UNIVERSITATEA CRESTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

POTENTIALUL TURISTIC
SI VALORIFICAREA ACESTUIA
ÎN JUDETUL PRAHOVA

Coordonator Student
Asist.univ.
NEDEA PETRONELA

I
 CUPRINS

Cuvânt înainte

Capitolul I – Prezentarea generală a judetului Prahova

1.1 Încadrarea în teritoriu. Limite

1.2 Căile de acces

1.3 Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a regiunii judetului

Prahova

1.4 Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

1.5 Nivelul de dezvoltare economico-socială

Capitolul II – Analiza si valorificarea potentialului turistic natural al judetului Prahova

2.1 Potentialul turistic al reliefului

2.2 Potentialul climato-turistic

2.3 Potentialul turistic al apelor

2.4 Potentialul turistic al componentelor învelisului biogeografic

2.5 Prezentarea principalelor arii protejate

Capitolul III – Analiza si valorificarea potentialului turistic antropic al judetului Prahova

3.1 Obiective turistice religioase
3.2 Obiective turistice cultural – istorice
3.3 Arta populară si manifestările etnofolclorice
3.4 Alte obiective turistice de natură antropică

Capitolul IV – Propuneri si strategii privind dezvoltarea turistică a judetului Prahova

Concluzii
Bibliografie

II
 CUVÂNT ÎNAINTE

Într-o zi, ne-am hotărât să lăsăm în urmă agitatia orasului si să ne amintim cât de bine
este să străbatem poteci, păduri, să facem drumetii, alpinism… Asa că ne-am luat rucsacurile
în spate, gândurile într-o răsuflare si ne-am spus: ”Crem să cunoastem, vrem să vedem, vrem
să simtim muntele”.
Probabil a fost ”dragoste la prima vedere… la prima atingere”… pentru că ai muntelui
am rămas… Ne-a fascinat faptul că pe cărările muntilor oamenii se cunosc de o vesnicie. E de
ajuns să zâmbesti si să saluti, discutia curge apoi de la sine, focul se încinge repede… la fel si
prieteniile.
Muntele ne ajută să zâmbim, să uităm de griji, să învătăm să ascultăm… ne urcă până
lângă Dumnezeu ca să putem trage în piept o gură de aer curat si ne arată jos toate
minunătiile! Vara, pădurea este verde… vedem păsări, focuri de tabără, ascultăm cântecul
greierilor, vedem turistii pe trasee… iarna, zăpada este din belsug si putem să încercăm tot ce
ne trece prin minte: schi, sănius, bulgări si oameni de zăpadă…
Si… începând cu aceasta dragoste ne-am hotărât să dăm o parte si altora, să îi ajutăm
să găsească la munte locurile la care au visat, traseele pe care si le-ar fi dorit… să îi ajutăm să
descopere farmecul judetului Prahova.
Despre turism vă vom vorbi într-un fel aparte. Nu avem de gând doar să îl definim si
să-l descriem folosind termeni economici, demografici, tehnici, sociali, naturali… pentru că,
într-o oarecare măsură, l-am delimita. Ar fi ca si cum am lega un om la ochi si i-am citi
statistici, date meteo sau i-am da date despre altitudini fără a-l lăsa să viseze sau să le atingă.
O să încercăm să vă descriem potentialul turistic al acestei regiuni ca pe o legătură
între ceva anume din noi si un anumit loc: o amintire, un foc e tabără, un zâmbet si o plimbare
cu telecabina, răsăritul soarelui si schiatul pe o pârtie cu zăpadă albă si proaspătă… un
zăngănit de sabie si o bătălie din trecut…
Noi o să încercăm să pictăm judetul Prahova în cuvinte ( o adevărată provocare!), iar
dumneavoastră vă lăsăm să dati viată tabloului cu ajutorul imaginatiei!

III
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDETULUI PRAHOVA

1.1 Încadrarea în teritoriu. Limite

O apă coboară din munti pe albe prundisuri de calcar, iar numele ei, PRAHOVA,
botează un întreg judet. Ctitorul resedintei de judet ( municipiul Ploiesti) este marele voievod
Mihai Viteazul, cel care a unificat pentru prima dată toti românii, geniu militar al poporului
nostru. Marelui voievod i-a fost ridicată o statuie, dezvelită în anul 1997, cu ocazia împlinirii
a 400 de ani de la atestarea documentară a orasului.
Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, având o
suprafată de 4716 Km2(respectiv 2 % din teritoriul ţării) si forma unui dreptunghi ce include
în el toate formele de relief (munti, dealuri si câmpii), ceea ce a condus la multitudinea
sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paletă largă a activitătilor
economice.
Limita nordică desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est aflându-se judetul
Buzău, la vest judetul Dâmbovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita.
Judetul este străbătut în lung de meridianul 26º, care trece prin Ploiesti si comuna
Măneciu si paralela 45º, care intersectează localitătile Filipestii de Pădure si orasul Mizil.
Cele două linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Dacă în ceea ce priveste
suprafata, judetul Prahova se clasează în grupa judetelor mici ale tării, numărul mare de
locuitori a condus la o densitate dublă fată de media pe tară, respectiv 186 de locuitori pe
kilometru pătrat.

IV
 Din punct de vedere al organizării administrative, judetul Prahova are 104 unităti
administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.

Fig. 1 – Pozitia geografică a judetului Prahova în cadrul României

Sursa: www.hartaprahova.ro

1.2 Căile de acces

Pentru a sosi judetul Prahova, din orice colt al tării, există câteva posibilităti de acces
pe căi directe sau ocolite, pe calea ferată sau pe magistralele rutiere, astfel:
1. Rutier:
 DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;
 DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vălenii de Munte - Ploiesti;
 DN71 Sinaia -(Păduchiosu) - Târgoviste;
 DN72 Ploiesti - Târgoviste - Găesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti;
 1B Ploiesti - Buzău;
 DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL);
2. Feroviar

V
 Linia ferată -300 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Cluj - Oradea - Episcopia
Bihor; Ploiesti - Târgoviste; Ploiesti - Buzău - Bacău - Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Brăila,
Galati, Vaslui)

1.3 Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a regiunii judetului Prahova

Teritoriul Judeţului Prahova a fost locuit din vremuri imemorabile, acest lucru fiind
atestat şi de descoperirile arheologice din localităţile Ploieşti, Ciorani şi Mizil.
Dezvoltarea administrativă şi economică a fost determinată de poziţia geografică, fiind
situat la intersecţia drumurilor principale care făceau legătura dintre Ţara Românească,
Transilvania şi Moldova, cât şi de bogăţia subsolului şi de diversitatea şi frumuseţea
reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judeţului Prahova sunt dezvoltarea comerţului
şi prelucrarea resurselor naturale.
In 1857, aici s-a dat în exploatare prima rafinărie din lume - Rafinăria Mehedinţianu,
prin urmare România devenind prima ţară din lume care in 1857, a avut o producţie de 275
tone de petrol, după cum consemnează Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938.
Intens locuit de geto-daci, ţinutul Prahovei dispune de un număr important de dovezi
arheologice în acest sens ( ceramică, unelte, arme, etc..). La Tinosu, Drajna de Sus, Gura
Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care cândva se ridicau puternice
cetăţi dacice.
Prezenţa romană, de asemenea este atestată din plin de cele trei castre puternice:
Târgşor, Mălăiesti, Drajna de Sus. Complexele de la Târgşor şi Budureasca, vechile cetăţi de
la Slon şi Tabla Buţii atestă prezenţa şi neîntrerupta continuitate de locuire pe aceste
meleaguri a poporului român în perioada secolelor II - XIII e.n.
Din secolul al XVI-lea ne-au rămas două construcţii ce au învins vitregiile timpului:
mănăstirea Vărbila ridicată în 1539 şi bisericuţa de la Aluniş săpată în stancă, parte
componentă a schitului construit aici de domnitorul Mircea Ciobanu.
Următorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab: o biserică
domnească la Gherghiţa şi alta la Ploieşti, complexul arhitectural din comuna
Brebu(mănăstire, casă domnească, turnul clopotniţă şi zidul de incintă). Tot din acest veac s-
au mai păstrat: biserica de la Lespezi-Comarnic (ctitorie cantacuzină pictată de Pârvu Mutu) şi

VI
cele de la Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Pădure şi Măgureni, mănăstirile de la Vălenii de
Munte,Mărgineni şi Sinaia, aceasta din urmă cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorită de
spătarul Mihail Cantacuzino la 1695.
Din secolul al XVIII-lea dateazã o serie de monumente de arhitectură populară
specifice zonei, cum ar fi: Hanul Roşu de la Făget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi
Prodan şi Casa Dobrescu din Ploieşti, mănăstirile Suzana şi Cheia, biserica mică de la
mănăstirea Zamfira. Biserica mare de la Zamfira a fost construită în 1856 şi prezintă o valoare
deosebită, pereţii interiori fiind pictaţi de Nicolae Grigorescu la 19 ani.
Lista vestigiilor istorice şi a monumentelor de arhitectură ar putea fi continuată, pe
teritoriul judeţului existând numeroase mărturii ale vieţii puternice ce-a pulsat pe aceste
meleaguri de-a lungul secolelor.
Pe lângă acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogată reţea muzeistică, menită să
cuprindă şi să reflecte cât mai mult preocupările oamenilor din această zonă, şi care deţin în
prezent peste 125 mii piese din patrimoniul naţional ( Muzeul Peleş Sinaia, Muzeul “Ceasul
de-a lungul vremii” Ploieşti, Muzeul de artă Ploieşti, Muzeul republican al petrolului Ploieşti,
Muzeul memorial “Nicolae Grigorescu” Câmpina, Colecţiile memoriale “I.L.Caragiale”
Ploieşti, B.P.Haşdeu” Câmpina,”Nicolae Iorga” Vălenii de Munte etc.).

VII
 1.4 Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

Relieful Văii Prahovei este într-o desfăsurare armonioasă ce coboară în trepte de la

nord la sud, trepte dispuse în formă de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzând în proportii
egale, munti (în nord, Bucegi, cu vârful Jepii de 2.195 m, Piatra Arsă de 2.075 m, Omu de
2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneză si evolutie interesantă (iar în
apropiere de vârful Caraiman sunt niste stânci roase de vânturi si ploi, în formă de ciuperci -
”Babele") Baiului, Ciucas-cu înăltimi între 1.771-1.956 m, Gârbova, Grohotis, Tătaru),
dealuri – Subcarpatii Buzăului si Prahovei (în sud, ca o succesiune de fâsii înalte sau joase,
aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu înăltimi de 1.000 m, zona dealurilor
subcarpatice cu înăltimi între 800-700 m, zona colinară cu înăltimi între 700-400 m - Dealul
Mare) si câmpii (o fâsie îngustă, câmpia înalta, piemontană a Ploiestiului).
Părtile care formează Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu Vârful Omu, Muntii
Leaota cu Vârful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Vârful Baciului, iar vârful cu altitudinea
cea mai mare, având aspectul unei creste alcătuite din calcare; Măgura Codlei-1292m în
partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se întind, de-a lungul Prahovei
orasele: Azuga, Busteni, Sinaia.

Clima

Este influentată de relief si asezare, are în sud un caracter temperat-continental de

silvostepă, dealuri si coline, iar în nord, în munti, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din
nord si nord-est.
Temperatura medie anuală este de 20oC la altitudini mari si depăseste 10oC în
regiunile joase de câmpie. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie, iar cea mai rece
lună este ianuarie.
În zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de câmpie ( 550-600
mm), la 700-900 mm în regiunea de deal, ajungând în masivele înalte la 1200-1300 mm
anual. Verile sunt răcoroase, toamna este lungă si blândă, iar iarna sunt vânturi puternice.
În Bucegi si Piatra Craiului se întâlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale
sub 2oC, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zăpadă poate atinge chiar grosimea de
130cm, la fel de bine cum poate exista lipsă totală a stratului de zăpadă.

VIII
 Hidrografia

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al

Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni
depăsesc limitele judetului, la obârsie si la vărsare. În schimb , o fâsie îngustă sprijinită pe
limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului
Ialomitei; de asemenea, în partea de nord-vest, o suprafată redusă este înglobată bazinului
Buzăului, iar în partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarăsi bazinului Ialomitei,
prin intermediul afluentilor Săratei.
Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana,
Teleajenul, Vărbilăul si Cricovul Sărat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din
judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe
teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorăste din Predeal si are ca afluenti râurile: Azuga,
Cerbu, Izvorul Dorului si râurile mici Talea si Câmpinita.
Alături de reteaua de râuri există în judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: în
câmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Sărăcineanca, iar în zona de deal Lacul
Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaugă Baia Baciului, Baia Verde si Baia
Rosie, care sunt lacuri formate în încăperile vechilor ocne de la Slănic.

Flora

Urmărind repartitia vegetatiei în functie de altitudine, se remarcă existenta celor trei

zone: zona alpină, zona pădurilor si zona de silvo-stepă.
Pe o suprafaţă de aproape 300kmp, Bucegii adăpostesc 1185 de plante vasculare,
ceea ce reprezintă o treime din numărul total din întreaga ţară. În orice masiv muntos există o
distribuire a vegetaţiei în plan vertical, întâlnindu-se astfel la poalele munţilor, zona forestieră,
iar pe culmi, zona alpină.
În păduri întâlnim fagul, bradul, molidul. În etajul montan superior se întâlnesc
arboretele de larice, tufărişuri de smârdar (rhododendron kotschyi). Pajiştile constituie
vegetaţia predominantă în zona alpină. Se mai întâlnesc molidisuri în amestec cu zada în
abruptul Bucegilor si în Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.
În zona subcarpatică, pădurile ocupă teritorii discontinue , alternând cu livezi sau cu
culturi agricole, în componenta lor întâlnindu-se exemplare de fag în amestec cu gorunul.

IX
 Teritoriul situat la altitudini cuprinse între 650 si 200 m este ocupat de pădurile de
gorun.
Pădurile de stejar ocupă si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al
Prahovei. Întâlnim astfel exemplare rare de stejar în această regiune: stejar brumăriu si stejar
pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa,
Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

Fauna

Privită în ansamblul judetului, fauna prezintă o mare bogătie de forme, adesea cu

populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a
dealurilor si câmpiei. Stâncile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, în zonele
înalte trăiesc păsări precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul
purpuriu. Pe stâncile golase ale Bucegilor si Ciucasului întâlnim “covoarele” cenusii de
Alopia, insecte, sopârle, batracieni, mierla gulerată, potârnichea de stâncă, cioara alpină. In
zona alpină întâlnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul, rasul, pisica sălbatică,
buha, corbul, dintre rozătoare amintim soarecii , veveritele, pârsii.
Atât în zonele montane cât si în cele de deal si de câmpie, dintre ierbivore întâlnim :
căprioara, cerbul, dar si mistretul. Arealul silvo-stepic este comun rozătoarelor: popândăi,
hârciogi, iepuri. În pădurile de câmpie întâlnim fazanul si căprioara. Fauna piscicolă este
reprezentată de : păstrăv, zglăvoaca, lipan, mreana, salău, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar si
diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhăi de baltă, raci etc. Pe malul apelor cuibăresc
adesea păsări caracteristice de baltă: stârci, berze etc.

Solurile

Se găsesc argiluvisoluri în zonele cu altitudine mică, soluri brune si brun acide, în

zonele umede, soluri podzolice în pădurile de fag si conifere si soluri brun acide în zonele
alpine.

X
 1.5 Nivelul de dezvoltare economico-socială

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judetele Arges,
Călărasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situată în partea de
sud a României, având o suprafată de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata României),
corespunzătoare judetelor Arges, Călărasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si
Teleorman.
Situatia economică a judetului Prahova
În judetul Prahova sunt operationali 15.660 agenti economici, reprezentând circa 32%
din numărul unitătilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unitătilor din
România.
În ceea ce priveste distributia întreprinderilor pe clase de mărime, în judetul Prahova,
sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariati), detinând o pondere de 85,8% din
numărul total al unitătilor active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezintă 13,6%, iar cele
mari (peste 250 de salariati) doar 0,6%. Cele mai multe unităti economice din judetul Prahova
activează în sectorul comertului cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întretinerea
autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (47,9%), în sectorul tranzactiilor imobiliare,
închirieri si activităti de servicii prestate în principal întreprinderilor (14,7%) si în industria
prelucrătoare (13,1%).
Investitii străine
Pozitionarea judetului în vecinătatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicată a
personalului calificat au determinat unele companii străine să realizeze investitii în conditii
avantajoase. Datorită politicii coerente de atragere a capitalului străin pe teritoriul judetului îsi
desfăsoară activitatea firme precum: UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL,
LUKOIL, OMV, LA FESTA, INTERBREWEFES BREWERY, BRITISH AMERICAN
TOBACCO, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS,
S.C. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.R.L etc.
De asemenea, pentru a corespunde celor mai înalte cerinte ale comertului modern si
standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta marile
magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER,
CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND, INTERHOME de tip
supermarket: BILLA, INTERREX, PROFI, PENNY si de tip mall: WINMARKT si
PRIMAVARA.

XI
 Agricultura
Judetul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura
si zootehnia reprezintă activităti economice importante. Obiectivul fundamental care stă la
baza desfăsurării activitătii în agricultură îl reprezintă redresarea si asigurarea conditiilor
pentru relansarea agriculturii, în concordantă cu potentialul natural, economic si uman de care
dispune judetul Prahova, în scopul asigurării securitătii alimentare a populatiei si crearea
disponibilului pentru export.
Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla
de zahăr, legume, tomate, ceapă, plante furajere si furaje verzi, varză si pepeni.

Industria
Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil să facă fată cerintelor
unei economii de piată constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector
economic important, creator de noi locuri de muncă. Structura economică a judetului Prahova
este caracterizată de dominarea industriei. Complexă si diversificată, industria este
reprezentată prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare în productia industrială o detine
ramura prelucrării titeiului, urmată de cea a industriei alimentare, a băuturilor si tutunului,
masini si echipamente, chimică si prelucrarea cauciucului, extractivă, textile si produse
textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si
instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice,
celuloza, hârtie, carton si poligrafie si alte activităti industriale.
Prelucrarea petrolului (benzină, motorină, păcură, uleiuri minerale, etc.) este o
activitate de traditie, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în functiune în anul 1856 la
Ploiesti
Dispunând de materii prime, industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele
judetului. În ultimii ani si-au dezvoltat activitatea un număr important de unităti de prelucrare
a cărnii, laptelui si de vinificatie prin implementarea unor proiecte cu finantare prin programul
SAPARD, cu tehnologii la standarde europene.
O alta ramură importantă a industriei judetului Prahova – pe locul trei din punct de
vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si
chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb.

XII
Fig.2 Structura productiei industriale

Sursa: http://www.prahova.insse.ro

XIII
 CAPITOLUL II

ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC

NATURAL AL JUDETULUI PRAHOVA

Turismul
Frumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogătia valorilor culturale
prezente conferă judetului Prahova un potential turistic remarcabil, care îl situează pe un loc
important în oferta turistică natională si internatională a României.
Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului,
Valea Slănicului si zona Drajna – Cerasu – Starchiojd care fac parte din arealul montan si
submontan; Valea Cricovului Sărat apartinând zonei colinare si zona Ploiesti – Balta Doamnei
situata în câmpia prahoveană. Judetul Prahova, recunoscut ca zonă cu destinatie turistică încă
de la sfârsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructură turistică deosebită atât cantitativ,
cât si calitativ, în principal în ultimii ani.
Reteaua turistică pusă la dispozitia turistilor în judetul Prahova cuprinde 247 structuri
de primire turistică, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14
cabane, 1 camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3
hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care răspund bine cerintelor actuale ale
turistilor.
Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezultă existenta conditiilor
favorabile dezvoltării următoarelor forme de turism:
a) Turism montan în arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi, Muntii Baiului si
Muntii Ciucas, zonă care oferă conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru
practicarea sporturilor de iarnă.
b) Turism de odihnă si recreere în zone care, alături de un cadru natural pitoresc oferă un
microclimat reconfortant si posibilităti de practicare a unor activităti recreative de-a lungul
întregului an. Se poate practica sub mai multe forme:
• turismul de sejur si agrement;
• turismul de sfârsit de săptămână;
• turismul balnear;
• turismul rural. Dezvoltarea turismului rural, cu precădere în zona subcarpatică si în cea

XIV
montană, a dus la înregistrarea unui număr în crestere de pensiuni rurale si ferme
agroturistice.
c) Turism de circulatie, sub mai multe forme:
• turismul de tranzit;
• turismul itinerant cu valente culturale;
• turismul tematic .
d) Turism de vânătoare si pescuit sportiv. Bogatul fond cinegetic prezent în zona montană a
judetului, precum si cursurile de apă cu lacurile de agrement oferă conditii favorabile de
practicare a acestui tip de turism.
e) Turism de reuniuni, congrese, afaceri. Zona cea mai solicitată în acest sens este Valea
Prahovei datorită atât frumusetii peisajului montan, cât si accesibilitătii si apropierii de
capitală, în principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (bază turistică la standarde
internationale, dotări specifice (echipamente de sonorizare si traducere, săli modulare în
functie de numărul participantilor etc.).

XV
 2.1 Potentialul turistic al reliefului

Relieful judetului Prahova are drept principală caracteristică varietatea si dispunerea

lui în forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depăsesc
pe alocuri înăltimea de 1800m si chiar 2000m, ocupă partea nordică, alcătuind treapta cea mai
înaltă. Dealurile cu înăltimi cuprinse între 400 si 800-900m formează treapta mijlocie si ocupă
partea mediană a judetului. Câmpia , cu înăltimi de 70-200m, prelungită în lungul Prahovei
până la 350-400, se dispune în partea sudică si se prezintă ca un plan usor înclinat (NV-SE).
Între cel mai înalt punct – vârful Omu (2505m)- si cel mai coborât - în zona de vărsare
a Prahovei (70 m)- este o diferentă de nivel de 243 m.
Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume: muntii - 26,2%; dealurile -
36,5%; câmpia - 37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt, în general, clar
delimitate prin denivelări de cel putin 200m.

Muntii
Regiunea de munte, alcătuită predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din
formatiuni paleogene, ocupă partea nordică a judetului. Ea este delimitată spre sud de o
denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitătile Talea, Posada, Pietriceaua,
Bertea, Schiulesti, Măneciu, Ungureni, Cerasu, Bătrâni, Starchiojd si domină regiunea
dealurilor. În cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat în urma unor
perioade îndelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, întrerupte de faze de
înăltare în bloc. După fiecare înăltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea
ducând la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte în lungul
văilor sau la marginea muntilor.
Cel mai înalt nivel de eroziune se situează la o înăltime de 1750-1800m si a fost
denumit platforma Bobu Mare.
Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o înăltime de 1400-
1500m, iar cel de-al treilea nivel poartă denumirea de platforma Predeal si are înăltimea de
1000-1200m.
Masivul Bucegi, cu peisajul lui impozant si cu înăltimi de 2000-2500m, este împărtit
între judetele Prahova, Dâmbovita si Brasov. Din acest masiv, judetului Prahova îi revine
partea lui estică, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.

XVI
 Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane, hoteluri, poteci marcate si instalatii
de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune
turistică din judetul Prahova.
Muntii Gârbova, cuprinsi între văile Prahovei, Azugăi si Doftanei, sunt alcătuiti dintr-
o culme principală sinuoasă cu directie generală nord-sud. De-a lungul acesteia se însiră cele
mai mari înăltimi: Neamtu (1923m), Rusu (1902m), Cazacu (1753m ), Baiu Mare (1895 si
1908m), Gagu Mare (1660m). Din culmea principală se răsfiră spre vest si est culmi
secundare ale căror înăltimi stăruie la 1400-1500m si la 1100-1200m, reprezentând resturi ale
vechilor platforme de eroziune - Setu si Predeal.
Muntii Grohotis ocupă spatiul dintre văile Doftanei si Teleajenului. Culmea lor
principală, aflată în prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupează cele mai mari
înăltimi: Babes (1684m), Grohotis (1767m) si Sf. Ilie(1588m). Din acest vârf se desprinde
spre sud-est Culmea Nebunului, între văile Crasnei si Teleajenului, o însiruire de măguri
despărtite de sei, consecintă a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se
continuă până în vârful Radila Mare (1490m), unde se bifurcă îmbrătisând Obârsia
Vărbilăului: Culmea Trifoiu (1372 m), continuată cu Plaiul Serban Vodă si Culmea Păltinetu
cu vârfurile Clăbucet (1394 m) si Paltinetu (1317m).
Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic
decât Bucegii, el îsi afirmă personalitatea geografică prin înăltimile lui de peste 1800m
( vârful Ciucas cu 1954m din Culmea Bratocei si vârful Gropsoare cu 1883m din Culmea
Zăganului ) si prin relieful său ruiniform cu o deosebită notă de atractie.
Muntii Tătaru se întind la est de Telejenel si se prezintă ca o culme monotonă, dar
nelipsită de pitoresc, cu înăltimi de circa 1400m. Din ea se desprind culmi secundare,
asemenea unor contraforturi. Înăltimile maxime se găsesc, de la nord la sud, în vârfurile
Tătaru (1476m), Manailă (1407m) si Vârful lui Crai (1473m si 1502m).
Ca depresiuni remarcăm: Depresiunea Sinaia, din lungul Prahovei, Depresiunea
Tesila, dezvoltată pe Doftana, urmată de micul bazinet Valea Neagră, Depresiunea Cheia,
sculptată la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, în cursul superior al Drajnei.

XVII
 Dealurile subcarpatice

Dealurile reprezintă o treaptă intermediară între munti si câmpie, constituie o unitate

de relief cu trăsături aparte: culmi rotunjite, pante domoale, văi largi, cu lunci si terase bine
dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare înalte.
În judetul Prahova,dealurile se desfăsoară între înăltimi de 800-900m si 300-400m. La
vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de două culmi prelungi care
încadrează valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzându-se din muntele
Gurguiatu. În culmea vestică, vârfurile Măgura Mare (911m), Sultanul (849m) si Vârful
Teisului (714m) sunt cele mai înalte, iar în cea estică, cel mai proeminent vârf este Gurga, de
lângă Breaza (743m). Partea lor nordică, cuprinsă între marginea muntilor si culoarul
depresionar Mislea-Podeni ( Măgurele) este denumită si Subcarpatii interni.
Între Prahova si Teleajen se desfăsoară depresiuni sculptate cum sunt depresiunile
Brebu, Alunis si Slănic, iar în partea sudică depresiunile: Măcesul (816 m) si Măgura
Trestioarei (654m).
Mai la est, între Vărbilău si Teleajen se întind Dealurile Bughei, iar la răsărit de Teleajen se
distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfăsoară culoarul depresionar Drajna-
Chiojdu.
Dealurile Priporului mărginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojdu si culminează în
vârfurile Lazuri (770m) si Priporului (823m). Spre sud relieful scade în înăltime la 500-600m
si este fragmentat de Lopatna si de afluentii săi, aici formându-se Depresiunea Soimari. În
regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai înalte, dintre care mentionăm: Culmea Sălciei
(716m), vârfurile Chiojdeanca (539m) si Bordea (580m).
De asemenea trebuie mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile
izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are înăltimi
cuprinse între 500 si 600 m.

XVIII
 Câmpiile

Treapta de relief cea mai joasă, cu înăltime de 70-200m, ocupă partea sudică a
judetului Prahova. Dar înăltimea ei urcă în lungul Prahovei la peste 300 m, continuându-se în
tinutul dealurilor cu terasa Câmpinei. Suprafata terenului este în general netedă si cel mult
prezintă ondulări abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile râurilor, de cele
mai multe ori cu înăltimi de câtiva metri, iar pe valea Ialomitei o terasă de 4-6 m.
Numeroasele movile răspândite la suprafata câmpiei sunt forme de relief antropice si datează
din timpuri istorice.
Câmpiile Prahovei sunt: Câmpia înaltă a Cricovului Dulce, Câmpia Ploiestilor si
Câmpia Gherghitei.
Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si câmpii are importante consecinte
pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.

XIX
 2.2 Potentialul climato-turistic
Diferenta de nivel de peste 2400 m între vârful Omu, cel mai înalt punct din judetul
Prahova, si cel mai coborât punct din câmpie, ca si dispunerea reliefului în amfiteatru fac ca
elementele climei să difere destul de mult pe verticală si de la regiune la regiune.
Temperatura medie anuală a aerului variază pe teritoriul judetului între mai putin de
-2ºC în regiunea celor mai mari înăltimi în Bucegi si peste 10ºC în regiunea de câmpie, de
unde rezultă o amplitudine de circa 13º. Între aceste extreme, temperatura medie anuală are
valori intermediare, în functie de altitudinea reliefului. Astfel în muntii cu înăltime mijlocie ea
este de 2-4ºC. Trebuie mentionat însă, că pe văi temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º fată de
cele de pe culmi, consemnate mai sus.
În luna ianuarie temperatura aerului din Bucegi, la vârful Omu, este mai scăzută de
-10º, iar în muntii cu altitudine mijlocie ea urcă la –5 sau la -8ºC. În regiunea subcarpatică,
temperatura lunii ianuarie este de -3ºC si chiar -2ºC, iar în câmpie ea coboară din nou la sub
-3ºC.
În iulie temperatura aerului este de 21-22ºC în regiunea de câmpie, 16-20ºC în
regiunea de deal, 12-14ºC în zona muntilor mijlocii si sub 8ºC în Masivul Bucegi.
Cea mai ridicată temperatură (39,4ºC) s-a înregistrat la Ploiesti si Valea Călugărească
la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scăzută temperatură s-a
înregistrat la vârful Omu, la 10 februarie 1929 (-38ºC).
Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite în mod variat pe teritoriul
judetului, în functie de circulatia generală a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului.
Cele mai mari cantităti de precipitatii se localizează în regiunea de munte, unde totalizează
1200-1300 mm anual, iar în Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depăsesc 1400 mm.
Mai jos, în regiunea de deal, precipitatiile totalizează un număr de 700-900 mm anual, iar în
regiunea de câmpie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc
variatie în distributia de detaliu a precipitatiilor, în sensul că mai ales masivele proeminente,
pantele cu expunere vestică si nordică primesc cantităti sporite de precipitatii, în comparatie
cu cele expuse spre sud si est.
Cele mai abundente precipitatii se produc în luna iunie, când aerul umed de
provenientă oceanică pătrunde în tara noastră si este însotit si de puternice procese de
convectie ale căror consecinte sunt ploile torentiale. Si în acest caz, valorile cresc de la

XX
câmpie spre munte : Ploiesti-588 mm, Câmpina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, vârful Omu-
173 mm.
Circulatia aerului se face în mod diferit la înăltime si la sol, unde relieful constituie un
obstacol în calea vânturilor. Se observă diferentieri nete între frecventa vântului la vârful Omu
- unde predomină vântul din sectorul vestic fată de vânturile din sectorul estic, iar la Ploiesti
predomină vânturile de nord-est si de sud-vest.
Variatia pe verticală a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea
unor tipuri de climă cu aspecte particulare si anume :
 clima de munte care se desfăsoară în zona reliefului înalt cu altitudini de peste 1000-
1200 m si se caracterizează prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6ºC si prin
amplitudini termice sezoniere, în general reduse.
 clima de deal care ocupă treapta intermediară a reliefului cu înăltimi de 400-1000 m si
se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6-9ºC si prin precipitatii de 600-
800mm anual.
 clima de câmpie care este localizată în partea sudică a judetului si se caracterizează
prin temperaturi medii anuale de peste 10ºC si prin precipitatii de 550-600 mm.

XXI
 2.3 Potentialul turistic al apelor

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al

Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafata bazinului Prahovei numai două mici portiuni
depăsesc limitele judetului, la obârsie si la vărsare. În schimb, o fâsie îngustă sprijinită pe
limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului
Ialomitei; de asemenea în partea de nord-vest, o suprafată redusă este înglobată bazinului
Buzăului, iar în partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarăsi bazinului Ialomitei,
prin intermediul afluentilor Săratei.
Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul,
Vărbilăul si Cricovul Sărat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea
de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.
Izvorăste din Predeal si are ca afluenti râurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si râurile mici
Talea si Câmpinita .
Doftana izvorăste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti:
Musita, Prislop, Florei, Secăria, Valea Mare, Negrasul, Irmeneasa, Păltinoasa, Leaotul, Iazul
Morilor, Teleajenul si Cricovul Sărat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvorăste din Masivul Ciucas. Principalii săi
afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.
Cricovul Sărat are o lungime de 83 km , izvorăste de sub vârful Poiana Hotilor si are
ca afluent râul Lopatna.
Alături de reteaua de râuri există în judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: în
câmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Sărăcineanca, iar în zona de deal Lacul
Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaugă Baia Baciului, Baia Verde si Baia
Rosie, care sunt lacuri formate în încăperile vechilor ocne de la Slănic.

XXII
 2.4 Potentialul turistic al componentelor învelisului biogeografic

Flora si fauna în judetul Prahova

Haina vegetală a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate printr-o
floră central-europeană (păduri de stejari, păduri mixte specifice pentru zona noastră
colinară). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elemente de
stepă, în special graminee corespundatoare zonei de silvostepă (Biografia României, 1969).
Vegetatia si animalele răspândite în zona acestei comune sunt specifice dealurilor
subcarpatice si câmpiei înalte. Cele două zone de forme de relief sunt acoperite de alte două
zone vegetale si faunistice care, din cele observate, se întrepătrund. În zona Măgureni deal, în
1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare având si livezile cu pomi fructiferi (dintre
care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). În zona de câmpie se cultivau cereale
(ovăz, secară, grâu, porumb).
Păduri
Odinioară o parte din teritoriul comunei, în special în zona dealurilor, era acoperită
de păduri seculare. Înainte de 1848, pădurile apartineau diversilor proprietari - marilor
proprietari si proprietarilor tărănesti. După actul de nationalizare din 1948, toate pădurile au
trecut în patrimoniul statului. În 1954, conform HCM 23115/1954, pădurile tărănesti au fost
date în folosintă comunelor. După 1948, pădurile au fost trecute în raza de supraveghere a
ocolului silvic Moreni. Se remarcă de specialistii silvici în formatiuni geologice din
substratul comunei că, în afara pietrisurilor de Cândesti apar si sisturi bituminoase.
Animale
Speciile de vânat în raza comunei sunt: căprioarele (numeroase în trecut, fiind
protejate la vânat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. În prezent se observă o slabă
posibilitate de îngrijire din partea specialistilor pentru această mare bogătie economică ce a
existat dintotdeauna. Pădurea, prin masa lemnoasă, fructe, animale, aer, adăpost pentru om,
a adus si aduce o mare contributie. E păcat ca noi nu stim să protejăm acest mare izvor de
bogătie.
Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite până la cele mai mici si variate forme,
o întâlnim în zona pădurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, în coroana lor, se găsesc nenumărate
insecte vătămătoare reprezentate prin fluturi, cărăbusi, urechelnite, purici de plante etc.,

XXIII
care rod frunzele copacilor, lăstarii tineri, semintele si fructele. Prin frunzisul căzut, care cu
greu se transformă într-un sol fertil, întâlnim gărgărite, greieri, melci etc.
Pasări
Pasările caracteristice sunt: mierlele, ciocănitoarele pestrite, cucul, porumbeii
sălbatici, turturelele, ciuful de pădure etc. Printre pasările de pradă întâlnim uliul, bufnita,
sorecarul. Dintre reptile, sopârla, gustării. Iarna în păduri sosesc de multe ori mătăsarii si
scatiile, iar din câmpie cotofana.
Fauna stepei (câmpiei) este mai putin bogată decât a pădurilor; de altfel, există la
zona de contact a celor două mari unităti morfologice o zonă de întrepătrundere atât a florei
cât si a faunei. Apele sunt destul de bogate în peste si broaste. După profesorul Raul
Călinescu, acesta zonă apartine subprovinciei carpatice a pădurilor de foioase (provincia
central europeană).
Pomi fructiferi
În zona satelor se întâlnesc salcâmi, duzi, pruni (altădată întinse livezi, de unde
numele de Livedea Lungă), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic al
Ghemeliei, visini, ciresi, zarzări, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului). Livedea
Lungă a fost populată în secolele XVI-XVII de oamenii din satul dispărut Băltati.
Specii ierboase
Speciile ierboase spontane întâlnite în lungul drumurilor, santurilor si păsunilor sunt
reprezentate prin: pir (agropyrum repens), pălămide (cirssium arvense), troscotul
(poligonum aviculare), rapita sălbatică (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia
cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). În luncă se
adaugă mohorul (setaria viridis), pătlagina (plantago lanciolata).
Păsunile sunt alcătuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere
nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul
(lotus corniculatus), păiusul de livadă (festuca sulcata). Ca specii de cultură, tinând seama
de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultivă: grâul, porumbul, secara, mazărea,
fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfăcător - floarea soarelui, trifoiul, vita-de-vie, inul,
cânepa.

XXIV
 2.5 Prezentarea principalelor arii protejate

Arii protejate: rezervatii naturale si monumente ale naturii din judetul Prahova
1. Parcul Natural Bucegi include în Judetul Prahova:
 Abruptul Prahovean
 Locul fosilifer Plaiul Hotilor
 Muntii Coltii lui Barbes
 Arinisul de la Sinaia : 1,037 ha
 Tigăile din Ciucas ( Com. Măneciu ) 3 ha
 Muntele de Sare ( Slănic) 2 ha
Parcul Natural Bucegi, aflat pe teritoriul judetelor Dâmbovita, Prahova si Brasov,
figurează în Legea nr. 5/2000 cu o suprafată de 32 662 ha, din care 16 334 ha se află pe
teritoriul judetului Dâmbovita. Cuprinde o mare diversitate biologică, geologică,
geomorfologică, carstul ce prezintă o importantă deosebită prin frumusetea peisajului si prin
interesul stiintific: Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zănoagei, Cheile Ursilor, Cheile
Orzei, Cheile Tătarului, clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline.
Frumusetea peisajului, completată de chei, pesteri, stânci cu forme curioase, cum sunt
Babele si Sfinxul – multe dintre ele monumente ale naturii – minunata vale a Ialomitei si a
afluentilor săi, pădurile ce înconjoară poalele muntilor fac din zona muntilor Bucegi una
dintre cele mai pitoresti din tară, vizitată anual de numerosi turisti. În aceasta zonă, pe
teritoriul judetului Dâmbovita sunt construite cabanele: Babele, Bolboci, Zănoaga,
Scropoasa, Padina. Hotelul Pestera, care poate găzdui peste 200 de turisti, oferă acestora
posibilităti de cazare si servicii deosebite (restaurant, bar de zi, piscina, sala de bowling). De
asemenea, pe muntele Păduchiosu, la granita dintre judetele Dâmbovita si Prahova s-a ridicat
un complex turistic modern. Anual, elevi din toata tara îsi petrec vacantele la taberele scolare
Căprioara, Cerbu, Vânătoru, întru-un cadru natural deosebit din Muntii Bucegi.
Rezervatiile naturale au un rol deosebit în protectia si conservarea unor habitate, specii
de plante si animale sălbatice, elemente si formatiuni geologice, speologice, paleontologice
sau de alta natură, cu valoare ecologică, stiintifică sau culturală deosebită. Cele mai
importante valori naturale protejate sunt redate în cele ce urmează.

XXV
Rezervatii naturale aflate pe teritoriul Parcului Natural Bucegi :
 Rezervatia naturală mixtă Orzea – Zănoaga
Cuprinde sistemul carstic : cheile Zănoagei Mari, cheile Orzei, clăile din Lespezi
(monumente al naturii), frumoase păduri de molid (Picea abies), pâlcuri de larice (Larix
decidua) si câteva exemplare de zâmbru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei si
deasupra cheilor Zănoagei Mari. O vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare
sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice se întâlneste în cheile Zănoagei Mari: secara
de munte (Secale montanum) – element mediteranean - balcanic, Iris dacica (Stânjenelul de
munte) – edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) – element sud - european
sporadic în Carpati, spinul (Carduus candicans) – element balcanic rar în tara noastră,
umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) – sporadică la noi, în
Bucegi fiind întâlnită si în Jepii Mici, cosaci (Astragalus depressus) – ce se mai găseste pe
muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii
sporadice în Romania, Hepatica transsilvanica, etc.
 Rezervatia naturală mixtă Zănoaga – Lucacila
Cuprinde cheile Zănoagei Mici, cheile Zănoagei Mari (monumente al naturii),
frumoase păduri de molid (Picea abies), pâlcuri de larice (Larix decidua) si câteva exemplare
de zâmbru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei. O vegetatie termofilă compusă din
elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice se întâlneste la poalele
peretilor sudici de calcare titonice al muntelui Zănoaga, numit si “Podul cu florile “ si în
cheile Zănoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) – element mediteranean-balcanic,
Iris dacica (Stanjenelul de munte) – edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica)
– element sud-european sporadic în Carpati, spinul (Carduus candicans) – element balcanic
rar în tara noastră, umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) –
sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) – ce
se mai găseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus
amplexifolius, specii sporadice in Romania.
 Rezervatia naturală mixtă Cheile Tătarului
Pe lângă vegetatia termofilă, cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si
frumusetea peisajului, reprezintă si o interesantă rezervatie geologică si paleontologică, ce
cuprinde sistemul carstic Tătaru : lapiez, doline, cheile Tătarul Mare (monument al

XXVI
naturii), Pestera Ursului si Pestera Mică (din cheile Tătarul Mare), o faună fosilă abundentă si
diversă.
Sectorul cel mai frumos al cheilor Tătarul Mare – situate la coada lacului Bolboci –
se află în aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adâncit în prelungirea sud – estică a masei de
calcar jurasic a Muntilor Tătaru. Aici, pe versantul stâng al văii Tătarului, la altitudinea de
1548 m, se văd deschiderile celor doua pesteri – Pestera Ursului si Pestera Mică – cele mai
înalte statiuni paleolitice de la noi din tară – urmele de vatră si prezenta oaselor aschiate în
cantităti destul de mare sunt mărturii că omul le-a folosit ca adăpost în perioadele de retragere
a ghetarilor Wurmiene.
Rezervatia cheile Tătarului retine atentia prin fauna fosilă existentă aici, în stratele de
calcar jurasic.
 Turbăria Lăptici
Rezervatie naturală botanică (rezervatie stiintifică, în conformitate cu unele lucrări
din literatura de specialitate). Tinovul Lăptici, desi mic si izolat geografic de zonele mari de
tinoave din România, ocroteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte
si o microfaună caracteristică mlastinilor oligotrofe, deosebit de interesantă si variată. În
Bucegi, aglomerări de Sphagnum se întâlnesc în mai multe puncte, dar tinovul Lăptici este
singurul unde acesta se găseste în masă compactă, formând depozite de turbă, de 1 m grosime.
 Rezervatia naturală mixtă Pestera – Cocora
Cuprinde sistemele carstice Bătrâna – Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile
Pesterii, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul (monumente ale naturii) si sistemul din
Valea Horoabei: lapiez, Cheile sau Canionul Horoabei, Izbucul din Horoaba, Turnul
Seciului (monumente ale naturii). Pestera Ialomitei, săpată în calcarele jurasic-superioare
din culmea sud-estică a muntelui Bătrâna, la 1530 m este o pesteră mare, dispusă pe două
etaje, care însumează 804 m de galerii fosile si active.
Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperită de molidisuri, caracteristice
pe calcare titonice si bine reprezentate pe muntele Cocora si la poalele muntelui Bătrâna.
Se mai găsesc aici numeroase pâlcuri de larice (Larix decidua) pe stâncile din Cheile
Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Bătrâna, muntele Cocora, pâlcuri sau
exemplare izolate de zâmbru ( Pinus cembra)- relict glaciar în valea Lesnitei, pe Valea
Horoabei, pe muntele Cocora si în valea Suchelnitei, pe muntele Bătrâna.
 Poiana Horoaba – rezervatie naturală botanică

XXVII
 Rezervatia ocroteste o vegetatie specifică etajului subalpin superior de tipul
Festucetum rubrae subalpinum, care cuprinde rarităti precum Gentiana bulgarica.
 Poiana Crucii – rezervatie naturală botanică
Rezervatia ocroteste o vegetatie specifică etajului subalpin superior de tipul
Festucetum rubrae subalpinum , care cuprinde rarităti precum Gentiana bulgarica, Gentiana
verna
 Pestera Ratei – rezervatie naturală mixtă ( geologică – geomorfologică, speologică)
Rezervatia cuprinde sistemul carstic Ratei de pe valea Răteiului: Cheile Răteiului
(monument ale naturii), chei meandrate cu un număr de 17 pesteri de mici dimensiuni, care
reprezintă foste pierderi fosile ale râului Ratei si sistemul endocarstic pestera Ratei
(monument al naturii).
Pestera Ratei e formată din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje (unul activ si două
fosile), cu o dezvoltare de cca. 8000 m si o denivelare de +67 m, este o pesteră gigantică si
reprezintă cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Este printre putinele pesteri din
România în care se întâlnesc concomitent concretiuni de calcit, gips si aragonit. În diverse
puncte ale pesterii se întâlnesc stalactite fistulare, stalactite excentrice, gururi, perle de
cavernă, coralite, draperii, stalagmite lumânare, coloane si domuri.
 Plaiul Hotilor sau Punctul fosilifer Plaiul Hotilor – rezervatie naturală
paleontologică
La est de soseaua ce trece prin Plaiul Hotilor se poate observa o succesiune
caracteristică în formatiunile de flis cretacic si anume, trecerea de la Hauterrivian la
Barremian, într-o cută răsturnată, care face ca termenii să se succeadă în ordine inversă. De la
vest spre est apar roci argilo – marnoase, cenusii – gălbui (strate de omarnic barerremiene),
peste care urmează marne tari, foioase cu resturi de plante incarbonizate, apoi conglomerate
tiloide cu blocuri de calcare tithonice si sisturi argilo – marnoase dure cu vine de calcit, ce
apartin stratelor de Sinaia superioare. Pe cei doi versanti ai săi apar si blocuri masive de
calcar ce contin o bogata faună fosilă de Stramberg.

XXVIII
Rezervatii naturale din afara Parcului Natural Bucegi :

 Plaiul Domnesc – rezervatie naturală paleontologică, aflată în cuprinsul Muntilor

Bucegi
Stratele de Sinaia, entitate stratigrafică bine conturată în cadrul zonei interne a
flisului din Carpatii Orientali, a fost separată în trei subdiviziuni ce corespund unor complexe
litologice distincte. Dintre acestea Stratele de Sinaia superioare se caracterizează, printre
altele si prin prezenta în partea de sus a unor nivele conglomeratice. Este vorba de
conglomerate tilloide, cu matrice argilo-marnoasa, slab cimentate si care cuprind, pe lângă
galeti si blocuri de volume considerabile. Astfel de blocuri, de 100-500 mc, formează
adevărate klippe, de fapt olistolite, ce sunt constituite din sisturi cristaline si calcare, de
diferite tipuri. Se citează astfel calcare eotriasice, calcare medio-triasice, calcare apartinând
părtii inferioare a Neojurasicului, calcare tithonice si calcare berriasiene. În general, toate
calcarele sunt fosilifere, un loc deosebit, din acest punct de vedere, ocupându-l însă calcarele
tithonice, prin abundenta faunei pe care o contin.
Olistolitele din Plaiul Domnesc au fost puse sub ocrotire ca fiind deosebit de bogate
si interesante în ce priveste continutul paleontologic.
 Izvoarele de la Corbii Ciungi – rezervatie naturală mixtă (rezervatie
stiintifică după unele lucrări din literatura de specialitate)
Este aflată pe teritoriul administrativ al comunei Corbii Mari.
Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi reprezintă o adevărată ” oază acvatică cu
flora si fauna relictă în Câmpia Română “. Descoperitorii complexului de izvoare de la Corbii
Ciungi, L. Botosăneanu si St. Negrea au efectuat studii faunistic-ecologice temeinice,
semnalând prezenta a numeroase grupe de hidrobioniti. Dintre aceste grupe numeroase, cele
mai remarcabile din punct de vedere ecologic si arealistic, al elementelor endemice si relicte,
s-au dovedit a fi turbelariatele, rotiferele, caldocerele, ostracodele, amphpodele, tardigradele,
trichopterele si hidrahnelele.

XXIX
XXX
 CAPITOLUL 3

ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC

3.1 Obiective turistice religioase

Între anii 1690-1695 este construită Mănăstirea Sinaia de spătarul Mihai Cantacuzino
în urma unui pelerinaj la Ierusalim si în peninsula Sinai de unde si numele mănăstirii si a
statiunii de azi. Ansamblul mănăstirii cuprinde biserica voievodală construită în stil
brâncovenesc, din piatră si cărămidă si biserica mare construită în 1846. În sirul chiliilor
mănăstiresti se află paraclisul "Schimbarea la Fată" si mausoleul lui Tache Ionescu, fost prim
ministru în perioada primului război mondial si care a avut un rol important în unirea tărilor
române. Din pictura de interior, realizată de vestitul mester zugrav Pârvu Mutu la 1694 se
remarcă tabloul de la intrare care îl reprezintă pe ctitor cu familia sa. În câteva încăperi din
fostele chilii este amenajat un muzeu care prezintă arta decorativă religioasă (piese de
argintărie, broderii, tesături, mobilier de cult); arta plastică din secolele XVII - XIX (icoane de
scoală brâncovenească, rusă, grecească, remarcabile fiind cele create de Pârvu Mutu); carte
veche românească.

Fig.3 – Mănăstirea Sinaia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Muzeul este amenajat în fosta casă de oaspeti a mănăstirii, care a adăpostit 11 ani
familia regală, în timpul construirii Pelesului. Este primul muzeu de artă religioasă din
România, fiind deschis în 1895.

XXXI
 Fig.4 - Mănăstirea Ghighiu din localitatea Bărcănesti

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Fig.5 – Mănăstirea Cheia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Cheia este situată la 61 km nord de Ploiesti, pe partea râului Teleajen, între
pâraiele Tâmpa si Cheita. Mănăstirea poartă hramul Sfântului Nicolae si a fost construită în
anul 1770, fiind apoi călcată si de turci si trecând si printr-un incendiu devastator. La
reconstruire s-a folosit tot din lemn. Biserica actuală a fost construită din cărămidă în
intervalul anilor 1835-1839 şi pictată în anul 1837 de Gheorghe Tătărescu.

XXXII
 Fig.6 - Mănăstirea Zamfira

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Zamfira din localitatea Lipănesti a fost zidită în anul 1857 si este pictată
partial de Nicolae Grigorescu. Mănăstirea de maici poarta numele Zamfira, de la sotia unui
fost om de încredere al lui Brâncoveanu. În mănăstire sunt expuse lucrări de artă plastică si
decorativă religioasă, din secolul al XIX-lea (icoane) si carte veche românească.

Fig.7 - Mănăstirea Suzana

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mănăstirea Suzana din localitatea Măneciu a fost ridicată în 1740 de o credincioasă

din zona Săcele-Brasov, pe nume Suzana Arsicu, fiind o constructie din bârne. Alexandru

XXXIII
Vlahută scria despre mănăstire : "Suzana este asezată într-o poiană frumoasă, pe o frunte de
dâmb, sub care se azvârl în Teleajen pârâul Stanca din dreapta si Epurasul din stânga".
Biserica păstrează stilul arhitecturii muntenesti, în forma de cruce, fiind compartimentată în
altar, naos si pronaos. Naosul nefiind delimitat de pronaos, ce formează un spatiu comun.
Pridvorul este închis având plafonul pictat.

Fig.8 - Mănăstirea Pissiota din localitatea Poienarii Burchi

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Fig.9 - Mănăstirea Jercălăi

Sursa: www.obiective-turistice.ro

XXXIV
 În judetul Prahova, la câteva sute de metri de orasul Urlati, pe malul stâng al
Cricovului Sărat, se află Schitul Sfânta Maria Cricov, cu bisericuta lui de lemn în formă de
corabie si cu turla ei zveltă, având la bază pridvor si prispă pe latura sudică. Schitul Sfânta
Maria Cricov s-a impus în rândul locasurilor de cult ortodoxe datorită bisericutei de lemn care
se remarcă atât prin armonia desăvârsită a proportiilor, cât si mai ales prin frumusetea picturii
interioare de mare valoare artistică. Biserica de lemn a Schitului Cricov, emblemă a artei
transilvănene pe meleagurile Munteniei, îsi îmbrătisează închinătorii care vin să se roage la
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt si la Sfintele
Moaste de la Bethleem, participând si la slujbele acesteia.
3.2 Obiective turistice cultural-istorice

Ploiesti:

 Palatul Culturii
 Muzeul National al Petrolului
 Muzeul de Artă
 Muzeul Ceasului
 Muzeul de Istorie
 Gradina Zoologică Bucov
Breaza:

 Colectia muzeală de artă populară

Buşteni:

 Colectia memorială "Cezar Petrescu”

Câmpina:

 Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu"

 Colecţia memorială "B.P. Haşdeu"
Cheia:

 Muzeul "Natura văii superioare a Teleajenului"

 Mânăstirea Cheia
 Mânăstirea Suzana
Sinaia:

 Castelul Peles

XXXV
 Castelul din Valea Peles, resedintă de vară a regilor României, a fost construit pe
vremea regelui Carol I al României (1866 – 1914) si a devenit unul dintre cele mai importante
monumente ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe
lângă castel: Pelisorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare, Foisorul,
Grajdurile, Uzina Electrică si Vila Sipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I
si Regina Elisabeta au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită
uzinei electrice proprie, Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa.
Prin amenajările de după 1900, resedinta a fost supraînăltată cu un etaj, de asemenea si
turnul principal. În forma sa finală, clădirea cu o suprafată de 3200 mp, are de 160 de camere
si peste 30 de băi. În cele 160 de încăperi ale sale castelul a adăpostit una dintre cele mai
importante colectii de tablouri din Europa si o bogată colectie de arme, cu peste 4000 de piese
europene si orientale, din secolele XIV-XVII.

 Castelul Pelisor
Castelul Pelisor a fost construit între anii 1889 si 1903, de regele Carol I i era destinat
viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Până la finisarea Pelisorului, tinerii au locuit la
Foisor. Pelisor are doar 99 de încăperi, fată de Castelul Peles cu 160 de încăperi. Întreaga casă
a fost decorată pentru a fi o resedintă prezidentială si poartă amprenta unei personalităti
puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur
este decorat după planurile si desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot
după planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de aur sunt decorati cu
frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scotiei, locul natal al ei. Aici au
crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei
si Printul Nicolae.

 Mânăstirea Sinaia
 Cazinoul
Slănic:

 Salina
 Muntele de Sare - grota şi Lacul Miresei
 Muzeul de Arta
 Muzeul sării
Vălenii de Munte:

 Colecţia memorială "Nicolae Iorga"

XXXVI
 3.3 Arta populară si manifestări etnofolclorice

Traditii religioase

Sărbătorile religioase erau în trecut motive de a nu lucra, pentru a se capta astfel

bunăvointa unui sfânt de a cărui mânie sau răzbunare se temea persoana respectivă.
Se scrie că mai ales la tară se tineau 96 de sărbători cu date fixe, 34 sărbători cu
date mobile, cele 52 de duminici din an, 12 vineri din post, plus martea si joia din Postul
Pastelui. Totalul zilelor în care nu se lucra deloc sau se lucra partial era de 196, rămânând
astfel 169 de zile integral lucrătoare.
Obiceiurile de la marile sărbători de peste an, Crăciunul si Pastele, sunt si ele
comune cu cele din restul tării. De Crăciun, copiii umblă în grupuri pe la casele oamenilor
pentru a-i colinda si a primi dulciuri, fructe si bani.
În noaptea de Paste, la biserica, se sfintesc cozonacii făcuti în diferite forme. În
dimineata zilei de Paste, copiii se spală pe fată cu apa proaspătă de la fântâna în care s-au
pus un ou rosu si fire de iarbă verde.
Crăciunul ( sărbătorit pe 25 decembrie): până în secolul XIX, românii au sărbătorit
Anul Nou în ziua de Crăciun. Pentru ca aceasta avea o importanta atât de mare, Biserica a
suprapus acestei date sărbătoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sărbătorea pe 6 ianuarie,
această dată fiind doar o Nastere spirituală prin botez.
Crăciunul este un zeu solar întâlnit la popoarele indo-europene, specific teritoriului
locuit de către geto-daci. Acest zeu era întruchipat de Saturn la romani si de Mithra la
persani.
Denumirea de mos reprezintă vârsta zeului la sfârsitul anului calendaristic, care trebuie să
moară si să reînvie anul următor.
Perioada sărbătorilor de iarnă este împărtită în două: între Ignat (20 decembrie) si
Crăciun (25 decembrie) era perioada nefastă; atunci se deschideau mormintele, iar
sufletele mortilor circulau printre vii. De Ignat se sacrifică porcul, substitutul unei
divinităti preistorice. Acum sunt tolerate abaterile de la normele sociale; acestea amintesc
de saturnaliile romane.
Mos Crăciun nu tine de traditiile populare românesti, ci este un împrumut apusean târziu,
atestat la noi prin secolul al XIX-lea. Traditia crestină spune despre Crăciun că era
proprietarul sălasului unde Fecioara Maria l-a născut pe Pruncul Iisus, iar sotia lui,
Crăciuneasa, a ajutat-o la nastere.

XXXVII
 În această zi, pâinea se asează sub masa pentru noroc, iar sub fata de masă se pune
pleava de grâu, pentru belsug. Împotriva deochiului sau a farmecelor, în cele patru colturi
ale mesei se pun seminte de mac sau usturoi. Traditia spune că, de Crăciun, se deschide
cerul, iar cei care sunt buni îl văd pe Dumnezeu stând la masă cu sfintii si îngerii.
Ajunul Crăciunului
Pe 24 decembrie este Ajunul Crăciunului, iar obiceiurile specifice acestei zile sunt
de natură religioasă. Din dimineata acestei zile până spre miezul noptii, cete de copii între
cinci si paisprezece ani merg cu "Mos Ajunul" - text augural scurt care anuntă venirea
colindătorilor. Tot în această noapte, Mos Crăciun vine la copii si le pune cadouri sub
brad. Desi nimeni nu stie cu sigurantă cum ajunge Mosul în casele oamenilor, toate
povestile îsi păstrează nota de mister. Unii copii cred că intră pe fereastră, altii cred că un
betigas fermecat îl ajută să se facă mic si să pătrundă prin gaura cheii, iar altii consideră
că Mosul vine pe hornul casei.
Sfântul Nicolae (6 decembrie): după traditia populară este prima zi de iarnă;
Sfântul Nicolae este un mos care aduce zăpada scuturându-si barba. La români, Sfântul
Nicolae este un bătrân care aduce copiilor daruri dacă acestia au fost cuminti sau nuieluse
dacă au făcut năzbâtii sau au fost neastâmpărati. În traditia populară românească,
Sfântului Nicolae îi sunt atribuite calităti sporite, fiind unul dintre sfintii cei mai de vază
alături de Dumnezeu, cel care se plimbă cu acesta pe pământ în timpurile primordiale si nu
numai.
Nasterea si nunta
Comuna Ciorani este o localitate în care se mai păstrează în mare parte obiceiurile
traditionale din momentele esentiale ale vietii, cum sunt nasterea sau nunta.
Botezul este cel care încununează nasterea. Imediat după nastere se realizează o serie
de practici pentru a înlătura fortele malefice. Se pune un fir de ată rosie în tocul usii cu care
este mai apoi legat copilul la mână, ca sa nu se deoache. În prima baie a copilului se pun un
ban de argint si busuioc pentru purificarea apei. La botez, nasii trebuie să pregătească pânza
de mir - pe care se asează copilul după ce este botezat si miruit; i se aduc în dar obiecte de
îmbrăcăminte.
Un obicei foarte interesant era acela al schimbării numelui. Atunci când copilul era
bolnav si nu mai avea scăpare, femeile opreau o persoană de pe drum căreia i se dădea copilul
pe geam împreună cu o lumânare. Persoana străină îi schimba numele si îi dădea mamei
copilul pe usă. După aceasta, copilul era strigat cu numele schimbat pentru a nu mai fi
recunoscut de boală. La un an are loc tăiatul motului urmat de o mică petrecere. Pe o tavă se

XXXVIII
pun diferite obiecte: inel, creion, cleste, cui, ată etc. care se oferă copilului. În functie de
obiectul ales de copil, i se poate prevedea viitoarea meserie.
Nunta: ca si celelalte obiceiuri si cele de nuntă s-au modernizat, se mai păstrează însă
o parte dintre ele în formă simplificată. Câteva dintre obiceiurile de nuntă din Ciorani se
găsesc si în majoritatea celorlalte zone etnografice din România.
În momentul logodnei, viitorii miri si familiile lor stabilesc data nuntii, nasii,
domnisoara si cavalerul de onoare. În ziua nuntii, domnisoara de onoare vine acasă la mireasă,
iar cavalerul de onoare se duce agasa la mire. În timp ce este împodobită, mireasa trebuie să
plângă. Dacă acest lucru nu se întâmplă, o femeie în vârstă îi aduce o ceapă zdrobită pentru a-i
produce lacrimi. Mirele vine acasă la mireasă ca să o ia, dar în momentul în care ajunge aici,
usile sunt închise, iar familia miresei refuză să deschidă. După ce se tocmesc, usa se deschide,
iar mirele poate să-ti ia mireasa.
În unele locuri se mai tine un obicei străvechi: iertăciunea: amândoi mirii stau cu fata
spre răsărit, mireasa stă în genunchi pe o pernă si un covor, iar mirele stă în picioare cu mâna
stângă pe umărul miresei. Mireasa stă pe o pernă pentru ca viata ei să fie usoară si plăcută ca
perna cea moale. La biserică, când li se pun verighetele, mirele si mireasa vor să se calce pe
picior, crezând că în acest fel vor avea suprematia în căsnicie.
După petrecere, mireasa cu mai multe femei se retrag într-o cameră unde acesteia i se
schimbă îmbrăcămintea si este îmbrobodită, însemnele de mireasa sunt date unei fete care
urmează să se căsătorească.
A doua zi după nuntă, luni dimineata, după răsăritul soarelui, mirii împreună cu
familia, nasii si nuntasii se duc la o fântână de la răscruce de drumuri, scot o găleată de apă si
o varsă către răsărit.
Scene emotionale pentru rude sunt: momentele "iertării" - când mireasa si ginerele le
cer părintilor iertare pentru greselile din trecut. Cel mai interesant ritual: cel al stergerii
obrajilor ginerelui si miresei de către soacră. Fiind prima data când vine acasă la soacră,
gesturile pot fi considerate ca un ritual de acceptare a miresei în noua casa.
După nuntă, intrarea tinerei femei în rândul celor căsătorite implică adevărate credinte
si practici, ca tăierea unui lemn printr-o lovitură cu un topor (pentru a naste usor) sau torsul
lânii (pentru a fi o gazdă bună).
BABELE
1 martie: baba de primăvară (baba semănatului)
2 martie: baba de vară (baba muncii de vară)
3 martie: baba de toamnă (baba culesului)

XXXIX
Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.
MUCENICII
9 martie: mucenici
Cum e vremea în 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile.
Dacă în ziua de Mucenici va îngheta si va fi frig, este semn că iarna va continua până în ziua
de Sfântul Gheorghe (23 Aprilie).

1. Spirite ale mosilor si strămosilor în Calendarul Popular care au preluat numele si data de
celebrare ale celor 40 de Sfinti Mucenici (9 martie) din Calendarul Bisericesc, jertfiti pentru
credinta lor în Cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane săvârsite în vremurile
preistorice în ziua Anului Nou agrar sunt amintite astăzi de figurinele antropomorfe din aluat
fiert sau copt în ziua de Măcinici si mâncate sacramental;
2. Figurine antropomorfe modelate din aluat, unse cu miere si nucă, mâncate sacramental la
început de An Agrar, sinonime cu Bradosi, Sfinti;
3. Aluat modelat în formă de opt (8) sau cerc, fiert în apă îndulcită cu miere si cu adaos de
miez de nucă în ziua de Măcinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastică a zeului antropomorf
si a colăceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care
marcau, prin substitutie, moartea si renasterea zeului adorat al Anului Nou Agrar. Ca aliment
ritual, Măcinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se împart si sunt mâncati în fiecare an în ziua
de 9 Martie .

XL
 3.4 Alte obiective turistice de natură antropică

Slănic Prahova

Statiunea balneoclimaterica Slănic Prahova este situată la 400 m altitudine. Este

înconjurată de dealuri cu păduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slănicul este în primul
rând cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare, mina de aici fiind una din cele mai
mari din Europa. În statiune se găsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre
ele au format în gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite
pentru tratament balnear, dar si ca stranduri.

Statiunea beneficiază de un climat de dealuri si coline, cu veri plăcute, temperatura

medie a lunii iulie: 19oC si ierni relativ blânde, în ianuarie media temperaturii este de -3,5C.
În localitate se poate vizita Muntele Sării si Salina Unirea unde sunt sculptate în sare busturile
lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul.

Pădurea Glodeasa

Rezervatie forestieră care conservă un codru secular de fag cu răsinoase, în special de

brad, iar copacii au înăltimi si diametre impresionante.

Arinisul de la Sinaia

Rezervatie forestieră reprezentată de o mică, dar interesantă pădure de foioase.

XLI
 CAPITOLUL 4

PROPUNERI SI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ A

JUDETULUI PRAHOVA

4.1. Propuneri privind dezvoltarea turistică a judetului Prahova

Deoarece turismul reprezintă o ramură foarte importantă a comertului, fiind chiar cel
mai important capitol al comertului invizibil si având în vedere cresterea numărului turistilor
care a avut loc în ultima decadă, considerăm dezvoltarea turistică a oricărei zone un fapt
necesar.
Există numeroase modalităti de a efectua această dezvoltare a zonei turistice din
judetul Prahova, mai ales datorită bogatei traditii si monumentelor impresionante naturale si
antropice care se găsesc din belsug în zonă.
Referitor la acest punct, iată ce spuneau câtiva candidati la Parlament anul acesta:

Nastasia Gheorghe, candidat PD-L pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul Valea

Prahovei: „E nevoie de un Minister al Turismului”.

”A vorbi despre turism este pentru mine punctul forte. Având în vedere că m-am
născut şi am crescut la poalele munţilor Bucegi, am fost îndrăgostit de mic de frumuseţea
acestor locuri. Mai târziu, viaţa a făcut în aşa fel ca întreaga mea activitate să se desfăşoare în
domeniul turismului, atât ca activitate economică cât şi la un nivel mai înalt şi mă refer la
activitatea de protocol, protocol organizat în serviciul statului român. Sunt vicepreşedinte al
Federaţiei Industriei Hoteliere din România, organism care funcţionează din anul 1990 şi care
constant a luptat pentru drepturile hotelierilor, cum ar fi reducerea cotei de TVA, lucru
realizat de altfel prin tratativele purtate cu Guvernul României, în perioada 2000 – 2004,
reuşindu-se astfel diminuarea acestei cote de la 19% la 9%, pentru serviciile de cazare.
Bucurându–mă de experienţa bogată în domeniu şi cunoscând foarte bine problemele
cu care ne confruntăm în această zonă, consider că pot susţine în Parlamentul României mult
mai facil anumite probleme, pentru că voi şti exact ce să cer.
Turismul românesc trece printr-o criză esenţială, cele mai mari probleme ale lui fiind
legate de faptul că acest domeniu a fost tratat cu superficialitate în programele de guvernare
anterioare, nu s-au făcut investiţii în infrastructură, în îmbunătăţirea calităţii serviciilor, în
formarea profesională continuă a angajaţilor şi nu s-au respectat standardele în domeniu. Ne

XLII
trebuie un Minister al Turismului, care să funcţioneze ca un organism independent specializat
pe această activitate şi nu doar un departament aflata sub tutela unui alt for.

Alături de colegii mei din Parlament voi susţine ideea reînfiinţării acestui minister; se
impune acest lucru numai gândindu–ne, în primul rând, la faptul că turismul constituie o sursă
importantă de venituri la bugetul statului. În al doilea rând, avem nevoie de Ministerul
Turismului ca de o instituţie care să aplice strategiile de dezvoltare a infrastructurilor de
turism, să se ocupe de evidenţa şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic
şi nu în ultimul rând să promoveze frumuseţile ţării, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa
internaţională.
Dacă ar fi să mă gândesc strict la Valea Prahovei şi la colegiul în care candidez (care
cuprinde localităţile Azuga, Breaza, Buşteni, Comarnic, Sinaia, Adunaţi, Cornu, Talea) pot să
afirm că această zonă a trăit şi continuă să supravieţuiască din turism. Cea mai mare parte a
locuitorilor de aici, începând de la Breaza şi până la Predeal, lucrează în unităţi de turism.
Este mai mult decât o datorie faptul că eu ca viitor deputat şi reprezentant al acestei zone să
militez pentru prahoveni.
Văd dezvoltarea turistică a Văii Prahovei, prin crearea unei regiuni dezvoltate, care să
cuprindă toate localităţile care intră în componenţa ei, ţinând cont de faptul că Uniunea
Europeană acordă fonduri structurale mai uşor pe dezvoltări regionale, decât pe proiecte
locale.
Partidul Democrat – Liberal are inclus în Programul de guvernare un capitol important
legat de dezvoltarea turismului. Printre punctele de importanţă majoră ţin să precizez:
dezvoltarea coordonată a infrastructurii regionale prin crearea unor parteneriate între zonele
urbane şi zonele rurale învecinate, dezvoltarea agroturismului, corelarea politicilor publice şi
parteneriatului privat şi nu în ultimul rând reducerea unui număr de 100 de taxe din toate
sectoarele economiei naţionale. Trăim într-o ţară deosebită şi trebuie să respectăm, în primul
rând ca o datorie a firii, frumuseţile cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat, pentru ca apoi să
vorbim despre valorificarea lor, turism, economie, dezvoltare turistică şi tot ceea ce derivă de
aici.

Anghel Florin, candidat PD-L pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul Câmpina: „Să
atragem investitori şi să facem drumuri de acces către zonele cu potenţial turistic!”
“Unul dintre obiectivele importante ale mandatului meu în fruntea Consiliului
Judeţean a fost modernizarea infrastructurii. Aşa se face că, în perioada 2004-2008, au fost

XLIII
modernizaţi sute de kilometri de drumuri judeţene. În stabilirea priorităţilor, unul dintre
criterii a fost şi deschiderea posibilităţilor pentru zonele uitate de lume. Mi-am dorit foarte
mult ca, atât cât s-a putut, oamenii să nu mai aibă probleme cu drumurile. Am acordat atenţie
maximă modernizării drumurilor din zonele cu potenţial turistic ridicat, pentru care lipsa
infrastructurii era, poate, factorul determinant care le ţinea pe loc dezvoltarea. S-a demonstrat
că astfel de proiecte sunt viabile pentru că, imediat după realizarea drumurilor în aceste zone,
preţurile terenurilor au crescut semnificativ, iar oamenii au avut de câştigat. În viitor,
bucureştenii nu vor mai merge la Sinaia sau, în general, pe ultra-aglomerata Valea Prahovei,
ci se vor reorienta spre localităţi mai liniştite, cu un microclimat plăcut, neafectate de poluare,
cum ar fi cele două Proviţe, Valea Doftanei, Brebu, Şotrile şi chiar Băneşti. În plus,
modernizarea drumurilor în aceste zone aduce dezvoltarea generală, ceea ce implică locuri de
muncă, în special în construcţii, o creştere a vânzărilor de produse tradiţionale - brânză, carne
şi tot felul de derivate ale acestora - şi vor începe să vină şi fonduri suplimentare la bugetele
locale, bani proveniţi din încasarea impozitelor, care, în cele din urmă, se vor reflecta tot în
condiţiile de trai din localitatea respectivă. Din postura de deputat în Colegiul Câmpina (care
cuprinde localităţile Câmpina Băneşti, Brebu, Poiana Câmpina, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus,
Secăria, Şotrile, Valea Doftanei) voi continua ideea de dezvoltare a infrastructurii zonale şi,
implicit, creşterea potenţialului turistic al zonei. Dezvoltarea nu se va face printr-o
industrializare, care, în general, poluează, ci prin creşterea atractivităţii turistice, care să
menţină zona la un nivel cât mai apropiat de cel natural.
Soluţia pentru revigorarea zonei o constituie venirea investitorilor, cărora autorităţile
trebuie să le acorde sprijin. Dacă s-ar găsi astfel de investitori în Valea Doftanei, Proviţa sau
Brebu, nivelul de trai al întregii zone ar exploda şi ne-am putea compara cu unele regiuni
turistice importante din Austria sau Elveţia. De altfel, în situaţia în care oamenii din această
zonă mă vor alege parlamentar, aceasta va fi ambiţia mea: de a ridica zona Câmpinei şi a
localităţilor din jur astfel încât să ajungă printre primele sau chiar prima în ţară, aşa cum am
dus judeţul Prahova, cât am fost preşedintele Consiliului Judeţean, de pe locul şase în ţară, pe
locul al doilea, după capitală. Am planuri mari şi pentru municipiul Câmpina. Aş dori ca
acesta să devină un centru de dezvoltare a turismului, în această zonă. Voi face demersuri
pentru ca aici să fie baze sportive şi de agrement, care să atragă mulţi turişti. De exemplu,
spaţiul care există la Grupul Şcolar industrial Petrol, pe care-l văd folosit de tineri pentru a
desfăşura activităţi sportive.

XLIV
Severin Georgică, candidat PD-L pentru Senat în Colegiul Valea Prahovei: “ Putem
oferi turiştilor un Moeciu şi un Bran aici, în Prahova!”
Turismul în zona noastră este vital pentru dezvoltare. Numai că trebuie să redefinim
acest turism. Oamenii nu mai vor doar cazare şi masă. Ei vor servicii diversificate, vor
agrement de calitate. Dacă în Sinaia, Buşteni şi Azuga există avantajul pârtiilor de ski, în
celelalte localităţi trebuie să venim cu altceva, să ne axăm pe agroturism.
Aş vrea să mă refer la zone poate mai puţin cunoscute, dar cu un potenţial încă
neexploatat. Mă gândesc la Valea Doftanei, Talea, Proviţa de Sus, Proviţa de Jos, Adunaţi,
Secăria, Scorţeni, Cocorăştii Vedeţi, noi le putem oferi bucureştenilor un Moeciu şi un Bran la
o sută de kilometrii mai aproape de Capitală. Avem şi noi obiective turistice: biserici, castele,
conace, aşezări vechi, dar mai ales peisaje splendide. Pentru promovarea lor e necesar să se
creeze nu numai un sprijin investiţional: fonduri europene nerambursabile sau acordarea de
credite subvenţionate, ci şi să se investească în oameni. Pregătirea resurselor umane este
esenţială. Dacă voi fi ales senator, una din priorităţile mele va fi crearea unui sistem de
pregătire pentru cei care vor să se ocupe de agroturism. De la doamna care este şi stăpâna
casei şi găteşte şi are grijă de camere, până la managerul pensiunii, toţi trebuie să se
familiarizeze cu noile metode europene de a face agroturism. Pentru că noi trebuie să atragem
mai ales străinii, să ne creăm branduri, etichete, prestigiu. Dar pentru asta trebuie ca statul
roman, viitorul Guvern, care sper să fie format de Partidul Democrat-Liberal, să fie mult mai
responsabil, să ofere toate mijloacele prin care, cei care vor să valorifice peisajele acestei zone
să fie sprijiniţi. În programul PD-L, un întreg capitol este dedicate turismului şi înfiinţării unui
minister pentru acest domeniu. Pentru zona în care eu candidez (Azuga, Breaza, Buşteni,
Comarnic, Sinaia, Adunaţi, Cornu, Talea, Câmpina, Băneşti, Brebu, Poiana Câmpina, Proviţa
de Jos, Proviţa de Sus, Secăria, Şotrile, Valea Doftanei, Băicoi, Cocorăştii Mislii, Floreşti,
Filipeştii de Pădure, Măgureni, Scorţeni, Telega) există multe oportunităţi de dezvoltare.
Trebuie doar ca cineva să le pună pe primul plan”.
Morărescu Costel: „Trebuie să sprijinim orice iniţiativă în domeniul turismului!”
„Pe lista de priorităţi a Partidului Democrat-Liberal se află derularea unor campanii
eficiente de reabilitare a obiectivelor turistice. Ne propunem reînfiinţarea Ministerului
Turismului, pentru că este nevoie absolută de un astfel de organism prin care să fie dezvoltate
programe de turism în ţară, la standarde europene. Nu ne face cinste faptul că tot mai mulţi
români pleacă afară, în loc să prefere turismul la ei din ţară. Suntem mult sub Ungaria sau
Bulgaria, din păcate. Prin reînfiinţarea Ministerului Turismului, am reuşi să avem o mai bună
legătură cu instituţiile europene, lucru care ar contribui la crearea unei imagini favorabile a

XLV
turismului românesc. Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având
implicaţii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural şi natural.
Zona Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic, fiind una dintre cele mai
căutate destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor
naturale şi antropice, dar şi accesibilităţii zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce
funcţionează în tot timpul anului, ceea ce sporeşte rolul turismului în economie.
Deşi potenţialul turistic al zonei este extrem de valoros, în foarte puţine locuri este
exploatat la maximum. Proprietarii de baze materiale de turism trebuie să investească, pe
lângă organizarea bazei materiale, şi în agrement. Adică să încerce să creeze cât de cât o bază
de agrement la fiecare unitate turistică: o mică sală de fitness, o saună, jacuzzi, o masă de
biliard, o masă de tenis. Cât de cât, fiecare unitate, în functie de mărime şi în funcţie de
posibilităţi, să încerce să atragă cu un pachet mai diversificat de servicii turistice. Românii, şi
din ce în ce mai mult străinii, s-au obişnuit de ceva vreme să practice agroturismul, preferând
o pensiune tradiţională în locul celor 4 stele mai mereu neacoperite de calitatea serviciilor
oferite. Tocmai de aceea trebuie încurajaţi oamenii, şi moral şi financiar, pentru a-şi deschide
pensiuni cu specific local. Am putea merge mai departe şi să spunem că fiecare ar putea veni
cu ceva nou. Se pot deschide pescării, ferme, se pot amenaja spaţii pentru vânătoare. Se pot
face multe, numai că e nevoie de sprijin din partea autorităţilor”.

4.2. Proiecte privind dezvoltarea turistică a judetului Prahova

În sensul dezvoltării turistice a zonei, la Râsnov avut loc o întâlnire a membrilor

Asociaţiei Microregiunea Turistică Munţii Bucegi cu Ministerul Turismului. S-au purtat
discuţii despre Festivalul Olimpic al Tineretului European şi au fost semnate două contracte
pentru promovarea turismului românesc, unul pentru oraşul Râşnov şi celălalt pentru zona
Bucegi. „Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona Munţilor Bucegi” este
proiectul care vine in sprijinul realizării unei strategii de dezvoltare a turismului. Prin
finanţarea primită se va dezvolta turismul pe Valea Prahovei, prin acţiuni de realizare a unui
portofoliu de fotografii, se va construi un portal web dedicat zonei turistice Bucegi şi se vor
realiza tipărituri de prezentare a zonei turistice şi de amplasare a unor panouri stradale.
„Toate oraşele, de la Sinaia până la Râşnov, au semnat contractul pentru un proiect de
promovare unitară a zonei Valea Prahovei. Este excelent că am câştigat acest proiect pe
fonduri europene de 1 milion lei şi urmează, ca în cel mai scurt timp, să facem licitaţia pentru

XLVI
a se realiza materialele de promovare. Se simte nevoia unei promovări unitare a oraşelor
Sinaia, Buşteni, Azuga, Bran şi Râsnov”, a precizat Vlad Oprea, primarul oraşului Sinaia.
Conform celor declarate de Elena Udrea, „ar fi păcat” ca România să nu folosească
aceşti bani, având în vedere că din ce în ce mai mulţi turişti străini caută destinaţii alternative
celor tradiţionale. O parte din banii necesari promovării destinaţiilor turistice vin de la
Uniunea Europeană. Cererea de finanţare pentru acest proiect a fost depusă la Ministerul
Turismului, la începutul anului, de către Asociaţia Microregiunea Munţii Bucegi. În afară de
portal pe internet, hărţi, broşuri şi fotografii, administraţiile publice locale vor avea şi o bază
de date actualizată a infrastructurii turistice din zonă.
Considerăm că toate aceste proiecte si strategii sunt bine venite în vederea creării unei
imagini pozitive a României ca destinatie turistică prin definirea si promovarea brandului
turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, în vederea dezvoltării
industriei turistice si cresterii atractivitătii sale; introducerea de noi metode de promovare si
diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si
reale.

XLVII
 Analiza Swot a zonei turistice din Valea Prahovei

Strengths (puncte forte):

Punctele forte ale potenţialului turistic din Valea Prahovei sunt reprezentate de
resursele turistice naturale, precum şi de cele antropice.
Resursele turistice naturale constau în:
 Relieful variat care determină prezenţa numeroaselor obiective turistice naturale:
domenii schiabile, trasee pentru drumeţii şi alpinism, chei şi văi, cascade;
 Climatul temperat-continental este favorabil dezvoltării turismului montan, balnear,
datorită condiţiilor optime practicării sporturilor de iarnă, drumeţiilor, curelor balneo-
climaterice;
 Existenţa a numeroase rezervaţii naturale, precum şi a unui parc natural (Bucegi),
stimulează turismul;
 Hidrografia: numeroasele şi variatele ape curgătoare sunt folosite pentru agrement şi
balneo-turism;
 Existenţa unei vegetaţii variate şi a unei faune bogate şi diverse are ca efect
dezvoltarea turismului profesional şi ştiinţific datorită valorii lor. Pe lângă speciile
obişnuite există şi specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetică,
recreativ-cinegetică şi ştiinţifică.
 Alte puncte forte ale turismului din Valea Prahovei sunt reprezentate de reamenajarea
Hotelului Peştera, Hotelului Cota 1400 şi a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau
turiştilor posibilitatea de a se afla în mijlocul naturii beneficiind în acelaşi timp şi de
un confort sporit (apă caldă, căldură, televizor în cameră, piscină, sală de fitness,
saună etc.).
Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:
 Echipamentele turistice;
 Unităţi de cazare existente în toate zonele turistice. Reamenajarea unităţilor de cazare
din ultimii ani a generat o creştere a numărului de turişti.
 Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat
dezvoltarea turismului şi, totodată, a permis accesul în anumite zone.
 Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turiştilor să-şi
petreacă timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul constituie astăzi

XLVIII
 motivaţia oamenilor de a călători pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa
şi distra.
 Existenţa turiştilor români, cât şi a celor străini. Consumul turistic are efecte
economice pozitive atât pentru organizatorii de călătorii, pentru dezvoltarea
turismului, cât şi pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul
intră în contact.

Weakness (puncte slabe):

Punctele slabe ale turismului din Valea Prahovei sunt:
 Lipsa promovării turismului şi a informaţiilor legate de anumite zone turistice poate
genera pierderea potenţialilor clienţi care aleg alte destinaţii pentru a-şi petrece
vacanţa;
 Lipsa investiţiilor şi a preocupării în ceea ce priveşte anumite zone turistice;
 Nivelul de degradare în care se află echipamentele turistice;
 Existenţa unui număr mare de structuri de primire în principalele zone turistice şi a
unui număr foarte mic în zonele mai puţin promovate;
 Căile de acces şi mijloacele de transport turistic slab dezvoltate. Inexistenţa unor
drumuri care să dea turiştilor siguranţă în ceea ce priveşte călătoria;
 Numărul redus al mijloacelor de transport pe cablu şi lipsa modernizării lor;
 Existenţa unui număr mic de structuri de agrement;
 Numărul mic de turişti în structurile de primire în raport cu capacitatea de cazare
existentă;
 Valorificarea redusă a potenţialului turistic;
 Calitatea slabă a serviciilor;
 Poluarea.
Opportunities (oportunităţi):
Oportunităţile sunt reprezentate de posibilităţile de valorificare a potenţialului turistic
într-o anumită zonă. În Valea Prahovei întâlnim nenumărate oportunităţi, printre care:
 Reabilitarea drumurilor începând cu cele principale şi terminând cu cele auxiliare
(drumuri forestiere). Spre exemplu, cele două drumuri de acces către Hotelul Peştera
(Moroieni-Cabana Zănoaga-Cabana Bolboci-Cabana Padina-Hotel Peştera şi Cabana
Cuibul Dorului-Dichiu-Hotel Peştera) sunt impracticabile datorită condiţiei în care se
află.

XLIX
 Deoarece Valea Prahovei reprezintă un important punct de acces spre traseele
montane, consider că este importantă recondiţionarea traseelor şi a marcajelor (care se
găsesc într-o stare foarte proastă, în unele locuri fiind chiar inexistente).
 De asemenea, ar putea fi îmbunătăţite condiţiile de cazare din majoritatea cabanelor
turistice.
 Recondiţionarea instalaţiilor de transport pe cablu.
 Extinderea lanţului de staţiuni montane din Valea Prahovei, astfel încât să cuprindă
zonele mai puţin promovate (de exemplu, localitatea Poiana Ţapului).
 Reamenajarea pârtiilor din Sinaia şi Predeal aşa încât să se ridice la standarde
internaţionale.
 Lărgirea gamei de servici oferite şi atragerea turiştilor în staţiuni pe tot parcursul
anului, prin organizarea de seminarii, cursuri de scurtă durată, activităţi de tratament,
de cosmetică, de dietă.
 Dezvoltarea turismului de afaceri şi reuniuni în staţiunile turistice.
 Organizarea unor festivaluri periodice sau ocazionale, unor manifestări specifice
zonei sau anotimpurilor.
 Revigorarea turismului cultural itinerant pentru cunoaşterea unor zone cu valoare
turistică.
 Creşterea capacităţii de cazare la nivelul oraşelor pentru a se dezvolta turismul de
afaceri, turismul de reuniuni şi congrese.
 Modernizarea mijloacelor de transport turistic şi diversificarea serviciilor oferite în
timpul călătoriei.
 Apariţia şi dezvoltarea unor produse turistice specifice zonei: turismul religios,
ecologic, automobilistic, de echitaţie, agroturismul.
 Conceperea unei strategii de diversificare a serviciilor turistice oferite de agenţiile de
turism, astfel încât să fie atractive pentru fiecare turist, să ofere alternative şi
posibilităţi de petrecere a timpului liber în orice împrejurare şi la orice oră din zi.
 Ridicarea calităţii serviciilor prestate de resursa umană din turism.
 Creşterea sectorului privat din turism.
 Dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel internaţional, bazate pe valori turistice
culturale şi naturale, incluzând activităţi speciale şi călătorii individuale.
 Dezvoltarea unor centre turistice în locuri istorice şi zone montane, ca puncte de
popas în circuite sau ca bază pentru circuite.

L
Threats (riscuri):
Ameninţările sunt reprezentate de riscurile care apar şi care pot deveni puncte slabe ale
turismului într-o anumită zonă. Pe Valea Prahovei, acestea sunt reprezentate de următoarele:
 Poluarea solului, a apelor şi a aerului;
 Lipsa unor organisme special înfiinţate pentru reamenajarea şi permanenta verificare a
itinerariilor turistice;
 Vechimea şi starea de uzură a unora dintre mijloacele de transport pe cablu;
 Înfiinţarea unor structuri de primire turistică ultramoderne în zone puţin populate
ameninţă buna funcţionare a cabanelor, campingurilor şi căsuţelor turistice din zonele
respective;
 Preţurile ridicate în raport cu serviciile oferite;
 Serviciile slabe de catering, cu precădere lipsa unui personal calificat în unităţile de
alimentaţie;
 Lipsa unor programe de promovare a turismului pe Valea Prahovei.

LI
 CONCLUZII

În urma realizării lucrării „Potenţialul turistic si valorificarea acestuia în Valea

Prahovei“, am dori să concluzionăm cu câteva idei cu privire la această zonă turistică, idei pe
care le considerăm a fi esentiale si pe care le om prezenta în continuare.
În primul rând, am ajuns la concluzia că zona Valea Prahovei reprezintă un important
centru turistic, fiind una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt
se datorează în primul rând resurselor naturale şi antropice, dar şi accesibilităţii zonei. Pe
Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce funcţionează în tot timpul anului, ceea ce sporeşte rolul
turismului în economie. Deşi potenţialul turistic, natural şi antropic, al zonei este extrem de
valoros, în foarte puţine locuri este exploatat la maximum.
Putem afirma că Valea Prahovei poate fi considerată o nestemată a turismului
romînesc deoarece concentrează pe o arie relativ restrânsă atât destinatii turistice de vis,
perfecte pentru sporturile de iarnă, cât si multe oportunităti de relaxare si revigorare, cu
mult aer proaspăt într-o natură minunată pe timpul verii. Pe lângă peisajele magnifice,
Valea Prahovei pune la dispozitia celor ce vin aici si o ofertă culturală deosebit de vastă.
Pentru o întoarcere în timp, în fastul si eleganta regală, o vizită la Castelul Peles este o
experientă de neuitat. De asemenea, ca simbol al perioadei interbelice, în centrul statiunii
Sinaia, în parcul Dimitrie Ghica, se înaltă Cazinoul - clădirea care în perioada interbelică
decidea destinele multor oameni cu stare atrasi de frumusetile de pe Valea Prahovei.
De fapt sunt multe lucruri care ne vor surprinde vizitând statiunile de pe Valea
Prahovei. De la măretia si frumusetea muntilor Bucegi, ineditul si misterul formatiunilor
megalitice ( Babele, Sfinxul ), amintirea eroilor neamului ( crucea de pe Caraiman )
si spiritul crestin care s-a cuibărit într-un loc foarte inedit ( mănăstirea din Pestera
Ialomitei ), până la sentimentul unic pe care îl vom avea urcând pe numeroasele poteci de
munte sau coborând dintre nori cu telecabina sau cu parapanta ( în cazul iubitorilor de
adrenalină). Desigur, pot face acest lucru cei care se vor plictisi de a skia în fiecare zi pe
numeroasele pârtii de pe Valea Prahovei.
Negresit, putem spune că descoperirile sunt o plăcere, iar Valea Prahovei
reprezintă ea însăsi descoperirea naturii si a frumusetii.
În plus, în urma realizării analizei Swot a potenţialului turistic din Valea Prahovei, am
constatat că turismul din Valea Prahovei este un sector al economiei în curs de dezvoltare.

LII
 Asa cum am mai spus, această zonă dispune de un număr impresionant de resurse
turistice, naturale şi antropice, care din păcate nu sunt valorificate la valoarea lor reală.
De asemenea, am mai observat că există o întreagă serie de proiecte concepute pentru
îmbunătăţirea imaginii zonei. Unităţile de agrement şi instalaţiile de transport pe cablu au fost
reamenajate sau sunt în curs de reamenajare, totodată existând şi proiecte pentru realizarea
unora noi.
În ceea ce priveşte numărul de turişti sosiţi în unităţile de cazare în raport cu
capacitatea de primire, putem spune că există o neconcordanţă, numărul turiştilor fiind mai
mic decât oferta de cazare.
Putem spune că prin investiţiile făcute şi proiectele derulate autorităţile încearcă să
combată acest fenomen, mizând pe atragerea turiştilor într-un număr foarte mare în viitorul
apropiat. Datele obtinute ne arată că numărul înnoptărilor în structurile de primire din Valea
Prahovei este relativ redus, fapt ce determină şi scăderea duratei sejurului. Din acest motiv, se
are în vedere ieftinirea ofertelor turistice şi totodată prelungirea duratei sejururilor.
În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează dezvoltarea agroturismului şi
turismului montan şi cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistică, dar şi
pentru dezvoltarea economică.

Ca o concluzie generală, am putea spune că turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat
în perioada 2001-2004, au fost relansate anumite zone şi s-au demarat programe pentru o
dezvoltare durabilă a zonei.

LIII
 BIBLIOGRAFIE

• Negut Silviu (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press,

Bucuresti, 2008
• Nistoreanu Puiu, Economia turismului –teorie si practică, Ed. ASE, Bucuresti, 2005
• Stănciulescu Gabriela (coordonator), Strategii si politici regionale de dezvoltare
durabilă a spatiului dunărean, Ed. ASE, Bucuresti, 2004
• Stănciulescu Gabriela (coordonator), Tehnica operatiunilor de turism. Studii de caz,
probleme si întrebări de examen (pentru examenul de licentă), Ed. CH BECK,
Bucuresti, 1999
• www.e-tur.ro

• www.accenttravel.ro

• www.turism.ro

• www.descoperă.ro

• www.travelguide-romania.ro

• www.prahova.insse.ro
• www.welcometoromania.ro
• http://hartprahova.ro
• www.cjph.ro
• www.hiturism.ro
• www.adrmuntenia.ro
• www.pensiunivaleaprahovei.ro/istoric-valea-prahovei
• www.infotravelromania.ro/prahova.html

LIV
LV
Figura 1 – Castelul Pelisor

LVI
Figura 2 – Mănăstirea Crasna

Figura 3 – Masivul Caraiman

Figura 4 – Castelul Sinaia

LVII
Figura 5 – Centrul orasului Brasov

Figura 5 – Biserica Neagră

LVIII
Figura 6 – Valea Prahovei în Sinaia

Figura 7 – Busteni

LIX
Figura 8 – Babele Mari

LX
 Figura 9 – Cetatea Rasnov

Figura 10 - Telegondola din Sinaia

Sursa imaginilor : www.valeaprahovei.net

LXI
LXII