DUNĂREA

DUNĂREA

Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu
european ce curge de la vest la est si al 26-lea din lume. Dunărea izvorăşte din munţii Pădurea
Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg, care se unesc în Donaueschingen
şi sunt numite Donau după confluenţă. Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ
2850 km, si se varsa in Marea Neagră in apropierea padurii Caraorman, care in limba turca
insemna tot Padurea Neagra.. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria,
Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi
în alte şapte ţări avand un bazin hidrografic de 820 000 de kmp populat de circa 80.000.000 de
locuitori.. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe parcursul carora aduna afluenti din 17 tari, mai
mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei (1075 Km).
Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s.
 Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru
sectorul inferior, în scrierile greceşti şi Danubius în cele latine romane De-a lungul istoriei Dunărea
a cunoscut mai multe denumiri: "Danubius", "Istrus", "Histru", "Danare", "Donaris", "Phisos", "Rio
Divino".
Napoleon Bonaparte considera ca este "Le roi des fleuves de l'Europe".
Herodot din Halicarnas scria intr-una din lucrarile sale : "Intre fluviile care au renume si care
sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul..."
Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte
popoare, şi modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba
maghiară,Dunav în limba sârbă, Дунав (Dunav) în limba bulgară, Дунай (Dunai) în limba
ucraineană, pentru ţările riverane, şi Danube în limba engleză şi limba franceză şi Tuna în limba
turcă

Dunărea în România
Ultimii 1.075 km din cursul Dunarii, adica 38% din lungimea acestui important fluviu
european, apartin Dunarii de Jos, ce incepe la
Bazias si tine pana la varsarea in mare si face
graniţă pentru Serbia (Iugoslavia), Bulgaria,
Moldova, Ucraina.
Dunarea colectează majoritatea râurilor din
România cu excepţia celor din Dobrogea, transportă
anual cca 60 milioane tone aluviuni şi 200 miliarde
m3 de apă si prezintă importanţă deosebită pentru:
navigaţie, hidroenergie, piscicultură, furnizând apă
pentru industrie, agricultură, populaţie
În Lunca Dunării se află multe aşezări
printre care 18 oraşe, (Moldova Nouă, Orşova,
Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu
Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi,
Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversată de cinci şosele şi două căi ferate.
Tinand cont de constitutia petrografica a zonelor strabatute si a aspectului general al
reliefului, se pot distinge mai multe sectoare pe cursul Dunarii.
In zona de munte se desfasoara un imens defileu – 144 km lungime, care, in zona Cazanelor
Mari si Cazanelor Mici, atinge maximul de spectaculozitate, prin salbaticia reliefului modelat in
calcare si prin ingustimea lui. In defileu apar si o serie de largiri de vai, care astazi, ocupate fiind de
apele lacului de acumulare de la Portile de Fier, s-au transformat in veritabile golfuri.
Iesita din defileu, Dunarea strabate spre est zona de contact a Campiei Romane (mai joasa in
est) cu Podisul Prebalcanic (calcaros, zona mai inalta).
Dupa Svinita noua (km 996) si turnurile fostei cetati Trei Cule, Dunarea coteste spre nord-
est, la km 989, incheindu-si marele cot inceput la Cozla. Cine calatoreste cu vaporul, va astepta cu
respiratia gatuita aparitia Cazanelor Dunarii. Evenimentul se va petrece la km 973,8, unde se
patrunde in Cazanele Mari. Pitorescul detine, intr-adevar, suprematia. Apele fierb, peretii - pe
alocuri surplombati - iti dau senzatia, cu aproape cei 200 de metri inaltime, ca se tot apropie unii de
altii, impreuna cu misterioase guri de pesteri. Cazanele Dunarii au statut de rezervatie naturala, in
primul rand botanica. Imediat dupa Cazanele Mari, la km 970, se formeaza un golf larg,
semicircular. Este depresiunea Dubova. La km 968,6, se intra in Cazanele Mici, flancate de Ciucaru
Mic (310 m) si Mali Strbac (626 m). Odata cu iesirea din stransoarea Cazanele Mici (km 965),
Dunarea se lateste, in partea stanga. Cand blanda, cand agitata, ea isi continua drumul victorios spre
Mare, lasand pe malul romanesc porturi si asezari acaror existenta a fost influentata, mai mult sau
mai putin, de „regele fluviilor” din Europa. O intreaga lume ramane, in acelasi timp, acoperita de
apa. Odata cu realizarea hidrocentralei Portile de Fier, de la Gura Vaii au fost stramutate sate intregi,
au disparut insule, intre care si faimoasa Ada-Kaleh, s-a modificat un intreg peisaj. Valurile Dunarii,
de la Bazias la Marea Neagra, cale de 1075 km, au multe de povestit iubitorilor de croaziere...
Intre Gura Vaii si Calafat, valea include un vast spatiu de lunca si mai multe terase, ceea ce o
face mai pitoreasca.
De la Calafat pana la Islaz (gura Oltului), fluviul urmareste un traseu cu serpuiri largi de la
vest la est. Lunca larga de pe malul romanesc contrasteaza cu malul inalt – circa 120-135 m -
calcaros, gresos, situat pe partea dreapta.
Spre aval lunca se extinde, ajungand pana la 10 km latime, apar ostroavele si malul drept se
mentine mai inalt, mai spectaculos in dreptul localitatilor Turnu Magurele (Nicopole) si Zimnicea
(Sfistov) si Giurgiu (Ruse).
Intre Calarasi si Braila lunca devine dominanta, formele specifice acesteia fiind grupate în
Balta Ialomitei si Balta Brailei. In acest ultim sector a fost creat Parcul Natural Insula Mica a
Brailei.
In sectorul fluviatil de la Calarasi la Braila/Galati, cursul Dunarii, care curge numai pe
teritoriul României (ambele maluri), prezinta faleze sculptate in loess, cu un aspect specific acestei
roci moi, malul drept al Dunarii continuand sa fie mai inalt.
In interiorul Dobrogei, cursurile multor vai au fost barate de aluviuni si o multime de lacuri
(limane) insotesc valea fluviului.
În lungul Dunarii de Jos, atractiile turistice sunt legate de relieful spectaculos din sectorul
montan si din Podisul Prebalcanic sau din falezele de loess din Dobrogea si peisajele celor mai vechi
munti de pe teritoriul Romaniei (Muntii Macin). Se adauga multimea ostroavelor, baltilor, garlelor,
lacurilor (limanelor), bratelor principale si secundare. Spatiile acvatice sunt insotite, in zona Calafat
– Ciuperceni, de un interesant relief de nisipuri (dune).
Vegetatia acvatica si cea forestiera specifica luncii si fauna, in special pasarile, se adauga
bogatiei piscicole.
Pe terase apar vii si livezi ce dau vinuri renumite si fructe de calitate.
In anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri precum
Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri reţineau apa în timpul inundaţiilor şi erau o sursă
importantă de peşte. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecinţe catastrofale în perioadele de
inundaţii
De-a lungul cursului său, în special în zonele joase, Dunărea se desparte deseori în mai multe
braţe. In trecut Dunarea avea mai multe brate: potrivit lui Herodot" Istrul" avea cinci brate,
Ptolemeu vorbea de sase brate, Polybiu sapte brate, etc. Datorita unui proces natural de colmatare
astazi exista 3 brate prin care Dunarea construieste continuu Delta.
Chilia este cel mai lung brat 120 Km si cel mai viguros prin faptul ca preia 58% din debitul
Dunarii. Avand multe ramificatii si ostroave acesta este cel mai
tanar brat, inregistrand si cea mai mare adancime 39 de m.
Bratul Chilia este folosit pentru navigatie, cele mai importante
porturi fiind Ismail si Valcov
Sulina, in urma adanciri si corectari unor meandre este
folosit cu predilectie pentru navigatie. In urma acestor lucrari
care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut
de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa scurs s-a dublat
(18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea Dunarea in dreptul intersectiei
maxima de 18 m bratelor Sulina si Sfantul Gheorghe
 Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transport 24% din volum de apa si aluviuni.
Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea
unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km.
În sectorul în care Dunărea traversează numai teritoriul României, fluviul formează mai
multe insule, numite şi bălţi, principalele fiind Balta Ialomiţei şi Insula Mare a Brăilei.

Principalele porturi in lungul Dunarii si principalele obiective turistice sunt:

 1: Orsova – fostul castru roman Dierna - este amplasat la km 955 pe cursul Dunarii, intr-un
golf al Cernei. Manastirea Ana, ridicata in prima parte a secolului al XX-lea, in amintirea
eroilor din primul razboi mondial. Amplasata pe un deal din apropierea orasului ofera o
imagine completa a golfului si asezarii de la poalele lui. Biserica romano-catolica cu
arhitectura cu totul deosebita in apropierea Dunarii.
 2: Drobeta Turnu Severin. Ruinele podului construit de Apolodor din Damasc, la ordinele
imparatului Traian. Podul permite traversarea Dunarii de catre armatele lui Traian pentru a
purta razboiul contra dacilor. Castrul si termele romane. Cetatea Severinului, ridicata in
secolul al XIII-lea, este distrusa in 1524 de turci. Muzeul Regiunii Portile de Fier.
 3: Calafat. Port al carui nume isi are originea in „calafuirea” corabiilor de catre genovezi
(repararea si smolirea vaselor). Muzeul de arta si etnografie din palatul Marincu.
 4: Portul cultural „La Cetate”, amplasat in apropierea localitatii Maglavit de langa portul
Calafat. Portul „La Cetate” este renumit prin taberele de sculptura organizate in ultimii ani.
De asemenea, in cadrul complexului s-a organizat un catun „neolitic”, unde se pot consuma
produse ecologice pregatite la fata locului si se poate participa direct la realizarea vaselor de
ceramica specifice culturii Cucuteni.
 5: Turnu Magurele. Cetatea romano-bizantina, secolul II. Cetatea medievala Turnu sau
Nicopolea Mica, ridicata de domnul Tarii Romanesti Mircea cel Batran, in perioada 1386-
1393.
 6: Giurgiu. Orasul primei cai ferate romane care leaga orasul de Bucuresti (1869). Turnul
Ceasornicului, 22 m, zidit de turci in secolul al XVIII-lea. Ruinele cetatii ridicate de Mircea
cel Batran. Oras port al navelor de croaziera.
 7: Oltenita. Atestat inca din anul 1515, orasul este renumit prin situl arheologic de la
Gumelnita (cea mai complexa asezare care a dat numele acestei infloritoare civilizatii –
Gumelnita).
 8: Calarasi. Constructii de secol XIX, in stil neoclasic, dintre care se distinge palatul
prefecturii. In secolul al XVIII-lea, a fost sediul detasamentului de calarasi-stafetari. Muzeul
Dunarii de Jos.
 9: Braila
 10: Galati
 11: Tulcea
 12: Sulina. Pomenita pentru prima data in urma cu 1.000 de ani, sub numele de Selina,
portul primeste statutul de Porto Franco, ceea ce determina dezvoltarea lui spectaculoasa.
Palatul Administrativ al flotei dunarene. Farul construit in anul 1802. Strazile din oras nu au
nume, ci sunt numerotate.

DELTA DUNARII

Cel mai nou si jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in

continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din
Europa. Altitudinea minima este de –36 m pe bratul Chilia si
maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.
Cu o suprafata de 2.590 km 2 , Delta Dunarii include atat suprafete de uscat (circa 15% din
suprafata la un nivel normal al celor trei brate ale Dunarii, ce au transformat-o si o strabat) si
terenuri mlastinoase cu lacuri si garle.
Bratele principale ale Dunarii - Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe - rezultate din separarea apelor
Dunarii la Ceatalul Izmail (Chilia in bratul Chilia, bratul Tulcea, acesta din urma bifurcandu-se la
Ceatalul Sf. Gheorghe in Sulina si bratul Sf. Gheorghe).
Bratul nordic, Chilia, are cea mai mare adancime – 36 m si cel mai bogat debit (62,6% din
debitul total al Dunarii).
Dupa satul Chilia Veche se dezvolta o delta proprie, cu numeroase brate divergente (tip
Mississippi).
Bratul de mijloc, Sulina, lung de 62,9 km si adanc de 18 m, transporta 17,7% din debitul
total al Dunarii si prezinta la varsare o delta de tip Tibru, un singur canal de curgere. Bratul a fost
rectificat si dragat de mai multe ori, ceea ce permite ca navele maritime sa mearga pana in portul
Galati.
Canalul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109 km, are cea mai accentuata meandrare. La gurile
sale prezinta o delta secundara de tip Vistula, cu o despletire conica de brate secundare. Prin 3
canale, Lipoveni, Dunavat si Dranov, face legatura cu complexul lacustru Razelm - Sinoe .
In lungul bratelor principale si secundare, in zona maritima s-au format grinduri fluviale sau
grinduri fluvial-maritime (Letea, Cormoran, Saraturile), dominate de un relief de dune cu altitudini
maxime de 8-13 m. Tot in categoria formelor de uscat din Delta Dunarii intra si insulele continentale
Chilia, Stipoc
Alaturi de canalele principale, in reteaua hidrografica a Deltei Dunarii sunt incluse bratele
secundare, garlele si canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunarea Veche), Rusca, Litcov,
Uzlina, Macovei, Imputita, Dunavat si Dranov, cu adancimi de 2-4 m), ca si un numar insemnat de
lacuri deltice (iezere: Fortuna 906 ha, Matita 618 ha, Babina 338 ha, Rosu 1.331 ha, Gorgova 1.281
ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Rosulet 331 ha, cu adancimi medii de 2-4 m).
3.680 km 2 din cei 4.340 km 2 ai Deltei Dunarii sunt ocupati de mlastinile de stuf si plaur.
Alaturi de delta propriu-zisa, trebuie mentionat si complexul lagunar/lacustru Razelm
(Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovita si Sinoe.
Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de
bogata. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri
padureti, salcie alba, ulm.
In padurile Letea si Caraorman se desprinde prezenta lianelor si a vitei salbatice.
Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si de nisipuri ale plajelor
(plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de
extinse).
Vegetatia acvatica, dominata de nufarul alb – Castalia alba Wood - si nufarul galben –
Nuphar luteum -, precum si stuful, papura, pipirigul si rogozul sunt specifice zonelor mlastinoase.
Des intalnit este plaurul, o impletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice si mal
sau chiar sol in formare ce alcatuieste chiar unele insule plutitoare.
Delta Dunarii este un adevarat paradis natural al pasarilor autohtone sau de pasaj (peste 280
de specii). Aici pot fi intalniti pelicanul, cormorani, califari rosii, dumbraveanca, vulturul codalb,
egreta alba mare, lopatarul, acvila, lisitele, ratele salbatice, gasca de vara, rata pestrita, potarnichea,
prepelita.
Dintre mamifere: mistretul, lupul, iepurele, pisica salbatica etc. Dar si multe alte animale
iubitoare de apa: nurca, vidra, hermelina.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, obletu
(fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce).
 Pentru toate acestea, Delta Dunarii si complexul Lacustru Razelm au fost declarate
Rezervatie a Biosferei.