Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca

MOTORUL OTTO

Durcău Oana
Moșneag Cătălina
• Motorul Otto este astfel denumit dupa numele
inventatorului sau Nikolaus August Otto
• Este un motor in patru timpi si foloseste drept combustibil
un amestec de aer cu vapori de benzina
• Amestecul este aspirat intr-un cilindru cu piston prin
supapa de admisie
• Cu ajutorul unei bujii se produce o scanteie, combustibilul
arde, producand gaze care imping pistonul si efectueaza
lucrul mecanic
• Pistonul este legat de un sistem biela-manivela care are
rolul de a transforma miscarea rectilinie de dus-intors in
miscare circulara continua
• Prin supapa de evacuare se elimina gazele de ardere
Nikolaus August Otto
 Nikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în
localitatea Holzhasen din Germania.
 A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de
inginer.
 În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-
1895), Otto a construit un motor termic cu ardere
internă, cu piston în patru timpi, care folosea
combustibil gazos.
 În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor
în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină)
cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la
perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu
aprindere prin scânteie electrică, au adus-o
inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler,
care au realizat primele automobile acţionate cu
astfel de motoare.
 Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.
Componente
 Reprezintă componenta în care
Cilindrul culisează pistonul. Motorul descris
aici are un singur cilindru, dar
majoritatea motoarelor au mai
mulţi cilindrii (4, 6 sau 8).
Motoarele, dacă au mai mulţi
cilindrii, pot fi: în linie, în V sau
opuşi orizontal (boxer), ca în
figură:

În funcţie de configuraţie, diferă

nivelul vibraţii şi zgomot, costul de
fabricare şi caracteristicile ce le
fac mai potrivite sau nu pentru
anumite tipuri de autovehicule.
Pistonul
• Este o piesă din
mecanismul bielă-
manivelă, confecţionat din
aliaj de aluminiu, turnat,
având formă cilindrică, care
culisează în cilindru.
Segmenții
• Sunt inele elastice, montate
pe piston în canale
executate pe suprafaţa
cilindrică exterioară a
pistonului, care au
următoarele roluri:
• a) de a proteja ceilalţi
segmenţi în momentul
exploziei (segment de foc)
• b) de etanşare a jocului
dintre cilindru şi piston
• c) de ungere şi radere
(raclare) a uleiului depus
pe peretele interior a
cilindrului.
Bujia

• Piesă componentă a unui

motor cu aprindere prin
scânteie care serveşte la
aprinderea amestecului
carburant în cilindru prin
producerea unei scântei
electrice între doi electrozi
la un moment bine stabilit.
Supape
• Au rolul de a deschide şi
închide orificiile prin care
se realizează admisia
combustibilului în cilindru
şi evacuare gazelor arse.
Supapele execută o mişcare
de translaţie, fiind
comandate de camele de pe
axul cu came.
Camera de ardere
• Reprezintă locul unde are
loc compresia şi arderea
amestecului de aer cu
combustibil. Camera de
ardere îşi schimbă volumul
odată cu mişcarea
pistonului. Capacitatea
camerei de ardere oferă de
obicei o idee asupra puterii
motorului.
Biela

• Este de forma unei tije sau

a unei bare. Face legătura
dintre piston şi arborele
cotit. Ea este legată
articulat la ambele capete
de piston şi respectiv braţul
arborelui cotit, astfel încât,
împreună cu arborele cotit,
transformă mişcarea
alternativă de translaţie a
pistonului în mişcarea de
rotaţie a arborelui cotit.
Arborele cotit
• El este cel care, împreună
cu biela, transformă
mişcarea de translaţie care
vine de la piston, într-o
mişcare circulară.
 Functionarea motorului Otto

• Motorul Otto standard este un motor in 4 timpi in care pistonul face 4

curse. Acestea sunt:
 Timpul 1: Absorbția

În timpul 1 se deschide
supapa de admisie, iar în
timp ce pistonul se
deplasează înspre
punctul mort inferior, în
cilindru este absorbit
amestecul de vapori de
benzină şi aer (realizat în
carburator) datorită
depresiunii formate.
 Timpul 2: Compresia adiabatica

Cand pistonul ajunge la capatul

inferior, supapa de admisie se
inchide si pistonul incepe sa
urce in cilindru realizand o
comprimare adiabatica a
amestecului comburant
 Timpul 3:Ardere si destindere
adiabatica
O descarcare electrica a bujiei
aprinde amestecul comburant a
carui ardere are loc rapid, ca o
explozie. De aici provine si
denumirea alternativa de motor cu
explozie. Presiunea si temperatura
in cilindru cresc brusc si pistonul
este impins. Timpul 3 este timpul
motor, in care se efectueaza lucru
mecanic asupra pistonului. La
sfarsitul acestui timp se deschide
supapa de evacuare.
Timpul 4: Evacuarea
Evacuarea gazelor arse, in
atmosfera, incepe printr-un proces
de racire izocora, pana cand gazele
ajung la presiunea atmosferica.
Pistonul se ridica si gazele sunt
evacuate, supapa de evacuare fiind
deschisa. La capatul ciclului
supapa de evacuare se inchide iar
supapa de admisie se deschide si
incepe un nou ciclu.
Primul motor Otto, din anul 1876
Motorul Otto in zilele noastre
Diferențele dintre motorul Otto si
motorul Diesel
 Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl comprimă
şi îl aprinde cu o scânteie electrică.
 Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este injectată
motorina care se aprinde.
 Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între 8:1
şi 12:1.
 Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare şi
anume 14:1 până la 25:1.
 Motorul Otto foloseşte un carburator unde este amestecată
benzina cu aerul, sau o pompă de injecţie (carburantul nu este
injectat direct în cilindru).
 Motorul Diesel foloseşte injecţie directă, în care combustibilul
este injectat direct în cilindru.
 Bibliografie
 Wikipwdia;

 Scribd;

 Google Images;