FLUVIUL

DUNĂREA

Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, dupa Volga, izvoraste de

sub varful Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra, Germania. In
localitatea Donaueschingen, cele doua paraiase Brigach si Breg isi amesteca
apele in parcul castelului Fürstenberg, pornind catre est, intr-o lunga si
aventuroasa calatorie, de aproximativ 2860 km catre Marea Neagra.

La punctul de izvor al fluviului, se afla un complex statuar, reprezentand

doua femei, o mama, simbolizand Europa, ce ii arata fiicei sale , Dunarea calea
pe care trebuie s-o urmeze.
Dunarea, traverseaza si in acelasi timp uneste, 4 capitale – Viena, Bratislava,
Budapesta, Belgrad si 10 state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria,
Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.
De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsare,
strabate variate forme de relief care imprima cursului Dunarii cand un aspect de
fluviu navalnic de munte, cand un aspect de fluviu de ses, cu ape linistite. De-a
lungul a mai bine de doua milioane de ani isi implineste cursul, infruntand mai
multe culmi muntoase ale sistemului alpino – carpatic, daltuind peisaje de o rara
frumusete, impodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu asezari
pierdute in vegetatie.
Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2860 km si
se varsa in Marea Neagra, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la
est.
Important drum fluvial international, Dunarea parcurge 10 tari (Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica
Moldova, Ucraina) are afluenti din alte sapte tari si trece prin patru capitale de
stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Pe teritoriul Romaniei, cursul inferior al Dunarii, se desfasoara pe o
distanta de 1075 km intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu Serbia
(235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9
km), colectand majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din
Dobrogea.
Datorita faptului ca traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul
inferior al Dunarii este impartit in cinci sectoare: defileul carparic, sectorul sud-
pontic, sectorul pontic oriental cu balti, sectorul predobrogean si sectorul
deltaic.
Transporta anual circa 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de
apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura,
fiind totodata si o importanta sursa de apa pentru agricultura, industrie si
populatie.

Brațele Dunării

Bratele Borcea și Ostrov Sunt aflate în dreptul localității Siliștea. Între

Brațul Borcea, la vest, și Brațul Dunărea Veche, la est, în Valea Dunării, fluviul
formează Balta Ialomiței. Cursul  Brațului Borcea se întinde din dreptul localității
Călărași până la Hârșova, trecând și prin Fetești.  Brațul Măcin Dunărea Veche
Format după localitatea Giurgeni este mai puțin navigat și separă Balta Brăilei de
Dobrogea. Pe acest braț se află orașul Măcin. 
rațul Gogoșu  Este cel care se desparte de fluviu înspre malul românesc, în dreptul
insulei Ostrovu Mare, al localităților Gogoșu și Balta Verde, din Mehedinți. 
Brațul Cremenea sau Dunărea Noua  Are 11 km lungime și împreună cu brațul
Vâlciu mărginește lacuri și bălți. Zona se numește Insula Mică a Brăilei. Între
acest braț și Măcin se află Balta Brăilei.  Brațul Bala  Se formează în dreptul
localității Izvoarele. Se mai numește și Brațul Rău. Are aproximativ 10 km
lungime.  Brațul Vâlciu Este un braț de est iar între el și brațul Măcin se află
Insula Mare a Brăilei. Are aproximativ 40 de km lungime.  Brațul Calia  Începe de
la Grapoeni și se termină la „Înalta Tensiune”, mărgining la vest câmpia
Bărăganului, iar la est insula Calia. Are 10 km lungime. 
rațul Chilia  Este cel mai lung braț, are 120 km și debitul de aproximativ 60% din
total. La vărsarea lui în mare există o deltă secundară care are trei brațe: Tătaru,
Cernavoca, Babina și Musura, ultimul din ele fiind pe teritoriu ucrainian.  Brațul
Sulina  Are 64 de km lungime și este folosit pentru navigație. După niște lucrări,
lungimea brațului a scăzut de la 93 km la 64, iar volumul de apă scurs s-a dublat. 
Brațul Sfântu Gheorghe  Este brațul mijlociu ca lungime, 108 km. La sud se
desprind două canale. Este cel mai vechi braț și a suferit transformări prin tăierea a
șase meandre, iar lungimea a scăzut la 70 km.

Dunărea – curiozități

 Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei

 Este cea mai compactă suprafață de stufăriș 
 Suprafața deltei crește anual cu 40 mp
 Ocupă locul 28 în lume din punct de vedere al debitului
 Este a treia zonă din lume în ceea ce privește biodiversitatea, cu
peste 5000 de specii de plante și animale
  Șarpele rău este o specie protejată și este unul dintre cei mai lungi
șerpi din Europa care se poate găsi în Delta Dunării
 Străbate 10 țări și patru capitale în drumul său 
 La mică distanță de izvoare, Dunărea pierde o treime din apă, care
se strecoară sub pământ și reapare la suprafață peste câțiva kilometri,
alimentând Rinul 
 Are o lungime totală de aproximativ 2.850 de kilometri
 Are un debit mediu de 7130 metri cubi pe secundă 

Flora și fauna Dunării

În Delta Dunării trăiesc 327 de specii de păsări și se găsește cea mai mare
colonie de pelicani din Europa. 

Are cele mai mari întinderi de stufăriș din lume și se găsesc păduri de
salcie, frasin, arin, plop.  Are cea mai întinsă suprafață de nuferi, care reprezintă o
bună ascunzătoare pentru pești, broaște și diferite insecte. 

Cel mai răspândit este nufărul galben, dar există și nuferi albi și roz. În deltă
trăiesc peste 110 specii de pești, cel mai mare fiind somnul. Există aici păstrugă,
morun, nisetru și sturioni de apă dulce, cum ar fi cega și viza. 

Biotipul

Dunărea are un substrat care poate fi stâncos, mâlos, argilor sau nisipos; -
adâncimea maximă este de 10m, mai mare în lacul de acumulare Porțile de Fier I; -
temperatura este variabilă; -iarna, apa îngheață la mal sau poate forma pod de
gheață;
 Biocenoza

Plante ierboase: stuful care formează insule numite plauri, nuferi albi și
galbeni, brădiș; -plante lemnoase: salcia; -animale: moluște (scoici, melci), crustacee
(raci), insecte (țânțari), pești (crapul, somnul, scrumbia, morunul, nisetrul, păstruga,
cega), amfibieni (broaște), reptile (broaște țestoase, șarpele rău, șopârle), păsări
(pelicani, stârci, egrete, rațe), mamifere (câinele enot, mistrețul, calul sălbatic).