DELTA DUNĂRII

~Așezare~
◦ Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la
nord de cel al Basarabiei , iar în est se varsă în Marea Neagră.
Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și
de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și
Musura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună
cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km²
aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de
2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și
cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de
mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni
aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ
40 m².
 ~Brațele Dunării~
La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea se împarte în trei brațe principale, formând astfel Delta Dunării
BRAȚUL CHILIA
◦ Prima bifurcație este în amonte de
Tulcea, unde brațul Chilia se
îndreaptă spre nord, având
lungimea cea mai mare (120 km) și
debitul de aproximativ 60% din
total. La vărsarea acestuia în mare,
se găsește o deltă secundară, care
are trei brațe secundare: Tătaru,
Cernovca, Babina si Musura. Delta
secundară a brațului Chilia este
integral ucraineană din 1991
încoace.
BRAȚUL SULINA
◦ Brațul Sfântu Gheorghe este
Acest braț este cel mai scurt (având
doar 64 km), fiind drept, regularizat
și canalizat, este folosit pentru
navigație, în urma adâncirii și
corectării unor meandre. Ca urmare
a acestor lucrări care au avut loc
între 1862 și 1902, lungimea
brațului a scăzut de la 93 de km la
64 de km, iar volumul de apă scurs
s-a dublat (18% în prezent),
adâncimea minimă fiind de 7 m, iar
cea maximă de 18 m.
.
BRAȚUL SF. GHEORGHE
brațul mijlociu ca lungime (108
km) și debit, înaintând spre
sud-est. Spre sud, se desprind
două canale care fac legătura
cu limanul Iancina. Sfântu
Gheorghe este cel mai vechi
braț, care transportă 24% din
volumul de apă și aluviuni.
Cea mai mare adâncime pe
acest braț este de 26 de m. Și
acest braț a suferit
transformări prin tăierea unui
număr de șase meandre,
lungimea sa scurtându-se la
70 de km.
 ~FAUNĂ~
◦ Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în
numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale
Pământului vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și
somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni,
pești, crustacee, melci, moluște și insecte;
◦ Cele mai întălnite sunt: amfibieni-BROAȘTE

◦ Păsări-PELICANI

◦ Mamifere-IEPURI
 ~FLORĂ~
◦ Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede și ocupă 78% din
totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care
cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație
acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și
Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm
), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen, viță sălbatică).