Motorul

otto
Haiduc Andrei-Mare Raul
Profesor coordonator:
Brumboiu Mariana
 01 02
Istoric componente

03
RAndament
04
Diferenţele 05
ul şi timpii dintre motorul TIMPII
de otto-motorul MOTOR
funcţionare diesel şi cu ULUI
În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-
1895), Otto a construit un motor termic cu ardere internă,
cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos.
În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4
timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un
randament de 22%. O contribuţie însemnată la
perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere
prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani
Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele
automobile acţionate cu astfel de motoare. Motorul Otto

01
este motorul cel mai des folosit la majoritatea
automobilelor.
Componentele principale ale unui motor sunt in principiu
aceleasi, fie ca este vorba despre un motor Diesel, unul in
patru timpi sau unul in doi timpi. Pentru motorul Otto este
caracteristică urmatoarea descriere a componentelor:
02
Cilindrul- Reprezintă componenta în care culisează
pistonul. Motorul descris aici are un singur cilindru, dar
majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6 sau 8).
Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii, pot fi: în linie, în V
sau opuşi orizontal (boxer), ca în figură:
În funcţie de configuraţie, diferă nivelul vibraţii şi
zgomot, costul de fabricare şi caracteristicile ce le fac mai
potrivite sau nu pentru anumite tipuri de autovehicule.
Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă,
confecţionat din aliaj de aluminiu, turnat, având formă
cilindrică, care culisează în cilindru.
Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe
suprafaţa cilindrică exterioară a pistonului.
Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte
la aprinderea amestecului carburant în cilindru prin producerea unei scântei
electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.
Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează
admisia combustibilului în cilindru şi evacuare gazelor arse. Supele execută o
mişcare de translaţie, fiind comandate de camele de pe axul cu came (ca în
animaţia alăturată, unde axul cu came are culoarea verde)
Arborele cotit- El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de
translaţie care vine de la piston, într-o mişcare circulară.
Camera de ardere- Reprezintă locul unde are loc compresia
şi arderea amestecului de aer cu combustibil. Camera de
ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului.
Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra
puterii motorului.

Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura
dintre piston şi arborele cotit. Ea este legată articulat la ambele
capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit, astfel încât,
împreună cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de
translaţie a pistonului în mişcarea de rotaţie a arborelui cotit.
03
Randamentul motorului Otto
Intr−o prima aproximatie,
calculul randamentului poate fi
facut aproximand procesele din
timul functionarii motoruli cu
transformari simple ale unui gaz
ideal
 Diferenţele dintre motorul Otto şi motorul Diesel
Ø Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl

04
comprimă şi îl aprinde cu o scânteie electrică.
Ø Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este injectată
motorina care se aprinde.
Ø Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între
8:1 şi 12:1.
Ø Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare

şi anume 14:1 până la 25:1.

Ø Motorul Otto foloseşte un carburator unde este amestecată
benzina cu aerul, sau o pompă de injecţie (carburantul nu
este injectat direct în cilindru).
Ø Motorul Diesel foloseşte injecţie directă, în care
Spre deosebire de motoarele cu abur sau de
turbine, motoarele cu ardere interna au nevoie
de un dispozitiv de pornire. Ele sunt in mod
normal pornite cu ajutorul unui motor electric
sau starter care este angrenat cu arborele
cotital motorului. Motoarele mici sunt pornite
adeseori manual prin rotirea arborelui cotit cu
ajutorul unei manivele sau cu ajutorul unei
sfori infasurate de cateva ori in jurul volantei.
05 Timpul I (admisia): Timpul II (compresia):
In aceasta etapa,supapa Dupa inchiderea supapei de
de admisie este admisie,pistonul se deplaseaza
deschisa,supapa de de la PMI la PMS. In acest fel
evacuare este inchisa. se produce atat cresterea
Pistonul se deplaseaza presiunii,cat si a
de la PMS la PMI,astfel temperaturii.Deplasarea are loc
incat in cilindru suficient de rapid pentru ca
patrunde un amestec sistemul sa nu aiba timp sa
format din vapori de cedeze caldura spre mediul
benzina si inconjurator,producandu-se
aer(amestecul este astfel o transformare ce poate
realizat in fi considerata adiabatica. Acest
carburator).Acest proces este reprezentat de
Timpul III
într-un motor cu ardere internă se caracterizează
prin aprinderea rapidă a combustibilului în cilindru.
Prin aplicarea unei tensiuni înalte electrozilor bujiei
înainte de atingerea PMS de către piston, se
declanșează aprinderea bruscă într-un interval scurt.
Volumul rămâne constant în prima aproximare, iar
creșterea temperaturii gazului la aproximativ 2000°C
generează o presiune de 25 atm (portiunea 3-4 din
diagrama), rezultând o forță de apăsare
semnificativă. Deplasarea rapidă a pistonului
împiedică transferul eficient de energie prin căldură
către mediul înconjurător, caracterizând această
transformare ca adiabatică. Aceste procese esențiale
Timpul IV (evacuarea):
Cand pistonul ajunge la PMI,se deschide
supapa de evacuare.Gazele arse din
cilindru ies afara(unde presiunea este mai
mica) prin supapa de evacuare,ajungand
apoi,prin teava de esapament,in mediul
inconjurator(portiunea 4-1 din diagrama).
Presiunea in cilindru coboara la o valoare
egala cu presiunea exterioara(presiunea
atmosferica). In continuare,pistonul se
deplaseaza spre PMS,impingand afara din
cilindru gazelle arse ramase in cilindru
(portiunea 1-0 din diagrama). In
continuare,procesul ciclic se repeta.
 Evolutia si folosirea motorului Otto din zilele
noastre
Motorul Otto a evoluat de la o variantă cu aprindere externă la
una cu aprindere în cilindru. Dezvoltarea carburatorului și
adoptarea sistemului de aprindere cu bujie au îmbunătățit
controlul și eficiența. După 1970, preocuparea pentru emisii a
condus la inovații precum injecția de combustibil și
catalizatoarele. Cercetarea continuă se axează pe eficiența
crescută și tehnologiile hibride.
Motorul Otto este folosit în principal în automobile,
echipamente portabile (generatoare, mașini de tuns iarba),
utilaje industriale (compresoare, pompe), vehicule de recreere
(motociclete, scutere, ATV-uri) și echipamente agricole
Motor Dacia Logan din anul 2004
Motor Otto din anul 1875
1.4 MPI(MultiPoint
( fumega de Doamne feri)
Injection/Motor pe injectie) ( nu
 Surse:
https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.unitischimbam.ro%
2Fnikolaus-august-otto%2F&psig=AOvVaw1VkksygBEdWHo2I0QwoDio&ust=17
01284932734000&source=images&cd=vfe&opi=89978449&ved=0CBEQjRxqFwo
TCIC61KSy54IDFQAAAAAdAAAAABAD
https://www.scribd.com/upload-document?archive_doc=227839121&escape=false
&metadata=%7B%22context%22%3A%22archive_view_restricted%22%2C%22pa
ge%22%3A%22read%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logg
ed_in%22%3Atrue%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D
https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_în_patru_timpi
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolaus_Otto
https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fm.youtube.com
%2Fwatch%3Fv%3D7XoFAhZbfkQ&psig=AOvVaw2QHgsSq-
4G_lPrGWLSaRLq&ust=1701284201598000&source=images&cd=vfe&opi=8997
8449&ved=0CBEQjRxqFwoTCJj3qLSv54IDFQAAAAAdAAAAABAI
MULțUMI
M!!