Motorul cu ardere intern

Motorul cu ardere intern este motorul care transform energia chimic a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, n interiorul motorului, n energie mecanic. Cldura degajat n camera de ardere se transform prin intermediul presiunii (energiei poteniale) aplicate pistonului n micare mecanic ciclic, de obicei[1] rectilinie, dup care n micare de rotaie uniform, obinut de obicei[1] la arborele cotit.

Este un motor cu ardere intern, in patru timpi cu aprindere prin compresie ce folosete drept combustibil motorin Pompa de injecie produce presiunea combustibilului, iar injectorul il pulverizeaz n interiorul cilindrului.Randamentul motorului Diesel este superior motorului cu aprindere prin scnteie .

* Timpul I - admisia
- supapa de admisie este deschis,
pistonul se deplaseaz n jos i n cilindru se aspir aer la presiune atmosferic; - supapa de evacuare este nchis; - procesul are loc la presiune constant

* Timpul II - compresia
- ambele supape sunt nchise; - pistonul se deplaseaz n sus i aerul este puternic comprimat aproximativ 35-50 atm si temperatura este 700-800 C; - procesul se desfasoar rapid, fara schimb de caldur.

* Timpul III - arderea si detenta

- pompa de injectie pulverizeaza picaturi foarte fine de motorina in cilindru; - deoarece temperatura in cilindru este mai mare decat temperatura de aprindere a combustibilului, acesta se aprinde si arde la presiune constanta; - gazele rezultate din ardere de destind adiabatic .

* Timpul IV - evacuarea gazelor

- supapa de admisie este inchisa, iar cea de evacuare este deschida; - presiunea scade brusc in cilindru pana la valoarea presiunii atmosferice, procesul avand loc la volum constant; - pistonul se deplaseaza spre partea superioara a cilindrului si se evacueaza gazele de ardere.

* Istorie
Numele motorului a fost dat dup inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soiei sale, Martha Diesel, care n 1895 l sftuiete cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! (numete-l pur i simplu motor Diesel!),[1] uurnd astfel lui Diesel cutarea dup denumirea motorului, pe care l-a inventat n 1892 i l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenia lui Diesel a fost ca motorul su s utilizeze o gam larg de combustibili, inclusiv praful de crbune. Diesel i-a prezentat invenia funcionnd n 1900 la Expoziia Universal avnd drept combustibil ulei de alune .

* Ciclul de functionare

0-1 timpul I- admisia (transformare izobara) 1-2 timpul II - compresia (transformare adiabatica) 2-3, 3-4 timpul III - arderea si detenta (transformare izobara + adiabatic) 4-1, 1-0 timpul IV - evacuarea gazelor

(transformare izocora + izobar)

1. ISTORICUL MOTORULUI OTTO

Ciclul motorului Otto a fost pentru prima dat patentat de Eugenio Barsanti i Felice Matteucci n 1854, urmat de primul prototip n 1860. n 1862, inginerul francez Alphonse Beau de Rochas conceptualizeaz primul motor secvenial cu combustie intern n 4 timpi. Inventatorul german Nikolaus Otto (1832-1891) proiecteaz i construiete n 1876 primul motor modern, care a rmas, n principiu, nemodificat pn astzi. Motorul lui Otto folosea numai 0,8 metri cubi de gaz, iar randamentul era de 16 %. Nikolaus Otto a lucrat la motorul n 4 timpi mpreun cu Gottlieb Daimler si Wilhelm Maybach.

3 6 4

2
1 7

Motorul Otto este alctuit dintr-un bloc care cuprinde cel puin 4 cilindri, fiecare cilindru motor coninnd: 1 cilindru 5 bujie 2 piston 6 carburator 3 supap de admisie 7 biel 4 supap de evacuare 8 manivel

2. FUNCIONAREA MOTORULUI OTTO

Motorul Otto se mai numete i motor cu aprindere prin scnteie (MAS) sau motor cu explozie. Motorul Otto funcioneaz dup 4 timpi: - timpul I admisia - timpul II compresia - timpul III arderea i detenta - timpul IV evacuarea Timpul III este singurul timp n care motorul cedeaz lucru mecanic n exterior i, din aceast cauz, se numete timp motor. n ceilali timpi motorul trebuie s primeasc lucru mecanic din exterior, fiind timpi mori.

TIMPUL I - admisia
Timpul I ncepe prin nchiderea supapei de evacuare, urmat imediat de deschiderea supapei de admisie i de deplasarea rapid a pistonului de la punctul mort superior (p.m.s.) la punctul mort inferior (p.m.i). n cilindru se aspir amestecul carburant format de ctre carbura-tor din vapori de benzin i aer. Admisia se realizeaz practic la presiune constant (presiunea atmosferic).

TIMPUL II - compresia
Timpul II ncepe cu nchiderea supapei de admisie. Pistonul se deplaseaz rapid de la p.m.i. la p.m.s., comprimnd amestecul car-burant pn la 12-18 bar. Din cauza vitezei mari cu care se realizeaz comprimarea, n acest proces, practic, nu are loc schimb de cldur cu exteriorul, compresia fiind considerat un proces adiabatic. La sritul timpului II, amestecul carburant ajunge la 400 500 C.
o o

TIMPUL III arderea i detenta

Arderea
n momentul n care pistonul este la p.m.s., bujia produce o scnteie electric ce aprinde amestecul carburant. Arderea se produce extrem de rapid, ca o explozie, ducnd la creterea instantanee a presiunii pn la aprox. 25 - 40 bar i 1500C - 2000C. Arderea poate fi considerat un proces izocor.

TIMPUL IV - evacuarea
La nceputul timpului IV, supapa de evacuare se deschide cnd pistonul este la p.m.i. Evacuarea are loc iniial prin ieirea brusc a gazelor n atmosfer, ntruct presiunea n cilindru este mai mare dect presiunea atmosferic. Aceast parte a timpului IV constituie un proces izocor. Restul gazelor sunt evacuate prin deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.s., procesul realizndu-se la presiune constant.

3. RANDAMENTUL MOTORULUI OTTO

Concluzii
Motorul Diesel difer de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la volum constant i nu la presiune constant. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar funcioneaz diferit. n primul timp este aspirat aer nu i motorin. n timpul 2 aerul este nclzit prin comprimare pn la circa 440 grade C. La sfaritul acestui timp este injectata motorina care se auto aprinde datorit temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca i la motorul Otto unul de evacuare. Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui motor Otto si astzi se situeaz puin peste 40%. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotii de 100 pan la 750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotii de circa 2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau mai mari, spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie intre 8 la 1 si 10 la 1, ele trebuie sa aib o construcie mai rigida de aceea sunt mai scump de fabricat. Acest dezavantaj este compensat de randamentul mai mare i de faptul ca motorina este mai ieftin decat benzina. Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi Motoarele diesel in 4 timpi au un randament mult mai bun decat cele pe benzina.Cu toate acestea motorina are dezavantajele sale.Unele motoare diesel au bujii incandescente,deoarece la temperaturi scazute,aerul din cilindrii nu se poate ncalzi indeajuns de tare pentru ca motorina injectat sa se aprind.