MOTOR OTTO

GEORGESCU MIRUNA
BURCIOIU ANDREI VLAD
 Motor în patru timpi
Motorul în patru timpi este un tip de
motor cu ardere internă al cărui piston face 4
curse simple într-un ciclu motor. Pistonul se mişcă
într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă.
Mişcarea pistonului este asigurată de un
mecanism bielă-arbore cotit şi are loc între două
poziţii extreme: punctul mort interior şi punctul
mort exterior.
În punctul mort interior (PMI), pistonul este în
interiorul cilindrului şi volumul acestuia este minim.
La punctul mort exterior (PME), pistonul se
găseşte la cealaltă extremitate în raport cu PMI şi
volumul acestuia este maxim.
Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotaţii
ale arborelui cotit şi cuprinde patru faze: admisia,
compresia, arderea şi destinderea şi, în final,
evacuarea.
În momentul deplasării pistonului de la punctul mort interior la punctul mort exterior, supapa de admisie 6 (vezi
imaginea din stânga) este deschisă şi prin urmare în cilindru intră încărcătură proaspătă (din cauza
depresiunii create de mişcarea pistonului). Aşadar are loc admisia (curba g-a din diagramă). În continuare,
prin deplasarea pistonului de la punctul mort exterior la punctul mort interior, are loc comprimarea încărcăturii,
ambele supape (6 şi 7) fiind închise. Până ca pistonul să ajungă la punctul mort interior, încărcătura este
aprinsă şi arde degajând căldură, ceea ce duce la mărirea presiunii în cilindru.
Potrivit recentelor studii istorice, inventatorii italieni Eugenio Barsanti şi Felice Matteucci au brevetat o primă
versiune, care mergea eficient, a unui motor cu ardere internă, în 1854 la Londra (pt. Num. 1072). Se susţine
că motorul Otto este în multe părţi, cel puţin, inspirat din precedentele invenţii ale acestuia, dar, deocamdată
nu există nici o documentaţie despre motorul italian creat înaintea celui al lui Otto.
Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al primului motor cu ardere internă care ardea în mod eficient
combustibilul direct într-o cameră cu piston. Deşi au mai fost inventate şi alte motoare cu ardere internă (de
exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separaţi. Conceptul de patru timpi
este posibil să fi fost deja discutat la data invenţiei lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică.
 Cilindrul: Reprezinta componenta in care culiseaza pistonul.
Motorul descris aici are un singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai
multi cilindrii (4, 6, 8 etc.)
Pistonul: Este o piesa din mecanismul biela-manivela, confectionat
din aliaj de aluminiu, turnat, avand forma cilindrica, care culiseaza in cilindru.
Segmenţii: Sunt inele elastice, montate pe piston in canale
executate pe suprafata cilindrica exterioara a pistonului, care au urmatoarele
roluri:
1. de a proteja ceilalti segmenti in momentul exploziei
2. de etansare a jocului dintre cilindru si piston
3. de ungere si radere a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.
Bujia: Piesa componenta a unui motor cu aprindere prin scanteie
care serveste la aprinderea amestecului de carburant in cilindru prin
producerea unei scantei electrice intre doi electrozi la un moment bine stabilit.
Supape: Au rolul de a deschide si inchide orificiile prin care se
realizeaza admisia combustibilului in cilindru si evacuare gazelor arse. Supele
Biela: Este de forma unei tije sau executa o miscare de translatie, fiind comandate de camele de pe axul cu
a unei bare. Face legatura dintre piston si came.
arborele cotit. Ea este legata articulat la Camera de ardere: Reprezinta locul unde are loc compresia si
ambele capete de piston si respectiv bratul arderea amestecului de aer cu combustibil. Camera de ardere isi schimba
arborelui cotit, astfel incat, impreuna cu volumul odata cu miscarea pistonului. Capacitatea camerei de ardere ofera
arborele cotit, transforma miscarea de obicei o idee asupra puterii motorului.
alternativa de translatie a pistonului în Arborele cotit: El este cel care, impreuna cu biela, transforma
miscarea de rotatie a arborelui cotit. miscarea de translatie care vine de la piston, intr-o miscare circulara.
UTILIZARILE MOTORULUI OTTO
La ora actuala, motoarele Otto sunt foarte folosite de catre
oameni in activitatile lor de zi cu zi in mai multe domenii, AVANTAJELE MOTORULUI OTTO
precum domeniul sporturilor, domeniul transporturilor si [Link] Otto sunt mai usor de fabricat si de
domeniul industrial. Domeniul automobilelor cuprinde aceea sunt mai ieftine si mai fiabile decat cele
masinile de serie, motociclete si barcile mici. Domeniul Diesel;
sporturilor cuprinde masinile de curse precum F1, masinile [Link] Otto pornesc cu mult mai multa
NASCAR, masinile de raliu dar si motocicletele destinate usurinta la temperaturi scazute si nu necesita
curselor. Domeniul industrial este cuprins de folosirea unei bujii incandescente;
generatoarele electrice, motosape, motocositori, masini de [Link] produse de acest motor sunt mult mai
tuns iarba si pompe de apa. mici decat cele ale motorului Diesel;
[Link] in care motorul intra in parametri
normari de functionare creste mai rapid decat la
Diesel;
[Link] randament mai mare la turatii inalte si de
aceea este folosit in domeniul sporturilor;
[Link] benzinei este mai mic decat cel al
motorinei;
[Link] Otto poate fi convertit intr-un motor pe
GPL cu instalatiile necesare;
[Link] mai putin zgomotos si nu produce vibratii
puternice
Multumim pentru
atentie!