Motorul OTTO

Bucur Denisa – Ştefania

Marinescu Ioana Alexandra
Năstase Ana
Clasa: a X-a B
 Nikolaus Otto (1832 – 1891)

• A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer.   

• În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a
construit un motor termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi,
care folosea combustibil gazos.
• În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi
alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%.
O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere
internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii
germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele
automobile acţionate cu astfel de motoare.
 Istoric
◈ Potrivit recentelor studii istorice, inventatorii
italieni Eugenio Barsanti și Felice Matteucci au
brevetat o primă versiune, care mergea eficient, a
unui motor cu combustie internă, în 1854 la
Londra.
◈ Se susține că motorul Otto este în multe părți, cel
puțin, inspirat din precedentele invenții ale
acestuia, dar, deocamdată nu există nici o
documentație despre motorul italian creat
înaintea celui al lui Otto.
Motorul OTTO
◈ Motorul Otto este un motor în patru timpi
(pistonul efectuează patru curse în interiorul
cilindrului)ce folosește drept combustibil un
amestec format din aer și vapori de benzină.
◈ Amestecul combustibil este introdus într-un
cilindru cu piston unde arde și produce căldură și
lucru mecanic.
◈ Cursele liniare ale pistonuliui în interiorul
cilindrului sunt transformate în mișcare circulară
de către un sistem bielă manivelă.
 Componentele motorului OTTO

◈ Cilindrul
◈ Pistonul
◈ Segmenţii
◈ Bujia
◈ Supapele
◈ Camera de ardere
◈ Biela
◈ Arborele cotit
◈ Cilindrul – Reprezintă componenta în care culisează pistonul.
◈ Pistonul – Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de aluminiu, turnat, având formă cilindrică,
care culisează în cilindru.
◈ Segmenţii – Sunt inele elastice, care au următoarele roluri:
 de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc)
 de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston
 de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.
◈ Bujia – Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului carburant în
cilindru prin producerea unei scântei electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.
◈ Supape –  Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia combustibilului în cilindru şi evacuare
gazelor arse.
◈ Camera de ardere – Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de aer cu combustibil. Camera de
ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului. Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra
puterii motorului.
◈ Biela – Face legătura dintre piston şi arborele cotit.
◈ Arborele cotit – El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de translaţie care vine de la piston, într-o mişcare
circulară.
 Timpii de functionare
◈ Timpul I - Admisia (A - 1), izobară
◈ Timpul II - Compresia (1 - 2), adiabată
◈ Timpul III - Explozia sau Aprinderea (2 - 3), izocoră și
Detenta (3 - 4), adiabată
◈ Timpul IV - Evacuarea (4 - 1 și 1 - A), izocoră urmată de
o izobară
VĂ
MULŢUMIM!