DELTA

DUNARII

Elev Prof. îndrumator

Ungureanu Radu Marcu Daniela
 GENEZA
Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile
in urma cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se contureaza foarte clar mai
multe faze distincte.

Faza 1: Pe locul Deltei si prelungindu-se mult

in amonte exista initial Golful Tulcea. Datorita unei
impresionante cantitati de aluviuni transportate de
Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic
(aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile
formarii unei Delte. Remarcati configuratia geografica in
care Golful Babadac era bine conturat, dand nastere
mai tarziu "Lacului Razim".

Faza 2: In urma cu aproximativ 13 000

de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a format
un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea
transformandu-l intr-o laguna. In imaginea
alaturata sunt dunele de nisip din Caraorman, care
faceau parte din cordonul litoral numit si "cordon
initial".
 Faza 3: Colmatarea lagunei duce la formarea
unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul
din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu
aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul
Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui
si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul
complex Razim - Sinoie.

Faza 4: Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul

initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii
Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va
numi Sulinaa si va avea o avansare rapida in mare care se
datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul
Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei
si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.

Faza 5: Colmatarea bratului Sulina obliga apele Dunarii

sa caute alta iesire la Marea Neaagra, astfel "cordonul initial"
este strapuns din nou in partea de nord (in urma cu 2 000 de ani,
in dreptul localitatii Periprava), luand nastere bratul Chilia.
Aluviunile depuse de noul brat Chilia vor duce la inaintarea Deltei
in partea de Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si
formarea unor noi grinduri este un proces natural ce continua si
astazi.
 Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii
în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga
calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau
din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a
randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus
de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri,
de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de
pasuni si de dune de nisip care acum acopera o
suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile
patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste
peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii
de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce
varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la
liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de
stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a
desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a
Biosferei".
 Timp de cinci mii de ani, o mica
comunitate a trait în deplina armonie
cu extraordinarul ecosistem al Deltei,
castigandu-si existenta din pescuit,
cresterea animalelor si din recoltarea
stufului. Satele, unde singurele cai de
acces sunt canalele care le strabat,
par a fi neatinse de trecerea timpului.
 Bratele principale ale
Dunarii - Chilia, Sulina si
Sf. Gheorghe - rezultate
din separarea apelor
Dunarii la Ceatalul Izmail
(Chilia in bratul Chilia,
bratul Tulcea, acesta din
urma bifurcandu-se la
Ceatalul Sf. Gheorghe in
Sulina si bratul Sf.
Gheorghe).
 Bratul nordic, Chilia,
are cea mai mare
adancime – 36 m si
cel mai bogat debit
(62,6% din debitul
total al Dunarii).

Bratul de mijloc, Sulina, lung de

62,9 km si adanc de 18 m,
transporta 17,7% din debitul total
al Dunarii si prezinta la varsare o
delta de tip Tibru, un singur canal
de curgere. Bratul a fost rectificat
si dragat de mai multe ori, ceea ce
permite ca navele maritime sa
mearga pana in portul Galati.
 Bratul sudic, Sf.
Gheorghe, lung de
109 km, are cea mai
accentuata meandrare.
La gurile sale prezinta o
delta secundara de tip
Vistula, cu o despletire
conica de brate
secundare.
 Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief, se
remarca prin cateva caracteristici proprii arealului
sau :
- cea mai tanara unitate de relief din Romania
- cea mai compacta suprafata stuficola
( c.240.000 ha)
-cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul
Romaniei ( circa 20.000 ha)
- cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al
Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km latime )
- cel mai mare lac din tara (Razim - 415 km 2)
- cel mai mare grind fluvio-maritim
(Letea - 17.000 ha)
- cea mai joasa altitudine din Romania
(Sulina - 3,5 m)
-cel mai estic oras al Romaniei
( Sulina - 29 0 41 ' 24 " longitudine E )
- cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica
din Europa ( peste 300 de specii )
 Relieful este reprezentat printr-o succesiune de
câmpii litorale continuate spre selful continental al
Mãrii Negre printr-un front litoral. In cadrul câmpiei
litorale se disting douã forme de relief care dau nota
specificã : grindurile si câmpurile.
Grindurile fluviale sunt forme de relief rezultate
din acumularea aluviunilor de o parte si de alta a
bratelor fluviului sau a unor gârle mai mari.
Grindurile marine sunt creste nisipoase lungi (pânã
la 20 Km) formate prin acumularea nisipului pe
linii de tãrm active. Când existã abundentã de nisip
crestele nisipoase se dezvoltã activ, formând
câmpuri marine. Vântul va continua modelarea
subaerianã eolizând nisipul cu formarea dunelor. Se
ajunge astfel la o formã de relief distinctã, câmpul
marin cu dune, complet diferitã de grindurile tipice
In cadrul câmpiei deltaice pe parcursul evolutiei s-au diferentiat douã tipuri
de câmpii : fluvialã si marinã. Câmpia deltaicã fluvialã se extinde pe 61%
din suprafata deltei, fiind delimitatã spre est de contactul cu câmpia marinã
pe aliniamentul vestic al câmpului Letea-grindurile Rãducu-Ceamurlia-
marginea vesticã a câmpului Caraorman-grindul Ivancea-marginea vesticã
a câmpului Crasnicol.
Relieful câmpiei se dezvoltã pe o stivã de sedimente nisipoase,
nisipo-lutoase si luto-nisipoase cu origine fluvialã acumulate sub controlul
fluviului. Altitudinea medie a întregii câmpii fluviale este de 0,6m. Sesurile
deltaice sunt usor fragmentate de gârle, sahale si canale, precum si de
crestele grindurilor fluviale.
Letea, cel mai reprezentativ grind maritim (20 km
lungime, 15 km latime
maxima, 17.000 ha, 13 m alt. maxima), triunghi
isoscel cu baza catre bratul
Sulina.

Caraoman, grind maritim aflat in sudul bratului Sulina, are tot forma unui
triunghi isoscel, cu baza in vecinatateea bratului Sf. Gheorghe .Dune cu
vegetatie si fauna specifice.

Crasnicol, in sudul comunei Sf. Gheorghe, complex mai mult mlastinos de

unde uscatul poate apare si dispare peste noapte (18 km lungime, cca
3.500 ha).

Stipoc, uscat predeltaic inaltat de aluviuni fluviale

aproximativ intre
localitatea Pardina si sudul grinului Chilia (30 km
lungime, 2,5 km latime
maxima, 3.500 ha, 3 m. alt. maxima).
 In Delta Dunarii clima este temperat continentala,
influientata favorabil de vecinatatea marii si
abundenta apelor din interior.
Temperatura medie anuala: 11°C; temperatura medie
(ora 13) a lunilor: iulie 24°C, septembrie 21°C.
Cea mai redusa nebulozitate din tara, precipitatii
slabe (media anuala 350 mm). Umezeala aerului vara
(ora 14): cca 60% in interior si 70% in zona litorala.
 Extrem de bogata, flora deltei se desfasoara pe
trei niveluri:
Plante cu frunze plutitoare - nufarul alb (Castalia alba),
nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis
morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton
natans), rizacul Stratiotesaloides)
Plante riverane si de plaur - stuf (genul Phragmites) cca
80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium
thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), "Nu ma uita" (Myositis
palustris), izma broastei cucuta de apa (Cicuta virosa)
Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus),
arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.
 PAPURA (Typha)
NUFARUL ALB (Castalia alba) Nuphar luteum (Nufar galben)

Alnus (Arin) Populus canescens (Plop)

SALCIA ALBA (Salix alba)
 Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale
vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale,
europene si mondiale. Nisipurile adapostesc broaste testoase,
vipere, colonii de serpi, soparle galbene si verzi, alaturi de
peste 1.800 de specii de insecte (unele rare) si
o specie de fluture nocturn (Rhyparioides metelkana)
unica pe continent.
 Cega pastruga CRAPUL

Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriuzisa.

Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare,
morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana,
avatul; prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica, mediul salmastru
este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea
apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si
clupeidele (scrumbiile de Dunare).

STIUCA
SOMNUL

ROSIOARA BIBANUL
PLATICA
 • Dintre cele 331 de specii de pasari – 172 specii cuibaresc iar restul de 57
sunt sedentare sau partial migratoare ; 9 specii fiind declarate monument al
naturii( gasca cu gat-rosu –Branta ruficollis).
• Pasarile deltei apartin :- tipului european- vulturul plesuv sur (Gyps fulvus),
vulturul plesuv alb( Neophron percopterus) ; -tipului mongolic- vulturul mic
(Aquila pomarina), acvila de stepa (Aquila nipalensis), soimul dunarean
(Falco cherrug) ; pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret
(Pelecanus crispus) ;- tipul chinez- lebada (Cygnus olor), lopatarul (Platalea
leocorodia);-tipul artic- gasca cu gatul rosu ( Branta ruficollis), gasca mare
(Anser albifrons) ;- tipul siberian- cocorul (Grus grus), rata neagra (Oidemia
nigra).
 Monumente albe (pelicanii comun
si cret, lopatarul, egreta mare sau
starcul alb, egreta mica, lebada
muta, lebada cantatoare) si
monumente policrome
(piciorongul, ciocintorul, califarul
rosu, vulturul codalb).

Pasari - monumente ale naturii

Mamifere
Numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte ocolite in general de ape. Intalnim
vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica.