişeze
valorile prime. b. Să se afişeze numerele prime a căror oglindit este tot un număr prim.
9. Se citesc elementele a doua tablouri unidimensionale a si b cu m respectiv n (m,n<=100)
componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se determine câte din elementele
tabloului a sunt strict mai mici decât toate elementele din b.
10. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) componente numere
întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine elementul cu numărul de ordine k din
tabloul ordonat Crescător, fără a se ordona tabloul. Exemplu. pentru n=8, k=4 şi v=(3, -6, 1,
0, 2, 6, -8, 13) se afişează 0.
11. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu (n<=100) componente numere întregi
din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se determine pe ce poziţie se va situa primul element din
tablou după ordonare crescatoare, fără a se ordona tabloul. Exemplu. pentru n=8, şi v:(3, -6,
1, O, 2, 6, -8, 13) se afişează 6.
12. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) componente, numere
întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se numere câte elemente sunt egale media aritmetica a
vecinilor săi.

1
13. Să se verifice dacă elementele unui şir de n (n<=1OO) numere întregi pot forma: a. o
progresie aritmetica b. o progresie geometrică. Dacă şirul este progresie să se afişeze raţia.
14. Să se determine dacă un tablou unidimensional de numere întregi are toate elemente egale.
Se va afişa Da sau Nu.
15. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu cel mult n componente intregi (n<=100)
ordonate crescător. Să se afişeze fiecare valoare şi frecvenţa ei în tablou.
16. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul [2,10000] şi
apoi n numere reale şi afişează pe ecran câte dintre cele n numere reale sunt egale cu media
aritmetică a celorlalte n-1 numere reale.
17. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul [2,10000] şi
apoi n numere întregi şi afişează pe ecran “DA” daca toate numerele impare sunt ordonate
crescător şi cele pare sunt ordonate descrescător, altfel se afişează “NU”. Exemplu: Pentru
n=10, şi v=(1,l0, 5, 8, 7, 9, 9, 6, 6, 2) se afişează DA.
18. Fie un tablou cu n numere reale pozitive (1<=n<=100) ordonate crescător. Scrieţi un
program care determină numărul minim de intervale închise de forma [x;x+1], cu x număr
natural, a căror reuniune include toate numerele reale din tablou. Exemplu: Dacă tabloul are
conţinutul: 2.3, 2.8, 5.1, 5.7, 5.9, 6.3 atunci seafişează 3 (intervalele [2;3], [5;6], [6;7] sunt
cele 3 intervale de forma cerută care conţin numere din tablou).
19. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură două numere întregi a, b cu cel mult patru cifre
fiecare, un număr natural n din intervalul [2,10000] şi apoi n numere întregi cu cel mult 4
cifre şi afişează pe ecran acele numere care au o valoare inclusa în intervalul [a,b].
20. Se citesc de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100) şi apoi cele n numere întregi
nenule, de maximum 4 cifre, reprezentând elementele unui tablou unidimensional v. Scrieţi
un program care afişează câte dintre elementele tabloului pot fi scrise ca sumă a celor două
elemente alaturate. În cazul în care nu existã nici un astfel de element se va afişa valoarea 0
(zero). Exemplu: Dacă tabloul are conţinutul: 2 7 5 1 4 2 -2 5 se afişează 2.
21. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere reale cu cel mult
şase zecimale fiecare, un număr natural x (x<6). Să se determine câte dintre numerele citite
au mai mult de x zecimale.
22. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se afişeze perechile de elemente alaturate a căror sumă are cea mai mare
valoare.
23. Să se dubleze valorile egale cu valoarea minimă dintr-un tablou unidimensional cu n
(n<=100) numere întregi cu cel mult patru cifre citit de la tastatură.
24. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă memorează ultima cifră
a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu. Dacă a=(345, 61, 8, 900) se
generează b=(5, 1, 8, 0).
25. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă memorează prima cifră
a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu. Dacă a=(345, 61, 8, 900) se
generează b=(3, 6, 8, 9).
26. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n(n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă memorează cea mai
mare cifră a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu. Dacă a=(3485, 61,
182, 900) se generează b=(8, 6, 8, 9).
27. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă memorează numărul de
divizori ai elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu. Dacă a=(10, 49, 13, 12)
se generează b=(4, 3, 2, 6).
28. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă memorează numãrul de

2
 cifre al elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu. Dacă a=(345, 61, 8, 900)
se genereaza b=(3, 2, 1, 3).
29. Fie mulţimea A cu n elemente (n<=100). Să se determine dacă valoarea x aparţine mulţimii
A. Se Va afişa “DA” sau “NU”.
30. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se inlocuiasca toate
valorile egale cu valoarea minimă cu valoarea maximă din tablou.
31. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre şi un număr întreg x. Să se determine media aritmetică a elementelor din tablou
diferite de x.
32. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se determine câte dintre
elementele tabloului sunt egale cu prima sau ultima valoare din tablou.
33. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se afişeze indicii
componentelor egale cu cea de-a doua componentă din tablou.
34. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se insereze valoarea x pe
poziţia p (1<=p<=n) unde n, v, x şi p se citesc de la tastatură.
35. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre fiecare. Să se insereze între oricare două elemente suma acestora.
36. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se insereze după fiecare număr impar din tablou dublul acestuia.
37. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se insereze după fiecare număr par din tablou oglinditul acestuia.
38. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se insereze după fiecare valoare egală cu 0 din tablou valorile 1, 2 şi
3. Exemplu. Dacã v=(5, 0, 4, 0, 0, 7) se obţine: v=(5, 0, 1, 2, 3, 4, 0, 1, 2, 3, 0, 1, 2, 3, 7)
39. Se citesc elementele a două tablouri v, w unidimensionale cu m respectiv n (m, n<=100)
componente numere întregi cu cel mult patru cifre fiecare. Să se insereze valorile tabloului
w înainte de componenta de indice p din tabloul v. Exemplu. Dacă v: (3,4,1,5,7),
w=(8,9,10,11), p=4 se obţine: v=(3,4,1,8,9,10,11,5,7).
40. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se elimine valoarea de pe
poziţia p.
41. Să se elimine valoarea x dintr-un tablou v unidimensional cu n numere intregi (n<=100) care
memorează valori distincte.
42. Să se elimine toate valorile egale cu x dintr-un tablou v unidimensional cu numere întregi
(n<=100).
43. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=l00). Să se mute la sfarşitul
tabloului zerourile fără a schimba ordinea elementelor nenule.
44. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se elimine valorile pare
din tablou.
45. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se elimine valorile din
tablou care nu sunt numere prime.
46. n (n<=100) numere întregi sunt aşezate pe circumferinta unui unui cerc, astfel incãt al n-lea
ajunge lângă primul număr. Începând cu numărul de pe poziţia p citit, se elimina numerele
din k în k, după fiecare eliminare cercul strângându-se. Care va fi numărul rămas?
47. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere intregi cu cel mult
patru cifre. Să se elimine din componente astfel încât oricare două componente alaturate să
aibă valoare diferită. Exemplu. pentru a=(3, 4, 4, 4, 3, 3, 2, 6) se obţine a:(3, 4, 3, 2, 6).
48. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se elimine din componente astfel încât oricare două componente alãturate să
aibă paritate diferită. Exemplu. pentru a=(3, 4, 6, 4, 3, 3, 2, 6, 1) se obţine a=(3, 4, 3, 2, 1).
49. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre, ordonate crescător. Să se elimine duplicatele din tablou astfel încât fiecare

3
 valoare să apară o singură dată. Exemplu pentru v=(2, 3, 3, 3, 4, 7, 7, 8,10) se obţine: v=(2,
3, 4, 7, 8,10).
50. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se elimine valori din
tablou astfel încât suma componentelor să nu depăşească un s citit iar numărul de
componente rămase să fie cât mai mare.
51. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se ordoneze crescator elementele tabloului.
b. Să se ordoneze crescător elementele de pe poziţii pare şi descrescător elementele de pe
poziţii impare.
c. Să se ordoneze crescător prima jumătate şi descrescător cea de a doua jumătate.
d. Să se ordoneze crescător elementele tabloului după ultima cifră.
e. Să se ordoneze crescător elementele tabloului după prima cifră.
f. Să se afişeze elementele pare ordonate crescător şi elementele impare ordonate
descrescător.
52. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100) şi apoi n
numere naturale nenule, de maximum 4 cifre fiecare, reprezentând elementele unui tablou
unidimensional. Programul afişează mesajul Da în cazul în care elementele tabloului
reprezintă o permutare a elementelor mulţimii {1,2,3,…,n}, iar în caz contrar afişează
mesajul Nu.
53. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=l00) numere întregi cu cel mult
patru cifre ordonate crescător. Să se determine dacă valoarea x citită de la tastatură se
găseşte în tablou. În caz afirmativ se va afişa o poziţie pe care acesta se găseşte altfel se va
afişa un mesaj.
54. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre ordonate crescător. Să se determine dacă valoarea x citită de la tastatură se
găseşte în tablou. În caz afirmativ se va afişa cel mai mic indice pe care acesta se găseşte în
tablou altfel se va afişa un mesaj.
55. Se citesc elementele a două tablouri unidimensionale v şi w cu m (m<=100) respectiv n
(n<=l00) componente întregi cu maxim patru cifre ordonate strict crescător. Să se afişeze
elementele comune celor două tablouri.
56. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=l00) numere întregi cu cel mult
patru cifre fiecare. Să se inverseze ordinea componentelor astfel încât primul element devine
ultimul, al doilea penultimul etc.
57. Să se rearanjeze componentele unui tablou de numere întregi astfel încât primul element
devine ultimul iar toate celelalte componente se deplasează cu o poziţie la stânga. Exemplu:
Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9) rezultă: v=(4,5,7,8,9,2)
58. Să se afişeze componentele tabloului după k permutări circulare la stânga. Exemplu: Dacă
n=6, v=(2,4,5,7,8,9), k=3 rezultă: V=(7,8,9,2,4,5)
59. Să se rearanjeze componentele unui unui tablou de numere întregi astfel încât ultimul
element devine primul iar toate celelalte componente se deplasează cu o poziţie la
dreapta. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9) rezultă: v=(9,2,4,5,7,8).
60. Să se afişeze componentele tabloului după k permutări circulare la dreapta. Exemplu: Dacă
n=6, v=(2,4,5,7,8,9), k=3 rezulta: v=(7,8,9,2,4,5)
61. Să se mute la sfârşitul unui tablou toate elementele nule (nu se vor utiliza secvenţe de
ştergere).
62. Să se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere întregi astfel încât
valorile pare sa fie la început iar cele impare la sfârşit.
63. Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere întregi astfel încât
valorile pare să fie la început crescător iar cele impare la sfârşit descrescător.

4
64. Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere intregi astfel incat
numerele prime sa fie situate la inceput crescator iar numerele care nu sunt prime sa fie
grupate la sfarsit descrescator.
65. Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere atfel incat valorile reale
sa fie la inceput iar cele intregi la sfarsit. Exemplu: pentru n=7 si v=(7, 3, 4.21, 4, 10, 56.23,
0.9) o solutie este: v=(4.21, 56.23, 0.9, 7, 4, 10).
66. Scrieti un program care citeste de la tastatura un numar natural nenul n (n<=100) apoi n
numere naturale reprezentand elementele unui tablou unidimensional, apoi afiseaza pe ecran
toate permutarile circulare, cu o pozitie spre stanga, ale elementelor tabloului. Elementele
fiecarei permutari se vor afisa pe cate o linie, separate prin cate un spatiu. Exemplu: daca
n=4 si tabloul unidimensional are continutul alaturat: 10 20 30 49, atunci se vor afişa: l0 20
30 49 20 30 49 l0 30 49 l0 20 49 l0 20 30.
67. Se considera doua tablouri unidimensionale a si b, fiecare avand numere naturale cu cel mult
4 cifre fiecare, ordonate crescator. Tabloul a contine n numere (1<n<100) pare, iar tabloul b
contine m (1<m<100) numere impare. Scrieti un program care citeste de la tastatura
valoarea lui n si cele n elemente ale tabloului a, apoi valoarea lui m si cele m elemente ale
tabloului b, dupa care scrie in fisierul date.txt un numar maxim de elemente ale tablourilor
date, numerele scrise fiind in ordine crescatoare, separate prin cate un spatiu, iar cele aflate
pe pozitii consecutive fiind de paritate diferita. Exemplu: Pentru n=6, m=5 si
tablourile: a=(2, 4, 8, 10, 14, 16) şi b=(3, 5, 7, 11, 15) fişierul date.txt va avea următorul
conţinut: 2 3 4 5 8 11 14 15 16.
68. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b ñecare având numere naturale cu cel mult
4 cifre ñecare, Fiecare dintre tablouri conţine cel mult 100 de valori ordonate strict crescător.
Se cere să se afişeze pe ecran, în ordine crescătoare, numerele divizibile cu 5 care se găsesc
doar în unul din cele două tablouri.Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 60), iar b=(3 5 7 8 9 10 12 20
24) atunci se vor afişa pe ecran valorile: 5 10 60.
69. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de numere
naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator. Se cere să se afişeze pe ecran, în ordine
crescătoare numerele care se găsesc doar în unul din cele două tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4
7 20 24 60), iar b=(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci se vor afişa pe ecran valorile: 2 8 9 10 60.
70. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult l00 de numere
naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescător. Se cere să se afişeze pe ecran, în ordine
crescătoare, a numerelor care se găsesc ambele tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60),
iar b=(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci se vor afişa pe ecran valorile: 1 3 4 7 20 24.
71. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de numere
naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator. Se cere să se afişeze pe ecran, în ordine
crescatoare, a numerelor prime din cele doua tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar
b:(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci se vor afişa pe ecran valorile: 2 3 3 7 7 9.
72. Se citesc valori întregi până se memoreazã m valori respectiv n valori distincte în tablourile
unidimensionale a şi b care reprezintă două mulţimi.
Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se genereze un tablou c care memoreazã intersecţia celor doua mulţimi
b. Să se genereze un tablou d care memoreazã diferenţa celor douã mulţimi (a-b)
c. Să se genereze un tablou r care memorează reuniunea celor doua mulţimi.
73. Din fişierul date.in se citesc n mulţimi astfel: pe prima linie se memorează numarul n
(n<=100) de mulţimi. Pe următoarele n linii se memorează pe fiecare linie o valoare p
(p<=200) apoi p numere întregi de cel mult 5 cifre fiecare care reprezintă componentele unei
mulţimi. Să se genereze un tablou c care memorează intersecţia celor n mulţimi.
74. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se decidă dacă elementele tabloului sunt distincte.
b. Să se determine câte perechi din tablou sunt prime intre ele.

5
 c. Să se determine câte perechi din tablou au valori egale.
d. Să se determine câte perechi din tablou au suma un număr prim cu cifra unităţilor egală cu
3.
e. Să se determine câte triplete din tablou au valori egale.
f. Să se determine câte triplete din tablou au proprietatea că una dintre valori este egală cu
suma celorlalte două.
g. Să se afişeze fiecare valoare din tablou o singură dată şi frecvenţa ei în tablou.
75. Fisierul intervale.txt conţine pe prima linie un număr natural nenul n (n<=l000), iar pe
fiecare dintre următoarele n linii, câte două numere întregi a şi b (1<=a<b<=32000), fiecare
pereche reprezentând un interval închis de forma [a,b]. Scrieţi un program care determină
intervalele care au proprietatea că intersecţia cu oricare dintre celelalte n-l intervale este vidă
şi afişează pe cîte o linie a ecranului, separate printr-un spaţiu, numerele care
reprezintă capetele intervalelor determinate. Exemplu: dacă fişierulintervale.txt are
conţinutul alăturat: 4 pe ecran se va afisa: 17 20 2 6 2 6 17 20 10 15 8 16.
76. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult
patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori alăturate ordonate
crescător din tablou.
b. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori egale alăturate din
tablou. In cazul în care sunt mai multe astfel de secvenţe de lungime maxima se va afişa
numărul lor.
c. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori alăturate din
tablou care au exact 2 cifre. In cazul in care sunt mai multe secvenţe descrescătoare de
lungime maximă se va afişa prima.
d. Să se determine câte elemente conţine cea mai lunga secvenţă de numere pare alăturate
din tablou. In cazul in care sunt mai multe secvenţe de lungime maximă se va afişa numărul
lor.
e. Să se afişeze pe ecran lungimea maximă a unei secvenţe din tablou cu proprietatea că
oricare două elemente aflate pe poziţii consecutive sunt prime între ele. Exemplu: dacă
tabloul conţine valorile: 16 25 6 12 10 4 5 se va afişa 3 pentru că cea mai lungă secvenţa cu
proprietatea cerută este 16 25 6.
f. Să se determine cea mai lunga secvenţă palindromică din tablou. (de elemente
alăturate) Exemplu. pentru tabloul v:(3, 4, 7, 9, 2, 9, 7, 5) se afişează valoarea 5.
g. Să se determine secvenţa de elemente alăturate a căror sumă are valoare maximă.
Secvenţa se va afişa pe ecran.
77. Fie doua tablouri unidimensionale x si y care memoreaza n(n<=100) numere intregi pozitive
de cel mult 4 cifre fiecare.
78. Să se calculeze valoarea următoarelor expresii:
a. E=(X1+Y1)* (X2+Y2)* –- –*(Xn+Yn)
b. E=X1*Yl+ X2*y2 + …. -~+Xn*yn
c. E=min(x1,y1)+min(x2,y2)+ …...
d. E=min(x1,yn)+min(X2,yn-1)+…+min(xn,y1)
e. Ultima cifra a expresiei E = x1^y1+x2^y2+ … xn^yn
79. Sa se determine suma si produsul a doua polinoame. Coeficientii celor doua plinoame se vor
memora in doua tablouri unidimensionale.
80. Sa se calculeze cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun al
componentelor unui tablou unidimensional care memoreaza n(n<=100) numere naturale
nenule.
81. Sa se afiseze divizorii comuni ai tuturor componentelor unui tablou unidimensional cu n
(n<=100) componente numere intregi nenule cu cel mult patru cifre fiecare.

6
82. Fie tabloul unidimensional care memoreaza n(n<=50) numere intregi. Sa se determine
factorul prim care apare la puterea cea mai mare in descompunerea produsului celor n
numere.
83. Operatii cu fractii:
a. Sa se determine suma si produsul a n (n<=100) fractii. Pentru fiecare fractie se citesc
valorile numaratorului respectiv numitorului ca numere intregi nenule de cel mult patru cifre
fiecare.Rezultatele se vor afisa ca fractii ireductibile.
b. Sa se determine cea mai mica fractie din cele n citite.
84. Sa se determine daca radical de ordinul m (m este numar natural <10) din (x1*x2*x3*…
*xn) este numar natural, unde xi sunt numere naturale de cel mult patru cifre fiecare.
85. Sa se memoreze intr-un tablou unidimensional primele n ( n<=200) numere prime.
86. Să se memoreze intr-un tablou unidimensional numerele prime pana la n citit care, inversate,
sunt tot prime, unde n este număr natural cu cel mult 8 cifre.
87. Să se memoreze intr-un tablou unidimensional primele n elemente din şirul lui Fibonacci
(F[1]=l, F[2]=1, F[n]=F[n-1]+F[n-2], n>2).
88. Să se genereze toate submulţimile mulţimii {l,2,3…n}
89. Să se genereze toate submulţimile mulţimii {a[1],a[2],a[3]…a[n]}
90. Scrieţi programul care citeşte de la tastatură un număr natural n impar şi construieşte în
memorie un tablou unidimensional A=(A1, A2,…, An) cu elementele mulţimii (1,2,...,n)
astfel încât elementele de pe poziţii impare formează şirul crescător 1,2,..., [ (n+1) /2] iar
elementele de pe poziţii pare şirul descrescător n,n-1,..., [ (n+1) /2] +1. Exemplu: pentru
n=11 se va construi tabloul A =(1, 11, 2, 10, 3, 9, 4, 8, 5, 7, 6).
91. In fişierele nr1.txt şi nr2.txt sunt scrise douã numere mari (cu cel mult 1000 de cifre fiecare).
a. Să se afişeze suma celor două numere
b. Să se înmulţească primul număr cu un număr format dintr-o singură cifră x a cărei valoare
se citeşte de la tastatură
c. Să se determine produsul celor două numere
d. Să se determine câtul şi restul împărţirii celor două numere.
92. Să se transcrie un număr natural x cu cel mult 9 cifre din baza l0 în baza 2.
93. Să se transcrie un număr natural x cu cel mult 9 cifre din baza l0 în baza b (2<=b<=9).
94. Să se determine dacă numărul natural x scris in baza l0 are în baza 2 un număr de cifre de 0
egal cu numărul cifrelor de 1.
95. Se citesc cele n cifre c (c<=9) ale numărului x şi baza b în care este scris numărul x. Să se
afişeze numărul x în baza 10.
96. Se citesc două numere naturale x şi y. Să se determine dacă unul dintre numere poate
reprezenta transcrierea celuilalt număr intr-un sistem de numeraţie mai mic sau egal cu 9. În
caz afirmativ se va afişa sistemul de numeraţie. Exemplu: pentru x=68 şi y=2112 se afişează
3 deoarece 2112(3)=68(10).
97. În fişierul cifra.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau mai
multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a spaţiului de
memorie şi a timpului de execuţie cifrele toate ordonat crescător.
98. În fişierul cifra.ţxt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau mai
multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a spaţiului de
memorie şi a timpului de execuţie cifrele o singură dată ordonate crescător.
99. În fişierul cifre.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau mai
multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a spaţiului de
memorie şi a timpului de execuţie cifrele care nu se găsesc în fişier.
100. În fişierul cifre.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau mai
multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a spaţiului de
memorie şi a timpului de execuţie cifrele cu cea mai mică frecvenţă.
101. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel mult
patru cifre separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă

7
 eficientă din punct de vedere a spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cele mai
mari două numere de două cifre care nu se găsesc în fişier.
102. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel mult
patru cifie separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze câte numere din fişier au
prima şi ultima cifră identice.
103. În fişierul numere.ţxt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel mult
nouă cifre fiecare separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze care este cifra
(cifrele) care apare de cele mai multe ori în numerele din fişier.
104. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel mult 9
cifre fiecare. Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Se cere afişarea pe ecran a
celui mai mare număr care s-ar obţine din toate cifrele numerelor din fişier. Alegeţi un
algoritm de rezolvare eficient din punct de vedere al memoriei utilizate şi al timpului de
execuţie. Exemplu: dacă fişierul numere.txt conţine: 267 39628 79 se va tipări
9987766322.
105. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel mult 9
cifre fiecare. Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Se cere afişarea pe ecran a
celui mai mic număr care s-ar obţine din toate cifrele numerelor din fişier. Alegeţi un
algoritm de rezolvare eficient din punct de vedere al memoriei utilizate şi al timpului de
execuţie. Exemplu: dacă fişierul numere.txt conţine: 267 39608 79 se va tipări:
2036677899.
106. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel mult trei
cifre separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze in ordine crescatoare numerele
din fişier care apar o singura datã.
107. In fişierul medii.txt sunt memorate cel mult un milion de medii (numere reale cu doua
zecimale cu valori cuprinse intre 1 şi 10). Să se afişeze o statistică a mediilor astfel:
numărul de medii cuprinse în intervalul [1,2], numărul de medii cuprinse în intervalul
(2,3],.., numărul de medii cuprinse în intervalul (9,l0].
108. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel mult 9
cifre fiecare. Să se afişeze câte numere au cifrele egale. Exemplu. Dacă în fişier sunt scrise
numerele 234, 333, 55, 56, 33, 5632 se afişează valoarea 3.
109. Fie un vector v cu n elemente numere naturale (n<=100) cu cel mult 4 cifre fiecare. Se cere
să se afişeze cel mai mare număr format cu prima cifră a fiecărei componente din
v. Exemplu. Pentru v=(78, 567, 7122, 5, 123) se afişează: 75751.
110. Evidenţa produselor vândute de o societate comercială este păstrată în fişierul produse.txt.
Pentru fiecare produs se cunoaşte tipul produsului (un număr natural de cel mult 2 cifre),
cantitatea exprimată în kilograme (un număr natural mai mic sau egal cu 100) şi preţul
unui kilogram (un număr natural mai mic sau egal cu 100). Produsele de acelaşi tip pot fi
vândute în cantităţi diferite, fiecare vânzare fiind înregistrată separat. Fişierul produse. txt
are cel mult 2000 de linii şi fiecare linie conţine trei numere naturale, separate prin câte un
spaţiu, ce reprezintã, în această ordine tipul, cantitatea şi preţul de vânzare al unui produs
la un moment dat. Să se scrie un program care determină pentru fiecare tip de produs
vândut suma totală obţinută în urma vânzărilor. Programul va afişa pe câte o linie a
ecranului tipul produsului şi suma totală obţinută, separate prin câte un spaţiu, ca în
exemplu. Exemplu: dacă fişierul produse. txt are conţinutul alăturat: 3 1 51 20 5 2 10 3 1
10 5 programul va afişa numerele următoare: 1 150 2 30 3 5