Râul Bistriţa

Cu o lungime de 288 km, râul Bistriţa ocupă locul 13 în ierarhia reţelei

hidrografice, fiind al doilea mare afluent al Siretului, după râul Bârlad.
Denumirea provine din limba slavă şi poate fi tradusă ca “apa repede”.
Râul Bistriţa izvorăşte din Munţii Rodnei, de la 1850 m altitudine, dintr-un mic circ
glaciar situat sub vârful Gargalău (2159 m), străbate Carpaţii Orientali, apoi trece prin
oraşele Bicaz, Piatra Neamţ, Roznov, Buhuşi şi Bacău pentru a se vărsa în Siret, la 9 km
în aval de Bacau.
În parcursul său, trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț, Roznov, Buhuși și
Bacău. Are cel mai lung sector montan dintre râurile românești.
Pe cursul său mijlociu și superior, se află un complex de amenajări hidroenergetice din
care cea mai mare este acumularea Izvorul Muntelui.
În trecut râul era cunoscut ca și cale de acees pentru plutărit, spre porturile Dunărene.
Arborii sunt prezenți cu specii dominante de arin negru si frasin alături de plop alb,
răchită, răchită roșie și răchită albă .
La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu specii de: asmățui sălbatic,
stupitu cucului, nilocea, angelica-de-pădure, golomăț, crețușcă, rotungioară, gălbioară,
plescaiță, captalan sau crușin .
În arealul sitului este semnalată și prezența unei specii rare de mușchi.
În funcţie de vegetaţie şi altitudine, fauna este formată din ursul brun, cerbul,
mistreţul, lupul, vulpea, jderul, dihorul, veveriţa.
Dintre păsări găsim: cucul, ciocănitoarea, piţigoiul, cioară.