MODALITӐȚI DE

DEZVOLTARE TURISTICӐ A
JUDEȚULUI VASLUI.

STUDIU DE CAZ: COMUNA

ZӐPODENI

Absolvent:
Toma Anca-Andreea

București
2023
 STRUCTURA LUCRӐRII
CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALӐ A JUDEȚULUI VASLUI
1.1.Aşezare geografică şi vecinii teritoriali
1.2.Evoluţia populaţiei din judeţ
1.3.Mediul economic
1.4.Potențialul turistic al județului
CAPITOLUL II. BAZA TEHNICO-MATERIALӐ A JUDEȚULUI VASLUI ÎN PERIOADA 2014-2020
2.1.Unități de primire cu funcțiuni de cazare ̆turistică
2.2.Specific gastronomic
2.3.Instalații şi unități de agrement şi tratament
CAPITOLUL III. EVOLUȚIA ÎN STRUCTURӐ ȘI DINAMICӐ A CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN JUDEȚUL VASLUI ÎN PERIOADA 2014-2020
3.1.Turişti sosiți ȋn structurile de cazare
3.2.Număr de ȋnnoptări
3.3.Durata medie a sejurului
3.4.Densitatea turistică ȋn raport cu populația şi suprafața județului
3.5.Gradul de ocupare a unităților de primire
 STRUCTURA LUCRӐRII
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ: COMUNA ZӐPODENI

4.1.Scurt istoric al comunei

4.2.Localizare

4.3.Comunități locale şi tradiții

4.4.Vârful Chicirea

CAPITOLUL V. PROPUNERI DE VALORIFICARE TURISTICӐ SUPERIOARӐ A JUDEȚULUI VASLUI ŞI A COMUNEI ZӐPODENI

5.1.Direcţii de dezvoltare turistică a judeţului Vaslui

5.2. Soluții de modernizare a comunei Zăpodeni

5.3.Amenajarea turistică a traseului Vârful Chicirea

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
 CAPITOLUL I. PREZENTAREA
GENERALӐ A JUDEȚULUI VASLUI

,,Puţine locuri îmi sunt mai dubios cunoscute ca acest ţinut al Vasluiului, care
nu-i nici la munte, nici la şes şi se împărtăşeşte de o neasemuită frumuseţe.”
Nicolae Iorga

-fostă reşedinţă domnească;

-una din așezările medievale de seamă din zonă, alături de Suceava şi
Roman;
-judeţul Vaslui este situat în partea de est a României;
-organizarea în teritoriu: 3 municipii (Vaslui, Bârlad și Huși), două orașe
(Negrești și Murgeni) și un număr de 81 comune cu 449 de sate.
Mediul economic al judeţului Vaslui
 Potențialul turistic al județului
I.Resurse turistice naturale
• Relieful: compus din ansambluri de coline şi văi largi, aparţinând de Podişul Barladului cu
subunităţile Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şi Dealurile Fãlciului;
• Clima: temperat continentală, cu nuanţe excesive, caracterizându-se prin veri călduroase şi secetoase
şi ierni geroase;
• Vegetaţia: prezintă elemente caracteristice pădurilor central-europene, precum gorun şi fag, dar şi
specii floristice specifice stepelor şi silvostepelor continentale est-europene;
• Hidrografia: reprezentată, în principal, de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenţii Vaslui,
Crasna, Tutova şi Zeletin, iar în partea de sud-est a judeţului, de un afluent al Prutului: râul Elan.
Judeţul Vaslui are 3 categorii principale de lacuri: lacuri de luncă, de acumulare şi iazuri piscicole.
• Ariile naturale protejate: Coasta Rupturile – Tanacu, Fâneața de la Glodeni, Locul fosilifer
Nisipăria Hulubăț, Locul fosilifer Mălușteni, Movila lui Burcel, Pădurea Bãdeana, Pădurea Bãlteni,
Pădurea Hârboanca, Pădurea Seaca-Movileni.
II.Resurse turistice antropice

1.Obiective istorice: Cetatea traco-geticã de la Arsura; Cetatea daco-geticã din comuna Buneşti –
Avereşti; Ruinele Curţii Domneşti; Cetatea de pământ de la Bârlad;
2. Edificii culturale
• Muzee: Muzeul “Ştefan cel Mare” din Vaslui; Muzeul Municipal Huşi, Muzeul Eparhial Huşi,
Muzeul Eparhial Huşi;
• Monumente şi statui: Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare de la Podul Înalt; Mausoleul Peneș
Curcanu;
• Case memoriale : Casa memorialã ,,Emil Racoviţã”, Casa memorialã ,,Elena Cuza”;
3.Edificii religioase: Mănăstirea Alexandru Vlahuţă, Mănăstirea Bogdăniţa, Mănăstirea Bujoreni –
Măgarului, Catedrala Episcopală Huși, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului de la Moreni,
Mănăstirea de la Movila lui Burcel
 CAPITOLUL II. BAZA TEHNICO-MATERIALӐ A JUDEȚULUI VASLUI

• ,,A face turism înseamnă a merge să cauţi foarte departe dorul de a te întoarce acasă.”
George Elgozy
• 2.1.Unități de primire cu funcțiuni de cazare turistică
2.2.Specific gastronomic

Mâncarea ,,cea de toate zilele” a moldovenilor – mămăliga.

Cele mai cunoscute restaurante din județul Vaslui, în funcție de oraș, sunt:
• Vaslui: La Livada Restaurant; Vecchia Roma, Restaurant Copou, Vascar HD, Casa Albã di
Maria şi Bliss;
• Bârlad: Alona Restaurant&Events; Trattoria Da Vinci, Restaurant Galmondo, Restaurant
Arcadia şi Poieniţa;
• Huşi: Omnia, Restaurant Pensiunea Dobrina şi Podgoriile Huşilor.
2.3.Instalații şi unități de agrement şi tratament

• Aquatic Park Vaslui

• Parcul dendrologic Copou
• Pădurea şi lacul Delea
• Pârtia de săniuş de la Bahnari
• Teatrul de vară
• Stadionul Municipal Vaslui
• Centrul balnear Ghermãneşti
 CAPITOLUL III.CIRCULAȚIA TURISTICӐ A JUDEȚULUI VASLUI ÎN
PERIOADA 2014-2020

• ,,Destinaţia cuiva nu este niciodată un loc, ci un nou mod de a vedea lucrurile.”

Henry Miller

3.1.Sosiri ale turiştilor în structuri de primire pe tipuri de structuri (nr. persoane)

Structuri de primire turisticã 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Hoteluri 18822 20787 23033 25746 28324 26777 11200

Hosteluri 1564 2467 2486 2067 2125 1906 480

Moteluri 954 683 792 1477 1203 1010 823

Cabane turistice 447 776 819 759 778 2466 1330

Pensiuni turistice 4973 5218 5160 6285 6091 7624 5154

Pensiuni agroturistice 6526 7687 7119 8068 8134 10340 4900

Tabere de elevi şi preşcolari 309 268 642 771 765 844 781

TOTAL 33593 37886 40051 45173 47420 50967 24668

3.2.Număr de ȋnnoptări
3.3.Durata medie a sejurului
3.4.Densitatea turistică ȋn raport cu densitatea şi suprafața județului
3.5.Gradul de ocupare a unităților de primire
Populaţia comunei Zăpodeni în anul 2018

Zăpodeni 1.639 CAPITOLUL IV. STUDIU DE

CAZ: COMUNA ZӐPODENI
Portari 728
,,Pământ! Pământ al Ţării, Pământ al Moldovei dragi, Pământ al
Telejna 418 Vasluiului, Pământ al Zãpodenilor, Pământ al străbunilor mei,
Pământ al meu şi al celor care vin, mă închin!”
Dobrosloveşti 398
Profesorul Pavel C. Pavel
Delea 263 4.1.Scurt istoric al comunei
Primele atestări documentare despre Zăpodeni se regăsesc într-
Unceşti 229 un recensământ al populaţiei Moldovei efectuat de către
funcţionarii fiscali impuşi de către Visteria Moldovei, între anii
Butucãria 197 1772-1773.
4.2.Localizare
Mãcreşti 181
Situată în partea de nord a judeţului Vaslui, Zăpodeni, reşedinţa
Ciofeni 176 comunei, se aflã la o distanţă de 16 kilometri de municipiul cu
acelaşi nume. Comuna este alcătuită din nouã sate: Zăpodeni,
Portari, Delea, Ciofeni, Telejna, Unceşti, Mãcreşti, Dobrosloveşti
TOTAL 4.229 şi Butucãria.
4.3.Comunități locale şi tradiții
1.Hora din sat şi vãlãritul
2.,,Pomelnicul poporãnilor” din sat
3.Arta populară – meşteşuguri şi simboluri
4.Personalităţi ale comunei
-Ion Bârlãdeanu: artist pop-art;
-Teodor Dragu: inginer, membru fondator al Societăţii Politehnice din Bucureşti
-Garoafã Emilian: rapsod popular.
4.4.Vârful Chicirea

Vârful Chicirea reprezintă altitudinea maximă a reliefului din comuna Zăpodeni, fiind de
399 metri înălţime. Această unitate de relief desparte valea Telejnei de cea a satului Portari.
Satul Zăpodeni este amplasat pe coasta de est a dealului Chicirea.
Din Chicirea, se desfac mai multe ramificaţii: în partea de vest, este Zarea Cãnţãlãreştilor, care se
termină în Valea Rolhna, pe a cărui deal se spune că ar fi existat satul Zăpodia; Taula şi Drãgana,
ramificaţii care încep din mijlocul satului Zăpodeni, formând un platou în partea de sud; spre est, se
prelungesc două şiruri cu numele de Dealul-Satului; în partea nordică, începe Boloaia, care se termină
la locul denumit Capul-Dealului.
CAPITOL V. PROPUNERI DE VALORIFICARE TURISTICӐ SUPERIOARӐ
A JUDEȚULUI VASLUI ŞI A COMUNEI ZӐPODENI

,,Nimic mai universal decât folclorul...;cu toate acestea, nimic mai naţional şi chiar
local decât folclorul.”
Gheorghe Vrabie
5.1. Direcţii de dezvoltare turistică a judeţului Vaslui
-Consolidarea Palatului Copiilor din municipiul Vaslui
-Construcţia unui patinoar artificial de agrement în municipiul Vaslui
-Promovarea muzeului viticol Huşi
-Stimularea stilului arhitectural din Bârlad
-Promovarea operelor şi produselor culturale ale creatorilor vasluieni
5.2. Soluţii de modernizare turistică a comunei Zăpodeni

• Modernizarea şi promovarea conacului Lambrino

• Modernizarea infrastructurii – asfaltarea drumurilor comunei
• Organizarea de activităţi turistice în satele din comună
• Desfăşurarea de activităţi gospodăreşti
• Înfiinţarea de centre de informare şi dezvoltare turistică
• Organizarea de evenimente de mare amploare
• Dezvoltarea unei reviste a comunei
5.3.Amenajarea turisticã a traseului Vârful Chicirea

• Zbor cu parapanta
• Pârtie de schi şi săniuş
• Amenajare camping şi împrejmuire teren
• Amenajarea traseului marcat Vârful Chicirea
• Amenajare poteci pentru drumeţii cu ATV-ul
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!