TELESCOAPELE ASTRONOMICE

Corpurile cosmice emit diferite forme de radiatii , dar cel mai adesea undele luminoase si radio ating suprafata Pamantului . e aceea se folosesc telescoape optice si radio pentru a studia !ni"ersul . Telescoapele optice aduna mai multa lumina decat ochiul uman . Irisul Ochiului normal nu se poate deschide mai mult de 8mm . Un telescop cu apertura de diametrul de 80mm are o suprafata colectoare de 100 de ori mai mare . Astfel se va aduna de 100 de ori mai multa lumina si va arata stele care nu pot fi vazute cu ochiul liber . Telesoapele folosite de astronomi au aperturile mult mai mari . Telescopul din Mount Palomar !alifornia U"A are o apertura de #m . !u cat diametrul telescopului este mai mare cu atat steaua va aparea mai luminoasa si astronomul va putea sa vada mai departe in spatiu . $e asemenea deoarece telescoapele maresc obiectele ele arata detalii mici care nu pot fi vazute cu ochiul liber . Mi%locul prin care telescopul aduna lumina pentru a forma ima&inea se numeste obiectiv . Acesta poate fi o lentila sau o&linda curbata . Un telescop cu o lentila'obiectiv se numeste refractor sau telescop refractor pentru ca lentila functioneaza refractand (indoind) lumina . $aca obiectivul este o o&linda telescopul este numit reflector sau telescop reflector . In ambele cazuri se foloseste o lentila oculara pentru a mari ima&inea formata de obiectiv . # TELESCOAPE RE$RACTOARE # Primele refractoare erau pline de defecte optice . !ea mai &rava dintre acestea a fost aberatia cromatica ' formarea de ima&ini colorate in %urul ima&inii . *olosind lentile subtiri cu distanta focala mare se micsora aberatia cromatica dar astfel telescoapele puternice deveneau e+trem de masive unele cu o lun&ime de peste ,# de metri . Totusi folosind asemenea telescoape suspendate de un aran%ament comple+ de stalpi si scripeti s'au facut multe descoperiri despre sistemul "olar . Telescoapele refractare moderne folosesc lentile facute din doua tipuri de sticla . Aberatia cromatica a unui element o anuleaza pe cea a urmatorului astfel incat se produce o ima&ine practic lipsita de culoare . O asemenea lentila este acromatica adica -fara culoare- . Inventia lentilei acromatice a dus la dezvoltarea refractorului de 0 ,.m folosit pentru descoperirea micutei stele albe pitice de mica luminozitate ce o insoteste pe "irius . !ele mai mari refractoare construite vreodata sunt telescopul de 0./1m din Observatorul 0ic1 si cel de 1.01m din Observatorul 2er1es ambele fiind americane si ambele folosite si in prezent . Marimea refractorului are o limita superioara iar telescopul de la 2er1es se apropie de aceasta limita . Motivul este acela ca lentilele mari tind sa se surpe pentru ca sunt sustinute doar in %urul mar&inii si de aceea distorsioneaza ima&inea . $in fericire daca obiectivul este o o&linda aceasta poate fi sustinuta pe intrea&a suprafata posterioara . $in acest motiv cele mai mari telescoape optice sunt telescoapele reflectoare . Acestea nu au aberatie cromatica si sunt mult mai compacte decat refractoarele . # TELESCOAPE RE$LECTOARE #

0umina adunata de o&linda principala (primara) a unui telescop reflector este reflectata pe o o&linda plana mai mica iar de acolo intr'un ocular . Acesta poate fi plasat lan&a sau in spatele tubului telescopului . "pre deosebire de o&linzile obisnuite o&linzile de telescop au invelisul pe suprafata superioara . Imperfectiunile din sticla nu au efect asupra ima&inii pentru ca lumina nu trece prin aceasta si numai o sin&ura suprafata trebuie modelata si lustruita . Primul telescop mare cu o&linda de sticla a fost reflectorul de 1.#m instalat de 3eor&e 4ller5 6ale in 1/08 la Mount 7ilson !alifornia . 6ale a proiectat si un reflector urias de #m care a intrat in functiune pe Muntele Palomar in 1/,8 la zece ani dupa moartea sa . A fost nevoie de multe incercari pentru turnarea placii de sticla pentru o&linda si luni intre&i de racire lenta pentru a'i preveni sfaramarea . Timp de multi ani reflectorul de #m al lui 6ale a fost cel mai mare telescop optic din lume . In prezent cel mai mare este reflectorul de 8m de la 9elenchu1s1a5a :usia din Muntii !aucaz intre Marea ;ea&ra si Marea !aspica . RE$LE%II M!LTIPLE O&linzile reflectoare mari trebuie sa aiba o suprafata e+trem de neteda si aceasta le face e+trem de costisitoare . O abordare alternativa este de a asambla o&linzi mai mici care sunt mai ieftin de fabricat . !el mai mare telescop de acest &en este Telescopul cu O&linzi Multiple (TOM) de la Universitatea din Arizona "ua . 4l are sase o&linzi de 1.8m cu o suprafata colectoare combinata e&ala cu cea a unui telescop cu diametrul de ,.#m . TELESCOAPE $OTO&RA$ICE Un dezavanta% al telescoapelor conventionale este acela ca prin ele se poate vedea doar o parte mica a cerului . In 1/<0 opticianul estonian =ernhard "chmidt a inventat un nou tip de telescop foto&rafic care lar&ea un&hiul de vedere combinand lentile cu o&linzi . Astazi telescoapele "chmidt sunt o parte esentiala a observatoarelor . Astronomii inspecteaza cerul cu un telescop "chmidt dupa care se apropie de obiectele selectate cu reflectoare mari . !ontrar credintelor astronomii profesionisti petrec relativ putin timp uitandu'sse prin telescoape. Mult mai adesea telescoapele optice sunt folosite ca teleobiective uriase pentru realizarea unor foto&rafii cu timp de e+punere lun& care pot fi vazute prin observare directa . 4+punerile pot dura o ora sau mai mult si in acest timp telescopul trebuie miscat constanta pentru a se compensa miscarea de rotatie a Pamantului si a'l mentine pe tinta . Uneori se folosesc amplificatoare electronice de ima&ine pentru detectarea si imbunatatirea luminii slabe receptionate de la cele mai indepartate obiecte . In plus computerele imbunatatesc ima&inile escopera detalii care altfel ar fi imperceptibile . Un alt instrument atasat uneori este spectroscopul care e folosit pentru a se analiza lumina care intra . !ea mai buna vizibilitate a cerului este obtinuta deasupra paturii incetosate si filtratoare pe care o formeaza atmosfera Pamantului . In aprilie 1//0 oamenii de stiinta americani au folosit o naveta spatiala pentru a pune in orbita in %urul Pamantului Telescopul "patial 6ubble . In ciuda unei &reseli de fabricatie in o&linda principala de > ,m a telescopului si a unor probleme cu sistemele de telecomanda a aparaturii oamenii de stiinta de pe Pamant au obtinut multe ima&ini de detaliu cu planete si &ala+ii folosind un calculator pentru corectarea distorsiunilor produse de o&linda . Alte telescoape pe orbita in %urul Pamantului au fost folosite pentru studierea universului folosind alte forme de radiatie ca undele radio .

RA IOASTRONOMIA Undele radio din spatiu au fost descoperite accidental in 1/<> in timp ce americanul ?arl @ans15 studia radiatia produsa de furtunile cu trasnete . 4l a descoperit ca e+ista o sursa de unde radio in apropiere de constelatia "a&ittarius unde este centrul 3ala+iei noastre . Americanul 3rote :eber a aratat ca intrea&a 3ala+ie emite unde radio . Aceste descoperiri au dus la dezvoltarea radioastronomiei iar aparatura folosita pentru detectarea acestor semnale se numeste radiotelescop . :adiotelescopul are trei parti principale . "istemul antenei receptioneaza undele radio si le transforma in semnale electrice . Apoi un amplificator intareste semnalele provenite de la antena si un dispozitiv de iesire le afiseaza sau le stocheaza pentru a fi analizate ulterior . ANTENE Antena unui radiotelecop poate lua multe forme cea mai simpla constand din numerosi dipoli (perechi de poli) imprastiate la sol si le&ate prin cabluri . $ar tipul cel mai familiar este antena parabolica ' un bol metalic concav care concentreaza undele radio pe un dipol simplu. !ea mai mare antena parabolica complet diri%abila din lume este in 4ffelsber& 3ermania cu diametrul de 100 de metri . O antena parabolica fi+a de <00m este construita intr'o depresiune din pamant la Arecibo Puerto :ico . Aceasta detecteaza doar surse aflate deasupra . Antenele parabolice de receptie sunt foarte mari pentru a obtine un semnal relativ puternic . !el mai mic detaliu care poate fi detectat de un telescop depinde de lun&imea de unda a radiatiei impartita la diametrul telescopului . $eoarece undele radio au lun&imea de unda mai mare decat cele luminoase un radiotelescop conventional este capabil sa ofere aceleasi detalii ca un telescop optic mai mare ar trebui sa aiba un diametru de mai multi 1ilometri . $in fericire efectul unei antene parabolice mari poate fi sintetizat prin combinarea semnalelor de iesire de la mai multe antene mai mici . Uneori siruri de radiotelescoape din tari diferite sunt le&ate pentru sintetizarea unor antene de dimensiunea Pamantului . Aceasta tehnica este numita Masurare Interferometrica cu 0inie de =aza *oarte 0un&a (Aer5 0on& =aseline Interferometr5 A0=I) . AMPLI$ICATOARE :adiotelescoapele functioneaza adesea la cea mai inalta frecventa posibila ( cea mai scurta lun&ime de unda) pentru a obtine o mare putere de rezolutie . Pro&resul radioastronomiei depinde in mare parte de dezvoltarea amplificatoarelor electrice care functioneaza eficient la frecvente de pana la mai multi &i&ahertzi (36z B un 36z este e&al cu o mie de milioane de cicluri pe secunda ) . Un preamplificator special este situat de obicei in focarul antenei parabolice pentru a intari semnalul foarte slab inainte de a trece printr'un cablu la amplificatorul principal . Preamplificatorul transpune semnalul intr'o frecventa mai %oasa care poate fi transmis prin cablu mai eficient . $ispozitivul de iesire poate fi un aparat inre&istrator cu banda in care deviatia varfului penitei indica puterea radiatiei din diferite parti ale sursei . In alte cazuri semnalul de iesire este divizat in frecventele sale componente de un circuit electronic astfel incat poate fi afisata iesirea de pe fiecare frecventa . $in frecvente astronomii pot determina natura materialului care emite

radiatia . 4+ista si alte tipuri de telescoape concepute pentru a forma ima&ini folosind raze infrarosii raze ultraviolete raze C si raze &amma provenite de la corpuri indepartate din spatiu .

Telescopul HUBBLE

TELESCOPUL REFRACTOR GREENWICH