Nicholas August Otto, Germania, 1832-1891

Otto i-a nceput viaa profesional n postul de comis-voiajor pentru o bcnie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apreau n epoca respectiv mai exact ga ele i aburul! Cea mai mare noutate a vremii a fost invenia lui "ean-"oseph-#tienne $enoir un motor care ardea ga e naturale! %cesta a fost ataat unei crue i, dei vehiculul se putea mica astfel &pe cont propriu', motorul era extrem de gomotos i ineficient! Otto s-a g(ndit c ar putea mbunti situaia folosind un combustibil lichid i a nceput s fac experimente n acest sens! #l a construit primul motor cu ga n anul )*+) i a format un parteneriat cu industriaul german #ugen $angen! Cunoscut iniial sub numele de ,!%! Otto - Cie, compania respectiv funcionea i n pre ent, sub numele de .eut %/! 0n urma unui accident fericit, Otto a ajuns s recunoasc valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer nainte de arderea combustibilului respectiv! %stfel s-a nscut ideea ciclului n patru timpi numit i ast i 1Ciclul Otto'! Otto i-a petrecut urmtorii cinci ani pun(nd la punct acest proiect, care i-a adus n final medalia de aur pentru 2motorul cu ga atmosferic3 la #xpo iia de la 4aris, din anul )*+5!

Motorul Otto. Motorul Diesel.

Introducere
Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a motorului (spre deosebire de motoarele cu ardere externa unde arderea are loc in afara motorului.). xista de fapt patru tipuri de baza de motoare cu ardere interna dupa cum urmeaza: motorul Otto!motorul Diesel! motorul cu turbina pe gaz si motorul rotativ.

Motorul Otto este denumit astfel dupa numele inventatorului sau "i#olaus $ugust Otto! iar motorul Diesel dupa in aceeasi maniera dupa numele inginerului german de origine franceza %udolf Diesel. Motorul Diesel este folosit pentru generatoare de energie electrica! de asemenea el este utilizat si la camioane si autobuze precum si in unele automobile. Motorul Otto este motorul folosit pentru ma&oritatea automobilelor. Componentele unui motor diesel
2

Sectiune printr-un motor

'artile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. (amera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in &os. 'rintr-un sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de obicei

cu a&utorul unei cutii de viteze). %olul arborelui cotit este acela de a transforma miscarea de )du-te vino* a pistonului in miscare de rotatie. +n motor poate avea de la unu pana la ,- de cilindri (pistoane) care pot fi asezate asa zis in linie sau in .. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintr-un rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de in&ectie. $ceste sisteme de in&ectie sunt gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe ma&oritatea automobilelor $erul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. /a toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bu&ie. (onform principiului al doilea al termodinamicii un motor trebuie sa cedeze caldura0 in general acest lucru este realizat in doua moduri! prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si prin folosirea unui radiator. 1n timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un motor cu ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece suficient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in limite acceptabile dar pentru ca motorul sa poata functiona si cand vehiculul sta! radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru barci. Motorul Otto Motor Morris din 1925

Motorul Otto standard este un motor in 2 timpi in care pistonul face 2 curse. Sa vedem care sunt acestea: 3impul 4:$dmisie pistonul porneste de la capatul superior al cilindrului si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina deoarece supapa de admisie este deschisa la sfarsitul acestui timp pistonul a&unge la capatul inferior si supapa de admisie este inchisa. 3impul ,:(ompresie adiabatica! amestecul se incalzeste pana cind pistonul a&unge la capatul superior. 3impul 5:$rdere si destindere adiabatica0 o descarcare electrica a bu&iei aprinde amestecul carburant a carui ardere are loc rapid! ca o explozie. De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie. 'resiunea si temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins. 3impul 5 este timpul motor! in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. /a sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare 3impul 2: vacuarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera incepe printr-un proces de racire izocora! pana cand gazele a&ung la presiunea atmosferica. 'istonul se ridica si gazele sunt evacuate supapa de evacuare fiind deschisa. /a capatul ciclului supapa de evacuare se inchide supapa de admisie se deschide si incepe un nou ciclu. %andamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa ,6-,78

Motorul Diesel

Rudolf Diesel /a 4- martie 4-7-! cand! la 'aris! se nastea cel al carui nume este purtat astazi de motoarele pe motorina: Diesel!9 %udolf Diesel! si care a trait pana pe ,: septembrie 4:45. (am atat ar fi de spus

despre el! dar este mult de spus despre inventia lui (motorul diesel) pe care a patentat-o in 4-:,. %udolf Diesel a conceput motorul diesel ca o alternativa mai accesibila pentru intreprinzatorii particulari avand in vedere dimensiunile variabile si costul scazut al motorului si al carburantului! fata de motoarele cu aburi care aveau un randament foarte scazut. 3otul a pornit de la obsesia lui pentru a doua lege a termodinamicii si maxima eficienta a ciclului (arnot. 1ncepand din 4--7! timp de 45 ani! Diesel a lucrat la motorul sau! intr-un laborator-magazin din 'aris. /a fabrica de masini de la $ugsburg! pe la sfarsitul lui 4-:; si inceputul lui 4:-<! primul model al lui Diesel! un cilindru inalt de fier cu o volanta la baza! functiona autonom pentru prima data. %udolf Diesel l cantarea 7 tone! producea ,6 cp la 4<, rpm si opera la o eficienta de ,;.;8. %udolf Diesel a mai petrecut inca vreo , ani la perfectionarea lui si! la sfarsitul anului 4-:;! a prezentat un nou model cu o eficienta mecanica (teoretica) de <7.;8! fata de motoarele cu aburi care aveau o eficienta de 468 sau mai putin.

'rimul motor diesel (u toate acestea productia lor a mai fost intarziata inca un an! dar aceasta nu l-a impiedicat sa devina milionar prin vanzarea drepturilor de comercializare a inventiei lui. Dupa ce am inteles cum a aparut! sa intelegem si cum functioneaza acest tip de motor.

La motorul Diesel, spre deosebire de motorul Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat, care este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto (raportul de comprimare 14:1 pAn la 25:1 fata de motorul Otto cu 4:tl pana la 10:1) Aerul atin! "e astfel o temperatura de #000$ pana Ia %000& La sfarsitul comprimarti este in'ectata in cilindru la presiune ridicata o anumita cantitate de com! bustibil Diesel (motorina) Din cau(a temperatu! nil ridicate combustibilul se aprinde sin"ur (se autoaprinde) )icaturile de combustibil in'ectat, pul*en(ate fin, se amesteca cu aerul comprimat din camera de ardere, se incal(esc, se e*apora si se aprind Acest proces durea(a circa 1+1000 s si este cunoscut sub numele de intar(iere si aprin! dere )icaurile pul*eri(ate in 'etul in'ectat sunt dtstribuite neuniform: picaturile mici in (onele periferice, picatiurile mari in (ona centrala Arde! rea se initia(a Ia e,terior (picaturiie mici *apo! ri(ndu!se primele), apoi se aprind si picaturile mai mari din interiorul (mie(ul) 'etului In'ecta! rea combustbilului contnuu si dupa initierea arderii (,,ardere principala-) Daca o particula de combustibil Diesel arde incomplet la prima arde! re, sau daca intar(ierea Ia aprindere este prea mare, arderea are loc *iolent, cu e,plo(ie (feno! menul fiind cunoscut sub numele de detonatie), Iar motorul functionea(a neuniform, cu ("omote metalice putemice )entru comparatie,se poate urmari modul de propa"are a frontului de flacara la motorul Otto, La care amestecul car! burant se aprinde initial in apropierea bu'iei La motorul Diesel e,ista aceleasi *ariante de functionare (motor in patru timpi si in doi timpi)

ca si Ia motorul Otto La motoarele Diesel cu camere de ardere di! *i(ate (separate) 'etul de combustibil este in'ectat intr!un compartiment separat de camera de arde! re propriu!(is din cilindru In aceasta cate"orie intra: a) .otoare cu camera de *arte' (turbulenta) La care camera separat (de forma cilindrica sau sfe! rica (comunica cu cilindrul printr!un canal de forma unul a'uta', dispus tan"ential la camera separate Astfel, in timpul comprimarii in came! ra separat in care are loc in'ectia, se produce un *arte' puternic care mareste *ite(a de ardere Acelasi *arte' produce in cilindru o miscare circu! lard a aerului /a*orabil e,tinderli rapide si unli! forme a frontulul de flacara )rin aceasta circu! latie se asi"ura arderea in cilindru a combustibi lului care s!a aprins in camera de *arte' 0olumul cameret de *arte' repre(int 50!102 din *olumul total al camerei de ardere b) .otoare cu antecamerd (camerd de prear! dere), la care in'ectia are loc intr!o camera sepa! rata, de forma cilindrica, tronconica sau sferica, repre(entand 25!402 din *olumul total al came! rei de ardere, si care comunica cu cilindrul prin unul sau mai multe orificil de sectiune redusa care au roul unor du(e c) .otoare cu camera de *arte' si cu in'ectie directa Ia care in'ectorul este prolectat astfel incat sa diri'e(e un 'et direct in camera principala de ardere si altul (cu debit mai redus) In camera secundar de *arte' Arderea incepe in camera secundara, dand nastere unui curent in*ers in camera principa1 de ardere si fa*ori(and proce! sut de ardere 0 caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere di*i(ate este functionarea mai lin datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilin! drul motorului &a de(a*anta' se remarca necesi! tatea montarii unei bu'ii incandescente in came!
8

ra separat utili(ata pentru pomirea la rece 2 La motoarele Diesel cu camera de ardere nedi*t(ata (camera unitar), combustibilul este in'ectat direct in camera de ardere (de unde de! numirea de motoare cu in'ectie direct) )entru ca sa se asi"ure o ardere buna, este necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru Aceasta se produce ori cu supapa ecran on cu a'utorul unor forme corespun(aoare ale camerei de arde! re reali(ate in capul pistonulul (cu pra"uri de tur! bionare) In primul ca( carburantul este in'ectat aproape perpendicular pe directia de deplasare a aerului, obtinandu!se reducerea consumului spe! cific de combustibil la sarcini mari In celalalt ca( carburantul este in'ectat direct pe peretele came! rel si formea(a acolo o pelicula in care se *apori! (ea( rapid In pre(ent sunt utili(ate diferite sisteme de crestere a puteril specifice a motoarelor Diesel $ea mat utili(at este supraalimentarea prin pre! comprimarea aerului admis in dilindru cu un air! bocompresor )rocedeul se ba(ea(a pe folosirea ener"iei "a(elor arse e*acuate din cilindru intr!o turbina Antrenat de catre "a(e, turbina actio! nea(a o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi arbore, care comprima aerul inainte de aspiratia in cilindru

Modul de functionare al motorului diesel in 4 timpi Motoarele diesel in 2 timpi sunt folosite la masini!locomotive!vapoare etc. 'rincipala diferenta fata de un motor pe benzina in 2 timpi e faptul ca combustibilul e in&ectat in cilindru si nu intra in amestec cu aerul prin supapa de admisie.1ata ciclul de functionare al unui motor diesel in 2 timpi: 3impul 4-$dmisia
9

'rin deschiderea supapei de admisie! pistonul se duce in &os deplasanduse de la punctul mort superior in punctul mort inferior si se introduce aer in cilindru. 3impul ,-(ompresia Dupa inchiderea supapelor! pistonul incepe sa se deplaseze dinspre punctul mort inferior spre cel superior comprimand aerul din piston. /a un anumit moment al compresiei! prin in&ector este introdus! in cilindru! combustibilul pulverizat. 3impul 5-$rderea si detenta $mestecul de aer cu vapori de motorina! comprimat intr-un timp foarte scurt! explodeaza! impingand pistonul din punctul mort superior in punctul mort inferior. 3impul 2- vacuarea Supapa de evacuare se deschide! iar cea de admisie ramane inchisa si! prin deplasarea pistonului din punctul mort inferior in cel superior! sunt evacuate gazele arse din cilindru. 'e durata timpilor 4! , si 2 miscarea este transmisa de la arborele cotit la piston! iar pe durata timpului 5! miscarea este transmisa de la piston la arborele cotit! fiind de fapt cea care genereaza functionarea motorului. 'entru o mai buna intelegere a modului de functionare a motorului diesel (motor cu aprindere prin compresie) vom explica mai amanuntit fenomenele care se petrec pe durata timpilor , si 5. (ombustibilul! introdus prin in&ectare in cilindru! se autoaprinde venind in contact cu aerul! comprimat in prealabil in cilindrul motorului! datorita temperaturii inalte realizate prin comprimare. 'resiunea aerului comprimat este cuprinsa intre 56 si ;6 at. si temperatura 766 ( si <66 (! corespunzator unui raport volumetric de comprimare cuprins intre 4,:4 si ,,:4. 1ntroducerea (pulverizarea) combustibilului in cilindru se face cu a&utorul in&ectorului. 'resiunea necesara pentru pulverizarea combustibilului se realizeaza cu o pompa de in&ectie. %andamentul total (efectiv) al motorului diesel este cuprins intre 6.,- si 6.26. Motoarele diesel se folosesc in centrale termoelectrice! pe nave! locomotive! autovehicule etc.

10

Ciclul de functionare al motorului diesel 3rasand schema de functionare a motorului diesel! in sistemul de coordonate presiune (p) si volum (v)! observam urmatoarele transformari! in functie de cei 2 timpi ai motorului: 3impul 4- $spiratia $=4 absorbtie izobara ('4>constant>presiunea atmosferica)

Schema de functionare a motorului diesel 3impul ,- (ompresia 4=, compresie adiabatica (', este de cca. 57-76 atm.! iar temperatura de aproximativ <66--66 ( ) 3impul 5- $rderea si detenta ,=5 ardere izobara (arderea este lenta! concomitent cu deplasarea pistonului! marindu-se volumul de la ., la .5) 5=2 detenta adiabatica (este singurul timp! motor! cand se efectueaza lucru mecanic) 3impul 2- vacuarea 2=4 destindere izocora (momentul cand se deschide supapa de evacuare! iar pistonul este in punctul mort inferior) 4=$ evacuare izobara

11

(gazul este impins de piston afara! la '4>constant>presiunea atmosferica) Motoarele Diesel cu camere de ardere divizate (separate) &etul de combustibil este in&ectat intr-un compartiment separat de camera de ardere propriu-zisa din cilindru. 1n aceasta categorie intra: a) Motoare cu camera de varte& (turbulenta)! la care camera separata (de forma cilindrica sau sferica) comunica cu cilindrul printr-un canal de forma unui a&uta&! dispus tangential la camere separate. $stfel! in timpul comprimarii in camera separata in care are loc in&ectia! se produce un varte& puternic care mareste viteza de ardere. $celasi varte& produce in cilindru o miscare circulara a aerului! favorabil extinderii rapide si uniforme a frontulul de flacara. 'rin aceasta circulatie se asigura arderea in cilindru a combustibilului care s-a aprins in camera de varte&. .olumul camerei de varte& reprezinta 76--68 din volumul total al camerei de ardere. b) Motoare cu antecamera (camera de preardere)! la care in&ectia are loc intr-o camera separata! de forma cilindrica! tronconica sau sferica! reprezentand ,7-268 din volumul total al camerei de ardere! si care comunica cu cilindrul prin unul sau mai multe orificii de sectiune redusa care au rolul unor duze . c) Motoarele cu camera de varte& si cu in&ectie directa 1a care in&ectorul este proiectat astfel incat sa diri&eze un &et direct in camera principala de ardere si altul (cu debit mai redus) in camera secundara de varte&. $rderea incepe in camera secundara! dand nastere unui curent invers in camera principala de ardere si favorizand procesul de ardere. O caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere divizate este functionarea mai lina datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilindrul motorului. (a dezavanta& se remarca necesitatea montarii unei bu&ii incandescente in camera separat utilizata pentru pomirea la rece. Motoarele Diesel cu camera de ardere nedivizata (camera unitar)! combustibilul este in&ectat direct in camera de ardere (de unde denumirea de motoare cu in&ectie directa). 'entru ca sa se asigure o ardere buna! este necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru. $ceasta se produce ori cu supapa ecran ori cu a&utorul unor forme corespunzaoare ale camerei de ardere realizate in capul pistonulul (cu praguri de turbionare). 1n primul caz carburantul este in&ectat aproape perpendicular pe directia de deplasare a aerului! obtinandu-se reducerea consumului specific de combustibil la sarcini mari. 1n celalalt
12

caz carburantul este in&ectat direct pe peretele camerei si formeaza acolo o pelicula in care se vaporizeaza rapid. 1n prezent sunt utilizate diferite sisteme de crestere a puterii specifice a motoarelor Diesel. (el mai utilizat este supraalimentarea prin precomprimarea aerului admis in cilindru cu un airbocompresor. 'rocedeul se bazeaza pe folosirea energiei gazelor arse evacuate din cilindru intr-o turbina. $ntrenat de catre gaze! turbina actioneaza o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi arbore! care comprima aerul inainte de aspiratia in cilindru.

Concluzii Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la volum constant si nu la presiune constanta. Ma&oritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 2 timpi dar functioneaza diferit. 1n primul timp este aspirat aer nu si motorina. 1n timpul , aerul este incalzit prin comprimare pana la circa 226 grade (. /a sfarsitul acestui timp este in&ectata motorina care se auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. 3impul 2 este ca si la motorul Otto unul de evacuare. %andamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui motor Otto si astazi se situeaza putin peste 268. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 466 pana la <76 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotiti de circa ,766-7666 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 42 la 4! sau mai mari! spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie intre - la 4 si 46 la 4! ele trebuie sa aiba o constructie mai rigida de aceea sunt mai scump de fabricat. $cest dezavanta& este compensat de randamentul mai mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat benzina. Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi Motoarele diesel in 2 timpi au un randament mult mai bun decat cele pe benzina.(u toate acestea motorina are dezavanta&ele sale.+nele motoare diesel au bu&ii incandescente!deoarece la temperaturi scazute!aerul din cilindrii nu se poate incalzi indea&uns de tare pentru ca motorina in&ectata sa se aprinda.

13

Pasi importanti in evolutia motorului diesel 1892-Este patentat primul motor cu aprindere prin compresie de catre Rudolf Diesel 1894-Motorul lui Diesel functioneaza pentru prima data 1897-Este construit la Fabrica de Motoare din Au sbur !cunoscuta acum sub numele MA"# primul motor cu aprindere prin compresie$ cu un cilindru$ producea 2% cp la 172 rpm si cantarea & tone 1898-'rimul motor diesel stationar este instalat intrun ater din (ermania 19%%-Motorul diesel casti a Marele 'remiu al E)pozitiei internationale din 'aris 19%4-'rima centrala electrica actionata de un motor diesel construita in *ie+$ ,craina 1912-'rima calatorie a primului +as$ -elandia$ propulsat de un motor diesel -Aparitia primului dispoziti+ mecanic de in.ectie$ care a inlocuit sistemul de in.ectie pneumatic$ permitand astfel utilizarea motorului diesel la auto+e/icule 1914-Motoarele diesel incep sa fie folosite de caile ferate ermane 1921-'rimul motor dez+oltat in colaborare de Dl0 1artrais si 'eu eot este prezentat la -alonul Auto din 1921 -'rototipul 'eu eot 1&2 ec/ipat cu un motor diesel cu 2 cilindri$ in 2 timpi$ 4% cp$ a fost testat pe traseul 'aris-3ordeau) realizandu-se o +iteza medie de 48 4m5/ -Aceasta a marcat nasterea autoturismului propulsat cu motor diesel$ dar au mai trecut multi ani pana s-au comercializat primele modele 1922--e introduce motorul de tractor cu 2 cilindrii$ 6% cp0$ 8%% rpm de catre 3enz

14

1926-3enz introduce primul motor de camion cu in.ectie indirecta 1924-3enz introduce motorul de camion cu 4 cilindrii$ &% cp0$ 1%%% rpm0 MA" realizeaza primul motor de camion cu in.ectie indirecta 1927-Robert 3os/ lanseaza productia primei serii de pompe de in.ectie 196&-7itroen ofera spre +anzare primul autoturism ec/ipat cu motor diesel !Rosalie 1%c+# 19&4-8ol+o incepe productia de camioane turbo diesel 1989-Firma 9ucas stabileste noul record mondial de economie la consumul de motorina cu 7itroen A: diesel !20&l51%% 4m#

15

3ALA4 4IL0IA &LA4A 10 D 4 A .

16