Valorificarea potentialului turistic al judetului

Cluj

1.Localizarea si caracterizarea judetului

Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg,

latină Claudiopolis, poloneză Kluż) este reședința județului Cluj, precum și una
dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai
probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea
pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are
semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O
altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus
sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa

«stăvilar, baraj»).

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5
km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia
Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se
întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare
ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare
de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu
înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea
maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia
Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684
m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri,
cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum
în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.

Cluj-Napoca, văzut de pe Dealul Feleacului

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul
Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș,
Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare
cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice
cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul orașului (cum ar
fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul
mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare
de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul
orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea
Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la
iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura
medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii
iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar
maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge
663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În
ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori
scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde,
crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). Zona metropolitană Cluj-
Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu,
Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu,
Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla,
Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare
al acestei unități. Populația orașului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori
(la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Institutului
Național de Statistică, orașul avea, în anul 2009, o populație de 306 009 locuitori, fiind al
patrulea ca populație din România,[10] după București, Iași și Timișoara. Proiectul zonei
metropolitane ar urma să sporească potențialul demografic al municipiului cu încă aproape
30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Comunități de expați în Cluj Tunisia - 836 de persoane Turcia - 553 Italia - 361 Germania - 259
Franța - 207 Maroc - 198 SUA - 135 Israel - 112 Mauritius – 110 Marea Britanie - 106

Populația municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori[11] (43,1% din populația
județului și 65% din populația urbană) față de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu
3,2%. Această scădere a populației se explică prin emigrația unui număr semnificativ de cetățeni
ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată a natalității scăzută.

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care
asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și
pentru marfă.

Drumuri de interes național și european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena).

Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-
Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european. De
asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9
European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența
fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate,
augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.

Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din
România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent
există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).
Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale
românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Se poate menționa că în anul 2007 prin gara
orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică
Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni (CLJ), amplasat în partea estică a
orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul
orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de
pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum
realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de
balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii
ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 834 400 de
pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366
pasageri. Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre
aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais),
Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano
(Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza,
Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București
Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier). Vara există curse charter regulate
spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.

Străzi

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități
moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se
realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de
autobuz, troleibuz și tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi de asemenea
foarte util.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului
activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau
23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și
115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată
la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ținând seama și de patrimoniul firmelor,
active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de
milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria,
Luxemburg, Italia și Statele Unite.

Bulevardul Eroilor și Catedrala greco-catolică

Sectorul serviciilor financiare și cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a
înregistrat două importante tranzacții în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de
către UPC Europa și a societății Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată
dezvoltarea rețelei și diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a
deschis 100 de unități, ajungând pe locul patru în țară după numărul de unități. Pe lângă acestea,
Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Ardaf (asigurări),
Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) și altele.
Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei,
printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie,
textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine
care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van
Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populației.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este
cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au
explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii
străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din
România). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului
Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului.[21]
Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19
oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul
de oameni bogați din România.[22]

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

Potentialul natural:-Relifeful: In judetul Cluj predomina relieful deluros in proportie de aproximativ

2/3 din suprafata judetului, restul de 1/3 fiind constituit din relief muntos. Campiile lipsesc in totalitate,
acestea fiind suplinite de luncile riurilor Somes si Aries. Muntii, situati in partea de sud-vest a judetului, fac
parte din grupa Muntilor Apuseni avand o mare complexitate din punct de vedere geologic. Muntii
Apuseni ocupa mai putin de o treime din suprafata judetului, fiind reprezentati de masivele Vladeasa
(1842 m) si Muntele Mare (1826 m) ,precum si de muntii Gilaului, respectiv extremitatea nordica a
Muntilor Trascaului. Zona deluroasa cuprinde partea sud-estica a Podisului Somesan, pe cea nord-
vestica a Campiei Transilvaniei, precum si masivul Feleacului

-Hidrografie: Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de râuri, lacuri
si ape subterane.Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului,
Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul,
Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei
Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime
de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de
parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea
sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor
numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o
suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m ,declarat.

-Vegetatie: Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel,
pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor.
Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele
Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele
predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de
foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica
pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si
carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de
550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi
paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte
a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat
de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si
specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de
munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul
brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit
jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul
de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt
reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana -
in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia
Transilvaniei.

- Lista rezervațiilor naturale din

județul Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Suprafața
Denumire Localizare
(ha)
Parcul Munții Apuseni Comuna Beliș 6200
Cariera Corabia Comuna Gilău, satul Someșu Rece 2,0
Peștera Vârfurașu Comuna Mărgău, satul Răchițele 1,0
Fânațele Suatu I și II Comuna Suatu 9,2
Fânațele Clujului – Copârșaie Cluj-Napoca 1,5
Fânațele Clujului – Valea Lui Craiu Cluj-Napoca 1,0
Valea Morilor Comuna Feleacu 1,0
Pârâul Dumbrava Comuna Ciurila 0,5
Comunele Mihai Viteazu și Petreștii de
Rezervația Cheile Turzii 104,0
Jos
Rezervația Lacul Știucilor Comuna Fizeșu Gherlii 26,0
Rezervația Valea Legiilor Comuna Geaca 13,5
Făgetul Clujului Cluj-Napoca 10,0
Peștera Mare de pe Valea Firei Comuna Mărgău 2,0
Peștera din Piatra Ponorului Comuna Mărgău, satul Răchițele 2,0
Gipsurile de la Leghia Comuna Aghireșu, satul Leghia 1,0
Situl fosilifer Corușu Comuna Baciu, satul Corușu 2,0
[1]
Molhașul Mare de la Izbuc Comuna Beliș 8,0
Cheile Baciului Cluj-Napoca 3,0
Cheile Turenilor Comuna Tureni 25,0
Sărăturile și Ocna Veche Turda 10,0
Stufărișurile de la Sic Comuna Sic 2,0
Dealul cu Fluturi Comuna Viișoara 20,0
Pădurea Ciuașului Comuna Țaga 3,0

Potentialul antropic: Cultură

Pentru detalii, vezi: Cultura în Cluj-Napoca.

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduiește o serie de instituții și centre culturale și

educaționale.

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”

Teatrul Național „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu,
reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907
după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională
Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, Prima Operă Națională a țării.
În oraș funcționează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici
se află și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de concerte, înființată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Național de Artă, găzduiește multe colecții de artă importante:
opere ale artiștilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiață, Nicolae Grigorescu,
Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști
străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe
lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul
Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa
memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.
Câteva case de editură își au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință,
Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela
45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Palatul Bánffy, interior

Municipiul Cluj-Napoca găzduiește și o serie de instituții culturale străine:

• Centrul Cultural Francez

• Centrul Cultural American „J.F. Kennedy”
• Centrul Cultural Britanic
• Centrul Cultural German Cluj-Napoca (Deutsches Kulturzentrum Klausenburg)
• Centrul Cultural Italian
• Centrul de Artă și Cultură Japoneză
• Centrul Cultural Sindan
• Centrul Cultural Coreean

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul
Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea
cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în
orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în
România, gala decernării premiilor MTV România.
Kürtőskalács la Cluj

[modifică] Festivaluri

• Festivalul Internațional de Film Transilvania

• Comedy Cluj
• Serile Filmului Gay
• Festival "Temps d'images"
• Festivalul Internațional de Chitară Transilvania
• Toamna Muzicală Clujeană
• Transilvania Jazz Festival

[modifică] Gastronomie

• Năsal - un caș regional, unic în lume

• Varză à la Cluj
• Kürtőskalács

[modifică] Educație
Pentru detalii, vezi: Învățământul în Cluj-Napoca.

Universitatea Babeş-Bolyai - în interiorul clădirii centrale

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 45 500 de
studenți în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană și 4 în
engleză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei,
cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, orașul
găzduiește alte opt universități, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de
Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea
de Artă și Design, precum și un număr mare de licee (v. Învățământul în Cluj-Napoca). În 1872,
împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită
Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). După sfârșitul primului război
mondial, la data de 12 mai 1919 se înființează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj,
denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universități românești a
fost Sextil Pușcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost
mutată la Sibiu și Timișoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război
mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a
fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit
temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost
mutată înapoi la Seghedin și redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din țară. Cele
mai importante sunt:

• Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;

• Biblioteca Academiei (filiala);
• Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituții educative sau culturale.

Monumente și clădiri

• Biserica "Sfântul Mihail"

• Biserica Reformată
• Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
• Catedrala "Schimbarea la Față", a Episcopiei de Cluj-Gherla
• Biserica "Calvaria"
• Biserica Franciscană
• Casa și Statuia lui Matia Corvin
• Palatul Bánffy
• Biserica Piariștilor
• Teatrul Național și Opera Română
• Bastionul Croitorilor
• Biserica Bob

[modifică] Muzee

• Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.

• Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - expozițiile permanente sunt
împărțite pe secțiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
• Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel
mai mare de acest gen din România.
• Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România și al
șaselea din Europa.
 • Muzeul de Speologie "Emil Racoviță" - singurul muzeu din România dedicat
memoriei savantului Emil Racoviță și științei peșterii.

Viața religioasă

Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor

Templul Memorial al Deportaţilor din Cluj

Biserica Ortodoxă din Deal, prima biserică ortodoxă din Cluj (sec. al XVIII-lea)

Pentru detalii, vezi: Religia în Cluj-Napoca.

Municipiul Cluj

Confesiune 2002[
1930[23] 24]
a

26,69 12,20
Reformați
% %

Greco- 22,62 05,81

catolici % %

Romano- 20,12 05,52

catolici % %

13,39 00,07
Mozaici
% %

11,84 69,20
Ortodocși
% %

02,40 00,19
Luterani
% %

02,11 01,06
Unitarieni
% %

00,22 01,19
Baptiști
% %

0< 0,01 02,60

Penticostali
% %
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au
sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe
sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

• Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului (ortodoxă),

• Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică),
• Episcopia Reformată a Ardealului,
• Episcopia Unitariană,
• Episcopia Evanghelică.

[modifică] Lăcașuri de cult

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

• Biserica Bob
• Biserica Evanghelică-Luterană
• Biserica Franciscană
• Biserica Ortodoxă din Deal
• Biserica Piariștilor
• Biserica Reformată
• Biserica Calvaria
• Biserica Sf. Petru și Pavel
• Biserica Sfântul Mihail
• Biserica Unitariană
• Biserica cu Cocoș
• Sinagoga Neologă (Templul Deportaților)

3.Analiza infrastructurii; Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl
traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale,
atât pentru călători cât și pentru marfă.

Drumuri de interes național și european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena).

Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-
Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european. De
asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9
European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența
fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate,
augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.

Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din
România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent
există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).
Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale
românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Se poate menționa că în anul 2007 prin gara
orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică
Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni (CLJ), amplasat în partea estică a
orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul
orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de
pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum
realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de
balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii
ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 834 400 de
pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366
pasageri. Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre
aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais),
Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano
(Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza,
Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București
Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier). Vara există curse charter regulate
spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.

Străzi

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități
moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se
realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de
autobuz, troleibuz și tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi de asemenea
foarte util.

Proiectul Autostrada Transilvania

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca -

Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii
Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila -
Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În
2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea
Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între
Guvernul României și compania americană Bechtel.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415

km, ce pornește din centrul României, de la nord-vest de Brașov, ajungând la Oradea, la granița
cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă

următoarele orașe: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea.
Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va
parcurge podișul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord
Carpații Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ
130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest
(Gilău) - au fost inaugurați pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 și va avea o limită
admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania
americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka
Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte

În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orașului, cu

rolurile de a decongestiona traficul din centrul orașului și a preîntâmpina accidentele care au loc
pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se
produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morți și răniți, în special pe tronsonul
cunoscut sub numele de „Curba Morții”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

Atracţii naturale şi zone de agrement

Grădina Botanică „Alexandru Borza” (Str. Republicii nr. 42)

Muzeu naţional, grădina a fost fondată în 1872, având o suprafaţă iniţială de 4,3
hectare. Prin grija prof. A. Richter suprafaţa sa a crescut la 9,6 hectare. În 1920,
prof. Alexandru Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi grădini botanice,
a cărei amenajare s-a realizat între 1920-1930.

În prezent, grădina are 14 hectare şi o diferenţă de nivel de 20 m şi este împărţită

în mai multe sectoare, adăpostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Grădina
mediteraneeană, Rosarium, Grădina japoneză), sectorul fitogeografic (plantele sunt
aşezate după asociaţiile lor naturale – Grădina Romană), sectorul sistematic
(plantele sunt rânduite după principii filogenetice), sectorul economic şi medicinal,
sectorul plantelor rare şi endemice din flora României. Remarcabile sunt cele două
grupe de sere cu o suprafaţă de 3500 mp, cu plante tropicale de interes ştiinţific şi
utilitar.

În incinta Grădinii Botanice funcţionează Institutul Botanic, cu cele două

componente: Muzeul botanic (6.910 piese botanice reprezentând exponate de
plante indigene şi exotice) şi Herbarul (660.000 de file de plante uscate – coli de
herbar - aşezate în dulapuri speciale).

Sub redacţia Grădinii Botanice se editează publicaţii de specialitate (Catalogul de

seminţe, Contribuţii botanice etc.).

Parcul Central „Simion Bărnuţiu”

Cu o vechime de peste 180 de ani, este unul dintre principalele locuri de recreere
din Cluj-Napoca, fiind situat pe malul Someşului Mic.

Istoria parcului începe în anul 1827, când Asociaţia de Binefacere a Femeilor a

închiriat terenul cu scopul de a înfiinţa un loc de recreaţie. Parcul a fost deschis
publicului la începutul anilor '30 ai secolului al XIX-lea, având iniţial numele de
Parcul Poporului.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost înfiinţată Comisia Parc, cu atribuţii în

administrarea parcului. Ulterior, au fost amenajate aleile şi lacul şi a fost construit
pavilionul de muzică. Tot în parc a fost inaugurat Teatrul de Vară, cu o secţie de
cinematografie, astăzi fiind sediul Teatrului Maghiar de Stat. Lângă parc a
funcţionat, în perioada interbelică, Şcoala superioară pentru fete De Gerando,
numită după prima directoare, Antonina De Gerando. În prezent, clădirea aparţine
Universităţii Babeş-Bolyai şi adăposteşte Facultatea de Chimie. În parc se află
statuile lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, ridicate la sfârşitul anilor 1960, şi
clădirea Secţiei de Pictură a Universităţii de Arte şi Design „Ion Andreescu”.

În ultimii ani, parcul nu a mai beneficiat de investiţii masive, dar s-a început
refacerea aleilor, iar lacul a fost populat cu diverse specii de peşte, suprafaţa
luciului de apă fiind străbătută de raţe, hrănite cu generozitate de copii şi
îndrăgostiţi.

Dealul Cetăţuia
Situat la o altitudine de 405 m, are aspectul unui platou care separă valea
Someşului Mic de cea a Nadăşului. Versantul nordic, mai lin, a făcut posibilă
dezvoltarea de locuinţe, în timp ce versantul sudic, mai abrupt, a fost amenajat cu
scări de acces şi alei.

Pe platou a fost construită o fortificaţie în sistem Vauban (secolul al XVIII-lea), de

către austrieci, iar istoria recentă consemnează ridicarea Hotelului „Belvedere”, o
construcţie masivă şi modernă.

Dealul Cetăţuia reprezintă, totodată, şi un important punct de belvedere, tot aici

fiind amplasată Crucea de pe Cetăţuie, care aminteşte de martirii Revoluţiei de la
1848.

Dealul şi Pădurea Hoia

Se află la vest de Dealul Cetăţuia şi reprezintă un important loc de agrement de

week-end. Versantul nordic este acoperit cu o pădure mixtă de carpen, corn, alun,
măr sălbatic, salcâm, gorun etc., cu numeroase poieni înflorite în care, periodic, se
desfăşoară diferite concerte. Fauna este bogată şi diversificată, fiind reprezentată
de mamifere (şoareci de câmp, pisici sălbatice, vereriţe, mistreţi, iepuri de câmp,
guşteri ş.a.), păsări (lilieci, mierle, cuci, cucuvele etc.). Partea nord-vestică este
marcată de pârâul Lungul, care a săpat Cheile Baciului - arie protejată de interes
naţional, unde sunt conservate in situ elemente fosilifere din Oligocen. În apropiere
de Pădurea Hoia se află şi Parcul Naţional Etnografic „Romulus Vuia”, primul de
acest gen din România.

Pădurea Hoia este renumită în lume pentru prezenţa fenomenelor paranormale,

însă acestea au o bază ştiinţifică prea puţin studiată. Totuşi, în anul 1968 un clujean
a fotografiat un OZN, fotografie care pare autentică, după părerea specialiştilor.

Pe Dealul Hoia se află statuia legendarului cioban Donath, despre care se spune că
ar fi anunţat autorităţile de sosirea iminentă a turcilor (secolul al XVII-lea – n.n.),
care încercau să devieze cursul Someşului prin străpungerea dealului în locul numit
până astăzi Tăietura Turcului, iar apoi, asemeni alergătorului de la Marathon, din
cauza efortului şi a emoţiilor, ar fi murit.
Făgetul Clujului

Zonă naturală protejată şi monument al naturii de interes naţional, cuprinde

arborete natural cu gorun şi fag. Suprafaţa ariei protejate este de 10 ha şi conservă
specii naturale şi habitate importante din punct de vedere faunistic, floristic şi
forestier. Poate fi vizitată în scop ştiinţific, educativ şi de agrement, oferind
posibilităţi de turism şi agrement de week-end în împrejurimile Clujului.

Fânaţele Clujului cu perimetrele Copârşaie şi Valea lui Craiu

Rezervaţie botanică cu o vegetaţie specifică zonelor de stepă din Europa

Răsăriteană şi Asia, ocupă o suprafaţă de 2,5 ha, la 3-4 km nord de municipiul Cluj-
Napoca. Rezervaţia este renumită şi prin faptul că aici trăieşte vipera de fâneaţă
(Vipera ursinii rakosiensis).

Băile Someşeni

Situate pe malul drept al Someşului Mic, la o altitudine medie de 330 m, sunt în

prezent integrate complet municipiului, la cca 4 km de zona centrală. Băile prezintă
interes prin apele curative, izvoarele minerale cu ape bicarbonatate, radioactive,
cloruro-sodice şi nămolul sapropelic cu calităţi terapeutice remarcabile în
tratamentul unor afecţiuni digestive, ginecologice, ale aparatului locomotor,
sistemului nervos periferic etc.

Structurile de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică,

în judeŃul Cluj, în anul 2004
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ Număr unitaŃi
Total 143
Hoteluri si moteluri 39
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 3
Hanuri turistice 1
Cabane turistice 5
Campinguri si unităŃi tip căsuŃă 4
Vile turistice si bungalouri 31
Tabere de elevi si prescolari 1
Pensiuni turistice urbane 15
Pensiuni turistice rurale 43
Popasuri turistice 1
Sate de vacanŃă -
SpaŃii de cazare pe nave -
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005
Tabelul 2.
Capacitatea si activitatea de cazare turistică, în judeŃul Cluj, în anul 2004
Capacitatea de cazare Indicatori ai activităŃii turistice
Existentă
(locuri)
În funcŃiune
(mii locurizile)
Sosiri
(mii)
Înnoptări
(mii)
Indici de utilizare netă
a capacităŃii în
funcŃiune (%)
JudeŃul
Cluj
5095 1659 258 457 27,5
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005
Capacitatea de cazare reprezintă elementul esenŃial al bazei materiale
turistice de care este dependentă dezvoltarea activităŃilor turistice. Se remarcă o
evoluŃie în timp a categoriilor de cazare, pornind de la componenta clasică, vila
(existentă încă din perioada antică romană), cabana (unitate adaptată turismului
montan), hotelul. În perioada postbelică a fost reconsiderată o altă formă de
cazare tradiŃională - hanul turistic - devenit motel prin adaptatrea funcŃională la
specificul turismului automobilistic, popasul turistic, adaptat de asemenea unui
turism de masă cu o mobilitate accentuată rutieră. O trăsătură comună a acestora
era apartenenŃa la proprietatea de stat, chiar dacă unităŃile sub aspect
organizatoric erau utilizate de diferite instituŃii turistice sau neturistice. După
1990, se remarcă apariŃia altor forme de cazare care îsi datorează existenŃa si
funcŃionalitatea unor instituŃii private (pensiuni turistice, sate de vacanŃă,
pensiuni familiale legate de turismul rural, bungalow).
Agricultura – StiinŃă si practică nr. 3–4 ( 59-60 )/ 2006
5
Tabelul 3.
Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică, pe tipuri de
structuri de primire turistică, în
judeŃul Cluj
număr
2005 2006
Tipuri de
structuri de
primire turistică aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.
Total judeŃ 26416 26068 24993 25124 17799 16853 21175 25454 22075 32329 29916 29564 28721
din care:
Hoteluri 18006 18079 17641 18757 11479 10675 14241 17213 14142 22244 19610 18421 17079
Moteluri 395 290 256 256 245 255 277 681 678 724 697 763 755
Vile turistice 2105 2227 2616 2532 2083 2138 2364 2780 2196 3064 2844 2786 2816
Cabane turistice 545 351 195 143 317 252 247 298 357 395 518 663 648
Pensiuni
turistice urbane
1744 1597 1429 1277 1291 962 1098 1242 1184 1544 1541 1570 1698
Pensiuni
turistice rurale
2456 2233 1690 1455 1778 1961 2260 2381 2663 3015 3291 3594 3879
Sursa: Buletinul statistic lunar, al judeŃului Cluj, aug.- dec.2005- ian.- aug. 2006
Agricultura – StiinŃă si practică nr. 3–4 ( 59-60 )/ 2006
6
Tabelul 4.
Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică,
pe tipuri de structuri de primire turistică
Număr
Tipuri de 2005 2006
structuri de
primire turistică aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.
Total judeŃ 47758 48839 46130 45559 31990 31364 36977 46655 41219 58576 55017 56017 49416
din care:
Hoteluri 32632 34871 33560 34719 21706 21243 25783 32942 27753 41444 37415 37092 29580
Moteluri 557 403 464 455 483 465 509 931 944 1003 991 1114 1101
Vile turistice 3342 3375 3913 3794 2848 2895 3348 4019 3456 4635 4465 3950 3934
Cabane turistice 1143 899 405 286 519 436 426 512 620 708 886 1443 1481
Pensiuni
turistice urbane
2914 2583 2314 2081 2099 1474 1661 2096 1831 2626 2553 2484 2722
Pensiuni
turistice rurale
4925 4398 3658 3160 3656 3993 4286 4925 5384 6076 6673 7317 7821
Sursa: Buletinul statistic lunar, al judeŃului Cluj, aug.- dec.2005- ian.- aug. 2006
Agricultura – StiinŃă si practică nr. 3–4 ( 59-60
)/ 2006
6
Tabelul 5.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare
%
2005 2006
aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.
Total judeŃ 26,3 27,8 25,3 25,8 17,2 17,0 21,6 24,8 22,5 30,9 29,7 29,3 25,8
Sursa: Buletinul statistic lunar, al judeŃului Cluj, aug.- dec.2005- ian.- aug. 2006.