MOTORUL OTTO

DUMITRU
ALEXANDRU
ADRIAN
 Date bibliografice despre Nikolaus Otto
şi scurt istoric al motorului pe benzină

•  Nikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în localitatea Holzhasen din
Germania.
•    A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer.   
•    În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un
motor termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil
gazos.
•    În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu
combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la
perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au
adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat
primele automobile acţionate cu astfel de motoare.
•    Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.
Componentele
motorului Otto

Figura din dreapta prezintă principalele părţi

componente ale unui motor cu adere internă, în 4
timpi, cu aprindere prin scânteie electrică. În
continuare le voi descrie pentru a se înţelege despre
ce e vorba.
 •  Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Motorul descris
CILINDRUL aici are un singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai mulţi
cilindrii (4, 6 sau 8). Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii, pot fi: în
linie, în V sau opuşi orizontal (boxer), ca în figură:

În funcţie de configuraţie, diferă nivelul vibraţii şi zgomot, costul de

fabricare şi caracteristicile ce le fac mai potrivite sau nu pentru anumite
tipuri de autovehicule.
Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de
aluminiu, turnat, având formă cilindrică, care culisează în cilindru.

Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa

cilindrică exterioară a pistonului, care au următoarele roluri:

a)   de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc)

b)   de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston

c)   de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.

 Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere                             SUPAPA
prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului
carburant în cilindru prin producerea unei scântei
electrice între doi electrozi la un moment bine
stabilit.

Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin

care se realizează admisia combustibilului în cilindru şi
evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de
translaţie, fiind comandate de camele de pe axul cu came
(ca în animaţia alăturată, unde axul cu came are culoarea
verde)
Camera de ardere- Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de
aer cu combustibil. Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului.
Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului.

Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele
cotit. Ea este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit,
astfel încât, împreună cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de translaţie a
pistonului în mişcarea de rotaţie a arborelui cotit.

Arborele cotit- El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de translaţie
care vine de la piston, într-o mişcare circulară.
Timpii de funcţionare
 Timpul 1- Absorbţia

• În timpul 1 se deschide supapa de

admisie, iar în timp ce pistonul se
deplasează înspre punctul mort
inferior, în cilindru este absorbit
amestecul de vapori de benzină şi
aer (realizat în carburator) datorită
depresiunii formate.
  Timpul 2- Compresia
• După ce pistonul a ajuns în
punctul mort inferior, supapa de
admisie se închide. Supapa de
evacuare este şi ea închisă. În
deplasarea pistonului înspre
punctul mort superior, acesta
comprimă amestecul din cilindru
până la o rată de 9:1.
Timpul 3-Aprinderea

• La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la punctul

mort superior şi ambele supape sunt închise, se produce o
scânteie electrică între electrozii bujiei. Scânteia aprinde
amestecul carburant care începe să ardă progresiv.
Temperatura rezultată este de circa 2000°C şi presiunea
de aproximativ 25 atm. Gazele produc o forţă mare de
apăsare asupra pistonului împingâdu-l spre punctul mort
inferior. Pe măsură ce pistonul coboară, gazele se
destind - are loc detenta. Acum este singurul moment
când se produce lucru mecanic.  
  Timpul 4- Evacuarea

• Supapa de admisie este închisă, iar cea

de evacuare este deschisă, permiţând
gazelor arse din cilindru să fie împinse
afară din cilindru de pistonul care se
deplasează de la punctul mort inferior
spre punctul mort superior.
 Ciclul de funcţionare al motorului Otto

Graficul alăturat, prezintă schema de funcţionare a motorului Otto, în coordonatele

presiune (P) şi volum (V).
   Timpul 1- Aspiraţia
A›1 aspiraţie izobară (P1=constant= presiunea atmosferică)

   Timpul 2- Compresia
1›2 compresie adiabatică a amestecului
   Timpul 3- Aprinderea
2›3 aprindere izocoră (V2=constant)

3›4 detentă adiabatică

4›1 destinderea izocoră (se destinde gazul prin deschiderea       supapei de evacuare,
pistonul fiind la punctul mort inferior, V1=constant)

   Timpul 4- Evacuarea
1›A evacuare izobară (gazul este eliminat prin supapa de evacuare cu ajutorul
pistonului la P1=constant= presiunea atmosferică)
Diferenţele dintre motoarele
Diesel şi Otto
•        Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl comprimă şi îl aprinde cu o scânteie
electrică.
• Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este injectată motorina care se aprinde.
• ·       Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între 8:1 şi 12:1.
• Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare şi anume 14:1 până la 25:1.
• ·       Motorul Otto foloseşte un carburator unde este amestecată benzina cu aerul, sau o pompă
de injecţie (carburantul nu este injectat direct în cilindru).
• Motorul Diesel foloseşte injecţie directă, în care combustibilul este injectat direct în cilin dru.
 AJANTAJELE SI DEZAVANTAJELE MOTORULUI OTTO
              AVA N T A J E         D E Z AVA N T A J E

• Motoarele pe benzina consuma cu

Functioneaza pe benzina. Aceasta este mai ieftina decat motorina si mai curata,astfel
aproximativ 2-3l / 100 km mai mult decat
motorul nu se va umple de mizerie atat de repede;
cele pe motorina. Acest lucru ar insemna
• Autoturismele cu motor Otto vor fi intodeauna mai ieftine decat cele cu un cost suplimentar in jur de 15 lei / 100
motor diesel; km;

• Motorul Otto este superior din punctul de vedere al rafinamentului ( masinilesunt • Un motor Otto nu poate fi tunat la fel de
mai silentioase); puternic ca unul diesel;

• Intretinerea motorului este accesibila financiar ( piesele cu risc de stricarecosta cel • Pe distante mari, emisia de noxe este mai
mult 100 de lei); crescuta decat emisia motoarelor Diesel;

• Are fiabilitate crescuta datorita structurii (are un numar redus de componente)si • Lipsa turbinei (in unele cazuri) duce la
datorita modului de functionare ( la temperaturi si presiuni mici); cresterea consumului de carburant
siscaderea puterii motorului;
•  Necesita mai putin curent pentru a porni si, in general, nu au probleme la pornire
cand temperaturile sunt scazute; • Motorul pe benzina se devalorizeaza mai
mult decat cel pe motorina;
• Masinile cu motor Otto polueaza mai putin mediul inconjurator, datorita benzinei;
RANDAMENTUL CICLULUI OTTO
• Expresia randamentului ciclului Otto este:

• unde ɣ=Cp/Cv şi ε=V1/V2(raportul de compresie al motorului).
Randamentul ciclului Otto depinde doar de raportul de compresie deoarece exponentul 
adiabatic este supraunitar, iar cu cât este mai mare raportul de compresie,
cu atât mai mare este randamentul.