Sunteți pe pagina 1din 4

‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘

‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘ ‘‘ ‘



‘
‘
‘
Definitie: e numeste motor u ombustie interna orie ispozitiv are obtine energie
meania iret in energie imia prin arerea unui ombustibil intr-o amera e ombustie
are este parte integranta a motorului spre eosebire e motoarele u arere externa une
arerea are lo in afara motorului.).
xista e fapt patru tipuri e baza e motoare u arere interna upa um urmeaza:
motorul tto,motorul Diesel, motorul u turbina pe gaz si motorul rotativ.
otorul tto este enumit astfel upa numele inventatorului sau ikolaus
ugust tto,
iar motorul Diesel upa numele inginerului german e origine franeza uolf Diesel.
otorul Diesel este folosit pentru generatoare e energie eletria, e asemenea el este
utilizat si la amioane si autobuze preum si in unele automobile. otorul tto este motorul
folosit pentru majoritatea automobilelor.
artile esentiale ale unui motor tto si Diesel oini. amera e arere este formata
intr-un ilinru inis la un apat si un piston are alunea e sus in jos. rintr-un sistem biela
manivela pistonul este legat e un arbore otit are transmite lurul meani spre exterior e
obiei u ajutorul unei utii e viteze). olul arborelui otit este aela e a transforma misarea
e u-te vino´ a pistonului in misare e rotatie.
n motor poate avea e la unu pana la  e ilinri pistoane) are pot fi asezate asa zis
in linie sau in . istemul e alimentare u ombustibil onsta intr-un rezervor o pompa si un
sistem pentru vaporizarea ombustibilului are la motorul tto poate fi arburator sau la masinile
e onstrutie reenta sisteme e injetie.
este sisteme e injetie sunt gestionate eletroni iar
efiienta lor a faut a ele sa fie folosite pe majoritatea automobilelor

erul in amesteul arburant preum si gazele evauate sunt gestionate e supape
ationate meani e un ax u ame. a toate motoarele este neesar un sistem e aprinere a
ombustibilului are la motorul tto este o bujie. onform prinipiului al oilea al
termoinamiii un motor trebuie sa eeze alura; in general aest luru este realizat in oua
mouri, prin evauarea gazelor rezultate in arerea arburantului si prin folosirea unui raiator.
n timpul eplasarii unui veiul eipat u un motor u arere interna simpla eplasare
genereaza un flux e aer ree sufiient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in
limite aeptabile ar pentru a motorul sa poata funtiona si an veiulul sta, raiatorul este
eipat u unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai foloses si sisteme e raire u
apa mai ales pentru bari.

S   stanar este un motor in  timpi in are pistonul fae  urse. a veem are
sunt aestea:
impul c:
misie - pistonul porneste e la apatul superior al ilinrului si in ilinru
este aspirat amesteul e aer si benzina eoaree supapa e amisie este esisa la sfarsitul
aestui timp pistonul ajunge la apatul inferior si supapa e amisie este inisa.
impul : ompresie aiabatia, amesteul se inalzeste pana in pistonul ajunge la
apatul superior.
impul :
rere si estinere aiabatia; o esarare eletria a bujiei aprine
amesteul arburant a arui arere are lo rapi, a o explozie. De aii provine si enumirea
alternativa e motor u explozie. resiunea si temperatura in ilinru res brus si pistonul este

c
impins. impul  este timpul motor, in are se efetueaza luru meani asupra pistonului. a
sfarsitul aestui timp se esie supapa e evauare
impul : vauarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera inepe printr-un proes e
raire izoora, pana an gazele ajung la presiunea atmosferia. istonul se riia si gazele sunt
evauate supapa e evauare fiin esisa. a apatul ilului supapa e evauare se inie
supapa e amisie se esie si inepe un nou ilu.
anamentul meani efetiv al unui motor tto moern este e ira -
‘
S 
   






S  
  in  timpi sunt folosite la masini,loomotive,vapoare et. rinipala
iferenta fata e un motor pe benzina in  timpi e faptul a ombustibilul e injetat in ilinru si
nu intra in ameste u aerul prin supapa e amisie.ata ilul e funtionare al unui motor iesel
in  timpi:

impul c-
misia
rin esierea supapei e amisie, pistonul se ue in jos eplasanu-se e la puntul mort
superior in puntul mort inferior si se introue aer in ilinru.

impul - ompresia
Dupa inierea supapelor, pistonul inepe sa se eplaseze inspre puntul mort inferior spre el
superior ompriman aerul in piston. a un anumit moment al ompresiei, prin injetor este
introus, in ilinru, ombustibilul pulverizat.

impul -
rerea si etenta

mesteul e aer u vapori e motorina, omprimat intr-un timp foarte surt, exploeaza,
impingan pistonul in puntul mort superior in puntul mort inferior.

impul -vauarea
upapa e evauare se esie, iar ea e amisie ramane inisa si, prin eplasarea pistonului
in puntul mort inferior in el superior, sunt evauate gazele arse in ilinru.

e urata timpilor c,  si  misarea este transmisa e la arborele otit la piston, iar pe


urata timpului , misarea este transmisa e la piston la arborele otit, fiin e fapt ea are
genereaza funtionarea motorului.
entru o mai buna intelegere a moului e funtionare a motorului iesel motor u aprinere
prin ompresie) vom explia mai amanuntit fenomenele are se petre pe urata timpilor  si .
ombustibilul, introus prin injetare in ilinru, se autoaprine venin in ontat u aerul,
omprimat in prealabil in ilinrul motorului, atorita temperaturii inalte realizate prin
omprimare. resiunea aerului omprimat este uprinsa intre  si  at. si temperatura ˜ si
˜ , orespunzator unui raport volumetri e omprimare uprins intre c:c si :c.
ntrouerea pulverizarea) ombustibilului in ilinru se fae u ajutorul injetorului.
resiunea neesara pentru pulverizarea ombustibilului se realizeaza u o pompa e
injetie. anamentul total efetiv) al motorului iesel este uprins intre . si .. otoarele
iesel se foloses in entrale termoeletrie, pe nave, loomotive, autoveiule et.



Ô

   



rasan sema e funtionare a motorului iesel, in sistemul e ooronate presiune p)


si volum v), observam urmatoarele transformari, in funtie e ei  timpi ai motorului:

impul c-
spiratia

c absorbtie izobara
 constantpresiunea atmosferia)

 
   



impul - ompresia
c ompresie aiabatia
  este e a. - atm., iar temperatura e aproximativ -˜ )
impul -
rerea si etenta
 arere izobara
arerea este lenta, onomitent u eplasarea pistonului, marinu-se volumul e la  la )
 etenta aiabatia
este singurul timp, motor, an se efetueaza luru meani)
impul -vauarea
c estinere izoora
momentul an se esie supapa e evauare, iar pistonul este in puntul mort inferior)
c
evauare izobara
gazul este impins e piston afara, la constantpresiunea atmosferia)

‘







Ô 

otorul Diesel ifera e el tto oar prin faptul a arerea are lo la volum onstant si
nu la presiune onstanta. ajoritatea motoarelor Diesel sunt e asemenea in  timpi ar
funtioneaza iferit. n primul timp este aspirat aer nu si motorina. n timpul  aerul este inalzit
prin omprimare pana la ira  grae . a sfarsitul aestui timp este injetata motorina are‘
se auto aprine atorita temperaturii mari a aerului. impul  este a si la motorul tto unul e
evauare.
anamentul unui motor Diesel este mult mai mare eat al unui motor tto si astazi se
situeaza putin peste . otoarele Diesel sunt motoare relativ lente u viteze ale arborilor
otiti e c pana la  rpm spre eosebire e motoarele tto are au viteze ale arborilor otiti
e ira - rpm. Deoaree motoarele Diesel foloses rate e ompresie e c la c, sau
mai mari, spre eosebire e motoarele tto are au rate e ompresie intre  la c si c la c, ele
trebuie sa aiba o onstrutie mai rigia e aeea sunt mai sump e fabriat.
est ezavantaj
este ompensat e ranamentul mai mare si e faptul a motorina este mai ieftina eat benzina.

x  
    






otoarele iesel in  timpi au un ranament mult mai bun eat ele pe benzina. u toate
aestea motorina are ezavantajele sale.nele motoare iesel au bujii inanesente,eoaree la
temperaturi sazute,aerul in ilinrii nu se poate inalzi ineajuns e tare pentru a motorina
injetata sa se aprina.