UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ALIMENTAŢIE ŞI TURISM

TEMA:
Dezvoltarea turismului in Bucovina

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL DEZVOLTARII IN INDUSTRIA TURISMULUI

 CUPRINS
Capitolul 1. – Descrierea si amplasarea regiunii
1.1.Cadru general
1.2.Amplasare
1.3.Acces
Capitolul 2. – Potentialul turistic
2.1. Potential turistic natural
a. Relieful
b. Clima
c. Patrimoniul natural
2.2. Potential turistic antropic
a. Patrimoniul arhitectural
b. Patrimoniul istoric
c. Patrimoniul cultural
d. Ambianta locala
e. Activitati recreationale
Capitolul 3. – Infrastructura
3.1. Servicii de transport şi aferente
3.2. Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtii de schi
Capitolul 4. – Indicatori turistici
4.1. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe
tipuri de structuri de primire turistică
4.2. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe
tipuri de structuri de primire turistică
4.3. Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Capitolul 5. – Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina
Capitolul 6. – Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina
6.1. Misiune
6.2. Obiective
6.3. Plan de actiuni
6.3.a. Resurse
6.3.b. Programul de Evaluare şi Examinare Tehnic (PERT)
Concluzii
Bibliografie
Capitolul 1. – Descrierea si amplasarea regiunii

1.1. Cadru general

Bucovina este o regiune istorică din nord estul României, teritoriu căreia i se suprapune
azi judeţul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei (regiunea Cernăuti).
Bucovina este una din zonele Romaniei care excelează printr-o cultură populară impresionantă şi
încă vie, materializată în arhitectura populară, port, meşteşuguri tradiţionale, numeroase obiceiuri
calendaristice şi obiceiuri din ciclul vieţii.
Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în
jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în
localităţile învecinate mănăstirilor.
1.2. Amplasare
Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de
8553,5 km patrati (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară.
Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est de lunca larga şi joasă
a Siretului, teritoriul judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş cu faţada largă de
peste 100 km expusă spre est.
Judetul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontiera de stat), la sud cu
judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu
judeţele Botoşani şi Iaşi.
1.3.Acces
Aflată în nordul ţării, Bucovina este legată prin reţeaua de şosele naţionale şi europene de
toate colţurile Romaniei.

 din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85
(DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;
 din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj-Napoca -
Suceava şi pe calea ferată Cluj Napoca- Suceava;
 din nord-vestul tării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul
national DN18 Baia Mare – Sighetul Marmatiei - Iacobeni;
 judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 - Giurgiu
- Bucureşti - Suceava - Siret şi E576 - Suceava - Dej – Cluj Napoca;
 în jurul mânăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic
aeroport pentru avioane de capacitate redusă.
Capitolul 2. – Potentialul turistic
În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţii de turism.
Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse
turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza
tehnico materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistica reală (efectivă)
sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influenta lor în activitatea
turistică duc la delimitarea a doua categorii de potential turistic, si anume: natural si antropic.
Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o
multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear, turismul
rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit, turismul pentru
echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi reuniuni, turismul de
odihnă, recreere şi agrement. Vom urmari pe scurt factorii ce favorizează praticarea diferitelor
tipuri de turism.
2.1. Potential turistic natural
a. Relieful
Bucovina este o zonă care excelează prin bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri,
trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri, cu pădurile sale, cu faună şi floră. Această varietate
oferă regiunii un farmec aparte, ceea ce s-a constituit de-a lungul timpului în unul din
principalele avantaje în alegerea zonei ca destinaţie pentru mulţi turişti.
Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până la râul Prahova, la sud.
Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei, în timp ce în partea
estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-o serie de obcini
paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud.
Rama vestică a regiunii se suprapune culmii munţilor Maramureşului şi Suhardului,
respectiv versantului estic al Munţilor Rodnei şi cel nordic al Călimanilor, aliniament montan cu
rol de limită tranşantă spre regiunile învecinate de la vest. Structurile cristaline vechi ale
primelor trei masive şi vulcanismul intens al Călimanilor explică altitudinile ridicate (2 305 m în
Pietrosul Rodnei sau 2 100 m în Pietrosul Călimanilor) aflate la originea etajării
biopedogeografice complexe (de la pădurile de foioase la pajiştile alpine, de la argiluvisolurile
depresiunilor la solurile brune acidealpine sau litosolurile crestelor şi culmilor înalte). Aici este
cuibărită Depresiunea Dornelor, un spaţiu de tip „ţară” cu o veche populare şi cultură materială şi
spirituală.
A doua treaptă de relief montan, de mai joasă altitudine, este cea a obcinelor (Obcina
Mestecănişului,Obcina Feredeu şi Obcina Mare), culmi domoale a căror înălţime, aidoma unor
trepte, scade de la vest (1588 m în Vf. Lucina) la est (460 m la Păltinoasa).
 Spre est se desfăşoară Podişul Sucevei, cu altitudini de 450-600 m, sculptat în depozite
sarmaţiene, nivelat şi fragmentat în plan minor, în perimetrul căruia, pe Valea Sucevei s-a
individualizat, prin eroziune fluviatilă, Depresiunea Rădăuţi.
Reţeaua hidrografică este relativ densă, Siretul, ce traversează sectorul estic al Podişului
Sucevei printr-un culoar morfologic unic în România ca dezvoltare, colectând prin afluenţii săi,
Suceava şi Moldova, întregul drenaj de suprafaţă al sistemului teritorial. Depresiunea Dornelor
este traversată de Bistriţa, afluent pecare Siretul îl primeşte în afara regiunii de faţă.
Solurile aparţin, predominant, clasei spodosolurilor, cu podzoluri variate structural.
Cambisolurile şi solurile gleice acoperă terenurile mai joase, respectiv cele intens umectate.
b. Clima
În ansamblu, judeţul Suceava beneficiază din punct de vedere termic de o climă relativ
răcoroasă, favorabilă în tot cursul anului atât excursiilor cât şi sejurului. Aşezarea geografică în
nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în judeţul Suceava,
comparativ cu judeţele aflate la sud sau cu cele cu altitudini mici. Aerul de origine nordică aduce
ninsori în anotimpul de iarnă şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe
climatice continentale cu secete vara, cer senin, geruri şi viscole iarna.
Luna cea mai caldă este iulie, a cărei temperatură medie are valori de 18°-19° în podiş şi
12°-16° în regiunea montanã.
Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în zona montana, însa nu pe vârfuri, ci în
depresiuni si pe vai, datorită fenomenului de inversiune termică, foarte frecvent în timpul iernii.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte decât în regiunea deluroasă. Trecerea de
la iarnă la primăvară este bruscă în partea de est a judeţului faţă de partea vestică, unde, pe
vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul se întâlnesc până la sfârşitul
lunii mai şi chiar până la începutul lunii iunie.
Vânturile puternice şi furtunile sunt rare, în zona de munte acestea manifestându-se mai
ales toamna.
Contrastele climatice sunt puternic nuanţate atât de la anotimp la anotimp, cât şi de la o
unitate de relief la alta. Mai ales anotimpurile de tranziţie – toamna şi primavara – au durata şi
caracteristici climatice total diferite în regiunea de munte faţă de regiunea de podiş. Climatul
montan cuprinde areale microclimatice alpine, subalpine, de munţi cu altitudine mijlocie, de
muncei, de depresiuni închise, de vale larga etc.
Climatul de podiş cuprinde areale microclimatice de: pădure, de vale largă, de depresiune
submontană, de depresiune intracolinară.
c. Patrimoniul natural

Varietatea formelor de relief în regiune este direct corelată cu diversitatea formelor ce

alcătuiesc patrimoniu natural. Revelatoare în acest sens sunt numeroasele rezervaţii naturale,
răspândite pe tot cuprinsul judeţului, ce adăpostesc un bogat habitat de floră şi faună. Importanţa
protejării lor constă în fapt în menţinerea echilibrului natural şi al ecosistemului din regiune.
Accesul spre aceste spaţii protejate este în cea mai mare parte dificil din cauza amplasării
acestora în zone înalte, unde de cele mai multe ori infrastructura rutieră nu a fost stabilită.
Deoarece statutul de rezervaţie este adesea încălcat prin acţiuni umane distructive care
duc la degradări ireversibile ale peisajului se fac încercări de educare a unui spirit protector prin
respectarea zonele de campat, locurile de parcare etc.
Rezervatii: Rezervaţia Codrul Secular Slătioara (Câmpulung), Rezervaţia Pietrele
Doamnei – Rarău, Parcul oraşului Dorna, Rezervaţia Fâneţele seculare de la Frumoasa,
Rezervaţia Fâneţele seculare de la Ponoare, Rezervaţia (Quercetumul) de la Crujana, Rezervaţia
Făgetul – Dragomirna, Rezervaţia de la Zamostea Lunca, Rezervaţia Fâneţele seculare de la
Calafindeşti, Rezervaţia fâneţele montane de pe plaiul Todirescu, Rezervaţia Bila-Lala.
2.2. Potential turistic antropic
a. Patrimoniul arhitectural
Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu interesantele fresce interioare şi
exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice,
acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993.
În majoritatea cazurilor, bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru
îngropare. Deşi urmând programul iconografic canonic, fiecare pictor a interpretat scenele în
feluri uşor diferite. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ, Roşul de Humor sau Verdele
de Arbore, pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale
raiului, scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos, povestiri despre începuturile
omenirii şi viaţa după moarte. Prima dată, scenele au fost pictate pe pereţii interiori, apoi extinse
către pereţii exteriori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase, cât şi didactice:
pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand.
Astăzi frescele exterioare sunt admirate anual de mii de vizitatori din întreaga lume,
uimiţi de felul în care straturi subţiri de culoare s-au păstrat aproape intacte de-a lungul a sute de
ani, în partea exterioară a acestor monumente.
Biserici şi mănăstiri: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa,
Mănăstirea Putna, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Arbore, Biserica Pătrăuţi, Mănăstirea
Probota, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Sf. Ioan Suceava, Mănăstirea Părhăuţi.
b. Patrimoniul istoric
Unul dintre cele mai edificatoare elemente în cadrul patrimoniului istoric şi a celui
cultural este reprezentat de Complexul Muzeal Bucovina. În planurile de cercetare ştiinţifică,
colectivul Complexului Muzeal Bucovina şi-a propus şi îşi propune în continuare o serie de
obiective importante avandu-se în vedere efectuarea de cercetări care să acopere întreaga arie a
judeţului, completarea patrimoniului muzeistic, studierea unor aspecte specifice ale istoriei
locale, valorificarea acestor cercetări din punct de vedere muzeistic şi integrarea în circuitul
ştiinţific a celor mai importante rezultate prin publicarea lor.
Amintim: Cetatea de scaun a Sucevei, Curtea domneasca, Cetatea Şcheia Suceava, Hanul
domnesc Suceava, Cimitirul „Pacea” Suceava.
c. Patrimoniul cultural
Potenţialul turistic al regiunii este susţinut de un puternic fond cultural reprezentat de
muzee, case memoriale, ce păstrează încă vie figura unor mari personalităţi culturale romaneşti,
sau alte elemente valorificate în scop turistic : Casa Memoriala Ciprian Porumbescu, Fondul
memorial documentar "Simeon Florea Marian, Monumentul de arhitectură medievală "Mirăuţi",
Burdujeni, Muzeul judeţean, Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, Muzeul obiceiurilor populare
din Bucovina – Gura Humorului, Muzeul Lemnului – Câmpulung Moldovenesc, Muzeul satului
bucovinean, Observatorul Astronomic Suceava, Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava, Casa
memorială "Eusebiu Camilar" din Udeşti, Casa memorială "Mihail Sadoveanu" din Fălticeni,
Casa memorială "Nicolae Labiş" din Mălini, Atelierul de ceramică neagră de la Marginea,
Salina Cacica.
d. Ambianta locala
La un nivel general se poate avea în vedere caracterul etnografic determinat de tradiţia
istorico-socială şi afirmat în tipul aşezărilor, ocupaţiilor, locuinţei, portului, manifestărilor
culturale, spirituale şi în modul de viaţă.
Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au
loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în acest loc din România.
Există multe ocazii de sărbătoare: în primul rand, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi
sărbătorile Sfinţilor importanţi; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de
obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adăugate numeroasele alte manifestări
culturale şi târguri. Printre cele mai reprezentative in acest sens se pot numara: Festivalul
Naţional: Toamnă la Voroneţ, Serbările ocazionate de zilele oraşului Gura Humorului, Serbările
zăpezii – Câmpulung Moldovenesc.
e. Activitati recreationale
Bucovina este cunoscută pentru folclor, costume, mobilier, olărit, tapiţerii şi covoare.
Meşteşugarii continuă tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie. Măşti, costume tradiţionale,
ouă vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii şi covoare care sunt încă elemente ale vieţii
cotidiene.
Suprafaţa mare a pădurilor, raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanătoare, cat şi
cel piscicol să fie deosebit de bogate: 27 fonduri de vanătoare, de un deosebit interes cinegetic:
cerb, caprior, urs, mistreţ, ras, cocoş de mesteacăn etc. si 41 fonduri de pescuit: lostriţă, păstrăv,
ştiucă, crap, clean, etc.
Vânatoarea şi pescuitul şi-au găsit dintotdeauna condiţii, datorită varietăţii formelor de
relief, desimii reţelei hidrografice, gradului mare de împădurire a suprafeţei judeţului. Suceava
deţine cel mai mare fond de vânatoare din ţară: Munţii Bistriţei, Rarăul, Giumalăul, Călimaniul,
Suhardul. În podiş, se vânează (pe lângă unele răpitoare), iepurele şi în ultima vreme fazanul
(Pătrăuţi). Judeţul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe ţară.
Râurile judeţului oferă condiţii deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte,
locul principal îl ocupă păstrăvul şi lipanul, iar în cele de podiş cleanul, mreana, crapul, avatul şi
ştiuca.
Echitatia se practică la herghelia din localitatea Rădăuţi, situată pe strada Bogdan Vodă.
Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în mănejul amenajat în incintă. Pe hipodromul de
lânga crescătorie, se organizează concursuri hipice.
Prelucrarea lemnului este mult apreciată în Bucovina, unde materialul este din belşug.
Lemnul este folosit în special pentru obiecte gospodăreşti, ca şi pentru construirea caselor.
Diferitele părţi ale caselor sunt decorate cu sculpturi, ca şi stâlpii verandei sau poarta curţii.
Zestrele includ, în fara de trusoul de textile, căni de lemn sculptate, linguri, butoaie, polonice şi
vase.
O ocupaţie veche pe aceste meleaguri este olăritul. Sunt bine cunoscute două ateliere,
Rădăuţi, şi Marginea, deasemenea Boroaia şi Dolheşti care merită menţionate. Olăritul familiei
Mogopat în Marginea şi cea a familiei Colibaba din Rădăuţi sunt cunoscute în lung şi-n lat
pentru abilităţile lor.
Bucovina este una dintre putinele regiuni unde tradiţia vopsirii ouălor de Paşti este încă
practicatpă. Cele mai mari şi mai grele ouă sunt transformate în adevărate capodopere cu desene
complicate în verde, roşu, albastru, negru şi galben. In Bordina, Izvoarele Sucevei, Suceviţa,
Breaza, Moldova Suliţa şi Ulma vopsitul ouălor este ocupaţia de bază a femeilor.
Capitolul 3. – Infrastructura
3.3. Servicii de transport şi aferente
Judetul Suceava dispune de o infrastructură de transport dezvoltată şi diversă:
 lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km;
 lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km;
 lungimea drumurilor publice total – 2481 km, din care:
o drumuri publice modernizate - 876 km;
o drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - 508 km;
o drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) - 631 km;
o drumuri naţionale modernizate – 532 km;
o drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km;
o drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km;

Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău –

Suceava -Vicşani.

În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află Aeroportul

Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care asigură legăturile aeriene cu restul României,
precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul
1960, iar din anul 1963 există pista betonata, dispozitiv luminos de apropiere şi platforma de
îmbarcare/debarcare pentru pasageri şi marfa.

Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropierea

municipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localitatile: Putna, Suceviţa, Moldoviţa şi
Voroneţ.

3.4. Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtii de schi

In perioada sezonului rece stau la dispoziţie Pârtia de schi Dealu Negru, de 3000 m
lungime, diferenţa de nivel 400 m, grad de dificultate mediu, pârtia de schi Parc, de 900 m
lungime, înclinare medie de 28,5 grade, diferenţa de nivel 150 m, grad de dificultate mediu.
Pârtia de schi Dealu Negru beneficiază de o instalaţie de transport telescaun, iar pârtia de schi
Parc are în dotare un baby-schi şi un teleschi; pârtia de schi "Runc” – Câmpulung Moldovenesc.
Serviciul Public Salvamont de la Câmpulung Moldovenesc cuprinde un numar de 16
membri şi are în supraveghere 16 trasee turistice montane în masivele Rarău şi Giumalău –
partea nord-vestică.
Salvamont Vatra Dornei: În zona Vatra Dornei, cei 12 membri ai Serviciului Public
Salvamont au în supraveghere 22 trasee turistice montane în masivele Călimani, Suhard,
Giumalău şi Bistriţa.
Capitolul 4. – Indicatori turistici
4.1. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri
de structuri de primire turistică

Tipuri de structuri de primire turistică 2011 2012 2013

Total judeţ (din care este prezentata statistica principalelor
229519 238611 241629
structuri)

Hoteluri 149158 149170 154442

Moteluri 5207 3347 4410

Vile turistice 8339 7620 6585

Cabane turistice 2684 3874 3601

Pensiuni turistice 24530 28848 30202

Pensiuni agroturistice 33920 38785 36067

4.2. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe

tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de structuri de primire turistică 2011 2012 2013

Total judeţ (din care este prezentata
556249 586237 577232
statistica principalelor structuri)

Hoteluri 347064 357182 367725

Moteluri 11305 7335 5374

Vile turistice 24695 15274 14540

Cabane turistice 7213 9670 10841

Pensiuni turistice 66367 65158 65163

Pensiuni agroturistice 78970 102229 82130

4.3. Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitate de cazare Indicii de utilizare

Judeţul Suceava Sosiri Înnoptări netă a capacităţii
Existentă În funcţiune (mii) (mii) în funcţiune
(locuri) (mii locuri-zile)
(%)

2007 6831 2087,4 226,3 535,1 25,6

2008 7029 2101,8 229,1 530,1 25,2

2009 7554 2176,4 209,7 479,4 22,02

2010 8033 2263,6 194,4 460,6 20,3

2011 8835 2439,6 229,5 556,2 22,7

2012 9447 2594,0 238,6 586,2 22,5

2013 9585 2642,6 241,6 577,2 21,8

Capitolul 5. – Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina
În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată Analiza
Swot, rezultatele fiind urmatoarele:
Puncte tari
Generale:
- imaginea externa a României s-a
îmbunătăţit, dar este necesara continuarea
eforturilor în acest sens;
- numărul turiştilor străini sosiţi în
România înregistrează un trend pozitiv;
Potenţialul natural:
-natura intactă, favorabilă dezvoltării unui
turism ecologic şi în natură;
-cadru natural deosebit;
-bogat potenţial cultural.
Componenta de cazare:
-serviciile de cazare sunt acceptabile;
-prestatorii de servicii sunt amabili şi
ospitalieri.
Turismul cultural:
-potenţialul cultural este foarte bun, dar ar
trebui cunoscut şi exploatat mai mult;
este apreciat în mod special potenţialul
cultural al Bucovinei ;
-oferta culturală este foarte diversificată.
Calitatea personalului din turism:
-angajaţii din turismul sucevean se disting
prin amabilitate
buna pregatire profesională.
Gastronomia românească:
- de multe ori depăşeşte aşteptările ;
- mâncarea şi băutura sunt acceptabile din
punct de vedere al calitatii – în special în
restaurante, mai puţin în hoteluri şi
pensiuni.
Ospitalitatea:
- este caracterizată ca fiind foarte bună
oriunde în ţară;
Puncte slabe
Generale :
- infrastructura
- sezonul estival este prea scurt;
- in opinia turiştilor străini nu toate
componentelor prezentate în oferte se
regăsesc şi la faţa locului (componenta
etica a ofertantilor din turism);
- raportul pret calitate nu este intotdeauna
corect;
- deficiente ale infrastructurii turistice;
-lipsa magazinelor de suveniruri (articole
sportive, suveniruri, harti ghiduri, pliante);
-starea de conservare şi de curăţenie a unor
monumente; lipsa semnalizarii turistice;
insuficienta ofertă de agrement; numărul
redus al centrelor de informare turistică; -
lipsa materialelor promoţionale de tipul
broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor
de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din
care turistul să poată afla activităţile şi
evenimentele culturale ce se desfăşoară pe
parcursul sejurului său; lipsa evenimentelor
care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile
din regiune.
Potenţialul natural:
-trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi;
-trebuie controlată poluarea unor ape şi a
unor zone de interes turistic.
Componenta de cazare:
-nu toate hotelurile respecta conditiile
standardelor afişate;
-hotelurile de trei stele sunt insuficiente;
-părerile turiştilor străini legate de cazare
nu sunt tot timpul optime: standardele de
curăţenie nu corespund, serviciile sunt
proaste, micul dejun nu este tot timpul
corespunzător;
-standardele oferite sunt caracterizate de
- este evidenţiată de toţi turiştii ca un punct
tare ;
- foarte apreciată de turişti şi de ghizii
străini în egală măsură.
Activitatea tour operatorilor:
- este apreciată ca fiind bună şi foarte bună;
- tour-operatorii se implică activ în relaţia
cu partenerii externi;
- cei mai mulţi clienţi s-au declarat
mulţumiţi;
- imbunatatirea calitatii este un proces
continuu .
unii turişti ca fiind simple, adesea cu un
“farmec estic”;
-indicele de ocupare a capacităţii de cazare
este redus (cca 30%).
Turismul cultural:
-insuficiente masuri de protejare si
conservare a monumentelor culturale; 5
punere în valoare a acestora (iluminare,
semnalizare) este deficitară; promovarea şi
valorificarea unor monumente culturale
este insuficientă.
Calitatea serviciilor:
-slaba calitate a serviciilor turistice;
-lipsa de pregătire si de motivare a
resurselor umane din turism;
-personalul din hotelurile clasate sub 4
stele nu au tot timpul pregătire de
specialitate .
Componenta gastronomică:
-servirea este slab-calitativa, turistii trebuie
sa astepte mult pentru a fi serviti, muzica
este uneori prea tare, iar mancare adusa
este adesea rece;
-lipsa unor meniuri vegetale şi lipsa
produselor proaspete;
mâncare internaţională în exces, în
detrimentul mâncărurilor tradiţionale;
necesitatea de produse locale (de ex. sucuri
naturale de fructe locale);
-vinurile româneşti tradiţionale nu sunt
cunoscute suficient, in detrimentul soiurilor
de vin internaţionale produse în România;
timpul de aşteptare până la preluarea
comenzii şi până la servire este adesea prea
mare.
Serviciile publice şi de transport :
- slabe, cu excepţia serviciilor prestate de
parteneri (agenţii de turism);
-infrastructura pentru biciclete trebuie
îmbunătăţită considerabil, in unele
localitati ea lipsind cu desavarsire;
perturbarea transportului datorita starii
cailor de acces, a infrastructurii precare,
lipsa indicatoarelor si a semnalizarii

Oportunitati
-România si implicit Suceava este
percepută ca o destinaţie sigură;
-există legislaţia minimă necesară;
-exista organizaţii şi fonduri pentru ariile
protejate şi preocupări pentru valorificarea
biodiversităţii;
-tour operatorii straini vor introduce noi
destinatii in programele lor turistice printre
care se include si Bucovina (Suceava ar
trebui sa profite de interesul turistilor
pentru zona Bucovinei)
-tour operatorii straini sunt interesaţi de
info-toururi (dintre toţi tour-operatorii
intervievaţi cei mai mulţi sunt interesaţi de
Delta Dunării, de Maramureş si Bucovina,
de Porţile de Fier şi Banat, de zonele de
drumeţie, de turism cultural şi de turism
activ)
-opinia turiştilor care au vizitat Bucovina
este mai bună decât imaginea pe care o are
România in exterior. Se apreciază în mod
special ospitalitatea, natura, peisajele,
traseele propice drumeţiilor montane,
ospitalitatea;
corespunzatoare.
Alte componente:
-insuficienţa materialelor de promovare
(pliante, afişe mari, pliante ale unităţilor
hoteliere şi ale pensiunilor şi slaba calitate
a acestora);
-instabilitatea preţurilor;
-lipsa unei hărţi tematice pentru programe
de turism pe biciclete şi lipsa posibilităţilor
de a transporta cu trenul bicicletele dintr-o
localitate în alta;
-lipsa de comunicare şi de coeziune între
comunităţile umane pentru realizarea unor
obiective de interes comun; lipsa de respect
fata de mediul natural si, uneori, fata de
patrimoniul cultural;
-interes scazut pentru investitii.
Amenintari
-creşterea în însemnătate a unor alte
destinatii turistice ce oferă produse similare
(Bulgaria)
-nu ar trebui incercata neapărat imitarea
standardelor din vest, dar ar trebui să se
păstreze specificul propriu şi autenticitatea
ofertei turistice.
-scepticismul turiştilor străini în privinţa
României.
Capitolul 6. – Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina
6.1. Misiune
În elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de turism în judeţul Suceava s-a pornit
de la conceptul de dezvoltare durabilă, care implică asigurarea unui echilibru optim între
creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare
armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca
obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul
pe termen lung al întregii societăţi.
Scopul acestei strategii este de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire
naturală şi culturală autentică şi de a găsii soluţii optime la problemele cu care se confruntă
judeţul Suceava în domeniul serviciilor de turism.
6.2. Obiective

Obiectivul general al strategiei este identificarea modalităţilor de dezvoltare a turismului

în Bucovina.
Obiectivele specifice ale strategiei sunt :
1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava;
2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno-
culturale;
4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;
5. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor;
6. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;
7. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.
6.3. Plan de actiuni
În urma analizei SWOT a turismului din judeţul Suceava, a posibilităţilor de turism şi
oportunităţilor de investiţii, precum şi din oferta turistică, a fost întocmit un Plan de acţiuni al
Strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava, astfel încât obiectivele stabilite să fie
îndeplinite.
1. Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului
Sunt necesare acţiuni de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport rutier la
standardele europene: drumuri judeţene; drumuri de acces; poduri; bretele de legătură între zone
de interes turistic şi de afaceri ridicat şi drumuri naţionale şi europene;
2. Amenajarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din
cadrul localităţilor rurale
În multe dintre localităţile rurale ale Bucovinei există obiective turistice importante, de
aceea fiind necesară dezvoltarea acestor zone, nu numai din punct de vedere social dar şi din
punctul de vedere al dezvoltării serviciilor turistice. Guvernul României acordă pentru localităţile
rurale astfel de finanţări, cu condiţia ca primăriile să aplice pentru o astfel de finanţare şi să
realizeze proiecte viabile.
3. Formarea resurselor umane
Pentru formarea resurselor umane este necesară spijinirea întreprinzătorilor şi instituţiilor
actuale de formare în turism pentru menţinerea şi creşterea calitativă şi cantitativă a ofertei
educaţionale; abordarea unor tipuri de formare care să răspundă exigenţelor de formare de pe
piaţa turistică; schimburi de experienţă şi informaţii pentru operatorii turistici şi structurile
organizate în ţară şi străinătate; analiza şi adaptarea unor experienţe internaţionale în turism;
editarea de ghiduri de bune practici în turism.
4. Fundamentarea si promovarea unor proiecte in domeniul turistic, cu finantare nerambursabila
Bucovina ar trebui sa indentifice proiecte viabile pentru dezvoltarea serviciilor de turism
in regiune cu scopul accesarii fondurilor europene.

5. Investiţii în turism
Investiţiile în turism sunt necesare pentru dezvoltarea turismului şi acestea pot fi
reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic; reabilitarea
spaţiilor de cazare şi tratament; crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement
(inclusiv amenajări şi ecologizări de lacuri); dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor
turistice de mare atractivitate în întregul judeţ (panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi
judeţene, în gări, autogări, aerogări); dezvoltarea turismului montan şi a infrastructurii de
agrement asociate sporturilor de iarnă.
6. Educarea comunităţii locale, dar şi a turiştilor în legatură cu protecţia mediului
Înfiinţarea unor centre/puncte de informare turistică în comunele limită de judeţ,
localităţile de graniţă şi în localităţile cu potenţial turistic ridicat ar putea reprezenta o sursă
benefică de informare a turiştilor în legătură cu protecţia mediului şi nu numai, iar comunitatea
locală ar putea avea accesul la programe educative în acest sens.

6.3.a. Resurse
Pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi pentru dezvoltarea
localităţilor rurale judeţul Suceava poate beneficia de următoarele surse de finanţare: POR – Axa
prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport local şi regional; PNDR – Măsura 3.2.2
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; PNDR – Măsura 1.2.5 Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi siviculturii. Si s-a luat
in calcul si Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-
2030.
Judeţul Suceava poate apela la Programul Operaţional Regional (REGIO), care este este
unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea Europeana şi un instrument
foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională.
Acesta este finanţat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR).
 Formarea resurselor umane poate avea ca surse de finanţare programele POS DRU Axa
prioritară 2- Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; Axa prioritară 3 –
Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor
active de ocupare.
Pentru promovarea turismului şi investiţiile necesare în acest domeniu Bucovina are la
dispoziţie surse de finanţare precum POR Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului; PNDR - Axa 3 – îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea
economiei rurale; Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-
2020-2030; proiectele OPENDOOR - "Open the door for future through language learning" si
ECOTOUR - Management of Efficient Energy in Tourism Industry derulate de catre Asociatia
pentru Turism Bucovina.

6.3.b. Programul de Evaluare şi Examinare Tehnic (PERT)

Actiunea Resurse Termen Responsabili

POR – Axa prioritară 2 Consiliul Judeţean
Realizarea infrastructurii
PNDR – Măsura 3.2.2 Suceava ; Consiliile
rutiere necesare în zonele 2014-
PNDR – Măsura 1.2.5 locale din Judeţul
turistice ale judeţului. 2016
Hotararea nr. 20 din Suceava; Ministerul
29.01.2014 Transporturilor.
Amenajarea, modernizarea,
extinderea zonelor de
POR – Axa prioritară 2 Directia judeteana de
agrement şi a spaţiilor de
PNDR – Măsura 3.2.2 2015 comert, turism si
recreere din cadrul
PNDR – Măsura 1.2.5 servicii.
localităţilor rurale.

Consiliul Judeţean
POS DRU Axa prioritară Suceava; Consiliile
Formarea resurselor umane 2014-
2- Axa prioritară 3 Axa locale din Judeţul
2016
prioritară 5 Suceava; Facultatea de
turism.
Fundamentarea si
Ministerul Dezvoltării
promovarea unor proiecte in Directia judeteana de
Regionale şi Turismului; 2014-
domeniul turistic, cu comert, turism si
Accesare fonduri 2016
finantare nerambursabila servicii.
europene
Consiliul Judeţean
POR -Axa 5
Suceava; Consiliile
PNDR - Axa 3 2014-
Investiţii în turism locale din Judeţul
SNDDRO 2016
Suceava; ONG-uri;
Companii private.
Educarea comunităţii Agentia pentru protectia
locale, dar şi a turiştilor în mediului- directia
Resurse financiare şi 6 luni -
legatură cu protecţia judeteana Suceava;
umane - bugetul local 1 an
mediului. Asociatia pentru Turism
Bucovina.
Concluzii
Leagăn de veche civilizaţie, unde istoria se împleteşte cu legenda, Bucovina păstrează
mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri. Aşezări precum Baia, Şiret,
Suceava, Rădăuţi păstrează până în zilele noastre construcţii (cetăţi, ctitorii şi case domneşti s.a.)
din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localităţi precum Putna, unde în 1871 festivităţile
prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Ştefan cel mare s-au transformat, cu
participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu şi a altor tineri veniţi din
toate provinciile istorice romaneşti, într-o impunătoare manifestare a cunoştinţei de neam şi de
ţară a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul activ pe care locuitorii suceveni l-au avut
de-a lungul timpului pe scena istoriei. Tradiţiile meşteşugăreşti sunt păstrate foarte bine în nordul
ţării, cum ar fi olăritul, prelucrarea lemnului şi încondeiatul ouălor de Paşti.
Judeţul Suceava este cel mai bogat din ţară, din punct de vedere cultural. Din păcate, rata
şomajului, sporul natural, ineficienţa investiţiilor din acea zonă, duc la plasarea acestui judeţ, pe
ultimele locuri la participarea în formarea PIB-ului şi de aici la plasarea în vârful clasamentului
la cele mai sărace judeţe.
Investiţiile în turism, în această zonă, sunt în mare parte în sectorul agroturismului, ceea
ce nu presupune o concentrare majoră a forţei de muncă, deoarece pensiunile agroturistice pot fi
gestionate în totalitate de către membrii familiei.
Prin analiza SWOT am observat faptul că mulţi dintre clienţi sunt nemulţumiţi de
servirea în unităţile de alimentaţie, ceea ce reprezintă o problemă destul de mare, de altfel şi
prepararea de meniuri internaţionale în schimbul celor tradiţionale e un neajuns din partea
restaurantelor, deoarece turiştii vin în această zonă pentru cultura şi tradiţii.
Credem că dacă o să fie pus în aplicare programul de acţiuni, se vor reduce o mare parte
din neajunsuri, dar nu în totalitate. Programul de formare al resurselor umane este una dintre cele
mai importante în industria HORECA deoarece servirea este factorul principal de diferenţiere a
serviciilor.
Bibliografie:

 www.bucovinaturism.ro
 www.bukovina.ro
 www.news-bucovina.ro
 www.gurahumorului.org
 www.tourismguide.ro
 http://www.istoriabucovinei.ro/index.aspx?page=doc&DocID=203
 http://www.anulbucovina.ro/infrastructura.php
 http://www.prefecturasuceava.ro/prog_dezv/2010/Actiuni_2010.pdf
 http://mdrt.ro/turism/promovare-turistica
 http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina
 http://www.bucovinaturism.ro
 http://www.manastiri-bucovina.go.ro/
 http://www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=105&Itemid=64
 http://www.adrnordest.ro/
 http://www.mmediu.ro/
 http://www.aippimm.ro/
 http://www.brctsuceava.ro/
 https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63