referat la geografie

Erupția Vezuviului din 79

Anton Lois-Emilia
Clasa a IX-aE
• Erupția Vezuviului din
anul 79 a fost o catastrofă
în care au murit zeci de mii
de persoane. Evenimentul a
constituit una din cele mai
catastrofale erupții
vulcanice din istoria
europeană și a dat numele
tipului vezuvian de erupție
vulcanică.

Excavări arheologice la Pompeii în anul

1961
• În data de 24 august 79 d. H, în jurul
orei 13, Muntele Vezuviu a eliberat un
nor mortal de materiale piroclastice și
gaze la o înălţime de 33 de kilometri,
evacuând lavă, piatră ponce şi cenuşă
vulcanică la o rată de 1,5 milioane de
tone pe secundă şi degajând o
cantitate de energie termală de
100.000 de ori mai mare decât cea din
bombardamentele atomice de la
Hiroshima şi Nagasaki. Mai multe
aşezări romane au fost distruse şi
Distrugerea oraşelor Pompeii și Herculaneum (c.
îngropate sub cantități masiv de 1821) de John Martin.
materiale piroclastice şi de tuf, cele mai
cunoscut fiind Pompei și Herculaneum
Numărul total de locuitori ai celor două orașe era de 16.000–20.000
de persoane; rămășițele a aproximativ 1.500 de persoane au fost
descoperite la Pompei și Herculaneum, dar numărul total al
victimelor este încă necunoscut.

Vezuviu văzut din satelit

Vezuviul (italiană Vesuvio,
latină Vesuvius) este un
vulcan exploziv situat la
aproximativ 10 km est de
oraşul Napoli în parcul
național omonim din
regiunea Campania în Italia.
Înălţimea actuală a conului
principal este de 1281 m iar
cea a conului secundar
(Monte Somma) este de 1149
m.

Vezuviu pe harta Italiei

 Istoria Vezuviului
• La 24 august 79, după secole în care s-a aflat în stare latentă, vulcanul Vezuviu erupe în sudul Italiei
de astăzi, devastând prosperele orașe romane Pompeii și Herculaneum și ucigând mii de persoane.
• Orașele, acoperite de un strat gros de material vulcanic și noroi, nu au fost reconstruite niciodată și
au fost uitate în cursul istoriei. În secolul XVIII, Pompeii și Herculaneum au fost redescoperite și
excavate, aducând probe arheologice fără precedent despre viața de zi cu zi a civilizației
antice.Orasele antice Pompeii și Herculaneum se găseau în apropiere de poalele Muntelui Vezuviu, în
Golful Neapole.
• În vremea Imperiului Roman timpuriu, în Pompey trăiau 20.000 de oameni, printre care negustori,
meşteşugari și fermieri care exploatau solul bogat al regiunii, cultivând viță de vie și pomi fructiferi.
Nimeni nu bănuia că fertilul pământ negru reprezenta de fapt rămășițe ale erupțiilor anterioare ale
Vezuviului.Herculaneum a fost un oraș în care au locuit 5.000 de oameni.
• A fost și o destinație de vacanță preferată a romanilor bogați. Denumit după eroul mitologic Hercule,
Herculaneum găzduia vile opulente şi băi romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea
jocurilor de noroc descoperite la Herculaneum și un bordel descoperit la Pompeii atestă viața de zi cu
zi a celor două orașe. În apropiere se găseau și comunități mai mici, cum ar fi liniştitul orăşel Stabiae.
• La prânz, în ziua de 24 august, anul 79, această prosperitate a luat sfârșit, atunci
când vârful Vezuviului a explodat, propulsând în stratosferă un nor de cenușă în
formă de ciupercă. În următoarele 12 ore, cenușa vulcanică și pucioasa au invadat
orașul, obligându-i pe locuitori să fugă speriați. Aproximativ 2.000 de oameni au
rămas la Pompeii, ascunşi în pivnite sau în structuri din piatră, așteptând sfârșitul
erupției.
• Un vânt din vest a protejat oraşul Herculaneum de faza inițială a erupției, însă un
nor gigantic de cenusă încinsă și de gaz a coborât pe panta vestică a Vezuviului,
înconjurând oraşul și omorându-i pe cei care au rămas acolo. Acest nor mortal a
fost urmat de un șuvoi de noroi vulcanici și piatră, care a îngropat orașul. Oamenii
care au rămas la Pompey au fost ucişi în dimineața zilei de 25 august, când un nor
de gaz toxic a ajuns în oraș, sufocându-i pe cei care nu au fugit.
• A urmat un şuvoi de rocă și cenușă, care a făcut ca acoperişurile și zidurile să se prăbușească,
îngropându-i astfel pe cei morți.O mare parte din ceea ce cunoaștem despre această erupție
provine dintr-o relatare a lui Plinius cel tânăr, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci când a
explodat Vezuviul. În două scrisori adresate istoricului Tacitus, a povestit despre modul în care
"oamenii își acopereau capul cu pernele, singura apărare împotriva unei ploi de piatră" și despre
cum "un nor negru şi înfricoşător, încărcat de materie combustibilă avansa spre oraș. Unii îşi
deplângeau propria soartă. Alții se rugau să moară
• Plinius, în vârstă de doar 17 ani la vremea respectivă, a scăpat din această catastrofă, ulterior
devenind un cunoscut scriitor şi administrator roman. Unchiul său, Plinius cel bătrân, a fost mai
puțin norocos. Plinius cel bătrân, un biolog de renume, la vremea erupției era comandantul flotei
romane în Golful Neapole. După ce Vezuviul a explodat, el și-a îndreptat bărcile spre Stabiae,
pentru a investiga erupția și pentru a-i îmbărbăta pe locuitorii înspăimântați. După ce a ajuns la
ţărm, a murit din cauza gazelor toxice.
• În secolul XVIII, un săpător de fântâni a scos la suprafață, în locul unde s-a gasit
orașul Herculaneum, o statuie de marmură. Administrația locală a excavat alte
valoroase obiecte de artă, însă proiectul a fost abandonat. In 1748, un fermier a
descoperit sub via sa urme ale orașului Pompey. De atunci, excavările au continuat
aproape fără întrerupere până în prezent. În 1927, guvernul italian a continuat
excavările la Herculaneum, recuperând numeroase opere de artă: statui de
marmură și de bronz și picturi de mare valoare.
• La Pompey au fost descoperite rămășițele a 2.000 de bărbați, femei și copii. După
ce au murit asfixiați, cadavrele lor au fost acoperite de cenușă, care a întărit și
păstrat conturul corpurilor. Ulterior, cadavrele s-au descompus, lăsând în urmă un
soi de mulaj. Arheologii care au descoperit aceste mulaje au umplut spațiile goale
cu ghips, relevând în detaliu pozițiile în care au murit victimele vulcanului. Și
restul orașului pare a fi conservat în urma trecerii timpului. Simple obiecte care
spun povestea vieții de zi cu zi în Pompey sunt la fel de valoroase pentru arheologi
ca și statuile și frescele. Abia în 1982 au fost descoperite la Herculaneum primele
rămășițe umane. Sutele de schelete descoperite poartă urmele care atestă moartea
oribilă de care au avut parte.
• Ultima sa erupție a avut loc în 1944, iar ultima erupție majoră, în 1631. O altă
erupție este așteptată în viitorul apropiat, erupție care ar putea fi devastatoare
pentru cei 700.000 de oameni care locuiesc în “zonele morții” din jurul
Vezuviului.
 Activitatea vulcanică
• activitatea redusă a lui fiind de tipul erupției vulcanului
Stromboli cu faze alternative de scurgeri de lavă și emisii
de gaze.
• renumit rămâne în istorie Vezuviul prin erupția sa
provocând catastrofa din perioada lui Plinius, (79) când
sub milioane de tone de cenuşă, piroclaste au îngropat
orașul Pompei, în care se aflau aproximativ 20 000
locuitori;aici au fost descoperite rămăşiţele a 2.000 de
bărbați,femei şi copii.
• Activitatea vulcanului fiind alimentată printr-un rezervor
de magmă situat la circa 5-7 km adâncime.
• Acest vulcan a erupt în 1944 provocand zeci de morti si
pagube in valoare de peste 100milioane de euro.
• În prezent, Muntele Vezuviu este un vulcan activ care
elimină gaze naturale și se află în apropierea oraşului
Pozzuolli.
• Ultima sa erupție majoră a avut loc în 1631. O altă erupţie
ar putea fi devastatoare pentru cei 700.000 de oameni
care locuiesc în "zonele morții din jurul Vezuviului.
 Studii stratigrafice

• Potrivit unui studiu stratigrafic (un studiu al straturilor de

cenuşă) realizat de Sigurdsson, Cashdollar şi Sparks, publicat în
1982 şi acum o referință standard, erupția Vezuviului din anul 79
AD s-a desfăşurat în două faze o erupție pliniană care a durat de
la optsprezece la douăzeci de ore și a produs o cădere de pietre
şi de cenuşă la sud de vulcan, care s-a acumulat până la înălțimi
de 2,8 metri în Pompeii, urmată de un flux piroclastic sau nuée
ardente în cel de-a doua fază peleană care a ajuns până la
Misenum, dar s-a concentrat către vest şi nord-vest. Două valuri
piroclastice au înghițit Pompeii, arzându-i şi asfixiziindu-i pe cei
care au rămas în urmă. Oplontis și Herculaneum au suferit
distrugerile cele mai mari şi au fost îngropate în straturi de
cenuşă, piatră, fragmente de lavă şi depozite piroclastice.
• Autorii sugerează că prima cădere de cenuşă a avut loc dis- de- Pompeii și Herculaneum, precum și alte oraşe
dimineață, iar cum exploziile de volum redus nu au fost văzute la
Misenum Rectina a trimis un mesager într-o călătorie de câteva afectate de erupția Muntelui Vezuviu. Norul negru
ore în jurul Golfului Napoli, pe unde se putea trece atunci, reprezintă împrăştierea generală a cenuşii şi rocilor
oferind un răspuns la paradoxul apariției miraculoase a unui vulcanice. Aspectul coastei este cel actual; Pliniu cel
mesager la vila lui Pliniu, deci la scurt timp după o erupţie Tânăr era la Misenum.
îndepărtată, care l-ar fi împiedicat.
 Studii magnetice

• În timpul ultimului val, care a

fost foarte diluat, încă un metru
de materiale piroclastice au căzut
în regiune.

În interiorul
craterului
vulcanului
Vezuviu
Ruinele Pompeii provocate de eruptia
vulcanului Vezuviu.
• Vulcanul Vezuviu unul dintre cei mai activi vulcani de peglob motiv pentru care este
supravegheat de numeroase aparate de măsură amplasate pe laturile vulcanului la
observatorul Vezuviului situat în Napoli. Vulcanologul Claudio Scarpati afirmă: Vezuviul este
unul dintre cei mai periculoși vulcani din lume: mereu activ în caz de eruptie ar fi amenințate
600000 de persoane.
• Așa că este supravegheat de foarte aproape". Aceste aparate înregistrează activitatea
seismică a solului temperatura gazelor din fumarolele emise de vulcan şi deformările solului.
Informațiile sunt completate cu datele lunare transmise de satelitul european Envisat care
analizează mişcările solului, lată ce spune acelaşi Scarpati: există în permanență cel puțin doi
experți la observator care analizează aceste date. Şi pentru a preveni o eventuală pană
informaţiile sunt transmise în mod sistematic prin cablu prin telefon şi prin radio
 Consecințe/Pagube
• Pompeii și Herculaneum, precum și alte orașe afectate de erupția
Muntelui Vezuviu. Norul negru reprezintă împrăștierea generală a cenușii
și rocilor vulcanice. 
• Decedarea miilor de oameni din orașele afectate
• Pagube financiare
• Distrugerea orașelor
 Bibliografie
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Erup%C8%9Bia_Vezuviului_din_79
• https://historia.ro/amp/sectiune/general/
24-august-79-ziua-in-care-a-erupt-vezuviul-573396.html
• https://www.digi-world.tv/stiri/istorie/
adevarul-tragic-despre-modul-in-care-au-murit-
locuitorii-din-pompeii-cand-a-erupt-vezuviu-22696
• http://vulcanii1.weebly.com/vezuviu.html
• https://www.meteorologiaenred.com/ro/Vezuviu.html/amp
• https://www.descopera.ro/istorie/
19681057-oamenii-din-pompeii-au-fost-ucisi-de-vezuviu-in-doar-17-minute
/amp