ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE COMERT

VALORIFICAREA POTENTIALULUI
TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

Prof. univ. Rodica Minciu

Student:
Lazar Lavinia Stefania
An II, Grupa 327, Seria B
 BUCURESTI, 2010

CUPRINS

CUPRINS.............................................................................................................................2
CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA..............................3
Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte...............................................................4
PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC.............................................................4
POTENTIALUL NATURAL..............................................................................................4
POTENTIALUL ANTROPIC.............................................................................................6
ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE......................................8
Analiza infrastructurii turistice............................................................................................8
Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat ..........................................10
RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE........................................................................10
Total...........................................................................................................................11
Capacitatea şi activitatea de cazare turistică......................................................................11
ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE.........................................................................12
PREVIZIUNEA CIRCULATIEI TURISTICE..................................................................14
PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI......................................................16
Bibliografie........................................................................................................................17

2
 CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, localizat în

zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Se
întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile
secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul
terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți
de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul
Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea
orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu
piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m).
Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului
(570 m).

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de

vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la
vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea
de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt
lipsite de viscole.

Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul
mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si
experienta pe care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate.

Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativ teritoriala a tarii constau

in:
• existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat a unor resurse interne
ale judetului, cat si a celor atrase;
• contributia mai mare a sectorului zootehnic la obtinerea productiei agricole totale
agricole;
• aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare numar de unitati de
cercetare stiintifica;
• numarul mare al institutelor de invatamant de toate gradele care asigura pregatirea
populatiei intr-o gama foarte variata de profesiuni;
• bogata activitate cultural-aristica de prestigiu;
• posibilitati largi de punere in valoare a unui variat potential artistic;
• situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie rutiere si feroviare
care asigura legaturi fluente cu toate zonele tarii.

3
Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Numărul
Judeţul Cluj Locuitori / km2
locuitorilor
29 decembrie 1930 475533 71,3
25 ianuarie 1948 520073 77,9
21 februarie 1956 580344 87,0
15 martie 1966 629746 94,4
5 ianuarie 1977 715507 107,2
7 ianuarie 1992 736301 110,3
18 martie 2002 702755 105,3
Sursa: Wikipedia

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand

forme de relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii. La acestea se adauga
monumentele istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum si
elemente folclorice originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditii
favorabile pentru turism, odihna si tratament.

POTENTIALUL NATURAL

Reteaua hidrografica
Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de
râuri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului
hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul
Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii
importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul.
Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km,
dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de
parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul
strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara,
Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine,
cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime
maxima de 12,7 m.

4
Flora si vegetatia
Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de
relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica etape, diferentiate in functie de climat si
de orientarea culmilor. Se intalnesc pãduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si
carpen. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar
fi paducelul, alunul etc.

Fauna
Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune
bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera
comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.
Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si
mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele.
Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte,
mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt
reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte,
cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din
Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.
Obiective turistice
Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de
forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa
geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este
amplificata de impresionantele sale resursele recreative.
Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si
defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul).
Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si
Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie
puncte turistice de mare interes.

Rezervatii naturale
• Rezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul
dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea
formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice:
usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.
• Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta
rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori
botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911.
• Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in
urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura
conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc
de popas pasarilor migratoare de balta.
• Rezervaria ornitologica "Lacul si Valea Legii" - Situata in bazinul superior al
Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o
suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase
acoperite de sulf.

5
Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă
proprietăţile terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea
amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului. Intre acestea
mentionam.
1. Baile Sarate Turda, un complex de lacuri şi bazine artificiale, completate cu o
salina uriasa.
2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru
traţarea afectiunilor reumatismale;
3. Baile Baita langa Gherla
4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca
pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare şi marire a capacitaţii prin
decolmatarea izvoarelor minerale şi suplimentarea apelor curative cu ajutorul
sondelor de adancime;
5. Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate şi de o salina amenajata

POTENTIALUL ANTROPIC

Vestigii istorice
Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia actuala
reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii cetati
care s-a pastrat integral.
Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran, domnitorul
Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are o
lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m.
Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transforma intr-o
asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n. isi va stabili garnizoana Legiunea
a-V-a Macedonica.
Cetatea medievala Dabaca - Fosta resedinta de comitat, cetatea a avut un rol deosebit de
important in istoria Transilvaniei din secolele al X-lea - al XV-lea.
Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-lea),
constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic, astazi fiind
in ruine.
Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. A reprezentat o
resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul.
Monumente istorice
Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la Praga
(Palatul Hradciani).
Monumentul de la Bobalna - fost ridicat in locul unde a izbucnit rascoala taraneasca din
1437 pentru libertatea taranilor din Transilvania.
Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei mari personalitati care a fost
Matei Corvin.
Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit prima unire a
principatelor romane.
Monumentul ridicat in locul uciderii lui Mihai Viteazul (Turda) - Marele domn a fost ucis
in urma unui complot pus la cale de generalul Basta. In locul unde marele

6
 domn a cazut, a fost ridicat un monument. Alte statui care impodobesc orasul
Cluj-Napoca au apartinut unor mari nume ale istoriei neamului precum Avram
Iancu sau Baba Novac.

Edificii culturale
Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei (1443).
Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea marelui poet al
taranimii care a fost Octavian Goga.
Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroase piese de
colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei.
Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine de ansamblu a artei
populare clujene.
Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie ale orasului.
Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate
continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2).
Edificii religioase
∂ Biserica "Sfantul Mihail" (Cluj Napoca) - A fost construita din 1350 si a durat
aproape doua secole, impresionand in primul rand prin arhitectura sa in stil gotic dar si
prin remarcabilele picturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpul reformei
religioase, se mai zaresc urme slabe de fresca (chiar si in exterior, pe fatada de sud),
menite sa decoreze zidurile interioare.
∂ Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documente in 1222 si
reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre taranii victoriosi de la Bobalna si
nobilimea feudala.
∂ Biserica calvinista-Turda - Ctitoria lui Sigismund de Luxemburg, reprezinta un
important monument al arhitecturii gotice din Romania.
∂ Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, a
primit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare.
∂ Manastirea Nicula (1552) - Este un important centru de realizare a icoanelor pe
sticla. Este amplasata la 8 km de Gherla.
∂ Biserica romano-catolica de la Turda - (1498-1504) este un exemplu
arhitectonic in stilul artei feudale transilvanene.
Evenimente culturale
Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase
festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International
“Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicala clujeana”, Festivalul dansurilor barbatesti
din Transilvania, Festivalul international de film “Transilvania”, Festivalul international
de animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor deschise,
Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest,
targurile si expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.
Etnografie si folclor
Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare
atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la
Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc.
Monumente din epoca moderna

7
  Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902.
 Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceasta
cladire, se organiza Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un
memoriu in numele intregii natiuni romane din Transilvania prin care se cerea
egalitatea cu celelalte natiuni.
 Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera a
arhitectului Carol Meixner.
 Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo, construit
in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri.
 SIinagoga Neologa - Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul
Memorial al Deportatilor, a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner
Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887. Devastata de legionari in
ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In septembrie
1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii
datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din
Romania in anul 1951.
 Teatrul si Opera Maghiara - Aceasta cladire s-a construit intre anii 1909-1910, in
locul unui teatru de vara ce data din anul 1874. Ansamblul teatru-opera are o
capacitate de 1000 de locuri si functioneaza in aceasta cladire din anul 1920.

ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE

Analiza infrastructurii turistice

Unitati de cazare
Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare se clasifica in1:
 Hoteluri si moteluri
 Hanuri turistice
 Cabane turistice
 Campinguri si unitati de tip casuta
 Vile turistice si bungalouri
 Tabere de elevi si prescolari
 Pensiuni turistice
 Pensiuni agroturistice
 Hoteluri pentru tineret
 Hosteluri
 Popasuri turistice
Instalatii de transport
Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale
feroviare şi rutiere care-i asigură legături lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea,

1
Anuarul Statistic 2007

8
aeroportul din municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării
atât pentru cerinţele judeţului cât şi pentru ale unor localităţi limitrofe.
Transport aerian - este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-Napoca.
Transport feroviar - Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare
importanta: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la
Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu multiple ramificatii
Transport rutier - Un rol important il au drumurile europene E 60, Bors-Oradea-
Constanta (care traverseaza sud-vestul judetului Cluj, artera importanta pentru
turismul de transit) si E 576, Cluj Napoca-Suceava
Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport pentru persoane si
marfa in extindere, care ofera curse interne si europene (in special legaturi cu Italia).
Agentiile turistice ofera, de asemenea, curse charter externe turistilor catre cele mai
solicitate zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bors, care se afla in faza
de constructie, va facilita accesul turistilor si al marfurilor din si spre destinatiile interne
si internationale.

Analiza generala a infrastructurii

Trasee turistice rutiere
• Cluj-Napoca-Dej-Catcau
• Cluj-Napoca-Huedin-Bucea
• Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii
• Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica
• Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci
• Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej
Telecomunicatii
Activităţile de telefonie 2 în anul 2005
Abonamente Convorbiri telefonice (mii minute)
1)
telefonice Interne
Fix Acces
- la sfârsitul Fix –
Internationale - special
anului- Interurbane Locale Mobil
Fix internet
( număr)

157991 23075
31974
3 5476 24196 800 61089
Sursa:Anuarul Statistic 2007

Activitatea economica

Cifra de
Judetul - Activitati afaceri (mld
(sectiuni CAEN) lei)
Total 22767
Industrie extractivă 117
Industrie prelucrătoare 4789

2
Numai la reţeaua telefonică fixă a ROMTELECOM S.A

9
 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1569
Construcţii 2182
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi
motocicletelor 10284
şi a bunurilor personale şi casnice
Hoteluri şi restaurante 289
Transport, depozitare şi comunicaţii 1909
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi
de
servicii prestate în principal
întreprinderilor 1) 1285
Învăţământ 10
Sănătate şi asistenţă socială 64
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi
personale 269
1)
Include activitatea de cercetare
Sursa:Anuarul Statistic 2007

Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat

numar
unitati
Dispensare Centre de
Anii Spitale Policlinici medicale sanatate
200
2 19 1 9 3
200
3 19 1 7 2
200
4 19 1 6 3
200
5 19 1 6 3
200
6 19 1 6 2
Sursa: Anuarul Statistic 2007

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2006

Număr unitati

10
 Total 205
Hoteluri şi moteluri 47
Hanuri turistice 1
Cabane turistice 7
Campinguri şi unităţi 3
tip căsută
Vile turistice şi 33
bungalouri
Tabere de elevi şi 1
preşcolari
Pensiuni turistice 16
Sate de vacanţă -
Pensiuni agroturistice 91
Hoteluri pentru tineret 2
Hosteluri 2
Popasuri turistice 2
Spaţii de cazare pe -
nave
Sursa: Anuarul Statistic 2007

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la

31.07.2006

23%

45%
4%
3%
1%

16%
8%

Hoteluri si moteluri Altele Cabane turistice

Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

11
 Capacitate de cazare
Indicii de utilizare
În funcţiune Sosiri Înnoptări
Anii Existentă netă a capacităţii
(mii locuri- (mii) (mii)
(locuri) în funcţiune (%)
zile)
2002 5325 1715,6 168,0 315,4 18,4
2003 4606 1446,0 214,0 409,0 28,3
2004 5095 1659,0 258,0 457,0 27,5
2005 6669 2032,0 281,0 511,0 25,2
2006 6866 2247,0 319,0 576,0 25,6
Sursa: Anuarul Statistic 2007

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Durata medie a sejurului

Durata medie a
Anii Sosiri Innoptari sejurului Sj
2002 168,0 315,4 1,877
2003 214,0 409,0 1,911
2004 258,0 457,0 1,771
2005 281,0 511,0 1,819
2006 319,0 576,0 1,806

Sj = Nr.innoptari / Nr sosiri
Se observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse
turistice. Durata medie a sejurului descreste in anii 2004 fata de 2003 si 2006 fata de
2005, chiar daca numarul sosirilor si al innoptarilor creste de la an la an.

12
 Durata medie a sejurului

1,950

1,900

1,850
nopti/turist
1,800

1,750

1,700
2002 2003 2004 2005 2006

Indici de dinamica
Ii/1= yi / y1 –baza fixa
Ii/i-1= yi/yi-1 – baza mobila

Sosiri _
Anii yi I (%) R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)
2002 168,0 - -
2003 214,0 127,38 127,38
2004 258,0 153,57 120,56
117,38

17,38

2005 281,0 167,27 108,91

2006 319,0 189,88 113,52

Se observa ca, in 2006 fata de 2002, numarul turistilor sositi in judetul Cluj a
crescut cu 89,88%, la o crestere medie anuala de 17,38%. Cea mai mare crestere se
inregistreaza in anul 2004, cand numarul sosirilor creste cu 26,19% fata de 2003 si cu 53,
57 fata de anul de referinta, 2002.
Innoptari _
Anii yi I (%) R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)
2002 315,4 - -
2003 409,0 129,68 129,68
2004 457,0 144,90 111,74
116,25

16,25

2005 511,0 162,02 118,82

2006 576,0 182,63 112,72

13
 In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste si numarul innoptarilor,
insa cu un procent mai scazut. Fata de 2002, in 2006 numaul innoptarilor creste cu
82,63%, cu o crestere medie anuala de 16,25%.

PREVIZIUNEA CIRCULATIEI TURISTICE

Pentru a previziona evolutia turistilor pentru perioada 2008-2010 se vor utiliza

urmatoarele metode: metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar si
metoda sporului liniar si se va alege metoda pentru care coeficientul de variatie (v), este
mai mic.
n 2

∑i=1  yi − yi 
 ~
σ
v= ×100
σ = _
y
n
a) Metoda sporului mediu
n
y − y1
∆= n = 37,75 _ ∑y i

n −1 y= i =1
= 248
n
n 2
 ~
 σ
∑  y i − y i v= ×100 = 22,44%
σ = i =1   = 55,67 _
y
n
ỹi = y1 + ∆̃*
Anii Sosiri ti ti (yi – ỹi)²
2002 168,0 0 168 0
2003 214,0 1 205,75 68.06
2004 258,0 2 243,5 210.25
2005 281,0 3 281,25 0.0625
2006 319,0 4 319 0

b) Metoda indicelui mediu de dinamica

14
 _
Anii Sosiri t ỹi = y1* I (yi – ỹi)²
2002 168,0 0 168 0
2003 214,0 1 197,20 282,24
2004 258,0 2 231,47 703,84
2005 281,0 3 271,70 86,49
2006 319,0 4 319 0

n 2
 ~
 σ
∑  y i − y i v= ×100 = 86,49%
σ = i =1   = 214,51 _
y
n

c) Metoda trendului liniar

ỹi= a + b*ti
n

−
∑ y *t i i

a = y = 248 b= i =1
n =36,9
∑t
i =1
i
2

Anii yi ti ti² yi* ti ỹi (yi –

ỹi)²
2002 168,0 -2 4 -336 172,2 17,64
2003 214,0 -1 1 -214 211,1 8,41
2004 258,0 0 0 0 248 100
2005 281,0 1 1 281 284,9 15,21
2006 319,0 2 4 638 321,8 7,84

n 2
 ~
 σ
∑ y
 i − y i v= ×100 = 12,02 %
σ = i =1   = 29,82 _
y
n

In urma calculelor se va alege pentru previziunea evolutiei sosirilor metoda trendului

liniar.

Anii ti ỹi= a + b
ti
2007 3 358,7
2008 4 395,6

15
 2009 5 432,5

In urma previzionarii, s-a constatat mentinerea tendintei de crestere a numarului

de turisti in structurile de cazare din judet.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata

valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât pentru
ofertanţi cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la :
 schimbări de mentalitate
 stimularea pe multiple căi a iniţiativei private
 responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să
conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi
 reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice
 o susţinută campanie publicitară atât în ţară cât şi peste hotare.
Ca actiuni de promovare a judetului Sibiu in programul de dezvoltare, se pot inscrie
urmatoarele:
1. Constituirea unei reţele de baze destinată turismului curativ pe seama apelor
termale şi minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staţiuni sau a înfiinţării
altora, Judeţul Cluj participă prin următoarele locaţii posibile: Turda-Băi, Ocna Dej,
Cojocna, Băiţa, Leghia
2. Afirmarea turismului rural în unele areale din Munţii Apuseni (Mărişel-Beliş,
Călăţele, Răchiţele, Valea Iadului), dar şi din Câmpia Transilvaniei (zona cu iazuri şi
heleşteie) Depresiunea Huedin (Sâncrai, Izvoru Crişului) sau din Podişul Someşan.
3. Dezvoltarea turismului în zonele periurbane, îndeosebi ale aşezărilor urbane
vechi, cu dotări culturale şi, deci, cu o cerere turistică mai importantă (Cluj Napoca,
Turda, Dej etc).
4. Dezvoltarea speoturismului şi a turismului cinegetic ca forme de agrement de
mare competitivitate internaţională prin amenajarea unor peşteri din munţii Apuseni
precum şi a unor parcuri de vânătoare specializate (urs, cerb, mistreţ, căprior, fazan).
5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier,
turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,).
6. Punerea integrală în valoare a resurselor turistice climatice montane prin
sporturi de iarnă (ski, săniuţe, bob) în munţii Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa şi Bihor.
Amenajări de pârtii, baze de cazare şi transport pe cablu (Băişoara, Beliş-Fântânele,
Vlădeasa, Vârfuraşul).
7. Valorificarea oportunităţilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de
baze localizate de-a lungul căilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la
intersecţia acestora cu DJ-urile.
8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o largă adresabilitate „Circuitul
caselor memoriale” „Circuitul salinelor”),
9. Crearea unei oferte turistice autentice, originală, bazată pe specificul local sau
regional (gastronomie, folclor, ambient)

16
 10. Înfiinţarea unui Centru Regional de Management şi Informare Turistică, la
Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia în principalele areale turistice din judeţ (Dej-
Gherla, Huedin, Turda-Câmpia Turzii) şi, evident, din Regiunea de Nord-Vest.

Bibliografie

Anuarul statistic 2007

www.cluj.insse.ro
www.cluj.insse.ro
www.cjcluj.ro
www.viaromania.ro
www.cjnet.ro
www.ici.ro/romania
www.clujonline.ro
www.tourismeguide.ro
www.judetulcluj.ro
www.romaniapitoreasca.ro
www.ro.wikipedia.org

17