Casandra-Elena Nicola Clasa a XI-a A

16.01.2014

Rezonana n tehnic
n fizic, rezonana este tendina unui sistem de a oscila cu amplitudine maxim la anumite frecvene, denumite frecvene de rezonan. La aceste frecvene, chiar i fore oscilante mici pot produce amplitudini de vibraie mari, deoarece sistemul stocheaz energie oscilant. Cnd atenuarea este mic, frecvena de rezonan este aproximativ egal cu frecvena natural a sistemului, la care el vibreaz liber. Rezonana apare la toate tipurile de sisteme oscilante: exist rezonan a undelor mecanice, rezonan electromagnetic, i rezonan a funciilor de und n fizica cuantic. DESPRE REZONAN Fenomenul de rezonanta se regsete in multe situaii cotidiene. Sistemele care produc fidel frecventa diferitelor vibraii sunt: - timpanul urechii; - membranele microfoanelor; - aerul dintr-o sticla parial umpluta cu apa, etc. Pe de alta parte rezonanta in tehnica, construcii civile, poduri, construcia aparatelor cu pari mobile reprezint o problema importanta care trebuie evitata. Un exemplu care evideniaz fora distructiva a fenomenului de rezonanta mecanica este Podul Narrows, care in 1940 a fost distrus datorita forei vntului. Cnd a fost construit in 1939 era unul dintre cele mai lungi poduri din lume, dar construit din materiale uoare. Din pcate acest ultim aspect nu a fost gndit, cci fora vntului nu a putut fi amortizata de greutatea podului. Motoarele vehiculelor trebuie sa fie prin construcie de rezonanta atunci cnd apar trepidaii sau socuri datorita denivelrilor carosabilului. Ele sunt dotate cu dispozitive care sa amortizeze vibraiile (oscilaii nedorite) jucnd rol de absorbant de ocuri, genernd cldura prin frecare. Are loc astfel un transfer de energie de la excitator la rezonator cu scopul de a amortiza vibraiile excitatorului in timp minim. Courile industriale, cablurile de nalta tensiune sunt si ele afectate de oscilaii nedorite cauzate de fora vntului. Amortizantele sunt plasate la partea superioara a liniilor de transmisie pentru a preveni vibraiile care pot lua natere in ntreaga construcie. Sunt folosite cablaje grele, din hotel, cu inerie mare, care sa preia energia mecanica a vibraiilor si sa o transforme in cldura. Oscilaiile autontreinute sunt oscilaiile efectuate de un sistem oscilant care prin propria sa micare comanda transferul de energie necesar ntreinerii propriei sale oscilaii.

Exemplu de micare autooscilatorie este aceea a pendulului regulator al mersului ceasornicului de perete. Sistemul este format dintr-un pendul a crui micare libera este armonizata, o roata dinata solidara cu un cilindru greu, pe care este nfurat un fir de 1

Casandra-Elena Nicola Clasa a XI-a A

16.01.2014

care este prins un corp. Cderea corpului fiind uniform accelerata, micarea libera a sistemului tambur roata va fi accelerata. Un dispozitiv format dintr-o ancora i furca asigura cuplajul dintre pendul si roata dinata. Pendulul oscilnd in jurul axei verticale imprima prin intermediul furcii dispozitivului de cuplaj o micare de oscilaie in j urul axei. Oscilnd prin extremitile sale, ancora va bloca si debloca periodic roata dinata, imprimndu-i astfel o micare de rotaie sacadata. De fiecare data cnd un dinte al rotii scpa, alunecnd pe una din extremitile ancorei comunica acesteia un mic impuls, transmindu-i astfel energie din energia poteniala a corpului care cade. Ancora, prin intermediul furcii, transmite aceasta energie pendulului. Sistemul se regleaz astfel inct transferul periodic de energie sa compenseze energia pierdut de pendul prin amortizare. O cladire, daca are o armonica de vibratie apropiata de frecventele unui seism, primeste o energie foarte mare, continuand sa vibreze elastic cu aceeasi frecventa si dupa ce oscilatia seismica s-a atenuat in eventualitatea in care energia nu s-a transformat in energie de deformatie plastica (crapaturi, plastifieri). Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse. Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat. Solicitarea ritmica a unui pod de catre rafalele puternice de vant sau de catre marsul cadentat al unei trupe de soldati care il traverseaza, poate duce la probusirea podului. Prima mentiune despre rezonanta si efectele sale distructive o gasim in Biblie. Acum 5000 de ani cand au fost daramate zidurile cetatii Ierihonului. Timp de sase zile a fost scanata frecventa de rezonanta a zidurilor, iar in a saptea zi cand aceasta a fost gasita, amplitudinea a fost marita si zidurile s-au prabusit. Cldirile au propriile frecvene de rezonan, dependente, n principal, de nlimea cldirilor. Sub aciunea rafalelor de vnt sau a undelor seismice, cldirile pot intra n rezonan. n 1985, un cutremur devastator a lovit Mexico City. Cea mai mare parte a energiei de vibraie a fost transmis cldirilor cu frecventa de 0,5 Hz. Majoritatea cldirilor care s-au drmat atunci aveau ntre 15 i 25 de etaje, chiar dac alturi erau cldiri mult mai nalte, sau mult mai scunde.