0% au considerat acest document util (0 voturi)
46 vizualizări24 pagini

Motorul Otto

Încărcat de

andreicatudor15
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
46 vizualizări24 pagini

Motorul Otto

Încărcat de

andreicatudor15
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Motorul Otto

Proiect realizat de: Andreica Tudor


Istoric

Motorul Otto, denumit după inventatorul său,


Nikolaus Otto, a fost dezvoltat în anii 1860 și
a reprezentat un pas major în evoluția
tehnologiei motoare. Inițial, motorul a fost
conceput pentru a utiliza gaze pentru a
genera energie, dar a evoluat rapid pentru a
folosi benzină, datorită eficienței și
disponibilității sale.
Nikolaus Otto

În 1867, împreună În anul 1878,


cu inginerul Eugen Nikolaus Otto, a
Langen (1833-1895), pus la punct un
Otto a construit un motor în 4 timpi
motor termic cu alimentat cu
ardere internă, cu combustibil lichid
piston în patru timpi, (benzină) cu un
care folosea randament de
combustibil gazos.
22%.
Evoluția și Inovații ulterioare

De la Motoarele de 4 Cai Putere la Tehnologii Avansate:


Motoarele Otto au evoluat continuu, integrând tehnologii
precum injecția de combustibil, sistemele de control
electronic și alte inovații pentru a obține eficiență și
performanță sporite.
Impactul în Industria Auto:

Motorul Otto a jucat un rol esențial în revoluționarea industriei auto și în


extinderea utilizării automobilelor. A fost fundamentul pentru
dezvoltarea de mașini personale, de transport și industriale în secolul
XX.

Astfel, motorul Otto, cu contribuțiile sale semnificative în domeniul

ingineriei mecanice, rămâne un pilon al dezvoltării tehnologice și

industriale.
Componentele motorului Otto

1. Cilindrul
2. Pistonul
3. Bujia
4. Segmenții
5. Supapele
6. Camera de ardere
7. Biela
8. Arborele cotit
Cilindrul și Pistonul

Cilindrul reprezintă componenta în care


culisează pistonul. Motoarele au unul sau
mai mai mulţi cilindrii . Motoarele, dacă au
mai mulţi cilindrii, pot fi: în linie, în V sau
opuşi orizontal (boxer), ca în figură:
Pistonul- Este o piesă din mecanismul
bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de
aluminiu, turnat, având formă cilindrică,
care culisează în cilindru.
Segmenţii

Sunt inele elastice, montate pe piston a) de a proteja ceilalţi segmenţi în


în canale executate pe suprafaţa momentul exploziei (segment de foc)
cilindrică exterioară a pistonului, care
b) de etanşare a jocului dintre cilindru
au următoarele roluri:
şi piston

c) de ungere şi radere (raclare) a


uleiului depus pe peretele interior a
cilindrului.
Supapele

Au rolul de a deschide şi închide


orificiile prin care se realizează
admisia combustibilului în cilindru
şi evacuarea gazelor arse.
Supapele execută o mişcare de
translaţie, fiind comandate de
camele de pe axul cu came
Biela

Este de forma unei tije sau a unei


bare. Face legătura dintre piston şi
arborele cotit. Ea este legată articulat
la ambele capete de piston şi
respectiv braţul arborelui cotit, astfel
încât, împreună cu arborele cotit,
transformă mişcarea alternativă de
translaţie a pistonului în mişcarea de
rotaţie a arborelui cotit.
Arborele cotit

El este cel care, împreună cu biela,


transformă mişcarea de translaţie
care vine de la piston, într-o mişcare
circulară.
Bujia

Piesă componentă a unui motor cu


aprindere prin scânteie care serveşte
la aprinderea amestecului carburant
în cilindru prin producerea unei
scântei electrice între doi electrozi la
un moment bine stabilit.
Camera de ardere

Reprezintă locul unde are loc


compresia şi arderea amestecului de
aer cu combustibil. Camera de ardere
îşi schimbă volumul odată cu
mişcarea pistonului. Capacitatea
camerei de ardere oferă de obicei o
idee asupra puterii motorului.
Motorul Otto este un motor în 4 timpi
Definiție

Motorul în patru timpi este un tip de


motor cu ardere internă al cărui piston
face 4 curse simple într-un ciclu motor.
Pistonul se mișcă într-un cilindru închis
la un capăt de chiulasă . Mișcarea
pistonului este asigurată de un
mecanism bielă-arbore cotit și are loc
între două poziții extreme: punctul mort
interior și punctul mort exterior.
Timpul 1. Admisia

Pistonul pornește de la
capătul superior al cilindrului
și în cilindru este aspirat
amestecul de aer și benzină
deoarece supapa de admisie
este deschisă la sfârșitul
acestui timp pistonul ajunge
la capătul inferior și supapa
de admisie este închisă.
Timpul 2 Compresia

Amestecul se încălzește până când


pistonul ajunge la capătul superior.

Supapa de admisie se închide și


pistonul începe să urce în cilindru
realizând o comprimare adiabatică a
amestecului de carburant
Timpul 3 Arderea și destinderea
O descarcare electrica a bujiei aprinde
este timpul motor, în care
adiabatica
se efectuează lucrul
mecanic asupra pistonului.
La sfârșitul acestui timp se
deschide supapa de
evacuare
Evacuarea

Evacuarea gazelor arse în atmosferă


începe printr-un proces de răcire
izocora, până când gazele ajung la
presiunea atmosferică. Pistonul se
ridică și gazele sunt evacuate, supapa
de evacuare fiind deschisă. La capătul
ciclului supapa de evacuare se închide
supapa de admisie se deschide și începe
un nou ciclu.

Timpul 4
Ciclul de funcţionare al motorului Otto

Graficul alăturat, prezintă schema de funcţionare a


motorului Otto, în coordonatele presiune (P) şi volum
(V).
Timpul 1- Aspiraţia
A›1 aspiraţie izobară (P1=constant= presiunea
atmosferică)
Timpul 2- Compresia
1›2 compresie adiabatică a amestecului
Timpul 3- Aprinderea
2›3 aprindere izocoră (V2=constant)
3›4 detentă adiabatică
4›1 destinderea izocoră (se destinde gazul prin
deschiderea supapei de evacuare, pistonul fiind la
punctul mort inferior, V1=constant)
Timpul 4- Evacuarea
1›A evacuare izobară (gazul este eliminat prin supapa de
evacuare cu ajutorul pistonului la P1=constant=
presiunea atmosferi
AVANTAJELE MOTORULUI OTTO

1. Motoarele Otto sunt mai ușor de fabricat și de aceea sunt mai ieftine și mai
fiabile decât cele Diesel;
2. Motoarele Otto pornesc cu mult mai multă ușurință la temperaturi scăzute și
nu necesită folosirea unei bujii incandescente;
3. Noxele produse de acest motor sunt mult mai mici decât cele ale motorului
Diesel;
4. Temperatura în care motorul intră în parametrii normali de funcționare crește
mai rapid decât la Diesel;
5. Are randament mai mare la turații înalte și de aceea este folosit în domeniul
sporturilor;
6. Este mai puțin zgomotos și nu produce vibrații puternice
Concluzii
Motorul Otto-Pilon al inovației în industria auto

Motorul Otto rămâne un pilon al inovației în industria auto și un exemplu notabil de


cum o idee aparent simplă poate transforma complet modul în care ne deplasăm.
Cu evoluții constante și adaptări la tehnologia modernă, Motorul Otto continuă să
fie un motor al schimbării și eficienței în lumea auto.
Bibliografie

Fizica,Manual pentru clasa a 10-a ,autori Constantin Mantea


și Mihaela Garabet, editura ALL2000

[Link]
[Link]

[Link]
st/

[Link]

[Link]
-otto/

[Link]

S-ar putea să vă placă și