MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL TEHNIC DINICU GOLESCU

ATESTAT
PROFESIONAL

RESURSELE TURISTICE NATURALE

ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢUL
VÂLCEA

Coordonator:
profesor: Gabriel Ursuianu
Absolvent:
Luceanu Mihai Dănuț
clasa a XII-a A

Iunie
2020
 CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................................3

CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICA SI ISTORICA A JUDEŢULUI VÂLCEA..........3
I.1. Așezarea fizico-geografică.........................................................................................................4
I.2. Istoricul județului Vâlcea.............................................................................................................4
I.3. Geologie (Petrografie)................................................................................................................5
I.4. Relief.........................................................................................................................................5
I.5. Climă..........................................................................................................................................6
I.6. Hidrografie.................................................................................................................................7
I.7. Vegetație (Floră).........................................................................................................................7
I.8. Faună...........................................................................................................................................8
I.9. Resurselesolului şi subsolului............................................................................................8
I.10.Rezervaţii naturale...........................................................................................................8
I.11. Așezări omenești.......................................................................................................................9
I.12.Agricultura.....................................................................................................................9
I.13.Industria.........................................................................................................................10
I.13. Transportul..............................................................................................................................10
I.14. Turismul..................................................................................................................................10

CAPITOLUL II
OBIECTIVELE TURISTICE NATURALE ALE JUDEȚULUI VÂLCEA.......................... 11

CAPITOLUL III
OBIECTIVELE TURISTICE ANTROPICE ALE JUDEȚULUI VÂLCEA...........................13

CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR ......................................................................17

STUDIU DE CAZ..........................................................................................................................20
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................23
 INTRODUCERE

Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României.Se întinde de-a lungul râului Olt,
fiind înconjurat de Munţii Cozia la est şi Culmea Căpătânii in vest.
Are o suprafată de 5,765km2-2.4% din suprafaţa totală a ţării şi o populaţie de 413.570 locuitori.
De la dealuri şi munţi la văi, ceea ce îl transformă într-un microcosmos al ţării.Aproximativ jumătate
din teritoriul său este acoperit de păduri de stejar, fag, conifere, munţii reprezintâ peisajul dominant,
cu înălţimi de peste 2,200 metri.
Aproximativ 60% din populaţie aparţine grupurilor de populaţie activă (15-59 ani pentru bărbaţi
şi 15-54 ani pentru femei.
Resedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenţa râurilor Olt si
Olăneşti,la poalele dealurilor Capela,Petrişor si Cetăţuia.
Clima judeţului este temperat-continentală, cu slabe influenţe mediteraneene.
Judetul Vâlcea ascunde numeroase resurse minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, sare, precum
si ape minerale recunoscute pentru proprietăţile lor curative: afecţiuni ale aparatului digestiv, diabet,
guta, afecţiuni ale aparatului renal, afecţiuni dermatologice, afecţiuni reumatismale.
Alături de peisagistica pitorească,judetul Vâlcea este binecuvântat de o abundenţă de monumente
istorice şi ecleziastice, ceea ce îl transformă în a doua destinaţie turistică a ţării din punct de vedere al
popularităţii sale.
Bogăţiile judeţului sunt, de asemenea, reprezentate de sursele de ape curative şi miracole
naturale, a căror prezenţă a încurajat dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice.
Turismul în judeţul Vâlcea este o prioritate şi în acelaşi timp un real potenţial economic.Prin
dezvoltarea turismului s-a dezvoltat implicit si activitatea în servicii,ponderea personalului angajat in
servicii fiind ţn creştere.
Bogăţiile judeţului Vâlcea: are un potenţial considerabil care fortifică latura competitivă a
regiunii, forţa de muncă înaltă calificată, atractivitate din punct de vedere turistic, infrastructura
eficientă, dinamism al locaţiei economice si peisajul cultural.
Am ales judeţul Vâlcea, deoarece consider ca are un potenţial turistic foarte dezvoltat
cuprinzând numeroase obiective istorice, arhitectonice, balneoclimaterice si etnofolclorice.Judeţul
Vâlcea este un judeţ cu foarte multe locuri frumoase, pline de istorie, cu cultură si religie de aceeia
consider ca merită vizitat de turiştii de la noi din ţară, cat şi din străinătate.
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ SI ISTORICĂ A JUDEŢULUI
VÂLCEA

I.1. Aşezarea fizico-geografică

Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României,situat în bazinul mijlociu al
râului Olt, la sud de Carpatii Meridionali, limitat de judeţul Sibiu(N), Argeş(E), Olt(S şi SE),
Dolj(S şi SV), Gorj(V), Hunedoara(NV) şi Alba(NV). Are o suprafaţă de 5.765 km 2(2.42% din
suprafaţa ţării), populaţia este de 431.132loc.(1.92% din populaţia ţării) din care 211.352 locuitori
de sex masculin şi 219.352 de sex feminin.Densitatea este de 75 locuitori / km2 1
Structura populaţiei pe nationalităţi 99,03% români(al doilea judet al tării ,după judeţul
Vaslui,din punct de vedere al procentului mare de români), 0,78% romi,0,19% alte minorităţi ale
judeţului).2

I.2. Istoricul judeţului Vâlcea

Dacia(271-275),exemplifică prin nenumarate aşezări daco-romane existente în sec 4-10.În
sec.13 pe teritoriul actual al judeţului Vâlcea au apărut primele grupări de populaţie si unele
organizări teritoriale,menţionate de un document din 1233 în care se vorbeşte despre Ţara Loviştei
de pe stanga Oltului.3
În procesul cristalizării şi dezvoltării poporului român, un rol decisiv la avut lupta de la
Posada(1330) în care oastea Ţării Româneşti, condusă de domnul Basarab I a învins-o pe cea a
regelui Carol I Robertde Anjou, suzeranul său, obtinând astfel recunoaşterea Ţării Româneşti.4
În sec.14-17,documentele vremii menţionează apariţia şi dezvoltarea pe teritoriu actual al
judeţului Vâlcea a peste 150 de localităţi.La inceputul sec.18, la Râmnic s-a desfăsurat o rodnică
activitate tipografică, apărând mai multe cărţi precum şi o prezentare grafică a judeţului Vâlcea.În
a doua jumătate a secolului 18 a fost adoptată o stemă a judeţului reprezentând un poştalion.După
instaurarea comunismului în România (1944) dezvoltarea judeţului Vâlcea a fost încadrată în
economia planificată impusă şi condusă de partidul comunist timp de 45 de ani pâna la prăbuşirea
acestuia in 1989.5

I.3. Geologie (Petrografie )

1
Dan Ghinea,Encilopedia geografică a României,Bucureşti, 2002,Editura Enciclopedică ,p.1385
2
Idem p.1385
3
Idem p.1388
4
Idem p.1389
5
Idem p.1389
 Mişcările orogenice cretacice au fost urmate de apariţia unor importante fracturi tectonice,
de ridicări ale unor sectoare (horstul Coziei) sau de scufundarea unor regiuni (Depresiunea
Loviştei), cât şi de desfăşurarea unor importante procese de eroziune ale căror urme le vedem
astăzi sub forma Platformelor Borăscu (1900-2000 m) sau Gornoviţa (850-950 m), la marginea
sudică a Munţilor Căpăţânii . 6
În cea mai mare parte, munţii din ţinutul Vâlcii au un aspect domol, cu vârfuri rotunjite, cu
versanţi mai mult sau mai puţin abrupţi, acoperiţi cu păduri sau pajişti subalpine, în funcţie de
nivelul altitudinal. Acest aspect se datorează în mare parte fundamentului cristalin pe care s-au
edificat de-a lungul timpurilor geologice.7

I.4. Relieful
Judeţul Vâlcea prezintă un relief variat, extrem de încântător pentru turişti. Cea mai mare
parte din teritoriu aproximativ 2/3 este cuprinsă între altitudinea 400-800m şi alcătuieşte treapta
podişului piemontan şi treapta dealurilor subcarpatice.
O treime din aceiaşi suprafaţă o constituie treapta munţilor scunzi şi mijlocii,cu altitudini
cuprinse între 800-1.800m şi a munţilor înalţi care ating valori de peste 2000 m.
Dispunerea reliefului în trepte,orientarea culmilor montane şi subcarpatice în general pe
direcţia est-vest,aspectul văilor şi depresiunilor,prezenţa luncilor de-a lungul principalelor ape
curgătoare ,particularităţile geomorfologice ale tuturor formelor de relief, indică o pronunţată
diversitate a reliefului vâlcean aceasta fiind şi rezultatul existenţei unor sectoare ale marilor
unităţi: Carpaţii Meridionali,Subcarpaţi Getici si Podişul Getic ,cu o complexă alcătuire geologică
–roci de la cele mai vechi cristaline până la cele mai tinere poliocene şi cuaternare,cu o complicată
şi indelungată evoluţie impusă de agenţii modelatori ai scoarţei terestre.8
Judeţul Vâlcea este străbătut de o retea bogată de ape. Axa principală a intregi reţele
hidrografice o constituie Oltul- râul legendar care uneşte prin firele sale magnetice,inimile tuturor
românilor.
În zona montană, în Depresiunea Loviştei, bătrânul Alutus primeşte râuri: Urii, Robeşti,
Săracineşti, Călimăneşti şi Lotru.Cel mai imortant afluent este râul Lotru,care izvoreşte din munţii
Parâng.9
Carpaţi Meridionali, ocupă treimea nordică a judeţului Vâlcea, fiind extinsă sub forma a două
culmi paralele, orientate E-V, separate de Depresiunea Loviştea.Culmea nordică, împărţită cu
judeţele invecinate, Alba, Sibiu, Argeş, este reprezentată de creasta munţilor Lotru şi de partea
vestică a munţilor Făgăraş, separate de Valea Oltului prin defileul de la Turnul Rosu. În acest

6
www.istorielocala.ro
7
www.istorielocala.ro
8
Mircea Preda,Ana-Sofia David,Maria Filip,Judeţele si oraşele României în cife şi fapte,Editura Bucureşti 1994,p.601
9
Idem p.601
sector montan se intâlnesc inâltimile cele mai mari ale judeţului Vâlcea, marcate prin vârfurile
Ciortea, Suru, Sterpu, Clăbucet, Ştefaneşti. Şirul munţilor aflaţi la sud este la fel de bine
individualizat ca şi cel nordic,dar prezintă înăltimi mai mici, culmi domoale şi suprafeţe de
eroziune bine conservate(Borăscu 1800-200 metri altitudine, Rău Şes 1300-1700 metri si Goroviţa
900-1000 metri).10

I.5. Clima
Clima judeţului Vâlcea este temperat-continentală,puternic influenţată de fragmentarea
accentuată a reliefului, de expunerea versanţilor, de regimul radiaţiei solare, de regimul eolian etc.
Regimul climatic aparţine în proporţie de 65% ţinutului cu climă de dealuri şi podişuri,33%
ţinutului cu climă de munte si 2% ţinutului cu climă de câmpie.
Valorile temperaturii medii anuale înregistrează o scădere de la sud la nord, în funcţie de
etajarea reliefului,variind între 10,4 grade Celsius în lunca Oltului, la Drăgăşani,9 grade Celsius in
regiunea subcarpatică si sub -2 grade Celsius pe crestele înalte ale munţilor.Temperatura maximă
absolută(42 grade Celsius) a fost înregistrată în Orleşti, iar minima absolută(-33 grade Celsius)la
Drăgăşani.Cu toate că Depresiunea Loviştei se află încadrată de munţi înalţi, ea dispune de un
climat mai blând decât al altor depresiuni similare, aici înregistrându-se foarte rar, sau deloc,
cunoscutele inversii termice care provoacă scăderi accentuate ale temperaturii aerului. Acest
fenomen nu se înregistrează aici datorită celor două deschideri ale Depresiuni Loviştea care
permite o circulaţie accentuată a aerului pe fundul depresiunii şi o scurgere rapidă,în lungul văii
Oltului, a meselor de aer rece care coboară de pe versanţi. Astfel, in această depresiune
,temperatura medie anuală este de 6-8 grade Celsius, cu mult mai ridicată faţă de alte asemenea
depresiuni. Precipitaţiile medii anuale variază în raport cu altitudinea, însumând 500-600 milimetri
in lunca Oltului, la Dragaşani, 700-800 milimetri în zona subcarpatică şi peste 1200 milimetri pe
culmile montane.11

I.6. Hidrografie
Reţeaua hidrografică aparţine în întregime bazinului mijlociu şi inferior al Oltului prin
cursul de apă care străbate judeţul Vâlcea de la N la S, pe o distanţă de 135km, la limita estică.În
perimetrul vâlcean, Oltul şi-a croit, pe o lungime de circa 40 km unul dintre cele mai mari şi mai
spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti, iar in aval de Călimăneşti au fost construite mai
multe lacuri de acumulare cu scop hidroenergetic şi de alimentare cu apă.

10
Dan Ghinea,Encilopedia geografică a României,Bucureşti 2002,editura encilopedică ,p.1387
11
Idem p.1387
 În arealul judeţului, Oltul primeşte numeroşi afluenţi, între care Boia, Băiaş, Topolog,
Călineşti, Lotru, Mureasca, Bistriţa vâlceană etc.12
Densitatea medie a reţelei hidrografice oscilează între 0,5 şi 0,7km/ km2 în zona deluroasă şi
1,1 şi 1,4 km/km2 în cea montană.Pe lânga reţeua de ape curgătoare, cu debite relativ bogate şi
scurgere permanentă pe teritoriul judeţului Vâlcea se află cateva lacuri de origine
glaciară(Câlcescu, Iezeru Latoriţei, Ciora, Singuraticu, Zănoaga Mare) şi numeroase lacuri
antropice(lacurile sărate de la Ocnele Mari şi Ocniţa, salba de lacuri de acumulare pe râul Olt,
lacurile hidroenergetice Vidra şi Malaia-Brădişor pe Lotru, Galbenul si Petrimanu pe Latoriţa,
Jidoaia pe râul cu acelaşi nume).13

I.7. Vegetatie (Flora)

Vegetaţia bogată si variată, corespunzătoare diversităţii formelor de relief si condiţiilor pedo-
climatice existente, este dispusă etajat.
 Zonele alpine-extinse la peste 2.000 metri altitudine,sunt dominate de pajişti întinse
de Nardus stricta, Carex curvula ş.a., care alterează cu tufărişurile pitice, alcatuite din
smirdar sau bujor de munte, salcia pitică şi coacăz.14
 Zonele subalpine-coboară pană la 1.800 metri altitudine, fiind formate din pajişti cu
păruşcă, iarba vântului, tufărişuri de jneapăn, smirdar, ienupăr pitic.15
 Zonele pădurilor-pădurile de molid şi de fag, în amesctec cu molid şi brad, apar pe
arealele mai întinse în Munţii Căpăţânii si Munţii Lotrului, iar local se întâlnesc şi
pâlcuri de zăpadă şi exemplare solitare de tisă. Pădurile de foioase, situate sub 1.1000
metri altitudine reprezintă cel mai extins domeniu, fiind alcătuite din făgeto-gorunete,
cerete, gârniţete .În cadrul acestui etaj, datorită climatului bland,se dezvoltă şi unele
elemente sudice de vegetaţie, ca nucul şi mojdreanul.16

I.8. Fauna
Fauna predominantă este alcătuită din specii de padure, printre care urşi, cerbi, căprioare,
mistreţi, vulpi, viezuri, pârşi, cocoşul de munte, ierunca, jderul de copac, jderul de piatră, pisici
sălbatice, şopârla de munte. Printre elementele mediteraneene se remarcă scorpionul carpatic,
vipera cu corn.Crestele alpine ale Muntilor Făgăraş, Căpăţânii si Lotrului reprezintă domeniul
favorit al caprelor negre, ocrotite de lege, declarate monumente ale naturii, cu o densitate mare în
această zonă,precum şi al unor păsări ca fâsa alpină, brumăriţa, acvila de piatră, mierla

12
Dan Ghinea,Encilopedia geografică a României,editura encilopedică,Bucureşti 2002,p.1387
13
Idem p.1388
14
Idem p.1388
15
Idem p.1388
16
Dan Ghinea,Encilopedia geografică a României,Bucureşti 2002,editura Enciclopedică,p.1388
gulerată.Apele repezi de munte sunt bogate in păstrăvi, iar în răurile mari şi lacurile antropice
trăiesc scobarul, cleanul, lipanul, mreana.17

I.9. Resursele solului si subsolului

Resursele naturale sunt importante şi variate. Structura rocilor şi diversitatea lor au generat o
varietate de zăcăminte minerale. Dintre cele valorificate sau aflate în curs de valorificare amintim:
mica albă (Voineasa), sarea (Ocniţa Ocnele Mari), petrolul (Băbeni, Stoileşti, Guşoeni), gazele
naturale (Tetoiu), cărbuni (Cuceşti, Copăceni,Berbeşti), calcar (Arnota), gresii la Căciulata,
Tomşani, marmură la Riul Vadului, tufuri la Goranu, Cetăţuie, Ocnele Mari.18
O bogăţie aparte o reprezintă pădurile şi izvoarele cu ape minerale sulfuroase, clorosodice,
iodurate, bromurate ( Băile govora, Băile Olăneşti, Costeşti , Căciulata, Ocnele Mari)19
Din cele mai vechi timpuri, din nisipurile Oltului, Lotrului, Băiaşului, se exploata aurul.20

I.10. Rezervaţii naturale

Pădurea Latoriţa - rezervaţie forestieră, Pădurea Latoriţa este alcătuită din arbori seculari de
larice şi zimbru. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Munților Căpățani, în apropierea
limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoa, în paartea sud-vestică
a satului Ciungetu, în partea dreaptă a Râului Latoriţa.21
Piramidele din Valea Stâncioiului – rezervaţie geologica, cunoscută şi sub numele de
Piramidele de Pământ, rezervaţia este extinsă pe o suprafaţă de 12 h. Se află în Subcarpații Vâlcii
o subdiviziune a Subcarpaților Getici, în partea estică a cartierului Goranu din municipiul
Râmnicu Vâlcea.22

I.11. Asezarile omeneşti

În 1950 județul Vâlcea a fost desființat, teritoriul lui fiind inclus în regiunea Pitești (1950-
1960) și apoi în regiunea Argeș (1960-1968). La 17 februarie 1968 a fost reînființat județul Vâlcea
în limitele cunoscute și astăzi. Judeţul Vâlcea este alcătuit din 2 municipii, 9 orase si 78 de
comune , cu 413,247 locuitori.

I.12. Transportul
Serviciul de transport public judeţean de persoane prin curse regulate, face parte din sfera
serviciilor comunitare de uitilitate publică si cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de

17
Idem p.1388
18
Mircea Preda,Ana-Sofia David,Maria Filip,Judeţele si oraşele României în cife şi fapte,Editura Bucureşti 1994,p.106
19
Idem, p.1388
20
Idem,p.106
21
Romeo Cătălin Creţu,Resursele Agroturistice,Editura Cartea Universitară,p.332
22
Romeo Cătălin Creţu,Resursele Agroturistice,Editura Cartea Universitară,p.332
utilitate publica şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelil judeţului, sub
coordonarea autoritaţilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării transportului public
judeţean de persoane.23

I.13.Turismul
Prin poziţia sa geografică în partea centra-sudică a ţării, pe una din cele mai fregventate şi mai
atractive reţele rutiere din România judeţul Vâlcea beneficiază de caracteristicile unei zone
turistice complexe, cu un valoros potential, în cadrul căreia se îmbină armonios forme variate de
relief cu prezenţa numeroaselor obiective istorice, monarhale, arhitectonice, balneoclimaterice,
etnofolclorice, ceea ce face ca această regiune să fie mult mai fregventată de turiştii români şi
străini, aflaţi la odihnă sau in tranzit.24
Ţinutul de munte, cu peisajul lui specific,oferă o atractivitate turistică irezistibilă, conturată in
special in zona văii superioare a Lotrului, in jurul lacului Vidra, in perimetrul staţiunii climaterice
Voineasa, a rezervatiei forestiere Latoriţa care se încadrează intr-o zonă cu profil turistic propriu-
zis, de odihnă si recreere, anatorial, pentru sporturi nautice şi de iarnă.25

23
http://www.cjvalcea.ro/
24
Mircea Preda,Ana-Sofia David,Maria Filip,Judeţele si oraşele României în cife şi fapte,Editura Bucureşti1994,p.1391
25
Dan Ghinea,Encilopedia geografică a României,Bucureşti 2002,editura Enciclopedică,p.1388
 CAPITOLUL II
POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDEŢULUI VÂLCEA

Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de importante resurse naturale

incluzând de aproape toate formele de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect
de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele Oltului şi Lotrului, străjuite de
munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng.

 Munţii Căpăţânii (Vâlcea)-Fac parte din Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu.
Sunt constituiţi din şisturi cristaline şi gnaise, în partea de N şi din calcare jurasice în S,
acestea din urmă dând un relief specific de doline, lapiezuri, pereţi abrupţi, hornuri, poduri
suspendate( Casa de Piatră).26

 Munţii Cozia (Vâlcea)-Sunt situaţii în sud-vestul Munţilor Făgăraş, între râurile Olt,
Băiaş, Topolog şi Sălătrucel, in apropierea complexului balneoclimateric Călimăneşti
Căciulata. Prin spectaculozitatea reliefului constituie un munte cu mari perspective de
dezvoltare turistică.Masivul Cozia este usor accesibil doritorilor de drumeţie care pot să
admire aici numeroasele stânci cu forme bizare, frumoasele chei, diversitatea de plante şi
interesanta faună.27

 Munţii Făgăraş (Vâlcea)-Masiv muntos situat in partea central estică a Carpatilor

Meridionali. Constituit in întregime de şisturi cristaline. Altitudinea maximă: 2544 m (Vf.
Moldoveanu – cel mai înalt din tară). Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din
Carpaţii româneşti.28

 Munţii Lotrului (Vâlcea)-Masiv muntos situat in partea centrală a Carpatilor

Meridionali.Altitudinea maximă 2242 m
(vf.Şteflşti).Este puternic fragmentat de Lotru şi afluenţii săi.

 Lacul Brădişor (Vâlcea-Malaia)-Lac antropic, cu o suprafaţă de 330 ha şi un volum de

8,0 mil.mc.

26
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.331
27
Ghidul turistic al Romaniei,editura Publirom,p.546
28
Idem p.331
  Lacul Vidra (Vâlcea-Voineasa)-Lac de acumulare. Lac antropic fontat în 1977, volum
340 mil. m3, suprafaţă 94 ha, lungime 9 km.Lacul este înconjurat de păduri de molid.29

 Olt (Vâlcea)-Râu în partea centrală şi de sud a României cu direcţie predominantă de

curgere N.S. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Telorman)

 Olteţ (Vâlcea)-Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km şi o suprafaţă a

bazinului de 2460 kmp.

 Complexul Cheile Bistriţei (Vâlcea-Bistriţa)-Structuri geologice.Cheile săpate de Valea

Bistriţei în lungimea de 600 m. Sunt cele mai înguste din ţară. Peştera Bistriţei este săpată
în calcare. Biserica Măicii Domnului, aflată la intarea in chei şi pesteră, a fost construită în
anul 1633 de mitropolitul Teofil.30

 Peştera Liliecilor (Vâlcea)-Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei

montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriţei
Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița.
Rezervația naturală din abruptul drept al Cheilor Bistriței Vâlcene cunoscută și sub
denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejata prin lege.31

 Pădurea Latoriţa (Vâlcea-Voineasa)-Rezervatie forestieră. Pădurea Latoriţa este alcătuită

din arbori seculari de larice şi zimbru.

 Piramidele din Valea Stâncioiului (Vâlcea-Râmnicu Vâlcea)-Rezervaţie geologică.

Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ, rezervaţia este extinsă pe o suprafaţă de
12 ha.

CAPITOLUL III
29
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.331
30
Idem p.332
31
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Liliecilor_%28V%C3%A2lcea%29
 RESURSELE ANTROPICE DIN JUDEȚUL VÂLCEA

Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare de elemente
având funcţia principală recreativă, create de către oamneni. Marea majoritate a acestor obiective
nu au fost create special pentru funcţia turistică ci, dimpotrivă, ele au îndeplinit alte atribuţii
(economice, culturale, sociale). Calitatea de obiective turistice şi-au câstigat-o în timp, ajungand
uneori să o depăşească chiar pe cele naturale.

 Ansamblul Mănăstirii Cozia (Călimăneţi-Căciulata) - Monument istoric şi de arhitectură

religioasă. Ctitorie din anul 1388 a domnitorului Mircea cel Bătrân, biserica păstrează în
pronaos fragmente din pictură originară, executată în 1930-1381 în stilul picturii monastice
palcologice.32

 Ansamblul Mănăstirii Govora (Băile-Govora) - Frumoasă biserică cu pidvor deschis,

privită de departe, din spatele zidului de incintă, pare o cetăţuie , cu turnul înalt şi ziduri
puternice.Prima menţiune datează din 1488. În timpul lui Radu cel Mare (1495-1508) a
devenit un important centru cultural.Matei Basarab a refacut incinta, ridicând ziduri
puternice cu creneluri şi turnuri de apărare.33

 Ansamblul Mănăstirii Hurez (Horezu) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Este cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească şi
reprezintă principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.

 Biserica Adormirea Măicii Domnului (Bujoreni) - Monument istoric şi de arhitectură

religioasă.Biserica datează din 1812, ctitor Preda Brâncoveanu, cuprinde picturi originale.
A fost mărită în 1866 şi repictată în 1925.34

 Biserica Cetăţuia - Prima construcţie a fost rdicată la inceputul sec.16. Cea actuală este un
edificiu modest, datînd din sec.17. Biserica are o arhitectură simpla, cu ornamentatie de
influenţă armeană şi o pictură din 1680. În 1529, aici a fost ucis Radu de la Afumaţi, de
către boierii uneltitori.35

32
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.333
33
Vasile Cucu,Marian Ştefan,Ghid-atlas al momentelor istorice,editura ştiinţifică Bucureşti,1974,p.459
34
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.333

35
Vasile Cucu,Marian Ştefan,Ghid-atlas al momentelor istorice,editura ştiinţifică Bucureşti,1974,p.458
  Biserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul (din Bistriţa) - Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Ctitorie din sec.15, biserica păstrează fresce originare.

 Biserica Sf. Îngeri (Romanii De Jos) - Moment istoric şi de arhitectură religioasă.Ctitorie

din anul 1700, biserica păstrează picturi murale executate în anul 1757.

 Biserica Sf. Nicolae (Băile-Olăneşti) - Monument istoric şi de arhitectură

religioasă.Construită în anul 1718, biserica păstrează picturi murale originale.36

 Biserica Sf. Voievozi (Călimăneşti) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Ctitorie

din anul 1715.

 Biserica Vioreşti Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Goruneşti) - Monument

istoric şi de arhitectură religioasă.Biserica a fost construită în anul 1781. Păstrează
fragmente din picturi murale realizate în anul 1807.

 Culca Duca (Horezu) - Monument istoric şi de arhitectură. Construită în perioada 1823-

1827, cula are foişor la etaj.

 Cula Greceanu (Horezu) - Monument istoric şi de arhitectură. Culă cu aspect de

fortareaţă, la parter cu pivniţă, are 2 etaje, foişor la ultimul etaj şi arcade pe coloane scunde
de cărămidă.37

 Mănăstirea Arnota (Bistriţa) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din

ani 1633-1636 a lui Matei Basarab, a fost construită pe locul unui aşezământ monarhal mai
vechi.38

 Mănăstirea Dintr-un lemn (Frinceşti) - Mănăstirea aminteşte că un pustnic a ridicat aici o

bisericuţă, la construcţia căreia a folosit materialul provenit dintr-un copac, de unde şi
numele ei. Mai apoi s-a ridicat o nouă biserică, de zid, atestată documentar pentru prima
dată în anul 1635. La 5 februarie 1689, Constantin Brîncoveanu făcea o danie mănăstirii,că

36
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.333
37
Idem, p.334
38
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.334
 mănăstirea a fost a fost înălţată din temelia ei de răposatul moşul domnii mele Preda
vornicul.39

 Mănăstirea Frăsinei (Muereasca) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Mănăstrea, de călugări, cuprinde: Biserica Veche Nasterea Sf.Ioan Botezătorul (1710) şi
Biserica Mare Adormire Măicii Domnului (1860-1863), ctitorul episopal Calinic al
Râmnicului.40

 Mănăstirea Stănişoară (Călimăneşti-Căciulata) - Monument istoric şi de arhitectură

religioasă. Ctitorie din anul 1747.41

 Mănăstirea Surpatele (Surpatele) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Ctitorie

de la începutul sec.16. a fraţilor Teodor şi Stanciu Frâncu, ansamblul monarhal a suferit în
timp mai multe restaurări,cea mai importantă fiind realizată in perioada 1703-1706 din
iniţiativa doamnei Maria, soţia lui Constantin Brâncoveanu.

 Schitul Cornetu Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (Brezoi) - Monument istoric si de
arhitectură religioasă.Biserica Schitul Cornetu a fost construită în anul 1666. Moumentul
reprezentat arhitectonic de seama al epoci lui Matei Basarab a fost restaurat în anul 1960.42

 Schitul Iezerul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Băile-Olăneşti) - Monument

istoric si de arhitectură religioasă.Ctitorie sec.18. sealizată pe locul uneia mai vechi
(Ctioria lui Mircea Ciobanu-1559).43

 Schitul Ostrov Naşterea Maicii Domnului (Călimăneşti-Căciulata) - Monument istoric si

de arhitectură religioasă.Ctitoria lui Nea Goe Basarab (1552), biserca păstrează picturi
murale interioare realizate in anul 1760.Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului unde
este amenajat şi un parc cu cca 50 de specii de arbori şi arbuşti.

 Schitul Pahomie SFf. Prooroc Ilie (Băile-Olaneşti) - Monument istoric si de arhitectură

religioasă.Ctitorie din anul 1520 a monagului Pahomie, biserica a suferit de-a lungul
39
Vasile Cucu,Marian Ştefan,Ghid-atlas al momentelor istorice,editura ştiinţifică Bucureşti,1974,p.461
40
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.334
41
Idem, p.334
42
Idem, p.335
43
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005,p.335
 vremii mai multe restaurări (1584, 1824, cea mai semnificativă realizându-se în anul
1752).Pictura interioară a fost realizată în anul 1956.

 Schitul Turnu Intrarea in Biserică a Măicii Domnului (Călimăneşti-Căciulata) -

Monument istoric si de arhitectură religioasă.Ctitorie din anul 1676 a mitropolitului
Varlaam44

CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

Principalul centru etnografic al judeţului este Horezu (la 35 km de Rm. Vâlcea),

cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramică din România, cu expoziţie

44
Idem, p.335
etnografică permanentă şi târguri tradiţionale.Meşterii locali produc ceramică de calitate
superioară, cu o frumoasă decoraţie.Ei lucrează în special străchini şi farfurii şi folosesc o gamă
largă de culori şi de motive decorative.Alte centre: Valdeeni (renumit pentru ţesături şi port
tradiţional popular); Bărbăteşti (cusut, ţesut, cojocărit).

CENTRUL FOLCLORIC ( ÎN BARBĂTEŞTI)

Creaţie populară. Ansamblul folcloric, grup vocal, sărbătoarea folclorică Brâul de aur.

MUZEUL ETNOGRAFIC (ÎN MĂLDAREŞTI)

Muzeu etnografic.Profil: etnografie, artă medievală.Sunt expuse elemente de arhitectură
populară, cusături, ţesături, port popular specific zonei.

VAIDEENI ( VÂLCEA-VAIDEENI)
Sat turistic. Instalaţii tehnice populare ( tăbăcărie, moară de apă, darac şi piuă de sec.XIX);
prelucrarea artistică a lemnului; ţesături, confecţionat cojoace ( pieptare); instrumente muzicale;
port popular ciobănesc cu influenţe trasilvănene.45

CULTURĂ ŞI ARTĂ
Reţeaua aşezămintelor culturale se compune din opt case de cultură, din care şapte case de
cultură municipale şi, 78 cămine culturale,93 filiale săteşti.Mişcarea artistică de amatori este
reprezentată prin: 163 de echipe de teatru, doua echipe de teatru de păpuşi, 169 formaţii corale şi
grupuri vocale, 137 de formaţii de dansuri populare, 16 ansambluri folclorice,47 tarafuri şi
orchestre de muzică populară, 38 formaţii de intrumente populare, 3 colective de obiceiuri
populare,25 de formaţii de muzică uşoară.
 Instituţiile artistice de spectacole şi concerte
Sunt reprezentate prin Orchestra de muzică populară Vâlceanca din Râmnicul Vâlcea.În anul
1979 funcţionau 385 de biblioteci, 128 de cinematografe şi instalaţii cinematografice, din care
12 cu bandă normală.46

 Manifestări etnofolclorice
Se organizează la: Vaideeni ( Învârtita dorului)- festival folcloric ai păstorilor din Carpaţi;
Horezu (Cocoşul de Horezu)- targ de ceramică populară; Festival folcloric (Cantecele Oltului)
, sărbătoarea folclorică (Brâul de aur) Călimăneşti etc.
 Meşteşugurile tradiţionale

45
Romeo Cătalin Creţul, Resursele Agroturistice,editura Cartea Universitară Bucuresti,2005 p.336
46
Enciclopedia Geografică a României, editura Ştiinţifică Şi Enciclopedică Bucureşti, 1982 p.798
 Continuate şi azi : ceramică tradiţională (Horezu, Vlădeşti), arta lemnului
(Horezu,Vladeeni,Costeşti), cusut ţesut (Horezu, Buneşti, Pietrari), cojocărit.
 Instalaţiile tehnice populare
Sunt prezente sub forma morilor cu cultură, morilor cu roată verticală, joagarelor47

PORTUL POPULAR
Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor si materialelor
folosite, al organizării decorurilor pe suprafaţa pieselor si motivelor decorative utilizate reprezintă
unul din cele mai complexe domenii ale artei populare.
 Portul popurlar femeiesc
Se incadrează in tipologia costumului popular cu valnic şi se compune din imbrăcămintea
capului (carpă de borangic), camasă cu poale, valnic sau zavelci, catrintă, brau, bete, incaltăminte.
Portul femeiesc se numară printre cele mai decorative din Oltenia. Învelitul capului apartine numai
femeilor măritate, acestea îşi acoperă capul cu marama din borangic, ornamentată cu salbe şi
alesături realizate în procesul ţesutului. Din ziua casătoriei femeia purta fes rosu, simplu sau cu un
ciucure negru de mătase aşezat in creştetul capului şi fixat cu ace lungi cu gămălie din sticla
colorată.
Marama de borangic se purta peste fes cu capetele lăsate pe spate sau înfăsurat în jurul gâtului,
cu un capăt pe spate şi unul în fată. Cămaşa aparţine tipului generalizat în portul femeiesc, cu foile
drepte încreţite în jurul gâtului cusute cu mătase vişinie, uneori bleumarin unde drugul tiveşte gura
cămăşii, marginea mânecii şi a poalei. Valnicul confecţionat din două foi de tesatură de forma
dreptunghiulară, încreţit sau plisat în talie prin introducerea a trei sau patru şireturi din lână care se
poartă la spate, trecand peste solduri înspre faţă. Forma valnicului este cea de evantai fiind evazat
la poale iar în decoraţia geometrică predomină rombul, roata, palmita, gura papuşii, zaluta.
Valnicul se poarta înfaşurat pe solduri cu partea deschisă in faţă peste care se asează o pestelcă mai
scurtă.
Partea superioara a valnicului este acoperit cu betele cu care se înfăşoară talia.Catrinţa din fată
este ornamentată, în sens orizontal, cu motive lineare şi stilizări ale elementelor din natură. În
anotimpul rece, îndeosebi primăvara şi toamna, femeile poartă casacă, care este o haina lungă,
inchisă, croită pe talie şi fără mâneci dar şi şubele cu mâneci lungi din dimie albă cu gaitare negre
sau bleumarin având o decoraţie mai sobră formată din şnururi drepte sau usor răsucite dispuse pe
marginile hainei, pe poale, la manşete şi în jurul gâtului. Incălţămintea se compune din ciorapi de
lană lungi pană la genunchi, lucraţi cu doua culori rosu şi negru şi opinci, tusluci croşetaţi cu un
cârlig sau din postav negru, cu tighete trase la masină.
 Portul popular bărbătesc

47
Idem p.798
 Este compus din pălărie de pai lucrată în gospodărie sau de meşteri specializaţi din camasă cu
gulerul rasfrânt si legată cu cheutori. Camasă lungă uneori pană aproape de glezne este croită din
două foi drepte care formează fata şi spatele. Pantalonii costumului de vară sunt confecţionaţi din
panză de bumbac în două iţe cu cerculeţe. Cingătorile sunt de două feluri: unul lat de circa 40 cm
şi lung de 2-3 cm tesut în două iţe în carouri sau dungi dispuse vertical şi altul lat de 7 cm, lung de
2-3 m purtat la costumul de vară in zilele de sarbătoare. Costumul se completează cu casaca,
asemanatoare cu cea purtată de femei, deosebindu-se numai prin coloritul ornamentelor.48

CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ- PACHET TURISTIC ÎN JUDEŢUL VÂLCEA

Perioada: 12-17 iunie 2020

Durata: 6 zile ( 5 nopti)
48
http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/oltenia-traditii
Transport: cu autocar clasificat de 3*
Cazare: în hotel ( 3 stele)
Alimentaţie: demipensiune ( mic dejun + cină)
Ghid: 1 ghid turistic
Şofer: 1 şofer

Ziua 1:
Ora 10:00 = plecare de la Autogara Militari ( în aproprierea staţiei de metro Păcii) pe ruta Bucureţi
-Piteşti(119 km)-Vâlcea(177km)-Călimăneşti(194km)
Ora 12:00 = masă de prânz la restaurantul Hanul Românesc din Piteşti
Ora 13:00 = se vizitează în Piteşti Galeria de Artă Rudolf Schweitzer-Cumpăna
Ora 16:00 = se vizitează în Piteşti Biserica Domnească Sf.Gheorghe
Ora 17:00 = traseu pe ruta Pieşti-Vâlcea-Călimăneşti (98 km)
Ora 19:00 = cazare la Hotel Central- 3 stele
Ora 20:00 = cină la hotel Central ( după cină program liber)

Ziua 2:
Ora 08:00 = mic dejun la restaurantul hotelului Central
Ora 09:30 = se viziteaza Mănăstirea Cozia, Parcul Naţional Cozia,Cascada Lotrişor
Ora 12:30 = prânzul la restaurant Cozia
Ora 14:30 = se vizitează Mănăstirea Turnu, Muzeul de Artă din Râmnicul Vâlcea
Ora 17:00 = se vizitează piramidele de la Goranu
Ora 19:00 = traseu Râmnicu Vâlcea-Călimăneşti Hotel Central (20 km)
Ora 20:00 = cină Hotel Central ( după cină program de voie)

Ziua 3:
Ora 08:00 = mic dejun la restaurantul hotelului Central
Ora 09:00 = se vizitează Mănăstirea Stânişoara,Mănăstirea Ostrov,Cascada Urzicii
Ora 12:00 = prânzul restaurant Dada
Ora 13:30 = se vizitează în Rm.Vâlcea: Gasa memorială Anton Pan, Grădina Zoologică, Parcul
Zăvoi, Muzeul de Artă- Casa Simian
Ora 18:00 = se vizitează Filarmonica- Ion Dumitrescu, Muzeul de Istorie
Ora 20:00 = cină Hotel Central ( după cină program de voie)

Ziua 4:
Ora 08:00 = mic dejun Hotel Central
Ora 09:30 = se vizitează Mănăstirea Bistriţa (comuna Costeşti), muzeul Trovanţilor
Ora 12:00 = prânzul la restaurantul Casa Levant (Ocnele Mari)
Ora 13:30 = se vizitează salina Ocnele Mari, Castrul roman Buridava, Fagul Miului, Evantaiul
Ora 18:30 = se vizitează parcul naţional Buila-Vânturariţa
Ora 20:30 = cină Hotel Central (după cină program de voie)

Ziua 5:
Ora 08:00 = mic dejun Hotel Central
Ora 09:30 = se vizitează Valea Lotrului Barajul şi Lacul Vidra
Ora 11:00 = se vizitează Mănăstirea dintr-un Lemn
Ora 12:30 = se serveşte prânzul la restaurantul Casa Veche
Ora 14:00 = vizionare de film la cinematograful Cinema OSTROVENI
Ora 16:30 = se viziteaza magazinele de suveniruri
Ora 17:30 = întoarcere la Hotel Central
Ora 18:30 = traseu pe ruta Călimăneşti-Râmnicul Vâlcea-Piteşti-Bucureşti
Ora 21:00 = sosirea în Bucureşti ( autogara Militari)

ANALIZA DE PREŢ
Durata: 5 zile (4 nopţi)
Cheltuieli transport: 388 km dus-întors; 5 RON / 1 litru motorină, consum autocar: 25%
Cheltuieli cazare: 80 RON /zi / turist
Cheltuieli alimentaţie: 100 RON / zi / turist (demipensiune)
Cheltuieli ghid: 1200 RON diurnă
Cheltuieli şofer: 700 RON diurnă
Cheltuieli culturale :1200 RON
Comisionul agenţiei: 20%
TVA- ul: 24%

Nr. Servici turistice Preţul (exprimat în RON)

crt. și alte elemente de calcul pentru 1 turist pentru 25 turişti
Cheltuieli cu transportul 19,4 485
Cheltuieli cu cazarea 400 10000
Cheltuieli Cheltuieli cu alimentația 500 12500
1
directe Cheltuieli cu șoferul 28 700
Cheltuieli cu ghidul 48 1200
Cheltuieli culturale 48 1200
2 Total cheltuieli directe 1043,4 26085
3 Calculul valorii commission (20%) 208,68 5217
4 Calculul TVA-ului (24 %) 50,08 127
5 Total preț 1302,16 32554
6 Rotunjire ( + / - ) -2,16 54
7 Preţul final al pachetului turistic 1300 32500

BIBLIOGRAFIE

Cărti:
1. Dan Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică,
București 2002;
 2. Mircea Preda, Ana-Sofia David, Maria Filip, Judeţele si oraşele României în cife şi
fapte,Editura Bucureşti 1994
3. Romeo Cătălin Creţu, Resursele agroturistice, Editura Cartea Universitară,
Bucuuresti, 2005
4. Vasile Cucu,Marian Ştefan, Ghid-atlas al momentelor istorice, Editura ştiinţifică
Bucureşti, 1974
5. ***Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Bucureşti, 1982
6. ***Ghidul turistic al Romaniei, Editura Publirom

Site-uri:
1. www.istorielocala.ro
2. http://www.cjvalcea.ro/
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Liliecilor_%28V%C3%A2lcea%29
4. http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/oltenia-traditii