Masini frigorifice O masina frigorifica cu aer rece se poate realiza dupa ciclul teoretic Joule.

Ciclul Joule consta din doua transformari izentrope si doua transformari izobare, si reprezinta un tip mai special al ciclului Lorenz. In locul robinetului de laminare (intalnit la masinile frigorifice cu comprimare de vapori reci) apare un detentor tip turbina. Intr-un robinet de laminare efectul de frig apare numai pentru gaze care deviaza foarte mult fata de modelul de gaz ideal (cum sunt de exemplu vaporii). Pentru gazele aproape ideale - asa cum este aerul la presiuni moderate si temperaturi scazute - o racire suficienta apare numai in cazul realizariii unei expansiuni cat mai apropiate de expansiunea izentropica. In detentor, gazul produce lucru mecanic, care poate acoperi partial lucrul

mecanic utilizat pentru comprimare. In acest scop, detentorul si compresorul se monteaza pe acelasi ax sau in cadrul unei masini unitare. Se obtine astfel o masina frigorifica foarte simpla constructiv, care are insa niste coeficienti de performanta mai slabi decat masina frigorifica cu vapori reci pentru domeniul de temperaturi t > -100rC. In continuare se prezinta modalitatile de imbunatatire ale acestor coeficienti de performanta.
O posibilitate pentru reducerea raportului de comprimare consta in regenerarea termica prin utilizarea in circuit a unui schimbator de caldura intern, asa dupa cum a propus W. Siemens inca din 1857. Prin regenerarea termica, se poate scadea raportul de comprimare in conditiile aceleiasi temperaturi de racire, ceea ce conduce la cresterea coeficientului de performanta

Variante ale masinii cu aer rece In trecut, procesul Joule a fost propus si utilizat in numeroase variante pentru producerea frigului. Cel mai promitator pentru utilizare practica - la concurenta cu masina frigorifica cu comprimare de vapori reci - este asa-numitul proces deschis Joule. In cadrul acestui proces, in cel putin unul dintre schimbatoarele de caldura dispar pierderile ca urmare a transferului ireversibil de caldura. Prin aceasta, si prin primirea de caldura in proces la temperaturi variabile, este posibila functionarea dupa ciclul Joule intrun mod similar cu ceea ce se intampla la masinile frigorifice cu comprimare mecanica de vapori. Procesul deschis avand presiunea ambianta la capatul rece (conform figurii 5) este recomandat pentru toate utilizarile din domeniul frigului si climatizarii. Schema se evidentiaza si prin alte avantaje, cum sunt racirea rapida si reglarea fara probleme a temperaturii. In plus, nu mai este nevoie de energie de actionare din partea masinii cu scopul vehicularii aerului rece. Firma Chrysler a aplicat in practica o astfel de instalatie de climatizare - functionand dupa ciclul Joule - la un automobil, caz pentru care au putut fi demonstrate toate avantajele amintite anterior. Procesul deschis avand presiunea ambianta la capatul cald (conform figurii 6) este recomandat pentru pompe de caldura. Avantajele amintite anterior sunt valabile si aici. Daca in figura anterioara se inlocuieste schimbatorul de caldura de pe partea de joasa presiune cu un spatiu care trebuie racit, se obtine acel proces cu aer rece care a fost propus de catre Lorentzen pentru racirea pana la temperaturi scazute a alimentelor, proces care se poate desfasura fara nici un schimbator de caldura. Acest proces este prezentat in figura 7. Spatiul care trebuie racit este ventilat in depresiune. O presiune de 0,6 pana la 0,4 bar in hala racita conduce la un raport de presiuni de 1,67

pana la 2,5. Aceasta valoare scazuta pentru raportul de presiuni este favorabila pentru procesul Joule, asa dupa cum s-a aratat mai inainte. Un astfel de proces deschis cu aer rece ar putea fi utilizat pentru racirea depozitelor frigorifice. In acest scop, interiorul depozitului trebuie mentinut la o presiune sub cea atmosferica. Inainte de deschiderea usilor trebuie insa realizata o egalizare a presiunilor. Eliminarea ambelor schimbatoare de caldura, atat de pe partea de inalta presiune, cat si de pe partea de joasa presiune, permite functionarea procesului cu aer rece fara existenta diferentei de temperatura necesare schimbatoarelor de caldura, ca in cazul agregatelor de frig cu vapori. Astfel, pierderile de exergie din schimbatoarele de caldura pot fi evitate prin utilizarea procesului deschis in ambele parti. Coeficientul de performanta poate fi imbunatatit prin utilizarea schimbatoarelor de caldura interne, de tip economizor, care au ca efect scaderea raportului de presiuni. In acest sens, se recomanda utilizarea regeneratoarelor statice, asa cum sunt utilizate in cazul masinilor frigorifice cu aer rece din Rusia. Ar mai putea fi utilizate si regeneratoare rotative, dar acestea creeaza probleme legate de etansarea dintre zona de inalta presiune si zona de joasa presiune. In cazul in care regeneratoarele ar fi acoperite cu un strat care absoarbe umiditatea, atunci aerul poate fi uscat suplimentar inainte de intrarea in detentor. Fara uscarea aerului, umiditatea continuta in acesta ar putea conduce la condensarea vaporilor de apa, sau chiar la inghetarea apei, lucru care ar putea influenta negativ functionarea acestuia. Procesele deschise pe ambele laturi, adica masinile frigorifice cu aer rece care nu au schimbatoare de caldura externe, se pot realiza in varianta cu un schimbator de caldura de tip economizor chiar atunci cand supra-presiunea sau depresiunea se intalnesc la capatul cald sau la capatul rece. Ambele scheme - avand presiunea atmosferica egala fie cu supra-presiunea, fie cu depresiunea, sunt prezentate in figura 8. Schema in care presiunea atmosferica reprezinta presiunea maxima din sistem realizeaza niste coeficienti de performanta ceva mai mari, dar necesita totusi debite volumice mai mari pentru aceeasi putere frigorifica. Ambele scheme sunt lipsite de orice fel de pierderi exergetice la transferul de caldura catre mediul ambiant, si pot astfel sa atinga niste coeficienti de performanta mai buni decat acele sisteme deschise numai la un capat. Acesti coeficienti de performanta sunt insa puternic influentati de umiditatea ridicata a aerului. O alta imbunatatire se poate realiza prin trecerea de la o comprimare izentropa la o comprimare izoterma. Pentru realizarea practica a acestei comprimari izoterme, se utilizeaza o comprimare in mai multe trepte, cu raciri intermediare.In diagrama din figura 9, suprafata hasurata are semnificatia lucrului mecanic economisit. Pe langa avantajul energetic, mai intervine si libertatea de alegere a masinilor deoarece ansamblul compresor-detentor este furnizat fara un motor extern, care de cele mai multe ori are turatia limitata. Cresterea suplimentara a numarului de trepte de comprimare nu aduce decat niste imbunatatiri energetice minore pentru acele utilizari la care temperatura nu este situata in mod clar sub temperatura mediului ambiant. De aceea, o instalatie cu mai mult de doua trepte de comprimare nu este economica pentru acest tip de utilizari.

Din analiza statistica a performantelor energetice ale masinilor cu aer rece produse in diverse variante de catre diferite firme, se poate constata ca valorile coeficientilor de performanta sunt dupa cum urmeaza: - masinile fara schimbator de caldura intern, intr-una sau doua trepte, au COPul cuprins intre 0,6 si 0,8; - masinile cu schimbator de caldura intern, intr-una sau doua trepte, au COPul cuprins intre 0,9 si 1,1.