UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZARE:ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI
SERVICIILOR

DESTINATIA TURISTICA BRASOV

Student:
, anul 1.

2016

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: Informatii generale despre judetul Brasov
CAPITOLUL II:Potentialul turistic al Brasovului
CAPITOLUL III:Resurse antropice
BIBLIOGRAFIE

Introducere
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata n
alte sectoare-chei din economia mondiala.
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Romania imbratiseaza in varietatea sa, de la muntii inalti pana la valurile inspumate ale Marii
Negre, aproape toate formele de relief, fiind fara indoiala o tara facinanta prin tot ce
reprezinta ea.
Certitudinea acestei afirmatii trebuie cautata in frumusetea sublima cu care natura a daruit
aceste pamanturi, in marturiile zbuciumate ale trecutului istoric si nu in ultimul rand in
privirile entuziasmate ale turistilor pentru care descoperirea fermecatoarelor obiective turistice
a insemnat decoperirea unor noi perspective.
Muntii Carpati cu nenumaratele pesteri, chei, defilee, cascade si lacuri alpine cu minunata
flora si fauna cuprinse in rezervatii naturale sau declarate monumente ale naturii, reprezinta
un izvor nesecat de incantare pentru iubitorii de drumetii, excursii alpinism si sporturi de
iarna.
Blandele dealuri adesea impodobite cu podgorii si netedele campii, cuceresc prin atmosfera
calma in care sunt invaluite.

Delta Dunarii cu varietatea sa floristica si faunistica rar intalnita in lume este o unitate
peisagistica deosebit de interesanta din punct de vedere stiintific si nu numai, iar litoralul
romanesc al Marii Negre ofera numeroase posibilitati de agrement.
Statiunile climaterice si balneare sunt indicate pentru odihna si tratament, ajutand in
vindecarea unor afectiuni dar si in mentinerea sanatatii.

CAPITOLUL I : Informatii generale despre judetul Brasov

1.1 Scurt prezentare a judeului Brasov
Brasov reprezinta unul dintre cele mai importante orase culturale si istorice din Romania.
Aceasta localitate este resedinta judetului Brasov si un punct de plecare catre alte destinatii
deosebite din Romania, cum ar fi Maramures,Marea Neagra,Bucovina, muntii Carpati sau
zona cetatilor dacice din Tara Hategului.
Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m),
unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.
Atestat documentar in 1235, Brasovul s-a bucurat de-a lungul timpului de numeroase
privilegii oferite de domnitorii tarilor romane, fiind unul dintre orasele cele mai importante
din Transilvania si datorita pozitiei geografice. Devenit un centru mestesugaresc infloritor ,
Brasovul a fost transformat in cetate, cu ziduri, bastioane, turnuri de supraveghere si de paza.
Astazi, cele mai multe dintre turnuri au fost transformate in muzee, ce se pot vizita contra
unor sume modice (intre 1,5 si 5 lei).
Desi a fost supus de-a lungul anilor mai multor atacuri si incendii, Brasovul se prezinta
astazi ca un oras infloritor, ce a pastrat din arhitectura si farmecul vremurilor trecute. Centrul
istoric este renumit pentru multitudinea de edificii si obiective turistice de mare vechime,
precum: Biserica Neagra, Biserica Sfantul Nicolae, Prima Scoala Romaneasca, Turnul alb,
Turnul negru, Piata Sfatului, Poiana Brasov (la aprox. 12 km).

1.2Scurt istoric

Braov este reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov, Romnia. Potrivit
recensmntului din 2002, are o populaie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari
orae din ar (totui n scdere n ultimele dou decenii din cauza exodului sailor i a
reducerii activitii industriale).
Conform ultimelor estimri oficiale ale Institutului Naional de Statistic, populaia
municipiului Braov era, n anul 2012, de 278.003 locuitori.Staiunea de iarn Poiana Braov
se afl la 12 km distan de centrul municipiului, dispunnd de o infrastructur dezvoltat
pentru practicarea sporturilor de iarn. Patron al oraului este considerat a fi Fecioara
Maria. Statuia acesteia se afl pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, ndreptat spre
Casa Sfatului, avnd stema Braovului sculptat dedesubt n relief.
Braovul este cunoscut i datorit Festivalului Internaional Cerbul de Aur, ce se ine
aproape n fiecare an n centrul oraului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom
Jones, Coolio,Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera.
Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i
nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de
astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive.
Sub aspect confesional populaia Braovului era alctuit din:
17.763 ortodoci (30,0%)
13.207 romano-catolici (22,3%)
13.050 luterani (22,0%)
8.237 reformai (13,9%)
2.594 mozaici (4,4%)
2.049 greco-catolici (3,5%)
1.905 unitarieni (3,2%) .a.
Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populaia oraului Braov.

Populaia (2008)
Populaia este aezat n 4 municipii: Braov, Fgra, Scele i Codlea, 5 orae (Predeal,
Rnov, Rupea, Victoria, Zrneti) i 43 comune cu de 150 sate.
Numrul total al populaiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care brba ii reprezint
307.151 i femeile 321.492.

n mediul urban triesc 75,6% din locuitori, iar n cel rural 24,4. Repartizai pe grupe de vrst
locuitorii judeului Braov se mpart n urmtoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60
ani i peste 15,6%.
Densitatea populaiei este de 117,2 locuitori /Km2.

Date generale:

Total locuitori .............. 596.642

Populaie urban ......... 440.701

Populaie rural ........... 155.941

Sex masculin .............. 290.196

Sex feminin ................. 306.446

Populaia stabil pe orae

Municipiul Braov .............. 278.712

Municipiul Fgra ............ 38.125

Municipiul Scele .............. 32.185

Municipiul Codlea .............. 24.570

Oraul Predeal ................ 5.270

Oraul Zrneti ................. 25.796

Oraul Rnov .................. 16.193

Oraul Victoria .................. 8.788

Oraul Rupea .................... 5.664

Oraul Ghimbav ................. 5.398

CAPITOLUL II Potentialul turistic

Resurse naturale
2.1. Hidrografie
Prin municipiul Braov trec rurile cheiu (numit i rul Graft),Valea Tei,Valea
Rcdu,Valea Plopilor cu Valea Scurt,Valea Florilor, Gorganu,Rul Timi i Canalul Timi.
Reele de ap i canalizare:
Dezvoltarea investiiilor i a locuinelor n zonele periurbane i limitrofe municipiului
Braov impune extinderea reelelor aduciune de ap i de canalizare. Compania Apa
funcioneaz ca operator unic regional, asigurnd serviciul de distribuie a apei potabile i

serviciul de canalizare n localitile Ghimbav, Hlchiu, Hrman i Snpetru. Compania

asigur, de asemenea, furnizarea apei potabile n localitile Scele i Trlungeni i
prelucrarea apelor uzate din Cristian i Rnov. n localitile Codlea,Predeal, Bod i Prejmer
serviciile de alimentare cu ap potabil i prelucrarea apei uzate sunt asigurate de firme
private.Pentru serviciile de distribuie i furnizare a apei potabile i de prelucrarea a apei uzate
exist master-planul elaborat de SEGA, n colaborare cu Agenia Judeean de Protecie a
Mediului, care a fost aprobat la nivel judeean.

2.2. Clima
Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin
nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai
umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor
scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea,
temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de
precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie
multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna
august.

2.3. Relief
Relieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se
afl Depresiunea Fgraului i Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale
Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal
versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii
Bucegi,Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura
Buzului.

CAPITOLUL III Resurse Antropice

MONUMENTE ISTORICE
1. BISERICA EVANGHELIC (din HLMEAG)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita n anii 1160-1190, biserica este
un monument reprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranzitie de la
romanic la gotic.

2. BISERICA EVANGHELIC FORTIFICAT (din FELDIOARA) (BrasovFeldioara)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, initial romanica, ridicata n sec. al
XIII-lea, transformata n stil gotic, cu incinta fortificata n sec. XVI-XVII.
3. BISERICA EVANGHELIC FORTIFICAT (din RsNOV)(BrasovRsnov)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita n sec. al XIV-lea, n stil
gotic. Fortificarea s-a realizat n sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu
fresce n stilul Renasterii, datnd din 1500.
4. BISERICA ORTODOX Adormirea Maicii Domnului (BrasovCristian)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita n 1795, n stil
neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale,
executate de Stoica Popovici, n 1821.
5.BISERICA ORTODOX Sf. Nicolae (din RsNOV) (BrasovRsnov)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost ridicata de fratii Udriste cu
sprijinul Domnului Dan I, n anul 1384, reprezentnd prima ctitorie a Basarabilor n
Transilvania. Biserica a fost restaurata n 1600, de Mihai Viteazul si amplificata n 1770.
6.BISERICA ORTODOX Sf.Ioan Botezatorul (din FELDIOARA) (BrasovFeldioara)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. al XVII-lea.
7.CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN) (BrasovBran)
Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea
un post avansat de aparare, cu 2 rnduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de
tragere.
9. MNSTIREA SMBTA (BrasovVoila)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea cuprinde biserica Adormirea
Maicii Domnului, a carei constructie a nceput n 1657 din initiativa vornicului Preda
Brncoveanu si a fost terminata n 1707.
ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

1. ACTIVITI ARTISTICE SI MANIFESTRI TRADIIONALE

Manifestari traditionale. Grup vocal; ansamblu de dansuri populare maghiare, germane si
romnesti; fanfara (n vechi traditii); maialul de la Poiana Noua.
2. CENTRU FOLCLORIC (n BRAN) (BrasovBran)
Creatie populara: rapsozi populari. Obiceiuri traditionale: calendaristice si familiale.
3. CENTRU FOLCLORIC (n MOIECIU DE JOS) (BrasovMoieciu de Jos/de Sus)
Creatie populara: ansamblu folcloric (dansuri), cor taranesc. Obiceiuri traditionale:
calendaristice, familiale.
4. CENTRU FOLCLORIC (n MOIECIU DE SUS) (BrasovMoieciu de Jos/de Sus)
Creatie populara: cor taranesc, ansamblu folcloric. Obiceiuri traditionale: calendaristice,
familiale.
5. CENTRU FOLCLORIC (n POIANA MRULUI) (BrasovPoiana Marului)
Creatie populara: rapsozi populari, cor taranesc, echipa de dansuri si obiceiuri populare;
Obiceiuri traditionale: calendaristice; Manifestari traditionale: sarbatoarea crescatorilor de
animale.
6. MUZEUL STESC (din sIRNEA) (BrasovFundata)
Muzeu satesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramica interioare de locuinte,
piese de cult, tesaturi.
ARHITECTURA SI TEHNICA POPULAR
1. CENTRU ETNOGRAFIC (n BRAN) (BrasovBran)
Arhitectura populara: structura traditionala (tip risipit); arhitectura traditionala (locuinta
dezvoltata pe orizontala cu un singur nivel). Arta populara: port popular, prelucrarea
artistica a lemnului, cojocarit, tesaturi.
2. CENTRU ETNOGRAFIC (n MOIECIU DE JOS) (BrasovMoieciu de Jos/de Sus)

Arhitectura populara arta populara. - Arhitectura populara: arhitectura traditionala si

interioare traditionale; - Arta populara: port popular, tesaturi, cusaturi, cojocarit si pielarie.
3. CENTRU ETNOGRAFIC (n MOIECIU DE SUS) (BrasovMoieciu de Jos/de Sus)
Arhitectura populara arta populara. - Arta populara: port popular traditional, tesaturi si
cusaturi, prelucrare artistica a lemnului; - Arhitectura populara si traditionala.
4. CENTRU ETNOGRAFIC (n POIANA MRULUI) (BrasovPoiana Marului)
Arhitectura populara arta populara.
5. CENTRU ETNOGRAFIC (n SMBTA DE SUS) (BrasovVoila)
Arta populara. Centru de pielarie si cojocarie.
ALTE RESURSE ANTROPICE
ZON DE AGREMENT (n CODLEA) (BrasovCodlea)
Zona de agrement. Padure de foioase n mijlocul careia se afla un strand care foloseste
apele unui izvor cu ape mezotermale. Mic lac amenajat pentru canotaj.

BIBLIOGRAFIE
1.http://ro.wikipedia.org/
2.eco.romania.ro
3.www.brasov.ro
4.http://www.turism.brasov.ro