Oţelea Vlad

Clasa a10-a F
Liceul tehnologic “Elie Radu”

Motorul Otto vs motorul

electric
Motorul Otto
Poza din stânga prezintă principalele părţi
componente ale unui motor cu adere internă, în
4 timpi, cu aprindere prin scânteie electrică. În
continuare le voi descrie pentru a se înţelege
despre ce e vorba.
 
Cilindrul- Reprezintă componenta în care culisează
pistonul. Motorul descris aici are un singur cilindru,
dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6
sau 8). Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii, pot fi: în
linie, în V sau opuşi orizontal (boxer), ca în figură:

În funcţie de configuraţie, diferă nivelul vibraţii şi zgomot, costul de fabricare şi

caracteristicile ce le fac mai potrivite sau nu pentru anumite tipuri de autovehicule.
 
Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de
aluminiu, turnat, având formă cilindrică, care culisează în cilindru.
 
Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa
cilindrică exterioară a pistonului, care au următoarele roluri:
a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de
   

foc)
b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston
   

c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a

   

cilindrului.
Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la
aprinderea amestecului carburant în cilindru prin producerea unei scântei electrice între
doi electrozi la un moment bine stabilit.
Oţelea Vlad
Clasa a10-a F
Liceul tehnologic “Elie Radu”

Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia

combustibilului în cilindru şi evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de
translaţie, fiind comandate de camele de pe axul cu came (ca în animaţia alăturată,
unde axul cu came are culoarea verde)
 
Camera de ardere- Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de
aer cu combustibil. Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului.
Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului.
 
Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele
cotit. Ea este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui
cotit, astfel încât, împreună cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de
translaţie a pistonului în mişcarea de rotaţie a arborelui cotit.
 
Arborele cotit- El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de translaţie
care vine de la piston, într-o mişcare circulară.

Timpii de funcţionare ai unui motor cu ardere internă şi aprindere prin scânteie

sunt:
1- Absorbţia
   

2- Compresia
   

3- Aprinderea
   

4- Evacuarea
   

Timpul 1- Absorbţia
În timpul 1 se deschide supapa de admisie, iar în timp ce pistonul se
deplasează înspre punctul mort inferior, în cilindru este absorbit
amestecul de vapori de benzină şi aer (realizat în carburator) datorită
depresiunii formate.
    
 Timpul 2- Compresia
După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior,
supapa de admisie se închide. Supapa de evacuare
este şi ea închisă. În deplasarea pistonului înspre punctul mort
superior, acesta comprimă amestecul din cilindru până la o rată de 9:1.

Timpul 3-Aprinderea
La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la punctul mort superior şi
ambele supape sunt închise, se produce o scânteie electrică între
Oţelea Vlad
Clasa a10-a F
Liceul tehnologic “Elie Radu”

electrozii bujiei. Scânteia aprinde amestecul carburant care începe să ardă progresiv.
Temperatura rezultată este de circa 2000°C şi presiunea de aproximativ 25 atm. Gazele
produc o forţă mare de apăsare asupra pistonului împingâdu-l spre punctul mort inferior.
Pe măsură ce pistonul coboară, gazele se destind - are loc detenta. Acum este singurul
moment când se produce lucru mecanic.  
 
 
Timpul 4- Evacuarea
Supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare este deschisă,
permiţând gazelor arse din cilindru să fie împinse afară din cilindru de
pistonul care se deplasează de la punctul mort inferior spre punctul
mort superior.
 

Ciclul de funcţionare al motorului Otto

 
Graficul alăturat, prezintă schema de funcţionare a
motorului Otto, în coordonatele presiune (P) şi volum
(V).

 Timpul 1- Aspiraţia
A›1 aspiraţie izobară (P1=constant= presiunea
atmosferică)
   Timpul 2- Compresia
1›2 compresie adiabatică a amestecului
   Timpul 3- Aprinderea
2›3 aprindere izocoră (V2=constant)
3›4 detentă adiabatică
4›1 destinderea izocoră (se destinde gazul prin deschiderea       supapei de evacuare,
pistonul fiind la punctul mort inferior, V1=constant)
   Timpul 4- Evacuarea
1›A evacuare izobară (gazul este eliminat prin supapa de evacuare cu ajutorul
pistonului la P1=constant= presiunea atmosferică)

Motorul electric
Oţelea Vlad
Clasa a10-a F
Liceul tehnologic “Elie Radu”

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transformă

energia electrică în lucru mecanic. Transformarea în sens invers, a energiei mecanice
în energie electrică, este realizată de un generator electric. Nu există mari diferențe de
principiu între cele două tipuri de mașini electrice, același dispozitiv putând în unele
cazuri îndeplini ambele roluri în situații și scheme de conectare diferite.

Principiul de functionare:
Majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza forțelor electromagnetice ce
acționează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic.
Există însă și motoare electrostatice construite pe baza forței Coulomb și motoare
piezoelectrice.

Clasificarea motoarelor electrice:

• după tipul curentului electric ce le parcurge:
O motoare de curent continuu
O motoare de curent alternativ.
• in functie de numărul fazelor curentului cu care functionează:
O motoare monofazate
O motoare polifazate (cu mai multe faze).

Elemente componente:
Oţelea Vlad
Clasa a10-a F
Liceul tehnologic “Elie Radu”

Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți

componente: stator și rotor. Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară,
ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și
înfășurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în
interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică.
Între stator și rotor există o porțiune de aer numită întrefier ce permite mișcarea rotorului
față de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanțelor
motorului.

Domenii de utilizare ale motoarelor electrice:

Fiind construite într-o gamă extinsă de puteri, motoarele electrice sunt
folosite la foarte multe aplicaţii: de la motoare pentru componente electronice(hard disc,
imprimantă) până la acţionări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive,
macarale)
Oţelea Vlad
Clasa a10-a F
Liceul tehnologic “Elie Radu”