CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENTĂ PRAHOVA

Str. Gheorghe Doja nr.98, Ploiesti

Tel/fax +40 344 408 632
excelentaph@gmail.com
www.centrulexcelenta.com
 Digestia reprezinta totalitatea transformarilor (fizice, chimice si mecanice)
pe care le sufera alimentele pana la obtinerea de substante simple (absorbabile) si
resturi nedigerabile (fecalele).

Hidroliza = tipul de descompunere in care la fiecare legatura chimica rupta se adauga o

molecula de apa;
• reprezinta sectorul de receptie al hranei;

• se afla organe specializate pentru maruntirea si amestecarea hranei;

• sunt fixati in alveole (ceea ce ofera mobilitate si eficienta);

• au si rol de aparare;

 incisivi: taie hrana si functioneaza prin forfecare

(sunt foarte dezvoltati la rozatoare si au crestere continua)

 canini: sfasie hrana;

(la carnivore sunt mari, iar la inchiderea gurii trec unul pe langa altul servind la
retinerea prazii)
 premolarii si molarii: maruntesc hrana in diferite feluri:
 rozatoare si erbivore: au zimti si functioneaza prin pilire;
 carnivore: au crestete inalte si functioneaza prin forefecare;
 omnivore: au relief rotunjit si functioneaza prin strivire;

• are o structura musculoasa complexa, care-i permite miscari foarte variate;

• receptioneaza numerosi stimuli mecanici, termici si gustativi;

♥ consta, in special, in transformari mecanice si fizice;

♥ maruntirea este sufericiala la carnivore si temeinica la erbivore;

♥ umectarea se face cu ajutorul salivei;

♥ saliva reprezinta secretia celor 3 perechi de glande salivare: parotide, submaxilare si

sublinguale;
• este locul in care se intersecteaza calea digestiva cu cea respiratorie;

• prezinta muschi striati dispusi longitudinal si circular;

 este un tub flexibil, elastic, care face legatura intre faringe si stomac;

 prezinta musculatura striata in partea superioara si neteda in cea inferioara;

 asigura deglutitia;
 este situat in partea superioara a cavitatii abdominale, imediat sub diafragmn, fiind cea
mai dilatata parte a tubului digestiv;

 dimensiunile lui depind de modul de hranire;

• mamiferele fitofage: stomac incapator intrucat hrana este foarte voluminoasa
• mamiferele praduitoare: au un stomac incapator deoarece se hranesc ocazional
• omnivorele: au un stomac mai mic, avand hrana accesibila si cu un continut nutritiv
satisfacator;

 majoritatea mamiferelor prezinta stomac tetracameral, exceptie fac rumegatoarele care

au stomac tetracameral;

 musculatura sa este neteda, dispusa circular, longitudinal si oblic, ceea ce ii confera o

mobilitate avansata;
 mucoasa este cutata cu glande castrice, care produc
SUCUL GASTRIC;

 prin miscarile sale, stomacul amesteca hrana cu

cu sucul gastric pana la formarea unei paste;

 miscarile intense forteaza deschiderea orificiului

PILORIC (= face trecerea spre duoden), care permite
Sa treaca o cantitate mica de continut; imediat
SINCTERUL PILORIC (un muschi circular) inchide trecerea; fenomenul se reia astfel ca
stomacul trimite spre intestin ,,portii mici’’ de continut;

 la rumegatoare, lucrurile stau altfel:

 ♥ hidrolizeaza proteinele pana la lanturi mai scurte de aminoacizi (albumoze si peptone);

♥ daca glandele gastrice ar produce pepsina activa, ele s-ar autodistruge deoarece sunt
formate din celule (contin proteine)

♥ pepsina este eliminata in stomac in forma inactiva numita PEPSINOGEN, care in

prezenta de HCl devine pepsina;

♥ coaguleaza laptele in prezenta de calciu, fiind mai activ la mamiferele tinere, sugare

♥ hidrolizeaza doar grasimile emulsionate in acizi grasi si glicerol

• este cel mai lung segment al tubului digestiv;

• are un traseu foarte sinuos in cavitatea abdominala;

• lungimea este adaptata la natura hranei;

• in profunzime, prezinta glande microscopice care

produc SUCUL INTESTINAL

• mucoasa are o capacitate foarte mare de pliere, prin trei modalitati:

 pliuri mari (valvule conivente);
 vilozitati intestinale (denivelari in forma de deget);
 microvilozitati la polul apical al celulelor intestinale;

• vilozitatile au o inaltime de 0,5-1mm si sunt perfect echipate pentru functia de absorbtie

(au o retea bogata de capilare sanguine si un vas limfatic central pentru preluarea
substantelor absorbite);
• la trecerea intestinului subtire spre cel gros se afla UN SFINCTER si O VALVULA,
dispozitiv care nu permite trecerea continutului decat intr-o singura directie;

• sub ea este o portiune in forma de fund de sac numita CECUM (la om este redus si are o
prelungire subtire numita apendice);

• deasupra valvulei incepe COLONUL – partea cu cea mai mare lungime;

• in apropierea anusului este o portiune mai bogata in tesut muscular numita RECT;

• intestinele sunt suspendate de peretele abdominal prin PLIURI SUBTIRI ALE

PERITONEULUI prin care trec vase de sange
• este situat in partea dreapta, sub diafragm;

• este unul dintre cele mai mari organe ale corpului

• pe fata opusa diafragmului, observam HILUL

• este format din 2 lobi, iar acestia din unitati de baza numite LOBULI

• prezinta dubla vascularizatie:

 circulatie nutritiva:

 circulatie functionala:

• sangele din cele 2 surse este amestecat la nivelul LOBULILOR;

• ficatul produce BILA care:

 paraseste ficatul prin canalele biliare
 se acumuleaza si se concentreaza in vezica biliara
 se varsa in duoden
• este situat in partea stanga a cavitatii abdominale,
(hipocondrul stang), imediat sub stomac, in potcoava
duodenala;

• este un organ foarte bine vascularizat;

• partea exocrina secreta SUCUL PANCREATIC

• continutul sosit din stomac va fi diluat pana la consistenta unei supe cu ajutorul a 3
sucuri: BILA, SUCUL PANCREATIC, SUCUL INTESTINAL.

• fiecare suc contine: mucus, bicarbonat de sodiu (transforma continutul acid in continut
bazic) si alte substante proprii;
• contine enzime cu actiune la suprafata mucoasei intestinale;