COMBUSTIBILI LICHIZI

GENERALITI Combustibili Prin combustibil se intelege orice substanta, sau amestecuri de substante, care in urma unei reactii chimice de ardere, produce o mare cantitate de caldura. Din categoria combustibililor chimici fac parte:carbuni de pamant ,titeiul si gazelle de sonda, gazelle naturale, lemnul etc. Dupa starea de agregare si dupa provenienta lor, combustibilii chimici se pot grupa in solizi, lichizi si gazosi. Caracteristicile combusitbililor Pentru caracterizarea unui combbustibil, in afara de starea fizica si de provenienta trebuie sa i se mai cunoasca compozitia chimica, puterea calorica, cantitatea de aer necesara arderi, temperatura gazelor de ardere etc. Compozitia combustibililor: Combusitbili solizi contin diferite combinati organice ale elementelor C, H, S (elemente combustibile), si !, alaturi de umiditate, ("t) si substante minerale (#l) care dau cenusa. Carbonul este elementul principal al combustibililor solizi. #cesta se gaseste in proportie de $%&'$(, in functie de natura si varsta combustibililui . Prin arderea completa a unui )ilogram de carbon se obtine o energie de **.++o ),. Hidro enul se gaseste in combustibilii solizi intre -&. (. #cesta este, de asemenea un element care ridica valoarea termica a combustibililui, intrucat prin ardere se dega/a o mare cantitate de caldura . !ul"ul participa cu o pondere de %,0 1 2 (, in compozitia diferitilor combusitbili solizi. 3n combusitbil , sulful se gaseste sub trei forme: in combinati organice (sulf organic), sub forma de sulfuiri metalice, in combinati anorganice o4igenate (de e4emplu, sulfati). 3n procesul de ardere intervin numai sulful organic si cel piritic. Cu toate ca la arderea sulfului se dega/eaza o mare cantitate de caldura, acest element este daunator in procesul de ardere a combustibilior, deoarece S - format corodeaza patile metalice ale focarului si are actiune poluanta (fiind un component al ploilor acide). Pe langa acesta, sulful necesita pentru aprindere o temperatura mare ($%% 1 .%% C). Azotul se gaseste in general in cantitate mica, nedepasind -(. 5l este un element nedorit in masa combustibilului. #cesta nu participa la ardere, dar ia caldur a pentru a se incalzi pana la temperatura cu care gazele arse parasesc instalatia de ardere si prin urmare consuma o parte din caldura dega/ata la arderea combustibilului. #$i enul se gaseste in combusitbili in proportie de - ( (antracid) pana la ++ ( (lemn). Prezenta sa in combusitbil conduce la micsorarea valorii termice a acestuia, deoarece fiind combinat mai ales cu carbonul si hidrogenul, o cantitate din aceste elemente combustibile sunt de/a o4idate.

%miditatea combustibililor constituie de asemenea, un balast, prin faptul ca aceasta consuma o mare cantitate de caldura pentru a trece din starea lichida in starea de vapori. De asemsnea mareste volumul si corozivitatea gazelor de ardere. Cenusa consituie un balast al combusitbilului, intrucat ii micsoreaza puterea calorica si uneori poate duce la dezorganizarea completa a procesului de ardere, fie prin faptul ca se acumuleaza in focar si impiedica admisia aerului, fie ca se topeste la o temperatura /oasa (00$% 1 02%% C), si formeaza un conglomerat plastic cu inglobarea unor cantitati de combustibil. De aceea, in practica industriala,intotdeauna, la alegerea sistemului de ardere a combustibililor solizi se ia in consideratie cantitatea de cenusa si proprietatile ei. Compozitia combustibilului poate fi determinata prin analiza chimica elementara, si prin analiza tehnica. Prin analiza elementara se determina continutul procentual de C, H, N, O, S din masa organica a combustibilului, iar prin analiza tehnica se determina umiditatea, materiile volaitle, cenusa si carbunele fi4 Combustibili lic&izi' cu cateva e4ceptii, provin din titei si sunt de trei tipuri: gaze lichefiate, combusitbili distilati, combustibili reziduali Combustibilii lic&izi distilati sunt: benzina, petrolul lampant motorina #cestia contin in principal hidrocarburile C5 C10, C10 C15 si respectiv C12 C1( Combustibilii reziduali: sunt formati, in general, din reziduul obtinut la distilarea primara a titeiului si din reziduurile obtinute la craacarea termica a pacurilor sau a motorinelor.#cestia au o compozitie foarte comple4a. Combustibilii azosi : au o compozitie foarte variata, ce depinde de originea acestora.#stfel, gazele naturale din tara noastra contin peste '' ( CH4, iar gazele combustibile artificiale constau dintr&un amestec de gaze combustibile si necombustibile. Compozitia combustibililor azosi: se e4prima obisnuit in procente volumetrice. Principalele componente combustibile ale acestora sunt:CO, H2, CH4' alte hidrocarburi si H)!, iar componentele necombustibile insotitoare sunt: CO2, O2 6i N2( *uterea calorica Puterea calorica e4prima cantitatea de caldura care rezulta prin arderea completa a unei unitati de combustibil. Puterea calorica a combustibililor solizi si lichizi se e4prima in +,-+ sau +cal-+ , iar a celor gazosi in +,-m.N. 7a/oritatea combustibililor contin in compozitia lor hidrogen, component care prin ardere se transforma in apa.3n afara de acestea, inainte de ardere, combustibilii contin o cantitate mai mare sau mai mica de apa, care e4primata procentual reprezinta umiditatea initiala a acestora.#pa

rezulta prin arderea hidrogenului si apa sub forma de umiditate poate sa se gaseasca in produsele de ardere sub forma de vapori sau sub forma lichida. 3ntrucat calitatea de caldura determinata de arderea combustibililor depinde de starea de agregare a apei din produsele de ardere, in practica se deosebeste puterea calorica superioara si puterea calorica inferioara. Puterea calorica inferioara (8i ): reprezinta cantitatea de caldura obtinuta prin arderea unei cantitati de combustibil, in cazul cand produsele de ardere au temperatura de -% C9 in acest caz, apa din produsele de ardere fiind lichida, in puterea calorica determinata se include si caldura lanenta de condensare a vaporilor de apa . Puterea calorica inferioara (8i) reprezinta cantitatea de caldura determinata la arderea unei unitati de combustibil in conditiile in care produsele finale sunt evacuate la o temperatura mai mare de decat temperatura de condensare a vaporilor de apa. 3n practica se ia in considerare numai puterea calorica inferioara, intrucat din instalatiile industriale se elimina produsele de ardere continand apa sub forma de vapori. Arderea combustibililor 3n vederea arderii unui combustibil, trebuie sa se asigure mai intai, prezenta simultana si a o4igenului si apoi sa se produca aprinderea. #rderea oricarui combustibil este precedata de aprindere. Pentru aprinderea unui combustibil trebuie se e4iste o anumita proportie locala intre combustibil si o4igen si sa e4iste o sursa de energie pentru incalzirea combustibilului pana la temperatura de aprindere. :emperatura de aprindere de natura combustibilului si reprezinta cea mai /oasa temperatura la care incepe arderea interna. #prinderea combustibilului este precedata intotdeauna de o perioada de timp, numita perioada de inductie, pe durata careia, sub influenta temperaturii inalte si a altor factori, combustibilul sufera procese de descompunere si o4idare, cu formare de combinatii mai simple, produse intermediare active ca radicali, atomi sau molecule semi&stabile, cu o energie de activare mica, care participa la propagarea reactiilor de ardere. Aprinderea si arderea combustibililor termic. azosi: are loc prin reactii inlantuite, initiate

Combustibili azosi: oferind cea mai mare suprafata de contact intreei si o4igen, se aprind foarte usor9 arderea are loc in intreg volumul amestecului de combustibil 1 aer. Arderea combustibililor lic&izi: se realizeaza marindu&se o4igenul sau aerul, in care scop, acestia se pulverizeaza. suprafata de contact cu

Arderea combustibililor solizi: este un proces eterogen si se compune din urmatoarele etape: incalzirea si uscarea combustibililor9 descompunerea pirogenica a combustibilului cu formare de materii volatile si a cocsului9 arderea materiilor volatile9 arderea cocsului Combustibili pentru motoare cu ardere interna 7otoarele termice utilizeaza drept sursa de energie un combustibil care arzand in anumite conditii in prezenta aerului furnizeaza o cantitate de caldura ce se transforma in energie mecanica.

Combustibili cei mai des folositi pentru motoarele cu ardere interna prvin din titei, care este supus unui ansamblu de tratamente chimice si fizice.#cesti combustibili datorita caracteristicilor functionale ale motoarelor in care se folosesc, sunt diferentiati in: benzine 1 pentru motoarele cu aprindere prin scanteie motorine 1 pentru motoarele cu aprindere prin compresie petroluri in amestecuri pentru turbomotoare /enzinele: din punct de vedere chimic sunt un amestec de hidrocarburi C0 1 C12 din clasa alcanilor (parafinice),cicloalcanilor (naftenice) aromatice si nesaturate liniare (olefinice). 3n benzina procentul de carbon este de ;% 1 ;-( iar cel ce hidrogen de 0+ 1 0$(. 3otorinele4combustibili 5iesel6: sunt fractiuni petroliere cu densitate cuprinsa intre;$% 1 ;'% )g<cm* si cu temperatura de fierbere cuprinsa intre -%% 1 *2% C. 5le provin, in general, de la distilarea atmosferica a titeiului si constau din amestecuri de hidrocarburi ce au in moleculele lor de la 0- pana la 0; atomi de carbon. Combustibilii pentru motoarele Diesel se caracterizeaza prin proprietati opuse benzinei, respectiv, hidrocarburile componente trebuie sa se o4ideze cu usurinta cu formare de pero4izi si alte produse de o4idare incompleta, pentru ca autoaprinderea sa se produca usor. *etrolurile turbo 4combustibilii pentru turbomotoare6: intrebuintate in industrie, transporturi terestre, aeriene, navale, cuprind o mare varietate de produse: produse petroliere, suspensii de pulberi metalice in fractiuni de titei, combustibili gazosi etc. 3n cazul turbomotoarelor de aviatie se utilizeaza fractiuni de titei cu intervalul de distilare cuprins intre 0.* si *%- C, )erosen si petrol lampant, precum si fractiunea larga in intervalul temperaturilor de distilare cuprins intre $- si *%- C. Ci"ra octanica Principalul criteriu pentru determinarea calitatii antidetonante a benzinelor este cifra octanica (C ). Cu cat valoarea cifrei octanice este mai mare, cu atat benzina are o rezistenta mai mare la detonatie.Cifra octanica se determina prin compararea benzinei cu un combustibil etalon cu o cifra octanica cunoscuta. Caracteristici ale motorinelor: 7otorinele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: rezistenta mica la autoaprindere9 vaporizare usoara9 punct de congelare scazut. Aditi7i pentru combustibili #ditivii sunt substante introduse in carburanti in vederea imbunatatiri acestora. Aditi7i pentru benzine: aditivi antidetonanti (impiedica autoaprinderea, maresc cifra octanica) aditivi anticorozivi (reduc coroziunea pieselor metalice ce intra in contact cu benzinele) aditivi degivranti (au rolul de a impiedica formarea ghetii pe carburator, produsa de evaporarea benzinei).

Aditi7i pentru motorine: aditivi acceleratori (maresc cifra cetanica,micsoreaza temperatura de autoaprindere si favorizeaza procesul de ardere). aditivi anticongelanti (impiedica formarea si dezvoltarea procesului de cristalizare a hidrocarburilor parafinice). aditivi contra fumului (fac ca emisia de fum sa fie mult mai redusa iar consumul de combustibil sa se reduca si el)

COMBUSTIBILII LICHIZI
Singurul combustibil lichid natural este considerat ieiul. Sunt considera=i combustibili artificiali: benzina, petr lul la!pant, " !bu#tibilul pentru a$iaie, ! t rina, " !bu#tibilul li"%i& u' r, (azul petr lier li"%e)iat, p*"ura, !etan lul, " !bu#tibilii li"%izi pentru ra"%ete. Combustibilii lic&izi sunt obtinuti, in mare parte, prin prelucrarea titeiului (petrol brut). Prin distilarea atmosferica (distilare primara) se obtin din titei: benzine, petrol lampant, motorina, pacura. >enzinele sunt folosite drept combustibili (carburanti) pentru motoarele Diesel, iar pacura este folosita in special in instalatiile casnice, da incalzire9 in ultimul timp, pacura este prelucrata (distilare in vid) si transformata in produsi valorosi (lubrifianti). *etrolul s&a format prin transformarea lenta a plantelor, si intr&o mai mica masura a animalelor, depuse pe fundul marilor interioare, in lipsa o4igenului (transformare anaeroba). Produsul rezultat in urma acestor transformari este titeiul care a migrat, datorita miscarilor tectonice, formand zacaminte secundare din care se e4trage in prezent. 3n zacaminte, petrolul este imbibat in straturi de nisip sau pietris, si este incon/urat de straturi impermeabile de marna si argila. ?neori petrolul se infiltreaza la suprafata solului prin roci, unde o parte din el se evapora, lasand in urma depuneri uleioase, semisolide, precum as"altul. :iteiul a fost putin utilizat pana la mi/locul anilor 0;%%. @a inceput din titei se obtineau uleiurile necesare iluminarii si incalzirii gospodariilor. 3n anii 0;'%, titeiul a devenit important ca sursa de combustibil pentru motoare cu ardere interna ale masinilor. 7ai multe substante, inclusiv pacura si titeiul parafinos (petrolul lampant), sunt separate din titei prin pocesul numit distilare fractionala. #ceasta metode, implica incalzirea titeiului si separarea si racirea vaporilor astfel formati, pentru a&i determina sa se condenseze in lichide. Produsele rezultate, numite distilati, sunt prelucrate in continuare, pentru a produce substante chimice, mase plastice, detergenti, cauciuc sintstetic, anestezica, insecticide, e4plozivi, guma de mestecat, ceruri, coloranti, produse cosmetice, conservanti alimentari, matase artificiala, adezivi, medicamente, vopsele.

Deoarece titeiul ofera o asemenea gama larga de produse, este e4trem de valoros. !u este de mirare ca petrolul brut impur este uneori numit Aaur negruB si se spune despre el ca este Aprea bun pentru a fi arsB.

Ori(inea titeiului
#supra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s&au emis mai multe teorii. ?nele din acestea considera titeiul ca fiind de origine anorganica, altele ii atribuie origine organica. Te ria an r(ani"a asupra originei titeiului a fost formulata de 7. >erthelot si a fost completata si sustinuta de D. 3. 7endeleer. #cesta teorie afirma ca titeiul s&a format in straturi adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra carburilor metalice: CaCl -, #l+C* etc. care in contact cu apa se descompun rezultand acetilena, metan si alte hidrocarburi9 sub actiunea temperaturii si presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali, hidrocarburile nesaturate sau polimerizat formand titeiul de astazi. Te ria r(ani"a se fundamenteaza pe mai mute ipostaze, si anume: &titeiul este de origune vegetala (Ciguier), formandu&se din plante, prin putrezirea acestora si transformarea lor in metan, bio4id de carbon si acizi grasi etc.9 &titeiul este de origine animala (5ngler), rezultand din transformarea grasimilor animalelor marine, in special a pestilor, la temperaturi si presiuni mari in scoarta pamantului9 &titeiul este de origine mi4ta, vegetala&animala (PotoniD): prin transformarea unor plante si animale marine microscopice, acoperite de namol, si sub actiunea unor bacterii anaerobe a rezultat o materie organica, numita AsapropelB, care a imbibat namolul. Sub influenta temperaturii si a presiunii inalte, AsaprolpelulB din namol a suferit transformari chimice, rezultand titeiul.

+r prietati
:iteiul brut, este un lichid vascos ,de culoare bruna&neagra ,cu refle4e albastrui,rareori galbui. #re miros caracteristic ,este insolubil in apa si mai usor decat apa ,densitatea lui variind intre %,2%% si %,'*% g<cm* . !u are temperatura de fierbere fi4a ,fiind un amestec comple4 de hidrocarburi.

,-tra"tia #i prelu"rarea petr lului

Eacamintele de petrol se e4ploateaza tot prin fora/e, cu a/utorul sondelor. 54tractia petrolului poate avea loc in doua situatii si anume petrolul poate fi adus la suprafata de presiunea gazelor din zacamant (care, uneori, provoaca eruptii greu de controlat) sau poate fi necesara pomparea , daca zacamantul se gaseste sub presiune, ca urmare a epuizarii gazelor. Pentru a scoate petrolul la suprafata e4ista mai multe metode dar cea mai interesanta si una dintre cele mai mari realizari inginiere din ultimele decenii este constructia la marginea unei mari sau a unui ocean,a unei turle pentru sonde petroliere.#cestea sunt instalate pentru a functiona de pe o platforma petroliera pFna la adFncimi de cFteva sute de metri9 platforma poate fie sa pluteasca, fie sa stea pe picioare instalate pe fundul apei. 5a poate rezista valurilor si vFnturilor puternice, sau Gn regiunile arctice la banchizele de gheata.Ca si Gn turlele traditionale, dericul (macara GnvFrtitoare) este Gn principal un dispozitiv pentru suspendarea si rotirea tevilor care foreaza dupa petrol.Hn acest fel au fost forate cu succes mari puturi pFna la adFncimea de .,$

)m de la suprafata oceanului. ?nul dintre statele care folosesc acest procedeu este chiar S.?.#. deoarece a avut foarte mult de cFstigat de&a lungul anilor din e4portul de petrol. Pentru e4ploatarea titeiului sunt necesare daou operatii succesive: fora/ul sondelor si e4tractia titeiului. Procesul de sapare a sondelor sau fora/ul cuprinde trei operatii principlale: macinarea rocilor prin izbire sau prin sfredelire9 evacuarea materialului macinat9 tubarea gaurii de sonda. Sistemele de e4tractie a titeiului utilizate, dupa ce forarea a a/uns pana la stratul de titei sunt: prin eruptie, prin eruptie artificiala (gaz&lift), e4tractia prin pompare, cu a/utorul pompelor de adancime. :iteiul e4tras prin sistemele mentionate este amestecat cu apa sarata si nisip. !isipul se separa prin sedimentare9 daca, insa, apa formeaza cu titeiul o emulsie, atunci se adauga titeiului anumite substante cu actiune dezemulsionanta pentru a separa apa. 3n continuare titeiul este supus unor tratamente speciale in rafinarii. .eri$atele titeiului 3nainte de a fi supus operatie de distilare fractionata , titeiul este supus unui tratament preliminar ,pentru indepartarea gazelor de sonda care insotesc intotdeauna titeiul.in urma acestui tratamentse obtin :gaze sarace, alcatuite din hidrocarburisaturate gazoase cu 0&+ atomi de carbon ,gazolina, o fractiune lichida ,foarte volatila ,care contine in special alcani cu $ atomi de carbon (pentanIizopentan) si titeiul dezbinat. Din gazele sarace se separa propanul si butanul , care comprimate in butelii ,sunt consumate in gospodarie sub denumirea de aragaz. 3nstalatiile speciale ,folosite pentru separarea titeiului in fractiuni,prin distilare sunt alcatuite din coloane de distilare prevazute cu talere si cu clopote. Ciecare taler (eta/) are orificii prin care vaporii componentelor mai volatile urca in susul coloanei. Doua talere consecutive sunt unite prin tevi(preaplinuri) prin care lichidul dintr&un taler superior se poate scurge in unul inferior. 3n felul acesta ,titeiul brut se fractioneaza, in talerele superioare aglomerandu&se fractiunile mai usoare (hidrocarburile cu mase moleculare mai mici si puncte de fierbere mai scazute),iar in talerele din partea inferioara a coloanei se aduna fractiunile mai grele. Principalele derivate ale titeiului sunt urmatoarele:

>enzina usoara >enzina grea "hite&spirit :itei Petrol lampant 7otorina Pacura prin cracare Jaze de cracare >enzine ?leiuri >itum Parafina Cocs de petrol Pacura de cracare

Benzinele se intrebuinteaza ca dizolvanti si drept carburanti la automobile, avioane ,etc. Benzinele #inteti"e, cu punctul de fierbere de la -$K C pFnL la 0$%K sau -%%K C, dupL scopul la care serve6te, se compune din hidrocarburi C$&C0%, se formeaza in anumite conditii (temperatura,presiune,catalizatori) prin hidrogenarea carbunilor de pamant (procedeul

>ergius) sau a o4idului de carbon (procedeul Cischer&:ropsch). #mestecul de hidrocarburi rezultat se distila fractionat. +etr lul la!pant, cu punctul de fierbere cca.02% & -2%K (se compune din hidrocarburi C0%&C0$), se intrebuinteaza la iluminat si drept carburant la tractoare si avioane turboreactoare . M t rina cu punctul de fierbere cca. --%K & *.%K C (se compune din hidrocarburi C 0- 1 C-%), este un lichid galben&brun,care se intrebuinteaza drept carburant pentru motoarele Diesel si ca materie prima in industria petrochimica, in procesele de cracare. +a"ura reprezinta cam circa +$( din cantitatea initiala de titei supusa distilarii fractionate. Se utilizeaza ca materie prima pentru obtinerea uleiurilor de uns ,numite si uleiuri minerale, a parafinei, a asfaltului, si in industria petrochimica. +a"ura, rezduu greu ramas la distilare , in afara de utilizarea drept combustibil in arzatoare speciale se poate supune unei redistilari, acesta operatie se e4ecuta sub vid, pt a evita incalzirile la temperature mai ridicate, care ar prouce descompuneri nedorite. Mezidul ramas dupa aceasta redistilare se supune unei insuflari de aer cald, cand au loc procese complicate de o4idare si se obtine asfaltul, masa utilizata la construire de sosele. +ara)ina se prezinta sub forma unei mase albe , semiopace 9este un amestec de hidrocarburi cu mai mult de -% de atomi de carbon in molecula. Se intrebuinteaza ca izolant electric ,la impermeabilitatea tesaturilor ,a hartiei, la fabricarea cerurilor, lumanarilor,etc. +ara)ina se fabricL din pLcuri parafinoase, prin distilare la presiunea normalL, cristalizarea frac=iunilor ob=inute 6i purificare. Produsul ob=inut este compus din alcani normali amesteca=i Gn diverse propor=ii, dupL cum punctul de topire este mai ridicat sau mai scLzut. Hn petrol se mai gLse6te 6i o AcearL moaleB, compusL din molecule con=inFnd un ciclu naftenic. Punctele de topire ale acestor hidrocarburi sunt mai scLzute decFt ale alcanilor normali cu acela6i numLr de atomi. #ceastL cearL moale, amestecatL cu ulei, formezL vaselina. Cerezina sau "eara &e p*!/nt, op=inutL din mineralul ozocheritL sau din depozitele ce se formeazL Gn tuburile prin care circulL petrol brut, se compune Gn cea mai mare parte din n& alcani superiori. #ceste hidrocarburi au puncte de topire mai Gnalte, cristalizeazL greu 6i sunt pu=in solubile Uleiurile &e un# sunt fractiuni lichide&vascoase,alcatuite dintr&un amestec de hidrocarburi cu -%&$% de atomi de C in molecula. Se obtin din pacura prin distilarea fractionata la presiune /oasa (in vid). Se intrebuinteaza la ungerea unor piese ,ca lagare, rulmenti, roti dintate, supape la motoare, pompe, turbine, compresoare ,etc. ,precum si la izolarea e lectrica in transformatoare etc. Uleiurile &e un# se ob=in atFt din petrolurile asfaltoase cFt 6i din cele parafinoase, prin distilare Gn vid. Hidricarburile care compun uleiurile de uns au, dupL vFscozitatea uleiurilor respective, greutL=i moleculare Gntre *%% 6i 2%% 6i con=in, prin urmare, hidrocarburi cu -%&$%( atomi de C Gn moleculL. Structura lor nu se cunoa6te Gn amLnunt, se 6tie GnsL cL moleculele con=in con=in - sau mai multe inele 6i o catenL alifaticL. Cu cFt aceastL catenL alifaticL este mai lungL, cu atFt varia=ia vFscozitL=ii uleiului cu temperatura este mai micL 6i, Gn consecin=L, uleiul este mai bun (are un Aindice de vFscozitateB mare). 3nelele din moleculele uleiurilor de uns sunt de douL feluri: cicloalcanice 6i aromatice. Cele dintFi sunt preferabile fiindcL sunt mai rezistente la o4idare, deci uleiuriile respective au o mai mare stabilitate. ?leiurile care con=in multe inele aromatice au catene alifatice scurte, iar vFscozitatea lor variazL mult cu temperatura. Cu cFt un ulei con=ine mai multe inele aromatice, densitaatea sa este mai mare 6i calitatea mai pu=in bunL. 0#)altul 1bitu!ul2,denumit si smoala de petrol ,este o substanta solida&vascoasa de culoare inchisa. 5ste format dintr&un amestec de hidrocarburi grele, mai ales aromatice

superioare, prin condensare 6i prin reac=ii nelLmurite de polimerizare. Se obtine sub forma unui reziduu la distilarea fractionata a pacurii sau prin o4idareapacurii asfaltoase. Maportul C<H Gn asfalt este mare, ceea ce denotL un grad de condensare avansat. Jreutatea molecularL variazL Gntre -$%% 1 $*%%. #sfaltul se precipitL din pLcurL cu dizolvan=i (propan, benzinL u6oarL, acetonL), Gn care este insolubil. Se fabricL pe scarL largL asfalt artificial prin suflare de aer Gn pLcurL asfaltoasL, concentratL 6i GncLlzitL Se intrebuinteaza la impregnarea lemnului, a cartonului, la asfaltarea drumurilor, ca liant pentru brichete, ca izolant in constructia cladirilor etc. Dupa e4tractie, petrolul se supune prelucrarii. Putem distinge, in linii mari, trei etape principale a prelucrarii titeiului: a) 3ndepartarea impuritatilor care au o alta natura chimica decat hidrocarburile9 b) Cractionarea, prin distilare,a amestecului de hidrocarburi9 c) Prelucrarea chimica a fractiunilor obtinute prin rafinare. #proape peste tot pe Jlob e4ista bazine de e4tractie a petrolului.Cele mai mari sunt:Jolful Persic (tarile din regiune sunt cele mai mari e4portatoare de petrol din lume) ,#las)a(Prudhoe >aN&0% miliarde de bariliO de petrol se presupune ca adaposteste acest bazin) dar si unele mari cum ar fi 7area !ordului(platformele !orvegiei,Gn principal), 7area !eagra, 7area hots)(Gn ! Cederatiei Muse) etc.Dar cel mai bogat dintre ele este, cu siguranta Jolful Persic.De&a lungul ultimelor decenii tarile din regiune au detinut si detin monopolul Gn ceea ce priveste e4porturile de petrol.De altfel, Gntreaga economie a acestor tari se bazeaza pe productia de petrol. Cele mai mari e4portatoare de petrol din lume au fondat o organizatie denumita P5C( rganizatia tarilor e4portatoare de petrol) care are ca domeniu de activitate politica petroliera.:arile membre sunt: #lgeria, #rabia Saudita, 5cuador, 5miratele #rabe ?nite, Jabon, 3ndonezia, 3ra), 3ran, PuQeit, @ibia, !igeria, 8uatar, Renezuela. data ce petrolul este scos, este tratat cu produse chimice si caldura pentru a se Gnlatura apa si alte impuritati astfel GncFt petrolul sa fie de cea mai buna calitate. #poi, este transportat la o rafinarie Gn cisterne.?nele centre de e4tractie a petrolului au tevi care transporta petrolul direct la rafinarie. 3a)inarea Principala metoda de rafinare a petrolului este distilarea. Prin Gncalzirea treptata a petrolului se separa componentii sai, dupa temperatura lor de fierbere. #cest mod de prelucrare a petrolului se numeste distilare fractionata. Pentru a se obtine o varietate de produse din petrol acesta este cracat prin mai multe procedee. #stfel se obtin: alcooluri, detergenti, cauciuc sintetic, glicerina, Gngrasaminte chimice, sulf care au dezvoltat enorm industria petrochimica mondiala o data cu descoperirea lor, deci, implicit a petrolului. Pe lFnga toate acestea se mai obtin:medicamente, nNlon, mase plastice, vopsele, poliester si material e4plozibil. ?tilizandu&se coloane de distilare de dimensiuni mult mai mari, titeiul se fractioneaza in cateva grupuri de hidrocarburi, pe baza diferentelor dintre punctele lor de fierbere. Stim ca acestia din urma sunt, in linii mari, cu atat mai ridicate cu cat numarul de atomi de carbon din molecuila hidrocarburii este mai mare. Deoarece, in timpul functionarii, vaporii si lichidul sunt in echilibru termic, la baza coloanei temperature atinge *$% 1 *.% grade C, corespunzand punctului de fierbere al fractiunilor celor mai grele , iar la partea superioara temperature este de numai -$ 1 $% grade C. 7ulte din aceste fractiuni sunt supuse chimizarii, fie pentru a le utiliza ca materie prima in industria chimica organica, fie pt .a le imbunatati calitatile lor de carburanti.

#stfel benzinele, obtinute direct prin rafinarea petrolului, nu permit atingerea unor randamente suficient de ridicate ale motoarelor cu e4plozie. Se stie ca randamentul motorului depinde foarte mult de gradul de comprimare al gazelor (amestec de aer si vapori de benzina) inainte de detenta, produsa ca urmare a e4ploziei amorsate prin scanteie electrica data de bu/ie. Comprimarea amestecului nu se poate efectua decat pana la o anumita limita, deoarece, la un moment dat, are loc o e4plozie spontana, ca urmare a ciocnirilor prea violente intre molecule, la temperature si presiunea produse prin comprimare. #semenea e4plozii spontane au urmari foarte grave pt functionarea motorului, care cere ca e4plozia sa nu aiba loc decat intr&un moment foparte bine stabilit in functie de pozitia pieselor in miscare. Capacitatea amestecului de aer si vapori de benzina de a rezista la comprimare, fara sa e4plodeze spontan, e4primata de cifra octanica a benzinei. Pentru definirea cifrei octanice s&au ales doua hidrocarburi, una care detoneaza foarte usor, hectanul normal, si alta care rezista deosebit de bine la comprimarea amestecului vaporilor cu aer , si anume unul din izooctani (doi, doi, patru, trimetil&pentan CH*&CH-&CH-&CH-&CH-& CH-& CH* n&heptan Scifra octanica %T ) Prin conventie s&a atribuit n&heptanului cifra octanica % iar izooctanului cifra octanica 0%%. Cacand amestecuri din aceste doua hidrocarburi, in diferite proportii, putem obtine combustibili, a caror comportare, in motoarele cu e4plozie , este identica cu cea a mostrei de benzina pe care dorim s&o caracterizam. Cifra octanica a bezinei respective este egala cu proportia de izooctan, in volume, din amestecul de izooctani si n&hectan care are aceeasi comportare la detonatie. benzina cu cifra octanica '; ( cum este cea utilizata de motorul , cu caracteristici superioare, autoturismului ADaciaB ) se comporta la fel cu un amestec de '; ( izooctani si -( n&hectan. Cresterea cifrei octanice permite o compresie mai avansata si deci construirea unor motoare cu un randament mai bun. Pentru indeplinirea acestor conditii, benzinele brute, cu cifra octanica relative scazute, se trateaza cu anti-detonanti, ca tetraetilplumbul (C-H$)+Pb. #ceasta substanta se descompune foarte usor la incalzire si pune in libertate atomi de Pb care blocheaza intermediarii reactivi ce initiaza reactia in lant a e4ploziei. alta cale, mult mai avanta/oasa, de ridicare a cifrei octanice consta in ridicarea continutlui de hidrocarburi aromatice in benzina9 aceasta se realizeaza prin chimizare. C !p zitia "%i!i"a a petr lului Petrolul este un amestec de &idrocarburi ce se gaseste ca zacaminte in scoarta pamantului in diferite regiuni. *etrolul 4 titeiul 6 contine totdeauna reprezentanti ai trei clase de hidrocarburi : saturate aciclice ( alcani ), saturate ciclice ( cicloalcani )si aromatice. Proportia acestora variaza de la un zacamant la altul. Hidrocarburile nesaturate, alchenele, si mai ales acetilenele, lipsesc din compozitia titeiului. *etrolul reprezintL un amestec de hidrocarburi rezultat din materie organicL acumulatL Gn regiuni marine subsidente Gn diferite perioade geologice care a suferit o descompunere lentL Gn condi=ii de mare presiune. Petrolul este format Gn cea mai mare parte din hidrocarburi desi si cFtiva compusi cu o4igen si sulf intra Gn componenta lui. Petrolul contine elemente solide, gazoase si lichide fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate Gn hidrocarburi lichide. Consistenta petrolului variaza, avFnd stare de lichid mai fluide asa cum este benzina si pFna la lichid vFscos care de&abia curge. #re culoare brun&Gnchisa si miros caracteristic. Din punct de vedere geologic, zacamintele de petrol au cateva trasaturi generale din care rareori lipseste vreuna. #stfel, petrolul se gaseste intr&o incretitura a scoartei, imbibat, sub presiune inalta, intr&un strat de roca poroasa, prins intre doua straturi de roca impermeabila. 3n

partea superioara a stratului de roca poroasa se gaseste zona in care se acumuleaza produsele gazoase (gazele de sonda despre care am vorbit) iar in poartea inferioara se gaseste o portiune imbibata cu apa sarata. Prezenta acesteia din urma constitue unul dintre argumentele teoriei formarii petrolului prin fermentatia, in absenta aerului, a resturilor de vietuitoare ( mai ales microscopice ) care s&au depus pe fundul marilor in epoci geologice. 3n acelasi sens pledeaza si analiza chimica a petrolului , care a pus in evidenta ramasite ale moleculelor caracteristice arsenalului chimic al celulei vii. Hn istoria omenirii, el a fost cunoscut Gn regfiunea Jolfului Persic GncL din mileniile R3 1 R a.Chr., fiind multL vreme folosit la construc=ii, cLlLfLtuirea corLbiilor etc. #bia de la mi/locul secolului U3U&lea s&a trecut treptat la valorificarea lui industrialL fiind mai GntFi folosit ca lubrefiant, iar apoi Gn petrochimie. Petrolul este substan=L care prin ardere dega/L cLldurL , este o resursL epuizabilL. Mezervele mondiale de petrol sunt apreciate la circa 0*+,$ miliarde tone. Petrolul, sau titeiul, cum mai este el numit,se gaseste Gn cantitati mari sub suprafata scoartei terestre si se foloseste ca si combustibil sau ca materie prima Gn industria chimica. 7ai precis, petrolul si derivatii lui se folosesc la fabricarea medicamentelor si a Gngrasamintelor chimice,a produselor alimentare,a maselor plastice,a materialelor de constructii,a vopselelor si la producerea de electricitate. Conditia principala pentru ca descompunerea acestor resturi de vietuitoare sa ia calea imbogatirii in carbon o constitue absenta o4igenului9 in caz contrar ar avea loc fermentatia aeroba, cu dega/area produselor obisnuite ale metabolismului microorganismelor, bio4idul de carbon si apa. Conditia lipsei de o4Ngen se indeplineste cel mai bine in sendimentele foarte putin rascolite depuse pe fundul marilor fara flu4 si reflu4. Primele etape ale descompunerii fermentative se petrec chiar pe locul de origine si duc la o scadere a continutului in o4Ngen, azot si sulfa sendimentelor organice in straturi mai profunde. #ici procesul de transformare in hidrocarburi s&a desfasurat la presiuni si temperature inalte si a beneficiat de actiunea catalitica a rocilor cu care substantele organice veneau in contact. Eacamintele de hidrocarburi reprezinta o bogatie incalculabila , iar utilizarea lor drept surse de combustibil va fi supusa foarte curand, fara indoiala, unor limitari drastice. #ceasta deoarece, pe de o parte, se vor dezvolta alte mi/loace de producere a energiei , mai rentabile si mai lipsite de efecte secundare (poluarea atmosferei prin produse de ardere etc.), pe de alta parte, ne apare tot mai nerationala arderea pana la bio4idul de carbon si apa a unor compusi atat de pretiosi, create de natura tot din bio4id de carbon si apa, pe un drum lung si comple4, compusi din care se pot prepara, prin sinteza organica, substante fara de care civilizatia actuala ar fi de neconceput. Calitatea unei benzine (proprietatea ei antidetonanta) se caracterizeaza prin cifra octanica (notata prescurtat cu C.?.). @a stabilirea scarii conventionale de cifre octanice, valoarea A0%%B i se atribuie izooctanului, iar valoarea A%B n&heptanului. Hidrocarbura n&heptan CH* 1 (CH-)$ 1 CH* CH* CH* V V CH* 1 C 1 CH- 1 CH 1 CH* V izooctan CH* (-,-,+&trimetilpentan) C. . %

0%%

#mestecand ambele hidrocarburi in anumite proportii, se obtin punctele intermediare ale scarii de lichide (etaloane) cu care se compara e4perimental, carburantul cercetat. De e4emplu, o benzina cu C. .W;% se comporta ca un amestec de ;%( izooctan si -%( n&heptan. Cu cat o benzina are C. . mai mare, cu atat se comporta mai bine in motor (nu produce detonatii)9 ea determina cresterea puterii motorului, o viata mai lunga de functionare a lui, un consum mai redus de carburant. Cifra octanica a diferitelor hidrocarburi variaza in ordinea: alcani 8 cicloalcani 8 alc&ene 8 izoalcani 8 arene +relu"rarea "%i!i"a a petr lului Produsele izolate prin rafinare se supun transformarilor chimice in cadrul a doua tipuri de procese : cracarea si reformarea. a) Cracarea cuprinde ansamblul de reactii chimice ce au loc prin incalzirea la temperaturi ridicate si in prezenta unor catalizatori, cand moleculule alcanilor sufera ruperi de fragmente mai mici. Prin cracare alcanii superiori trec in alcani inferiori si alchene (cracarea propiuzisa) sau elimina atomi de hidrogen ducand la alchene cu acelasi numar de atomi de carbon in molecula (de hidrogenare). 1.Cracare 2. Dehidrogenare CH*& CH-& CH-& CH* CH+ I CH*&CHWCHCH*&CH-&CH-&CH* &X CH*&CH* I CH-WCHCH*&CH-&CH-&CH* &X CH-WCH&CH-&CH* I HCH*&CH-&CH-&CH* &X CH*&CHWCH&CH* I H-

Ponderea reactiilor de dehidrogenare scade pe masura ce molecula alcanului creste. #lcanii superiori trec aproape numai in alchene si alcanii cu molecule mai mici. Desfasurarea paralela a reactiilor de cracare si de dehidrogenare , precum si toate celelalte caracteristici a procesului de descompunere al alcanilor prin cracare, se e4plica prin aparitia acelorasi intermediari reactivi: radicalii liberi ai hidrocarburilor. #cestia apar prin ruperea homolitica (datorita temperaturii ridicate) a unei legaturi C&H 9 fragmentarea scheletului in molecule, formarea alchenelor, eliminarea cu precadere a moleculelor de metan nu sunt altceva decat diferite moduri de stabilizare a acestori intermediari reactivi. Prin acest procedeu se obtin alchenele, materii prime de baza in industria chimica9 aceasta este sursa principala de etena. 3n acelasi timp produsele grele ca motorina etc., ieftine si cu utilizari restranse, se pot transforma in benzina, combustibil mult mai cautati. Produsele obtinute prin cracare sunt separate tot prin distilare fractionate9 aceasta se face insa sub presiune, deoarece, in conditii normale, multe din substantele cu molecule mici ce rezulta din fragmentari sunt in stare gazoasa. Prin ridicarea presiunii, acesti compusi se lichefiaza si pot fi supusi distilarii la temperaturi coborate. Din acest punct de vedere al sintezei organice cel mai important produs al cracarii il constitue etena, material prim pentru etanol, polietilena, polistiren si multe altele. Raloroase sunt de asemenea propena (pe care o vom intalni de pilda la sinteza fenolului si glicerinei) si butenele baza unei serii de solventi oragnici si cauciucuri sintetice. b)Meformarea catalitica este numita astfel deoarece benzinele obtinute prin rafinare sunt obtinute pe un catalizator de platina ( depus pe un support de o4id de aluminiu) odata la temperaturi si presiuni ridicate ( +$%&$%% grade C si 0$&-% atm.) 9 in aceste conditii hidrocarburile alifatice se transforma in hidrocarburi alifatice, fara a&si schimba neaparat numarul de atomi de

carbon. Pe aceasta cale se obtin cantitati insemnate de benzene, toluene, cei trei izomeri ai zilenului, precum si omologi superiori ai acestuia. Deoarece plecam de la un alcan si a/ungem la o hidrocarbura aromatica este evident ca procesul trebuie sa constea dintr&o dehidrogenare9 daca molecula substantei are o catena liniara de atomi de carbon , dehidrogenarea trebuie sa fie insotita de o ciclizare. #ceasta consta dintr&o reactie a moleculei de alcan cu ea insesi (dupa reactivare prin ruperea unor legaturi CH ) . Yi=eiul dezvoltL o putere caloricL de la $.$%% 1 00.%%% )cal<)g, este u6or de e4ploatat 6i transportat, iar prin prelucrare dL o mul=ime de produse folosite Gn activitL=ile curente. DupL 0'*%, petrolul s&a situat pe primul loc intre resursele energetice, a/ungFnd Gn prezent sL reprezinte peste +$( din balan=a energeticL mondialL. #stLzi via=a oamenilor este de neconceput fLrL e4isten=a petrolului. Din petrol se ob=in pLcurL, benzinL 6i motorinL, folosite pentru producerea de cLldurL sau de energie electricL 6i pentru punerea Gn mi6care a autovehiculelor. Titeiul este o roca sedimentara lichida e4istenta sub forma de zacamant in scoarta pamantului. :iteiul este cunoscut din timpuri stravechi in diverse zone ale globului si in urma cercetarilor facute s&a a/uns la concluzia ca s&a format prin descompunerea organismelor marine (planton care s&a depus pe fundul marilor si oceanelor si apoi s&a acumulat sub forma de sedimente). :iteiul este un produs natural lichid vascos de culoare negru&verzui fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvade in lichide. :iteiul este inflamabil si are densitate m&ai mica decat apa,si se ridica la suprafata apei.:iteiul este materia prima cea mai importanta pentru prepararea combustibilului si lubrifiantilor dar si a altor produse chimice (cauciuc sintetic,inlocuitori de piele,detergenti).Compozitia chimica a titeiului este diferita de la o zona geografica la alta. 3n urma analizelor facute s&a a/uns la concluzia ca titeiul este un amestec de alcani cicloalcani si arene.54tractia titeiului din zacaminte se face cu a/utorul sondelor de fora/ care pot lucra de la adancimi de sute de metri pana la 2%%% metri.Dupa e4tractia titeiul este supus unei prelucriri prin metode fizice si chimice,prelucrare ce se realizeaza in cadrul combinatelor petrochimice. @a noi in tara (Ploiesti,Pitesti, nesti langa >acau,7edia !avodari).:oata industria depinde de petrol, se formeaza prin descompuneria organismelor.Procesul dureaza milioane de ani.:iteiul este separat mai intai de apa sarata cu care este amestecat si apoi este supus distilari fractionate in coloane de distilare care pot atinge o inaltime de pana la $% m. Petrolul brut incalzit la +%% grade celsius se introduce pe la baza coloanei de distilare si rand pe rand se separa in functie de volavilitatea urmatoarelor fractiuni. &gaze (alcan,metan,propan,butan) &benzine usoare (motorina,uleiuri grele,porofina,bitum) Dupa ce au fost separate sectiunile respective sufera diferite prelucrari pentru a putea fi apoi utilizate in diferite domeni de activitate.!umerosi derivati petrolieri sunt folositi ca materie prima pentru diverse substante din industria chimica.:iteiul m&ai este numit si Zaur negruZ#proape peste tot e4ista bazine de e4tractie a petrolului iar cele m&ai importante sunt in: Jolful Persic si #las)a. :ari e4portatoare de petrol: #lgeria,#rabia,@ibia si !igeria.

Teoria titeiului &titei &e ri(ine $e(etala (formandu&se din plante) &titei &e ri(ine ani!ala (rezultand din transformarea grasimilor animalelor marine pesti) &titei &e ri(ine !i-ta (vegetala, animala prin transformarea plantelor si animalelor marine. Mamura chimiei care se preocupa cu prelucrarea produselor petroliere se numesc *etroc&imie.7otoarele cu e4plozie folosesc drept combustibil benzinele care sunt amestecuri cu hidrocarburi.>enzinele se diferentiaza in functie de cifra ctonica C . Cifra octonica a unei benzine este data de continutul in izoctomi comparativ cu continutul normal heptan al unei benzine.Carburanti obisnuiti au ca cifra octanica intre 2%&0%% pe cand super carburantii au cifra octonica intre 0-%&0+%. Petrolul este bogL=ia cea mai importantL a substratului consolidat. activitate de cercetare, prospec=iune 6i e4ploatare deosebit de intensL a dus la punerea in eviden=L a unor zLcLminte de hidrocarburi foarte importante. Hn 0'$+ douL =Lri e4ploatau petrolul din adFncul platformei continentale, iar peste -% de ani au devenit ca numLr *%. Hn prezent e4istL apro4imativ .%% de platforme pentru forarea 6i e4ploatarea zLcLmintelor de petrol submarin. Produc=ia crescFnd din 0'$+ de la ;0% mii t. Gn 0'2$ la +.+ mil.t , Gn 0';% la '%% mil.t 6i 0';+ la - miliarde tone. Cele mai multe zone petroliere se aflL Gn bazinul mi/lociu al #tlanticului (0%,$ miliarde), bazinul nordic al #tlanticului (inclusiv 7area !ordului), Gn nordul Canadei 6i peninsula #las)a. Principalele zone marine Gn care se concentreazL rezervele sunt: Jolful Persic, 7area CaspicL, 7area 5gee, 7area #driaticL, Jolful 7e4ic, 7area 7editeranL, 7area Mo6ie, 7area !ordului, Jolful Juines, 7area !eagrL, 7area ,aponiei, 7area JalbenL, Platforma continentalL a #ustraliei, Platforma continentalL a #mericii de Sud 6i Platforma continentalL a #mericii de !ord. Pentru e4ploatarea zLcLmintelor de petrol se folosesc platformele de fora/ de diferite feluri. #las)a, un uscat format mai ales din stFnci, zLpadL 6i ghea=L, are mari zLcLminte de petrol, formate din resturile animalelor 6i plantelor marine, care pe vremuri populau zona respectivL.