Ministerul Colegiul Tehnic „Mihai Inspectoratul

Educației Viteazul”, Oradea Școlar

Str. Poienitei nr. 25
Tel. 0259431426 / Fax. Județean Bihor
0259431491
E-mail:
info@mviteazul.ro /Web.
http://www.mviteazul.ro

Proiect de specialitate

Examenul de certificare a calificării absolvenţilor

învăţământului liceal, filiera tehnologică

Nivelul 4

Domeniul:Turism si alimentaţie publică

Specializarea: Tehnician în turism

Coordonator: Absolvent:

prof. Negrutiu Dora Buzas Raul Florin

Clasa a XII-a C, Tehnician

in turism

Oradea

pag. 1
 2022

Ministerul Colegiul Tehnic „Mihai Inspectoratul

Educației Viteazul”, Oradea Școlar
Str. Poienitei nr. 25
Tel. 0259431426 / Fax. Județean Bihor
0259431491
E-mail:
info@mviteazul.ro /Web.
http://www.mviteazul.ro

Tema proiectului de specialitate:

Valorificarea potențialului turistic în Județul Suceava

Coordonator: Absolvent:

prof. Negrutiu Dora Buzas Raul Florin

Clasa a XII-a C,
Tehnician în turism

Oradea
2022

pag. 2
 CUPRINS

ARGUMENT...................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA..................5
1. DATE GENERALE DE PREZENTARE A JUDEŢULUI SUCEAVA..............................................................................5
1.1 Aşezare geografică:.................................................................................................................5
1.2 Relieful:...................................................................................................................................6
1.3 Clima:......................................................................................................................................6
1.4 Flora si Fauna:.........................................................................................................................8
1.5 Resurse naturale:....................................................................................................................8

pag. 3
 ARGUMENT

Motivul pentru care am ales această tema , pentru lucrarea de certificare a

competențelor profesionale este în principal fascinația pe care am acumulat-o
datorită unor documentare , cărți și învățând la școală despre frumosul Județ
Suceava. Farmecul acestuia m-a încântat nespus de mult și m-a lăsat plăcut
impresionat de tot ceea ce are tara noastră are multe bogații naturale și antropice
minunate iar Județul Suceava este unul dintre cele mai frumoase județe din
România si are un potential turistic bogat cat si o importanta mostenire istorica,
fiind numit si ,,Bucovina’’, unul dintre cele mai vechi, spectaculoase si
interesante orase ale tarii.
Suceava este in primul rand un oras istoric, mai mult decat un oras
industrial, ceea ce a favorizat dezvoltarea turismului………..Din punct de
vedere istoric este foarte important si stravechi centru de cultura si traditii
populare.

In prezent, caracterul specific al orasului din punct de vedere turistic este

dat atat de ansamblul patrimonial de monumente, muzee, atractii naturale si
antropice, elemente traditionale de folclor si arta populara care formeaza
produsele turistice locale, cat si de infrastructura moderna si serviciile conecse,
care formeaza un cadru atractiv si modern si faciliteaza accesul la obiectivele
turistice.Datorita faptului ca dispune de un variat potential natural este asezat
intr-un cadru pitores in Bucovina.

pag. 4
 Capitolul 1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR
CARACTERISTICI ALE JUDEŢULUI SUCEAVA
1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava
1.1 Aşezare geografică:

Fig.1 Harta Romaniei cu localizarea judetului Suceava

Unitatea montană se include Carpaţilor Orientali reprezentaţi prin:

 Munţii Suhard – parţial Călimani;
 Obcinele Bucovinei (Obcina Mestec ăniş, Obcina Feredău, Obcina
Mare);
 Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru,
Muntele Budacu)
 Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).
Cele mai importante subunit ăţi de relief din această regiune sunt:
- dealurile piemontane Marginea -Ciungi;
- depresiunea Rădăuţi;
- podişul Suceava, care se împarte în podişul Fălticeni şi podişul Dragomirna;
- depresiunea Liteni;
- culoarul Văii Siretului.
-Populaţia judeţului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în
mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori.
Sub impactul aplicării legilor fondul ui funciar, al privatizării şi restructurării unităţilor
economice de pe teritoriul judeţului Suceava, în structura populaţiei ocupate s -au
produs
însemnate procese de redistribuire a forţei de muncă.
-Populaţia ocupată civilă este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultură şi
silvicultură, 18,6% în industrie, 8,48 % în comerţ, 2,86% în construcţii etc.
-Populaţia activă civilă este de 273.000 persoane, din care 141.400 bărbaţi şi 131.600
femei.
1.2 Relieful:
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor:
pag. 5
 munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci.
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.

Raportat la marile unit ăţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o
scădere
treptată în altitudine, tipurile de forme ori entându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în
general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea
montană.
În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:
a) regiunea montană;
b) regiunea de podiş.

Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi

separate
între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizeaz ă prin
întinse
păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo-turistice, căile de comunicaţie şi
aşezările
umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

Figura 1.2. Judetul Suceava. Harta reliefului

pag. 6
 1.3 Clima:
Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o
climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu jude ţele aflate la sud sau cele cu altitudini
medii mai mici. Spa ţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în egală măsură
sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continental-moderată (partea de
vest).
În ansamblul său, clima păstrează multe nuanţe de continentalism.

1.4 Flora si Fauna:

Flora si fauna:
- confera judetului Suceava o inegalabila frumusete si atractivitate. Ponderea
vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie
de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.
- In imprejurimile municipiului se gaseste atat vegetatie specifica zonei dealurilor, cat
si cea caracteristica zonei de lunca. Suceava si teritoriul inconjurator apartin in intregime
zonei padurilor de foioase care, mult reduse in decursul vremurilor si care au capatat un
aspect discontinuu. In prezent, din vechiul codru au ramas impadurite doar
masivul Dragomirna si dealul Ciungilor-Ilisesti.
Rezervatii geologice: - Cheia Moara Dracului; Stratele geologice de la Pojorita; Clipa
triasica de pe paraul cailor -Fundu Modovei.
Rezervatii forestiere: - Codrul multisecular de la Slatioara; Padurea multiseculara de
pe masivul Giumalau; Padurea de la Zamostea; Tinovul mare de la Poiana Stampei si Saru
Dornei.
Rezervatii floristice: - Fanetele seculare de la Ponoare - Bosanci; Fanetele seculare de
la Frumoasa-Moara; Fanetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarau;
Mestecanisul pitic de la Lucina; Strugurele ursului de la Benea - Moldova Sulita; Complexul
de nuferi din Salcea.
Rezervatii mixte - Complexul natural-geologic de la Zugreni; Complexul geologic din
Calimani; Turbaria de la Gradinita.

Fig.3 Harta florei si faunei judetului Suceava

pag. 7
 1.5 Resurse naturale:
Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune şi brun-acide cu un
orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor.
În regiunile de podiş, cu altitudini de 550 -600 m, predomină solurile podzolice brune.
Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava
- Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la nord – vest, spre
sud – est de municipiul Suceava, precum şi cele din Depresiu nea Liteni, cunosc o dezvoltare
importantã a solurilor cernoziomoide.
Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului,
cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc.
Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului se localizează în zona
montană.
Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, z ăcăminte de
mangan,
sulfuri complexe, baritina precum şi izvoare de ape minerale.
-În zona montană se găsesc zăcăminte de:
- mangan (Dadu, Ciocăneşti, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni);
- sulfuri polimetalice (Cîrlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Le şu Ursului).
-În zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale
carbogazoase de la Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Poiana
Stampei, Coşna, Dornişoara.
-Din masivele calcaroase se extrag materiale de construc ţii în localităţile Pojorîta,
Câmpulung Moldovenesc şi Botuş. La Poiana Stampei se exploateaz ă turba. Din
masivul
Călimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) şi materiale de construcţie, dar în prezent
această
activitate este sistată.
La Ostra există baritină. Importante sunt şi zăcămintele de sare de la
Cacica, carierele de gresii de la Solca, P ăltinoasa etc. Din albiile râurilor Suceava,
Moldova
şi Siret se extrage balast.
-În zona de podiş zestrea minerală este mai sărăcăcioasă (slabe intercalaţii
lenticulare de cărbuni inferiori).

pag. 8
 Capitolul 2
2.POTENTIALUL ANTROPIC IN JUDETUL SUCEAVA

2.1 Potentialul antropic

In judetul Suceava in momentul de fata se afla 449 de monumente istorice :
-Cele mai importante dintre ele sunt:
1. Cetatea de Scaun a Sucevei:
Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o
cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se
află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca
Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei.
Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei și nu a celui de
Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de
Apus (Cetatea Șcheia), ambele fiind construite de voievodul Petru I Mușat (c. 1375 - c. 1391).
Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul
secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații
medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și
cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de
pământ sau având șanțuri adânci.

Fig 4: Cetatea de scaun a Sucevei

pag. 9