1.

Specii de animale in pericol

Peste 5.000 de specii de animale de pe glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatul irational si braconajul , distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. !intre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. !e"a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. #otusi, din anii $%00, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. &entinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. !isparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv. 'cosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru agricultura. !e asemenea, (0) din medicamentele moderne provin de la plante si animale. !istrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a disparitiei unor specii de plante si animale. Pe masura ce vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlastinilor, defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri (#ransamazonianul, #ranssiberianul duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu"se astfel diversitatea genetica si adaptandu"se mai greu la conditiile climatice schimbatoare. *n unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta o populatie mare. *n ultimii (00 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru hrana si alte produse a crescut simtitor. &ulte specii de balene au ajuns in pragul disparitiei dupa ce au fost pur si simplu macelarite pentru ulei si carne. +n alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scara larga pentru cornul sau, care este pretuit ca medicament si afrodisiac. !e
1

asemenea, familii intregi de cactusi si orhidee sunt amenintate cu disparitia din cauza culegerii lor irationale. ,peciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. *n $-5-, colonistii britanici au introdus bibanul de .il in lacul /ictoria in Africa de 'st. Acest peste de prada a redus drastic populatiile native de pesti si a cauzat disparitia a nu mai putin de 000 de specii endemice, care se hraneau cu alge. Astfel, vegetatia acvatica din lacul /ictoria a crescut extrem de mult si echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pana in ziua de astazi. 1 alta cauza majora care a dus si duce la diminuarea drastica a faunei si florei este poluarea mediului. !iferite chimicale toxice s"au raspandit tot mai mult in circuitul hranei in cadrul ecosistemelor. Poluarea apei si temperaturile ridicate ale apei au facut sa dispara numeroase specii de pesti endemici. Ploile acide au distrus, pana la sfarsitul sec.22, $$3 milioane m4 de material lemnos in 'uropa. !e asemenea, deversarile chimice au afectat pentru mult timp si fundul oceanic. 5ista de specii de animale recunoscute ca fiind pe cale de disparitie este destul de mare, ea fiind denumita ironic 6rosie7. 1 organizatie de protejare a mediului, 8orld 8ildlife 9und (889 , a prezentat intr"un raport trei specii castigatoare, insa, din pacate, si trei care au avut de suferit in acest an. Specii care au pierdut Randunica !aca numarul acestor pasari scade in ritmul actual, nu ne vom mai putea bucura mult timp de ciripitul lor care anunta sosirea primaverii. ,e apreciaza ca in ultimii 00 de ani, populatia randunicilor a scazut cu o cincime, iar din 00$0 a fost trecuta pe lista speciilor amenintate cu disparitia. 1 explicatie a acestui fapt o constituie urbanizarea excesiva si faptul ca multi proprietari distrug cuiburile pentru a nu se murdari cu excremente fatadele cladirilor.
2

Pentru a supravietui in orase, randunicile au nevoie de suficient spatiu natural in jur, unde sa gaseasca insecte pentru a se hrani si material pentru a"si construi cuibul. 1ri, in ritmul actual de urbanizare, spatiile verzi dispar cu repeziciune pentru a face fata cladirilor, :andunicile, alte vietuitoare, dar si oamenii sufera enorm in urma acestui lucru. Broasca testoasa din Madagascar Pentru aceasta, pronosticul nu este deloc bun: in mai putin de douazeci de ani, aceasta specie poate disparea. !efrisarile masive, pasunatul bovinelor, exploatarea carbunelui, toate acestea afecteaza habitatul acestei broaste testoase de uscat. !esi specia este protejata, comertul ilegal este infloritor: exemplarele sunt prinse si vandute pentru piele, in scopuri culinare sau ca animale de companie. ;onform unui studiu efectuat de 889, $000 de testoase dispar in fiecare saptamana, mai ales in sud"vestul tarii. !in 000$, cand populatia acestei specii a fost estimata la $0 milioane de exemplare, s"a redus in prezent la jumatate. ,e fac eforturi pentru educarea populatiei si pedepsirea mai aspra a braconajului, insa lucrurile se misca greu, datorita faptului ca veniturile din comertul cu broaste sunt uriase fata de castigul obisnuit dintr"o tara saraca, cum este &adagascarul. Elefantul 'lefantii sunt la randul lor amenintati cu disparitia datorita comerciantilor de fildes care pun mare pret pe acest produs. *n $-<- in Afica mai traiau in salbaticie $,4 milioane de elefanti dar din cauza braconajului acest numar a scazut la %00.000 in $-3-. 'lefantul *ndian, ca specie, este intr"o situatie mult mai grea. !in cauza reducerii habitatului, in salbaticie mai traiesc 45000" 5(000 de exemplare, majoritatea lor in *ndia.

Alte $%000 de exemplare sunt tinute ca animale domestice in diferite tari din Asia. 'xpertii estimeaza ca in 00$0, mai mult de $0.000 de exemplare au fost victimele braconajului, in special in padurile din Africa ;entrala. ;omertul cu fildes este foarte profitabil, o pereche de colti de dimensiuni mari putand fi vanduta si cu $00.000 de dolari. ;ererea de fildes este in crestere in /ietnam si ;hina, unde este folosit in preparea de produse medicale si in arta. 1rganizatia 889 a cerut inasprirea pedespeselor pentru braconaj. Specii care au castigat Porcul mistret *n timp ce la inceputul anilor =30 aceasta specie era amenintata cu disparitia, in prezent, in multe zone din 'uropa, numarul lor a crescut. &istretii s"au adaptat, deoarece astazi nu se mai marginesc la hrana pe care le"o ofera padurea (fructe, insecte, ciuperci, rozatoare, ghinde . 'i si"au extins meniul la porumb, ovaz, grau si cartofi cultivati, spre dezamagirea multor agricultori. *n unele zone, se organizeaza campanii de vanatoare controlata pentru a limita aceste daune.

Dugongul Acest mamifer ierbivor marin, numit si vaca marina, este o specie
4

amenintata de multi ani cu disparitia din cauza mai multor cauze: vanarea pentru carne si grasime, poluarea apelor putin adanci, bogate in alge, unde traieste si ritmul de inmultire lent (face doar un pui, odata la cativa ani . #raieste in 1ceanul *ndian si 1ceanului Pacific de /est. Prin plasarea de catre :epublica &ozambic a mai mult de un milion de hectare de coasta sub protectie, dugongii au putut sa respire din nou in 00$0. *n aceasta vasta arie protejata, pe ;oasta de 'st a Africii, nu numai dugongii, ci si pestii, balenele si delfinii au gasit conditii bune pentru supravietuire. Broasca raioasa Kihansi Spray !escoperita in $--%, treisprezece ani mai tarziu a fost data disparuta din habitatul sau natural, o zona din #anzania, aflata sub doua cascade. Acestea supravietuiau cu stropii de apa care ajungeau la ele. 5a un momendat dat, din cauza construirii unui baraj, apa nu a mai ajuns la aceste broaste micute, iar numarul lor s"a redus rapid. ;ontracand apoi o bacterie mortala, populatia a fost decimata. 1 gradina zoologica din ,+A a reusit sa salveze 500 de exemplare, carora le"a creat conditii de trai si reproducere. Astazi, numarul exemplarelor de aici se ridica la %000. Prin crearea unui sistem de vaporizare artificial, circa 0000 de exemplare se vor intoarce in habitatul lor natural. 'ste prima reintroducere in natura a unei specii de amfibieni >declarata disparuta in salbaticie>, de catre *+;.. ;azurile de disparitie nu sunt ceva neobisnuit in natura. ;limatul si temperatura se schimba, iar animalele fie se adapteaza, fie dispar. 'xista milioane de specii care traiesc azi pe pamant, insa din cauza distrugerii habitatului lor si datorita poluarii, multe dintre acestea sunt amenintate sau in pericol. !e"a lungul istoriei au existat disparitii in masa, in care specii de animale au disparut pentru totdeauna. +n exemplu clasic il constituie cel al dinozaurilor, acum %5 milioane de ani.

!iferenta dintre cazul lor si cazurile de acum este aceea ca nu un meteorit urias sau oricare alta catastrofa naturala ameninta animalele, ci extinderea asezarilor umane. 'xista ( mari amenintari pentru biodiversitate: Distrugerea habitatului: oamenii distrug habitatele animalelor prin agricultura, defrisari, minerit, dezvoltarea urbana si poluare. !isparitia unor habitate are loc atat in cazul ecosistemelor terestre, cat si in cel al ecosistemelor marine si se crede ca ar fi cauza pentru disparitia a <4) din totalul exemplarelor rare sau foarte vulnerabile. Speciile invasive aceste specii care au fost introduse in zone unde s"au inmultit si"au decimat numarul animalelor native (ex: vulpea, scoica dungata sunt considerate ca fiind cauza pentru (0) din disparitiile din anul $<50 pana in prezent. E!ploatarile e!cessive cand oamenii culeg plante salbatice sau cand vaneaza animale salbatice exista un risc de exploatare excesiva. Altfel spus, vanatul sau pescuitul excesiv poate duce la disparitia unor specii, deoarece animalele nu se pot reproduce destul de repede, astfel incat sa tina pasul cu nevoile oamenilor. Ruptura unei continuitati a lantului trofic disparitia unei specii poate cauza disparitia altei specii, care se hranea cu aceasta. Acest lucru poate sa apara daca un animal se hraneste doar cu o anumita specie, desi aceasta nu este o cauza principala a disparitiei animalelor. !e obicei, un animal rapitor vaneaza mai specii tipuri de animale.

". Masuri generale de prevenire a distrugerii diversitatii biologice

5?sarea unei f@Aii de teren necultivat? Ai nefertilizat? la marginea terenurilor agricole sau de"a lungul r@urilorB :educerea nivelului de utilizare C interzicerea pesticidelor si a ingrasamintelorB 'vitarea aratului sau a recolt?rii Dn momentele Dn care unele specii DAi cresc puiiB
6

Ajustarea regimului de p?Aunat pentru crearea unei structuri de habitate Dn mosaic Ai prevenirea efectelor de supra sau sub p?AunareB :otaEia culturilorB Adoptarea unei metode de cosit pornind din centrul parcelei c?tre margine pentru a l?sa drum liber faunei s?lbaticeB .eintervenEie pe miriAteB Promovarea unei agriculturi ecologice, a culturilor cu grad sc?zut de mecanizare Ai intensivizare, a activit?Eilor desf?Aurate manual Dn habitatele populate de specii mici; Protejarea anumitor arbori F pentru cuib?ritul anumitor specii de p?s?ri de talie mare , barza neagr?, specii de p?s?ri r?pitoare, se vor lasa anumiEi arbori Dn jurul c?rora se prevede o centur? de arbori pentru evitarea deranj?rii locului de cuib?rit Dn perioadele specificB

P?strarea arborilor b?tr@ni Ai scorburoAi cu refugii pentru hibernareB *nterzicerea arderii stufului Dn orice perioad? a anuluiB P?strarea vegetaEiei pe marginile lacurilor Ai crearea C p?strarea insulelor de stuf Dn interiorul lacurilor

#. Masuri de management pentru specii

,peciile de fauna prezint? o vulnerabilitate deosebit? corelat? de obicei cu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea. &?suri generale de management sunt:
7

una dintre cele mai importante m?suri este de a avea grija de 6casa7 lor, de habitatulChabitatele Dn care se g?sescB cartarea urmat? de menEinerea, eventual refacerea 9;, si monitorizarea acestoraB interzicerea C limitarea polu?rii fonice mai ales pentru mamiferele mariB educarea Ai conAtientizarea continu? a oamenilor asupra necesit?Eii ocrotirii speciilor Ai a habitatelor Dn care vieEuiescB interzicerea C limitarea intervenEiilor asupra habitatelor umede, desecare, drenareB combaterea braconajului pentru speciile de interes cinegetic sau a colect?rii diferitelor specii de flor? sau faun?B interzicerea C limitarea folosirii de ierbicide, Dngr?A?mintelor chimice sau ale altor tratamente chimice Dn pajiAti sau p?duriB interzicerea arderii vegetaEieiB reglementarea cositului Ai p?AunatuluiB p?strarea Dn p?dure pe picior a arborilor b?tr@ni, morEi sau bolnaviB protejarea ad?posturilor din peAteri, scorburi de copaci pentru diverse specii de flor? si faun?.

$. Masuri privind activitatile de educatie ecologica

#oate acEiunile educative vor fi planificate astfel Dnc@t s? se desf?Aoare Dn locurile, zonele, traseele permise, s? nu aduc? nici un prejudiciu naturii Ai s? ajute la o mai bun? administrare a ariei naturale protejate. Activit?Eile de educaEie ecologic? se vor realiza prin tabere organizate, pentru grupuri de elevi Ai studenEi, cu condiEia respect?rii conduitei eco"civice, actelor normative aflate Dn vigoare respectiv a regulamentului ariei protejate. &?surile au drept scop conAtientizarea populaEiei privind importanEa protej?rii mediului, p?str?rii biodiversit?Eii Ai echilibrului ecologic. 'le vor consta Dn: distribuire de materiale informative, cum ar fi postere, pliante, fluturaAi, broAuri, cu regulile de vizitare ale ariei naturale protejate, av@nd drept scop realizarea unui turism civilizat Ai controlatB realizarea de afiAe cu slogane ecologice Ai popularizarea acestoraB realizarea de panouri educativ F restrictiveB realizarea de panouri cu animalele Ai plantele ocrotite de legeB conceperea unor mesaje de sensibilizare a celor care frecventeaz? spaEiile verziB acEiuni de igienizare a anumitor zone din arie cu ajutorul elevilor.