Dimensiunile pietei turistice

MAREA NEAGRA
CUPRINS

CAPITOLUL 1. MAREA NEAGRA........................................................................2

1.1. GENERALITATI............................................................................................2
1.2. PREZENTARE GENERALA A MARII NEGRE..........................................2
1.3. CARACTERISTICILE MARII NEGRE.........................................................3
1.4. IMPORTANTA MARII NEGRE....................................................................4
CAPITOLUL 2. LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE.........................4
2.1. GENERALITATI............................................................................................4
2.2. DESCRIEREA LITORALULUI ROMANESC..............................................5
ASPECTUL TARMULUI...................................................................................5
CLIMA................................................................................................................5
APELE................................................................................................................6
VEGETATIA......................................................................................................6
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICA...............................................7
3.1. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA COSTINESTI...................7
3.2. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA MAMAIA.........................8
3.3. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA MANGALIA....................9
CAPITOLUL 4. HOTELURI, VILE, PENSIUNI...................................................11
4.1. CAZARE IN STATIUNEA COSTINESTI...................................................11
4.2. CAZARE IN STATIUNEA MAMAIA.........................................................11
CAPITOLUL 5. NOI REGLEMENTARI PENTRU LITORALUL
ROMANESC...........................................................................................................11

2
 CAPITOLUL 1. MAREA NEAGRA

1.1. GENERALITATI

Suprafata: 466 200 km 2;

Adancimea medie: 1271 m;
Adancimea maxima: 2211 m
(in partea central-sudica);
Volumul apelor: 537 000 km 3;
Lungimea maxima: 1200 km;
Adancimea maxima a stratului
oxic: 150 m.

Marea Neagra este o mare semi-

inchisa, cu salinitate scazuta, un strat
anoxic (150-2000 m) si
productivitate biologica mare.
Marea Neagra se prezinta ca un bazin
intercontinental, aproape izolat de
Marea Mediterana, cu care comunica
prin stramtoarea Bosfor, ingusta si
putin adanca.

1.2. PREZENTARE GENERALA A MARII NEGRE

Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia
Mica care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei, Turciei
si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor- Marmara-Dardanele, Marea
Neagra comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de
Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are, in linii mari,
forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in
partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte
extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea
central-sudica la 2.425 m. In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca:
Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este
scazuta (in medie 20-22 o/00) in comparatie cu cea a Oceanului Planetar.

3
 Ca urmare a acestor straturi de salinitate diferite exista si o fauna variata atat
pe adancime cat si pe intreaga intindere a Marii Negre. Platoul continental se
poate delimita in trei zone:
 zona prelitorala - care se are o profunzime variabila de-a
lungul tarmului unde adancimea este de pana la 12 m si care
este expusa valurilor; zona este frecventata de pescari si
rezultatele sunt bune dar nu si constante;
 zona litorala - unde adancimea poate ajunge de la 12-70 m si
unde pescuitul din ambarcatiuni este optim pina la max. 50 m
adancime;
 zona sublitorala - are o adancime de la 70 la 230 m unde apa
este slab oxigenata cu consecintele de rigoare pentru pescuit.

1.3. CARACTERISTICILE MARII NEGRE

Avându-si originea în vechea mare sarmatica, mult mai întinsa, Marea

Neagra este o mare de tip continental, legându-se prin strâmtori (Bosfor si
Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo cu întreg Oceanul Planetar. Are
putine insule, iar ca peninsule cea mare mare este Crimeea. Originalitatea
Marii Negre consta în lipsa curentilor verticali, care ar asigura
patrunderea aerului în adânc. Aceasta explica existenta a doua straturi de
apa: unul din adânc, ceva mai sarat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuieste
acumularea de gaze toxice (H2S), fiind lipsit de vietuitoare; altul la
suprafata (circa 180 m grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce
(doar 17-18%° salinitate), influentat de factorii climatici. Numai în cel
superior se dezvolta fauna. În nord-vestul marii, deci în dreptul tarii
noastre, platforma continentala, cu adâncimi reduse, face ca bogatia
faunei sa fie mai mare. În Marea Neagra s-au identificat doua feluri de
curenti: unul de descarcare a apelor sarate din Mediterana prin Bosfor în
Marea Neagra si, invers, de compensare prin transferul pe la suprafata al
apelor mai putin sarate din Marea Neagra spre Mediterana; altul este un
curent de suprafata, cu traseu circular, provocat de vânturi. Acesta din
urma nu este continuu si nici permanent, cum se credea mai demult, ci
numai ocazional.

1.4. IMPORTANTA MARII NEGRE

Din cele mai vechi timpuri, Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin
intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu
cultura miceniana.
Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu
Marea Mediterana si prin aceasta cu Oceanul Planetar.
Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti,
Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas. Litoralul Marii Negre constituie o
importanta zona balneoclimaterica; de-a lungul timpului s-au dezvoltat
4
numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta,
Soci, Suhumi, Batumi, Varna.
De asemenea. Marea Neagra reprezinta si mediul de viata a peste 1500 de
specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta
economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu
specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica
masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chiar
cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).

CAPITOLUL 2. LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE

2.1. GENERALITATI

Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara de la gura bratului Chilia, in

nord, pana la localitatea Vama Veche, in sud.
Linia costiera romaneasca se intinde pe o lungime de 264 km, putand fi
divizata in 2 sectoare geografice si geomorfologice principale:
Sectorul Nordic (165 km) este cuprins intre Musura si Capul Midia si
reprezinta tarmul invecinat cu Delta Dunarii, incluzand complexul lagunar
5
Razim-Sinoe si prezinta acumulari de sedimente aluvionare cu zone mlastinoase
si lagunare. Plajele sunt formate din nisip fin, mineral, provenit din Dunare.
Sectorul Sudic (aprox. 99 km) se situeaza intre Capul Midia si Vama Veche si
se imparte in 2 subsectoare: Capul Midia – Capul Singol, caracterizat prin faleze
inalte, calcaroase, separate de plaje mici, adesea protejand lacurile litorale si
Capul Singol-VamaVeche.
Coasta nordica, de la Sulina la Constanta este mai putin locuita, in schimb
coasta sudica, de la Constanta la Mangalia este foarte populata si dezvoltata in
ceea ce priveste industria, turismul si activitatea portuara.

2.2. DESCRIEREA LITORALULUI ROMANESC

ASPECTUL TARMULUI

In zona Deltei, numeroasele aluviuni transportate de Dunare alaturi de faptul

ca mareele in Marea Neagra sunt foarte slabe, au dus la formarea unor delte
secundare la gurile Chiliei si bratului Sf. Gheorghe, sau la bara de aluviuni din
dreptul bratului Sulina, care trebuie permanent dragata pentru a nu impiedica
navigatia.
Caracteristice in relieful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime
(transversale), ce au o litologie mixta (fluviala si maritima), dimensiuni mai
mari, construite pe vechi linii ale tarmului de catre curentii marini ce creeaza
coordonate litorale; au dune de nisip pe ele ca urmare a mobilitatii nisipurilor
superficiale sub actiunea vantului; dintre grindurile fluvio-maritime din zona
litoralului se remarca: Letea, situat intre bratele Chilia si Sulina, are o forma
triunghiulara cu varful spre nord; suprafata reliefului este neregulata datorita
dunelor de nisip care ating uneori inaltimi de 12 m; grindul Saraturile se gaseste
situat la nord de bratul Sf. Gheorghe.
In dreptul bratului Sf. Gheorghe se afla insula Sacalin, aceasta fiind printre
putinele insule care insotesc tarmul Marii Negre.
La sud de Delta, inspre complexul Razim se afla grindul Perisor.
In sudul Deltei, pana la Capul Midia, in zona tarmului se desfasoara complexul
lagunar format din lagunele Razim, Zmeica, Sinoe si Golovita care sunt vechi
golfuri ale marii, separate ulterior de aceasta prin cordoane de nisip si limanuri
maritime: Babadag, Tasaul. Aici apar frecvent cordoane litorale si grinduri.
Lagunele mai comunica cu marea prin Gura Portita si La Periboina, de aceea
apele in aceste lagune sunt salmastre. Inspre complexul Razim, Masivul
Dobrogei de Nord se continua cu prispa Agighiol si prispa Hamangia.
Intre Delta si Capul Midia, tarmul este jos si nisipos. Intre Capul Midia si Vama
Veche tarmul este inalt, abrupt spre mare, formand faleza. Faleza a fost
amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii
Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.
In unele portiuni apar si plaje largi, care au favorizat dezvoltarea unor
importante statiuni turistice si balneare.
6
In relief se detaseaza limanurile maritime Tasaul, Techirghiol, Mangalia,
Agigea, Tuzla, Tabacariei, Tatlageac si laguna Siutghiol, cu apa dulce, deoarece
aici comunicarea cu marea este intrerupta.

CLIMA

Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare

influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai
moderate decat in restul tarii (70 – 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice
sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 – 700 mm annual).
Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. De-a lungul
litoralului se pot deosebi doua nuante climatice:
- la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si
Complexul Razim), care asigura umezirea aerului si duc la scaderea
amplitudinilor termice
- la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat
si cu caracter marin mai pronuntat; vara, temperatura aerului este mai
coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata.
Intrucât este înconjurata de mari întinderi continentale, Marea Neagra exercita
o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin
modificari termice pe o fâsie îngusta la tarm.
Litoralul se afla sub influenta Marii Negre (influente pontice). Iernile sunt
blande (temperatura medie a lunii ianuarie este de –2 grade C), iar verile
secetoase (temperatura medie a lunii iulie: +22Oc). Si totusi, litoralul romanesc
al Marii Negre este supus iarna viscolului.
Dintre vanturi, predomina cele de nord-est, adaugandu-se, ca vanturi locale,
brizele marine.
Numarul zilelor senine este de 130-170 pe an (cel mai mare din tara),
favorizand helioterapia.
Durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2300-2400 de ore pe an, realizand un
potential insemnat de energie solara.

APELE

Apele statatoare sunt reprezentate prin lagune (complexul Razim), ca si prin

limanurile maritime (Tasaul cu apa dulce, Techirghiol si Agigea cu apa sarata si
namoluri curative, Mangalia cu ape sulfuroase, Tuzla,
Tabacariei,Tatlageac,etc.). Apele subterane sunt localizate sub loess la adancimi
mari.

VEGETATIA

In zona Deltei, pe lacuri si garle se dezvolta plante cu frunze plutitoare, plante

plutitoare si fragmente de plaur (impletituri ale radacinilor si tulpinilor de stuf),
nuferi, rogoz, stuf. Pe grinduri apar paduri formate din plop alb, plop cenusiu,
7
plop tremurator, stejar pedunculat, stejar brumariu, stejar pufos, arin. In padurile
de pe grindul Letea este bine dezvoltat stratul arbustilor (paducel, porumbar,
sanger, macies, etc.) care e completat de o bogata flora agatatoare: vita salbatica,
carpenul, volbura urcatoare etc. Pe nisipurile litorale apare vegetatia de litoral,
reprezentata, alaturi de graminee si sararita, prin tufisuri de salcet si catina.

FAUNA

Specific stepei sunt rozatoarele: soarecele de stepa, popandaul, harciogul,

orbetele si dintre pasari: dropia, prepelita, potarnichea, ca si pescarusii.
Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind reprezentata prin midii,
stridii, creveti, crabi, bureti, meduze; dintre mamifere se remarca delfinii. Dintre
pesti, reprezentativi sunt: scrumbiile albastre, calcanul, pisica de mare, vulpea de
mare, calutul de mare, stavrizii, guvizii, hamsiile, sturionii (cega, nisetrul
morunul, pastroga) si rechinii.

8
 CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICA

3.1. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN STATIUNEA COSTINESTI

3.2. HOTELURI SI OBIECTIVE

DIN STATIUNEA MAMAIA

9
3.3. HOTELURI SI OBIECTIVE DIN
STATIUNEA MANGALIA

10
Marea Neagra reprezinta cea mai importanta zona turistica a tarii noastre cu o fauna
si flora deosebit de atractive atat pentru turisti cat si pentru pescarii sportivi pe care-i
intalnim in numar impresionant pe faleze, diguri sau in mici ambarcatiuni.

11
 CAPITOLUL 4. HOTELURI, VILE, PENSIUNI

4.1. CAZARE IN STATIUNEA COSTINESTI

4.2. CAZARE IN STATIUNEA MAMAIA

12
 CAPITOLUL 5. NOI REGLEMENTARI PENTRU LITORALUL
ROMANESC

 Toata zona de sud a litoralului va fi reabilitata pana in 2020.

 Taxa de acces in statiunea Mamaia a fost anulata
 Accesul pe plaja este interzis persoanelor cu animale si vehiculelor.
 Administratia publica locala va asigura servicii publice de salvare si
posturi de prim ajutor

13
BIBLIOGRAFIE

1. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura

Expert, Bucuresti, 2002
2. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007
3. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea,
dezvoltarea si amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006
4. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

14