UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE

IE PUBLIC I AGROTURISM

MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE

PROIECT

PROF. COORDONATOR: SIMEANU CRISTINA

STUDENT: BOGZA ALEXANDRU-GELU IMAPA III GRUPA:260

- IAI 2012-

STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR TURISTICE LOCALE DIN COMUNA MIROSLVETI, JUDEUL IAI

CUPRINS INTRODUCERE..................................................................................................4 1. CARACTERISTICI GENERALE ALE COMUNEI...............................6 1.1 ISTORIA I CULTURA COMUNEI................................................6 1.2 AEZAREA GEOGRAFIC I CILE DE ACCES.......................7 1.3 NIVELUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMIC...................8 CONCLUZIE......................................................................................................13 2. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI..................................14 2.1 POTENIALUL TURISTIC( RESURSE NATURALE I ANTROPICE ).....................................................................................................14 2.2 UNITI DE CAZARE I ALIMENTAIE PUBLIC, BUCTRIA LOCAL.....................................................................................18 2.3 CADRUL ETNOGRAFIC.................................................................22 CONCLUZIE.......................................................................................................25 3. STRATEGII DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A POTENIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI.....................................................................26 3.1 MODALITI DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A POTENIALULUI TURISTIC AL COMUNEI.................................................26 3.2 DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL COMUNEI...........................................................................................................28 3.3 ANALIZA SWOT..............................................................................30 CONCLUZIE FINAL............................................................................32 BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE Odat cu dezvoltarea activitii turistice i cu extinderea sa e x p l o z i v , a f o s t evideniat i o diversificare a acestuia, n funcie de dorinele turitilor, particularitile reliefului, complexitatea serviciilor.O desprindere masiv din aceast ramur complex a turismului care a avut loc nurm cu dou decenii, o constituie turismul rural. Atenia deosebit a factorilor politici ia d m i n i s t r a t i v i p e n t r u a c e a s t z o n ( r u r a l ) , c a r e s e d o r e t e a f i a t t p r o t e j a t c t i modernizat, a impus ca o posibilitate real de dezvoltare aceast activitate de turism rural.Pe de alt parte tendina populaiei urbane de a-i petrece timpul liber n mijlocul naturii, nl i n i t e , d e p a r t e d e t o t c e s e m n i f i c t e r m e n u l u r b a n i n c l u s i v p o l u a r e , e s t e o g a r a n i e a posibilitii de dezvoltare a acestei activiti n mediul stesc.Agroturismul este o activitate complex, incluznd dou genuri de activiti: una pur turistic, iar alta economic, cel mai adesea agricol dar i de alt natur care o deservete peprima, o complecteaz i ntregete Tocmai pentru c presupune o suit de activiti bine corelate, agroturismul este mult mai apreciat att de turiti; care beneficiaz de o gam mai larg, mai cuprinztoare i mai satisfctoare de servicii ct i de iniiatorii activitii, care auposibiliti mai complexe de valorificare a resurselor materiale i umane din zona rural.Exist o interdepende ntre agroturism i celelalte ramuri economice steti, pentru cpracticarea agroturismului determin dezvoltarea acestora (olrit, legumicultur, cultivareafructelor de pdure i prelucrarea lor, pescuitul, etc.), iar acestea la rndul lor creeaz noi posibilit i de dezvoltare i expansiune a agroturismului.

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE COMUNEI 1.1 ISTORIA I CULTURA COMUNEI Asezarea geografica a comunei Miroslavesti pet erase bine conservate si cu o vale fertila, i-a conferit din cele mai vechi timpuri conditii naturale favorabile unor infloritoare asezari omenesti. Valea Moldovei a fost in veacuri trecute, insasi inima statului feudal. Poarta amintirile descalecatorilor Dragos si Bogdan, bataliile lui Stefan de la Razboieni sau a eroismului plaiesilor de la cetatea Neamtului. Acestea si inca multe altele din istoria neamului, ar trebui sa ne destainuie apa Moldovei, de-a lungul careia s-au cuibarit inca din secolul al XII-lea uniuni de obsti satesti sau, cum relateaza ,, Letopisetul zis de la Putna ca pe aceasta vale s-a inceput tara Moldovei. Epoca metalelor este prezenta prin urmele asezarilor si a obiectelor de bronz gasite pe valea Moldovei, in aceasta zona. Este perioada civilizatiei tracilor norddunareni din care s-au dezvoltat mai tarziu geto-dacii. Prezenta unor influente culturale scitice in imediata apropiere a comunei demostreaza contactul tracilor de aici cu triburile nomade scitice. Mersul accelerat al societatii geto-dacice sprecivilizatie a dus la epoca maxima de inflorire a acesteia. Retragerea romana din a doua jumatate a secolului al III-lea, a lasat aici asa cum o docedesc cercetarile arheologice, o populatie dacica romanizata, cu un nivel social economic, limba, cultura si traditii politice care au orientat-o spre romanitatea suddunareana. Marile mutatii etnice si culturale provocate de populatiile migratoare nu au putut dezradacina populatia daco-romana, ele insele fiind influentate de nivelul social, economic si cultural al autohtonilor. In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca pe teritoriul actual al comunei Miroslavesti au existat doua obsti satesti delimitate de o piatra de hotar. Prima atestare documentara a comunei dateaza din secolul al XV-lea, iar denumirea comunei provine de la numele unui boier Miroslav.

1.2 ASEZARE GEOGRAFICA SI CAI DE ACCES Asezare geografica Comuna Miroslavesti este situate in sud-estul Podisului Sucevei, ocupand jumatatea sudica a interfluviului Siret-Moldova, lunca si terasele de pe stanga raului Moldova, in nord-vestul judetului Iasi. Vecinii comunei sunt: Satul Boureni, comuna Motca in nord; Municipiul Pascani in nord-est; Satul Bratesti, comuna Stolnicesti-Prajescu in est; Satul Muncelul de Sus, comuna Mogosesti-Siret in sud-est; Satul Tupilati, comuna Tupilati, judetul Neamt in vest; Satul Davideni, comuna Tibucani, judetul Neamt in vest; Satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt in vest; Satul Lunca, comuna Patraveni, judetul Neamt in nord-vest. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei cuprinde satele: Miroslavesti, Ciohorani, Verseni, Soci si Mitesti. Cai de acces Comuna Miroslavesti este strabatuta de la nord la sud de soseaua europeana E85, la 36 km distanta de orasul Roman si 38 km distanta de orasul Falticeni.

1.3 NIVELUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA Populatia Cea mai recenta statistica referitoare la populatia comunei este cea inregistrata de cel mai complex recensamant efectuat in Romania, cel din 2002. Populatia comunei la Recensamantul din 2002 era de 7082 de persoane din care 2082 sunt in satul Miroslavesti, 2026 in satul Ciohorani, 1506 in satul Soci, 1202 in satul Verseni si 266 in satul Mitesti. Structura populatiei pe sate si pe sexe la Recensamantul din 2002

SEXUL SATELE COMPONENTE FEMEI MIROSLAVESTI CIOHORANI SOCI VERSENI MITESTI TOTAL 1042 976 513 603 115 3248 % 50.04 48.17 34.06 50.16 43.23 45.86 BARBATI 1000 1050 993 599 151 3834 % 48.0 3 51.8 2 65.9 3 49.8 3 56.7 6 54.1 2082 2026 1506 1202 266 7082 TOTAL % DIN TOTAL 29.39 28.60 21.26 16.97 3.75 100

3 Sursa: Recensamantul din 2002;

Structura populatiei pe sate

Miroslavesti Ciohorani Soci Verseni Mitesti

Structura populatiei la nivelul comunei la Recensamantul din 2002

Femei Barbati

Structura populatiei pe sexe la nivelul satelor la Recensamantul din 2002

100% 80% 60% 40% 20% 0% Miroslavesti Ciohorani Soci Femei Barbati Verseni Mitesti

Agricultura Revolutia de la 1989 a dus la desfiintarea sistemului socialist sica urmare cooperativele agricole sau desfiintat. S-au infiintat in comuna 5 asociatii: 2 societati comerciale:SC.LACTOVERMIR si SC.MEGASERV; 3 societati agricole:AGROIND.SA, AGROSEM.SA si AGROVEG.SA;

Toate cele 3 societati agricole sunt profilate pe cultura cerealelor ( grau, porumb, orz ) 70% si plante tehnice ( floarea soarelui ) 20%. Restul de teren arabil este cultivat de proprietarii particulari direct sau in arenda. Modul de folosinta a terenului Tipul de folosita TOTAL Agricol: din care: Arabil Pasune Fanete Suprafata (ha) 7065 5353 4273 927 120 % din total 100 75.76 56.21 17.31 2.24

Livezi

33 1712 514 145 134 155 764

0.61 24.23 6.02 3.46 2.82 4.05 7.88 Sursa: Fondul funciar;

Neagricol: din care: Paduri Ape Drumuri Constructii Neproductiv

Modul de folosinta a terenului

Agricol Neagricol

Modul de folosinta a terenului agricol

Arabil Pasune Fanete Livezi

Modul de folosinta a terenului neagricol

Neproductiv 32%

Paduri 25%

Ape 14% Constructii Drumuri 17% 12%

Structura efectivelor de animale Bovine 3258; Ovine 3740; Porcine 2137; Pasari 37079; Cabaline 663.

Structura culturilor agricole Denumirea culturii Grau, secara Orz toamna Orzoaica toamna Ovas toamna Orzoaica primavera Sfecla zahar Floarea soarelui Cartofi toamna Legume Total suprafata (ha) 1400 50 20 280 15 25 375 200 116 162 20 30 40 15 267 Societati comerciale (ha) 570 110 385 220 56 1241 Societati agricole (ha) 142 40 25 60 80 347 Asociatii familiale (ha) 458 50 100 15 25 25 200 116 851 520 2350 Gospodarii populatie (ha) 68 68 Alte unitati (ha)

Porumb boabe 1136 Plante nutret TOTAL 656 4273

Productia zootehnica Nr crt Specificari Efectiv mediu furajat 1 2 3 Lapte vaca Lapte oaie Oua 1270 2380 11000 Productie totala (hl) 18400 261 31700 CONCLUZIE Productie medie la zi 1450 11 Fond prelucrare (hl) 12500 261 -

In concluzie putem spune ca comuna Miroslavesti este o comuna mare care are in componenta 5 sate si are un numar de locuitori de 7082. Ocupatia de baza a localnicilor este agricultura si cresterea animalelor. Din punct de vedere economic comuna Miroslavesti prezinta resurse si un potential turistic suficient pentru a dezvolta turismul rural sau agroturismul in aceasta localitate.

2. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI

2.1 POTENTIALUL TURISTIC. RESURSE NATURALE SI ANTROPICE Resurse naturale Relieful Morfometric relieful comunei prezinta o treapta joasa de lunca terasata, cu latimi de 1-4 km, ale carei altitudini descresc de la 255 m pana la 235 m si un versant mai accentuat catre partea superioara. Relieful de eroziune ocupa cea mai mare parte a versantului stang al vaii Moldovei, inclusive culmea inalta in lungul careia se inscrie cumpana de ape Moldova-Siret. Relieful de acumulare se manifesta atat la nivelul interfluviului cat si la cel al luncii. Ca pondere lunca Moldovei are cea mai mare extindere, urmata de terasele de versant si glacisurile proluvio-coluviale. Clima Arealul comunei Miroslavesti situate in partea vestica a Podisului Moldovei, la contactul cu Subcarpatii Moldovei si in calea barajului orografic al Carpatilor Orientali fata de circulatia maselor de aer mai umede si dominarea circulatiei maselor de aer estice si nordice poate fi considerat un climat temperat-continental de tranzitie. Temperature medie anuala: 8.4 grade C; Temperatura medie a lunii Ianuarie: - 3.7 grade C; Temperatura medie a lunii Iulie: 19.8 grade C. Hidrografia Apele de suprafata apartin in intregime bazinului hidrografic Moldova, sectorul inferior. Artera principala raul Moldova care parcurge 12 km in linie dreapta si circa 16 km in curs meandrat pe teritoriul comunei, are ca afluenti cateva paraie pe partea stanga care dreneaza versantul vestic al interfluviului Moldova-Siret. Din amont in aval principalele paraie sunt: Paraul Bargau; Paraul Humaria; Paraul Gruiu; Paraul Ciohoranca;

Paraul Topolita. Paraiele Bargau, Humaria si Gruiul formeaza mici depresiuni de eroziune

favorizate si de structura monoclinala ce versanti asimetrici, cu frecvente alunecari de teren. Apele subterane sunt repezentate prin ape freatice, libere, situate pe interfluviu la o adancime de 8-25m sau la baza teraselor la 3-7m adancime. ]n sesul Moldovei apare o puternica panza de apa freatica, alimentata in principal de inflitratiile permanente din albia minora a Moldovei. Flora si vegetatia Pe teritoriul comunei s-au indentificat 700 de specii superioare, 25 specii de muschi, 40 de specii de licheni si 100 de specii de ciuperci. Plantele lemnoase si ierboase spontane sunt mai ales de origine euroasiatica si europeana si intr-o mica masura de origine circumboreala. Din codrul secular in marginea satului Miroslavesti s-a conservat un stejar cunoscut de localnici sub numele de ,, stejarul lui Andruita avand aproximativ 600 de ani. In satul Ciohorani mai rodeste un par numit ,, parul lui Sticea care are la fel peste 600 de ani. Teritoriul comunei este situate intr-o zona forestiera, subzona stejarului, cu specii de stejar, gorun si fag. Dintre gruparile de plante spontane se mentioneaza: Vegetatia padurilor: stejar, carpen, gorun si fag; Vegetatia zavoaielor: trestioara, catina de prund, rachita, salcie; Vegetatia mezofita: firuta, paiusul, leguminoasele; Vegetatia palustra: papuris, rogoz, trestiis cu tipirig, coada calului; Vegetatia acvatica: lintita; Subarboretul: maces, porumbarul, lemnul cainesc.

Fauna

In pamant, pe pamant, in apa, pea pa, pe substrat anorganic sau organic, elementele faunistice sunt intalnite pretutindeni. Dintre aceste elemente amintim: Pesti; Broaste; Reptile: soparle, naparca, sarpele de casa; Pasari: corcodelul mare, rata salbatica, lisita, magatul, starcul pitic, uliul porumbar, sorecarul, cucuveaua, huhurezul, cioara de semanatura, stancuta, tarca, gaita, vrabiile, randunica, lastunul de casa, mierla, grangurele, privighetoarea, cucul, graurul, ciocanitoarea, pitigoiul, sticletele, pitpalacul, barza alba, cocori, ciocarlani; Mamifere: iepure, harciog, popandau, vulpea, dihor, bursuc, cartita, ariciul. Resurse antropice Biserica din Miroslavesti Ca form arhitectural aceast biseric face parte din tipul bisericilor de lemn moldoveneti. Se remarc ndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific n Moldova, preluat din arhitectura de zid. ncperile sunt aezate de la vest la est, n ordine: pridvorul, tinda, nava i altarul. O alt trstur caracteristic se distinge n interior, n cupola larg desfurat peste nav i absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatr, pereii din brne de stejar, iar acoperiul din drani. Pereii sunt nali, netezi, ridicai din patrusprezece rnduri de brne fasonate din lemne crepate n dou. Brnele s nchiate n cleti cu cuie di lemn. Ele sunt aezate dou cte dou ntr-un singur rnd. Trecerea de la un rnd la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de lemn. Cei trei meteri au ridicat biserica ntr-o tehnic de calitate, care s-i asigure rezistena n timp. Ei nu s-au oprit doar la nivelul tehnic i funcional ce s-au ntrecut mai departe n a nfrumusea volumele clare ale construciei, subliniind astfel rolul ei central n snul comunitii. Dintre elementele de decor se disting n primul rnd trei registre cioplite cu mult efect jur-mprejurul butei bisericii: un bru n funie dublat de o und a apei peste talp, un bru median de cruci cioplite n relief i un rnd de ocnie sub streini. Decoraia exterioar se intensific n jurul locurilor de trecere dintr-o ncpere la alta. Se disting

astfel stlpii i grinzile pridvorului, portalul de intrare, decoraia bogat peste golurile dintre tinda femeilor i biserica brbailor, culminnd cu iconostasul bogat decorat ce separ altarul de restul bisericii. Ferestrele originale nu sunt lipsite nici ele de decor, fiind ncadrate de mici scobituri n unghie. Biserica din Ciohorani Actuala Biserica din Ciohorani are hramul ,,Sfantul Ierarh Nicolae si a fost zidita in anul 1864 cu cheltuiala beizadelei Mihail Sturdza si ajutorul locuitorilor acestui sat. Biserica este asezata in mijlocul satului, intrarea in curtea bisericii facandu-se prin partea de miaza-noapte, pe sub clopotnita. Biserica din Soci In satul Soci parohia a luat fiinta in anul 1937, pana atunci biserica fiind afiliata parohiei Bratesti. In anul 1892 a fost construita o biserica avand hramul "Sfintii Voievozi Mihail si Gavriil". Pe unul din stalpii de stejar ce se gaseau in Sfantul Altar era o inscriptie pe care se putea citi ca biserica a fost construita cu cheltuiala satenilor, "cu staruinta epitropilor Costache Domnicai si Vasile Haratu". Biserica se afla pe un damb in marginea de sud - est a satului. Era construita din barne de brad, avand grosimea zidurilor de 0, 25 m, iar planul general al bisericii era sub forma de cruce, avand pronaos, naos si absida pentru Sfantul Altar. Deasupra pronaosului se inalta o turla octogonala cu acoperis piramidal. In general, biserica era lipsita de ornamente si alte sculpturi. Catapeteasma, care se pastreaza in incinta bisericii noi, era formata din cinci registre de icoane, iar usile imparatesti sculptate rudimentar in motive vegetale (ramuri si frunze). Se mai pastreaza si alte icoane, pe una din ele existand inscriptia"Ion Bontea - 1890" (probabil autorul picturii si anul executiei). Se presupune ca acest pictor ar fi fost ucenic al lui Nicolae Grigorescu.

2.2 UNITATI DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA.BUCATARIA LOCALA

In prezent in comuna Miroslavesti nu exista unitati de cazare si alimentatie publica. Bucataria locala De la fiecare masa nu lipseste mamaliguta facuta din faina de papusoi cernuta. Aceasta se fierbe in ceaunul de tuci si se mesteca cu colisarul san u faca cocoloase. In cirul de mamaliga se pune branza iute din putina si se serveste in strachini de lut. In mamaliga fierbinte se pune un bot de branza si se obtine un urs. Uneori acesta se prajeste pe carbune si este mai gustos. Din faina de porumb se mai face si malai. Faina se opareste, apoi se caleste cu apa rece pana se obtine un cir gros. Se toarna in tavali unse cu ulei si se coace la cuptor. Deasupra se pune cir din faina de grau, sa se indulceasca sis a nu se crape. Se framanta dimineata si se coace dupa amiaza. Se adauga si dovleac alb. Din aceeasi categorie fac parte si alivencile. Din faina de grau se face painea. Se face mai rar de obicei la sarbatori, la nunti la cumetrii sau la praznice. Cartofii si fasolea sunt alimentul de baza in bucataria gospodinei. Laptele dulce sau acru si branza cu smantana sunt mancaruri frecvente pe masa gospodinei. La Craciune de obicei se taie porcul si se pregatesc carnatii, chistele si mai recent toba. In Ajunul Craciunului se fac traditionalele turte cu julfa. Din carnea de pasare se face zama, carnea fripta in letca sau pe jar, cu mujdei de usturoi si ciulamaua. Din crupele de proumb se face plachia si crupe cu julfa. O alta mancare traditionala este balmusul care se face din faina de porumb ca o mamaliga, in unt incins peste care se toarna smantana. Sarbusca este o ciorba cu cartofi, mult zarzavat si cu zer de lapte. Aceste mancaruri vin din vechime. Astazi se mai pregatesc cu precadere in familiile care includ si bunicii. Acestia sunt purtatorii obiceiurilor si datinilor stramosesti.

2.3 CADRUL ETNOGRAFIC

Arhitectura caselor Construirea unei case este un moment deosebit in viata unei familii si este insotita de un ceremonial. Locul de constructie se alege cu multa grija , se sfinteste, iar in temelie se ingroapa bani, cereale pentru spor si belsug in toate. Planul casei traditionale este dreptunghiular. Cele mai multe case se construiesc cu fata spre est, sud-est si sud. Unele constructii se fac pe talpi de lemn. Inainte de cel de al II-lea razboi mondial majoritatea caselor erau construite din barne sau furci parjuite, cu canale cioplite in furca. Acestea erau gaurite, pentru fixarea braielor pe care se ingradeau nuielele. Intre si peste nuiele se aplicau doua straturi de lut cu paie. Mai tarziu sau construit case din chirpici. Cele mai vechi case aveau acoperisul din stuff si paie, apoi din dranita, inalt si tuguiat, pentru scurgerea apei. Mai recent acoperisul este facut din tabla, tigla, sau placi de azzbociment, construit in patru ape. Cele mai vechi case erau intr-un perete, cu o camera si tinda. Cu vremea acestea au devenit o raritate. In fata casei se facea prispa din lut si paie, mai apoi din pamant si piatra de rau zidita in exterior sau pe bubulaci din lemn ingropati in pamant, blaniti cu scandura. Cele mai multe case au fost cu cerdac si stalpi fasonati din cutitoaie si dalta. Casele mai vechi aveau usa dintr-o bucata de scandura, cu tatanile din ea, cu zavor din lemn si catei pentru incuiat. Ferestrele erau mici din bardahan de vaca si oblonase de lemn in exterior. Mai tarziu ferestrele sau facut din sticla. In exterior casele vechi erau varuite in alb sau bleu. Unele case aveau un brau humuit. Pardoseala era din pamant uscat, bine preset si lipit cu lut amestecat cu balegar. Mai recent se foloseste dusumeaua din scanduri. Peretii erau varuiti in alb, curat. Casele mai vechi erau iluminate de opait. Incalzitul si gatitul se faceau la soba din caramida nearsa, cu vatra si plita din tuci. Lipit de soba era cuptorul. In camera de stat se gasea o laita simpla si un pat, un blidar din lemn pentru vase, cuiere din lemn pentru agatat vasele. Gospodaria traditionala din Miroslavesti era aparata de garduri impletite din nuiele, cu sau fara streasina, din hartapele, pe leaturi si mai tarziu din scandura. Mestesugurile

Fieraritul Fieraria era o activitate straveche practicata de localnici, dar mai ales de cetatenii rromi. Acestia din urma erau in majoritate fierari si lautari. Impletitul nuielelor Nuielele erau folosite la diferite impletituri cum ar fi: cosuri, garduri, plase, leasa pentru uscat prune, pentru batut porumbul, leasa pentru cas la stana, buduroi pentru pastrat faina si fasolea, bobul, mazarea, etc. Papura se folosea la impletit ceapa si usturoiul in cununa, la legatori pentru snopi si la rogojini. Tesutul Dintre toate domeniile populare, arta cusutului si tesutului a fost cea mai raspandita datorita insemnatatii avute in trecut in cadrul gospodariei taranesti. Tesaturile si cusaturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspiratie pentru creatorii populari din aceasta zona si vor ramane ca lucrari de arta de o mare valoare. Portul popular Costumul traditional este ocazional. Multe din costumele populare existente astazi in localitate sip e care oamenii le imbraca la anumite manifestari cultural-artistice, nu pastreaza decat legaturi vagi cu portul popular local. Costumul femeiesc Vara in zilele de lucru femeile purtau pe cap batiste albe, intr-un colt, cu ploita in paianjen pe margine sau basmale colorate cumparate din targ. Iarna purtau bertute si berta mare cu franjuri peste cojocel. Camasa femeiasca se croia cu platca. Aceasta se compunea din stani si poale. Gura camasii este separate prin cheite in modele de bunghisori, paianjen, fire inchedecate. Camasile se impodobeau cu diferite cusaturi in punctual crucite, sau broderie. Ca motice erau frunza viei, copacei, corbecei, sinatau, cu stelute, in bujori, in boboci de bujori , etc. peste poale femeile purtau fuste largi si crete in talie, din lanica, in diferite culori. Fustele se incingeau cu barneata ingusta din lana, in scaunele dispuse in lung. Fustele cu flori alese se coseau si se pastrau cusute in paturele. Costumul barbatesc

Acest costum are un numar mai redus de piese, comparative cu cel femeiesc. Camasa de lucru se croia din 3 lati din panza de canepa sau bumbac, cu platca si creti multi, cu guler colt sau tunica, cu gura de camasa incheiata in nasturi si incinsala mijloc cu brau. Fusta costumului barbatesc se croia larga, din 3-5 lati a cate 0.40 m latime, lunga pana la genunchi, incretica in bata, pe elastic sau pe sfara rasucita din par de lana de oaie sau din canepa. La poalele fustei se coseau aceleasi modele florale cu ale camasii. Itarii creti pe picior se gasesc in toata Moldova, dar exceleaza prin bogatia de creti cei din zona Iasi numiti itaride 101 creti. Itarii se croiau din 6 coti de panza, circa 4 metri. Se purtau atat in timpul iernii cat si vara la ocazii si sarbatori. Pe cap purtau palarii din postav, cumparate, iar pet imp de iarna purtau caciuli de mile confectionate chiar de cojocarii locali. Caciulile erau negre sau brumarii, ascutite la varf, cu fundul plat, drept sau taiat. Traditii si obiceiuri Nasterea A prilejuit dezvoltarea unor bogate credinte si practice populare si de aici a unor obiceiuri caracteristice. Botezul Se facea la 7-8 zile de la nastere. Pentru primul nascut, nasul de botez era nasul de cununie al parintilor. Nasa pregatea lumanarea de botez punandu-i panza de fuior, bariz, un material de fusta sau de bluza , busuioc, flori, toate legate cu panglica rosie. Nunta Imbinand armonios muzica si dansul, poezia si jocul, nunta avea proportiile unui spectacol pitoresc. Momentele solemne se topeau in cele de petrecere , de joc si de voie buna. Cele mai multe nunti se faceau in caslegile de iarna, dupa sarbatori. Atunci avea comunitatea satului mai mult timp liber. Obiceiuri de Anul Nou In zona aceasta nu exista obiceiul colindatului la Craciun, doar grupuri mici de copii umbla cu steaua. Sarbatoara de Anul Nou este dominat de uratul cu plugusorul, de jocurile cu masti si de teatrul popular. Dintre jocuri cu masti sunt: jocul caprei, caiutii, baba si mosneagul, tapul, dansurile populare locale. Dintre datinile de teatru popular este banda Jianului si irozii.

CONCLUZIE Din acest capitol referitor la comuna Miroslavesti reiese cel mai bn potentialul turistic al acestei localitati, un potential turistic care este foarte bun din punct de vedere al cadrului natural si al cadrului etnografic. Elementele cadrului natural deosebite si elementele etnografice ale comunei pot avea o putere de atractie asupra turistilor destul de mare, deoarece in ultima vreme atat turistul roman cat sic el strain cauta mai mult simplitatea, traditionalismul, rusticitatea.

3. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI PPROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI

3.1 MODALITATI DE DEZVOLTARE SI PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI Strategia de dezvoltare a comunei Mirosloveti prezint aciunile pe care administraia local le va iniia pentru a crea condiiile necesare dezvoltrii viitoare a comunei i relev proiectele i oportunitile pe care ni le ofer intrarea Romaniei in Uniunea European. Ca parte a comunitii europene, Mirosloveti, are nevoie de o viziune clar pentru a putea orienta eforturile proprii i de o strategie care s sublinieze rolul important ce revine valorificrii potenialului de absorbie a fondurilor europene. O asemenea viziune pe care acum suntem in masur s o prezentm cetenilor comunei are in vedere principalele direcii de dezvoltare pe care comuna ar trebui s le urmeze. Aceste direcii sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regional i naional, dar i directivelor, valorilor i principiilor europene. Fr indoial c viitorul nostru se afl in mainile noastre, iar pentru a ni-l face aa cum il dorim este obligatoriu s urmm o metodologie specific, in acord cu anumite principii i valori. Obiective urmarite: - crearea unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa se angajeze pe calea modernizarii; - dezvoltarea unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului; - imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarii economice in spatiul rural; - imbunatatirea guvernantei locale in vederea crearii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala. - introducerea turismului in ppatrimoniul localitatii.

3.2 DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE

COMPONENTE TURISTICE Resurse naturale: peisaj; clim; hidrografie; vegetaie i faun.

PONDEREA 0.30 0.10 0.03 0.10 0.07

NIVELUL CALITATIV 3 2 4 3

INDICELE DE ATRACTIVITATE 0.30 0.06 0.40 0.21

Resurse antropice: biserici; mnstiri;

0.20 0.10 0.10

4 3

0.40 0.30

Ci de acces: rutiere.

0.10 0.10 0.25

3 3

0.30

Cadrul etnografic

0.75

Buctria tradiional

0.15

0.45

TOTAL

3.17

3.3 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI Existena suprafeelor de teren propice dezvoltrii activitilor cu specific agricol; Existena culturilor de porumb; Populaia deine psri i animale; Existena solurilor fertile; Zon ecologic. Orae importante apropiate; Ci de acces: E85, DJ 208L; Potenial existent pentru obinerea de produse ecologice; Tradiii locale in creterea animalelor; Populaie echilibrat; For de munc disponibil; Existena obiceiurilor populare; Cadru natural deosebit i bogat in resurse; Potenial de dezvoltare a turismului; Comuna este traversat de raul Moldova; Existenta unei arii intinse de pduri;

PUNCTE SLABE Resurse financiare insuficiente, investiii autohtone reduse; Lipsa locurilor de cazare, Pregatire profesional de slab calitate in domeniul serviciilor turistice; Lipsa de preocupare a cetenilor; Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban i strinatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalt; Capacitatea financiar relativ scazut a locuitorilor zonei. Ineexistena investiiilor strine;

Lipsa resurselor financiare la nivel local pentru sprijinirea i/sau promovarea unor investiii; Promovarea insuficient a zonei rurale i a produselor specifice; Diversificarea slab a activitilor economice in zona rural; OPORTUNITATI

Creterea veniturilor populaiei din agricultur; Valorificarea potenialului tradiional; Lucrri de regularizare a albiei raului Moldova i aprri de maluri pentruprevenirea i reducerea consecinelor distructive ale inundaiilor; Disponibilitatea de a incheia relaii de parteneriat a autoritilor locale, cu investitori locali sau strini; Prezena in zon, activitatea i deschiderea la incheierea de parteneriate a unor organizaii neguvernamentale care au capacitatea s atrag fonduri extrabugetare. Existena strategiei naionale antisrcie; Existena unor exemple de succes ale unor localnici cu initiaiv; AMENINTARI

Scderea numarului persoanelor calificate prin ieirea acestora din viaa activ; Creterea somajului in randul tinerilor absolveni; Lipsa de receptivitate i flexibilitate a populaiei locale la cerinele pieei care determin decalaje economice mari, greu de recuperat; Lipsa resurselor financiare pentru finanarea i co-finanarea proiectelor prin Fonduri Structurale; Lipsa informaiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor intreprinztori; Lipsa unui cadru legal pentru protejarea produciei agricole interne;

Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene; CONCLUZIE FINALA Comuna Miroslavesti cu cele 5 sate ale sale si o populatie de 7082 de locuitori, se

afla in partea de vest a judetului Iasi, in sudul Podisului Sucevei, pe terasele de pe malul stang al raului Moldova. Spiritual locuitorii satelor din aceasta comuna au o traditie folclorica milenara imprimata cu elemente precrestine dar incarcata de simbolurile crestinismului bizantin. Referitor la turism, Miroslavesti este o comuna care prezinta potential bun pentru practicarea turismului rural sau agroturismului, pentru ca are in structura sa toate elementele necesare pentru a putea demara o activitate de turism.

BIBLIOGRAFIE

http://www.pgfroma.ro/uploads/resurse/documente/40_resurse_strategiecomunitara-miroslavesti-judetul_Miroslavesti_Iasi.pdf ION PARLEA SI COLAB. ,, MONOGRAFIA COMUNEI MIROSLAVESTI, EDITURA EMIA, DEVA, 2004.