Etiopatogenia anomaliilor

dento-maxilare.
Planul de discuție:
1) Factorii generali:
• Ereditatea
• Anomaliile congenitale
• Dereglările metabolice
• Deficiențe nutriționale
• Boli endocrine
2) Factori loco-regionali:
• Disfuncțiile și obiceiurile vicioase
3) Factorii locali:
• Anomalii dentare
• Pierderea precoce a dinților
• Tulburari de erupție dentară
• Traumatisme.
 Anomaliile dento-maxilare sunt tulburări de dezvoltare cantitative,
de ritm, de poziție și de direcție a celor trei elemente ale aparatului
dento- maxilar (oasele maxilare,procesele alveolare,dinții), asociate cu
tulburari functionale neuro- musculare, ocluzale și bio-psiho-sociale.

În cele mai multe cazuri, malocluzia și deformarea

dentofacială sunt cauzate nu de unele procese patologice, dar
de deformări moderate (ocazional severe)care survin în
dezvoltărea normala.

Foarte rar o singură cauză specifică determina schimbări în

aparatul stomatognat, mai des, la baza malocluziilor stau mai
mulți factori care influențează creșterea și dezvoltarea
aparatului dento-maxilar. Deși este dificil de a cunoaște cauza
exactă a majorității malocluziilor, știm factorii determinanti,
care trebuie luați în considerare atunci cind se stabileste
tratamentul.
 Clasificarea factorilor etiologici ai anomaliilor dento-faciale
(După T.M.Graber, în “Orthodontics- principles and practics”)
Factorii generali: Factori locali:

I. Ereditatea I. Anomalii dentare de număr

II. Defecte congenitale: II. Anomalii dentare de volum
∙ Despicături palatine III. Anomalii dentare de formă
∙ Torticolis IV. Fren labial anormal și bariere mucoase
∙ Disostoză cleido-craniană V. Pierdere prematură a dinților
∙ Sifilis VI. Retenția prelungită a dinților temporali
I. Factorii de mediu înconjurător: VII. Întîrzierea erupției dinților permanenți
Prenatal (matern) VIII. Cale de erupere anormală
- Traume IX. Anchiloze dentare
- Dieta maternă X. Carie dentară
- Metabolismul matern XI. Restaurări dentare incorecte
- Maladiile infecțioase ca rujeola, luesul
Postnatal
- Accidente la nastere
- Paralizie cerebrală
- Accidente A.T.M.
I. Tulburări endocrine, metabolice, maladii infecțioase
II. Tulburări de nutriție
III. Presiuni anormale:
- obiceiuri vicioase (comportări anormale la sugari:
supt anormal, poziția mandibulei)
- funcții (împingerea și sugerea limbii, mușcarea
buzei, roaderea unghiilor, deglutiție infantilă, tulburări
fonetice, dereglări respiratorii, ticuri și bruxism)
IV. Postură
V. Traume și accidente
 
Clasificarea malocluziilor conform perioadei de dezvoltare:
(După W.R.Proffit, “Contemporary Orthodontics”, 2013):
• Dereglări în perioada dezvoltării perinatale: embrionară și fetală
• Deformările progresive în copilărie
• Perturbările de-alungul adolescenței și perioadei adultului tânăr
 Factorii generali:
Ereditatea
Ereditatea, ca factor etiologic al anomaliilor dento-maxilare,
trebuie privită ca un element al evoluţiei. Amestecurile de rase
şi populaţii pe parcursul evoluției au dus la creşterea incidenţei
anomaliilor dento-maxilare, ca urmare a multitudinilor
combinaţii genetice, din care pot rezulta produse armonice sau
dizarmonice.

Firu consideră că ereditar dominant se transmite prognaţia

Prognatismul mandibular transmis ereditar in
neamul Habsurgic
mandibulară, macrognatia, macroglosia, anchiloglosia,
anodonţia incisivului lateral, retrognaţia superioară,
ocluziaadâncă, deschisă etc. Pină că și tiparul de creştere a
bazei craniului, tipul de rotaţie facială, relaţiile intermaxilare şi
faţă de baza craniului recunosc un determinism genetic.
Prognatism mandibular transmis ereditar in neamul Habsurgic
Sindromul down
Reprezintă o asociere particulară de debilitate mintală
congenitală asociată cu numeroase anomalii fizice.
Caracteristice faciale:
• față mongoloidă (rotundă, turtită, nereliefată)
• nas scurt cu rădăcină înfundată
• urechi mici deformate
• gît scurt
• fanta palpebrală oblică, epicantus, pete brushfield
• microstomie
• macroglosie cu aspect de limbă scrotală sau
geografică
• micrognație, hipogenezie a feței în etajul mijlociu și
inferior
• boltă ogivală
• anomalii dentare: de număr-anodonții, dereglări de
volum, formă
• erupția dentară întîrziată
• dereglari ocluzale: ocluzie inversă, laterodeviații
mandibulare
SindromulEdward (trisomia 18)

Aspectul clinic este caracteristic și poate fi recunoscut

precoce.
• urechile sunt malformate, jos implantate,
• degete suprapuse (al doilea pe al treilea), 6 sau
mai multe arcuri digitate
• deficit mintal
• musculatură hipotonă, moarte la 0-6 luni
• ramura ascendentă a mandibulei este scurtată și
determină microretrognatie mandibulară cu
ocluzie distalizata și inocluzie sagitală.
• bolta palatină îngustată, des sunt prezente
despicături labio-palatine
 Sindromul Patau (trisomia 13)

Tabloul clinic:
• apnee de origine cerebrală, cu convulsii
• microcefalie
• urechi malformate
• hemangioame capilare
• deficitul de creștere în zona nazo-septo-etmoidală și
palatină, micrognație
• diminuarea profunzimii orbitei, asociate cu tulburări oculare,
mergînd pană la anoftalmii
• prezintă malformații ale oaselor și foselor nazale,despicături
labiale cu sau fără palatoschizis.
Anomaliile heterocromosomiale sau gonosomiale
Tabloul clinic:
Sindromul Turner (cariotip 45X)
• statura mică
• infantilismul sexual
• urechile sunt deformate, cu implantare
joasa
• palat ogival și o creștere neregulată a
dinților: microdentii, rotatii dentare,
anodontii de incisivi laterali sau premolari 2
inferiori, întarzieri în erupția caninilor
• micrognatie si retrognatie ca urmare a unui
deficit în creșterea osoasă cartilaginoasă, cu
ramura ascendentă mandibulara redusa
dimensional, ramura orizontală scurtată
• fascia pieloasă a gîtului se insera la
comisura labială, narinară și palpebrală,
determinand clinic coborarea unghiurilor
exteme ale fantei labiale, aplatizarea
narinelor și oblicitatea in jos și în afară a
fantei palpebrale
Defecte congenitale

Patologia prenatală include totalitatea maladiilor în care agresiunea se

produce într-un anumit moment din viața intrauterină. Factorii nocivi care
pot acționa asupra embrionului sau a fătului se numesc agenti teratogeni.

Factorii teratogeni cel mai frecvent incriminati sunt:

• Tulburarile utero-placentare și hormonale materne;
• Infecții virale (rubeola, parotidita epidemică, rujeola, encefalita
epidemică, gripa, hepatita epidemică, varicela, citomegalovirus);
• Infecții bacteriene: sifilis, listerioză;
• Infecții parazitare: toxoplasmoza;
• Factori endocrini: diabetul zaharat:
• Imuni: boli autoimune;
• Mecanici: boala amniotica;
• Iatrogeni: aminopterina, aspirina, talidomida, valium, testosteron,
progesteron;
• Chimici: tutunul, substante poluante;
• Factorii fizici: razele X.
 Viața intrauterină cuprinde doua perioade: embrionară (1-12 săptămîni) și fetală (13-pînă la naștere).

Există 5 principale etape în dezvoltarea cranio-facială , la nivelul cărora pot acționa factorii teratogeni,
producînd sindroame specifice:
Etapa Perioada Sindromul specific
intrauterină
(zile)

1. Formarea stratului germinativ și organizarea primară a 17 Sindromul alcoolic fetal (FAS)

structurilopr cranio-faciale

2. Formarea tubului neural și formarea primară a 18-23 Anencefalia

orofaringelui

3. Migrarea celulelor crestelor neurale 19-28 Microsomia cranio-facială

Disostoza mandibulo-facială
(Treacher Collins syndrome)
Anomalii ale membrelor

4. Formarea organelor, în special arcul faringian 28-38 Despicături faciale, labiale

Formarea palatului primar și secundar 42-55 Despicături palatine

5. Diferențierea finală a țesuturilor (scheletal, 50- pînă la Sinostoze

muscular, nervos) naștere Acondroplazia
 
Embriopatiile

Sindromul alcoolic fetal (etapa 1)

Sindromul alcoolismului fetal afecteaza copiii a căror
mamă a consumat cantități mari de alcool în timpul
sarcinii.  
Manifestările faciale si malformatiile asociate:
• profil aplatizat
• hipertelorism
• frunte bombată cu/sau fără inserție înaltă a părului
• poziție scăzută a rădăcinii nasului, nas scurt,
anteversat “în trompeta”, narine aparent îngroșate
• fisuri palpebrale înguste
• hipoplazia zonei faciale mijlocii
• buza superioară subțire, îngustată dând impresia
unui zâmbet permanent
• filtru indistinct
• hipoplazia mandibulei cu retro sau micrognatism
• bolta palatină ogivală, despicături palatine
• anomalii ale pavilioanelor auriculare: retroversie,
orizontalizarea parții superioare
• mai rar - microftalmia
Anencefalia  (a 2-a etapă)
Este o malformație congenitală gravă. Ea se manifestă prin nașterea unui copil
cărui îi lipsesc anumite părți ale creierului, ale craniului și scalpului. Este un tip
de defect al tubului neural, cînd tubul neural nu se inchide complet, ceea ce
rezultă de multe ori in absenta partii frontale a creierului și a parții creierului
destinate gîndirii și coordonării. 

Microsomia cranio-facială sau microsomie hemifacială se

caracterizează prin lipsa dezvoltării părții laterale a feței. Apare
din cauza pierderii celulelor crestelor neurale de-alungul
migrării.
Afectarea tipică cuprinde urechea, cele 2 ramuri mandibulare
asociate cu mușchi și fascii și craniul.
Disostoză mandibulo-facială( sindromul Treacher Collins sau sindromul Franceschetti-Collins)
Acest sindrom este caracterizat prin absența țesutului mezenchimal, care apare din cauza mutării genei
specifice TCOF1, care codifică o fosfoproteină nucleară care este responsabilă pentru formarea părții
craniofaciale a embrionului uman.
Cele mai evidente simptome ale sindromului Tricer Collins
sunt:
▪ Hipoplazia oaselor faciale : osul zigomatic, procesul
zigomatic al osului frontal, plăcile pterigoide laterale,
sinusurile, procesul coronoid și condilar al mandibulei,
▪ subdezvoltarea mandibulei (micrognathia) cu mărirea
unghiului mandibular;
▪ nasul are o dimensiune normală, totuși, pare mare din
cauza hipoplaziei arcurilor superciliare;
▪ unghiurile laterale ale palpebrelor sunt lăsate în jos;
▪ defecte ale pleoapelor inferioare (colobom) cu lipsa
genelor;
▪ urechi de formă neregulată, cu o gamă largă de deviații, cu
o locație variată chiar și în colțul maxilarului inferior,
absența lobilor,
▪ îngustarea sau infectarea (atrezia) canalului auditiv extern
și anomaliile urechii medii;
▪ absența sau hipoplazia glandelor salivare parotide;
▪ hipoplazia faringiană (îngustarea faringelui și a tractului
respirator);
▪ despicătura palatului, precum și absența, scurtarea sau
imobilitatea palatului moale.
 Despicaturile labio-maxilo-palatine
Între 34-38 zi fuzionează procesele embrionare faciale. Spre sfîrșitul săptămînii a 5-a apare
palatul primar din unirea proeminențelor nazale mediale. Prin urmare o dată cu coborîrea
limbii, la sfîrșitul săptămînii a 8-a se formează palatului secundar din fuziunea palatului primar
cu procesele laterale palatine și septul nazal pe linia mediană.

Despicaturile labiale apar în

perturbarea unirii buzei superioare în
a 3-4 saptamină, iar cele palatine în a
7-12 săptămînă.

Etiologia genetică: până acum s-au putut identifica

aproximativ treizeci de gene, care suferind mutații pot conduce
la despicături labiale, palatine.
Etiologia non-genetică cuprinde: factori fizici, caracteristici
materne, factori chimici, factori nutriţionali, factori infecţioşi.
Clasificare: Valerian Popescu (1964)
Face o clasificare bazata pe criterii morfologice şi
embriologice:
A.Despicaturi parţiale:
1.Anterioare-care intereseaza în diferite grade structurile
palatului primar:
a.incomplete (uni sau bilaterale) = cheilo schizis:
-schițe- cînd sunt afectate doar țesuturile moi
- afectează buza in totalitate pînă la pragul narin

b.complete (uni sau bilaterale) = ceheilo-gnato-scehizis

cînd afecteză si procesul alveolar;

2.Posterioare = urano-stafilo- schizis care intereseaza

structurile palatului secundar:
a. incomplete(doar lueta și vălul palatin);
b. complete(palatul dur și moale):
-nepenetrante(pin la orif inciziv)
-penetrante(dupa orif inciziv);

B.Despicaturi asociate

C.Despicaturi totale = cheilo·gnato-stafilo-schizis:

a. unilaterale;
b. bilaterale
Tabloul clinic:
• Despicături labiale: aplazia narinei si lobului nazal cu
devierea aripii nazale spre partea sănătoasă, defect al
buzei superioare cu micșorarea ei.
• Despicături palatine: proeminarea premaxilei, dereglări
funcționale de deglutitie, de fonație, dificultate în
alimentare cu refularea lichidului pe nas, deficit de
respirație, subdezvoltarea maxilarelor, rinite catarale,
adenoidite și tonsilite, bronșite. În cele totale: narine
etalate, lob nazal turtit, roșul buzei de-alungul
despicăturei pînă la aripile nazale.

Se asociază in 30% cu sindromul Pierre Robin (hipoplazia

mandibulei cu glosoptoza)

Anomaliile asociate: hipodonție, dinți supranumerari,

agenezii dentare; modificări de formă, în special la incisivii
laterali superiori, micsorarea dimensiunei în sens mezio-
distal cât și vestibulo-oral la toate tipurile de despicături,
laterognație și ocluzia adîncă.
 Dintre maladiile care survin in ultima etapa a dezvoltării embrionare fac
parte craniosinostozele. Ele apar în urma închiderii premature a suturilor
dintre craniu și oasele faciale.

Sindromul Crouzon apare din cauza unirii

premature a parții superioare și posterioare a
maxilei, de-alungul peretelui orbitei. Uneori
poate sa se extindă posterior spre craniu-
destorsionînd bolta.
Fuzionarea maxilei cu planseul orbitei
impiedica translarea maxilei în jos și înainte-
subdezvoltare.
Se manifestă prin subdezvoltarea parții
mediale faciale, prin ochi separați și
protruzati din orbită, din cauza micșorării
nișei oculare și presiunei intracraniene
mărite.
Situatia se inrautateste o data cu cresterea ,
de aceea interventia trebuie efectuata
timpuriu.
Fetopatiile si dereglările survenite înainte de naștere

• Presiunea exercitată asupra fatului în perioada de dezvoltare pot

determina malformatii.
Printre acestea se numără:
- apăsarea capului cu mîna bebelusului
- capul fatului strins lipit de piept
- apasarea unui miom din peretelui uterului matern
- pozitia incorectă a cordonului ombelical in zona cefalica

In rezultat mandibula nu poate creste corespunzator. Pot aparea

despicaturi palatine din cauza limbii care nu poate sa preia o pozitia
inferioara la nivelul mandibulei.
 Sindromul Pierre Robin apare cind e redus din volumul
cavitatii bucale ,limba preia o pozitie posterioara închinzind
faringele, cu aparitia dereglarilor respiratorii care poat
necesita si trahiostomie .

• Traumele mandibulare
Apar din cauza utilizării forcepsului in timpul nasterii. Ca
rezultat sufera ATM. In teorie presiunea exrcitata asupra
articulatiei poate forma hemoragii cu lipsa ulterioara de tesut si
subdezvoltare de mandibula.
 Deformările progresive în copilărie

• Fracturile oaselor maxilare.

Cea mai vulnerabilă zonă este procesul condilar. In 75% de copii cu
astfel de fractura la virsta mica, au o crestere mandibulara normala.
Se recmanda un tratament conservator cu imobilizarea osului, fara a
recurge la interventie chirurgicala. Cicatricile post-operatorii
restrictioneaza translarea condilului si mandubula nu se poate misca
inainte si cresterea se stopeaza.

• Artritele reumatoide distructiv

proces afecteaza ATM si produce
asimetrie mandibulara.
 • Disfunctiile musculare
Muschii participa la cresterea normala a oaselor si matricei
tesuturilor moi, cu lezarea nervilor si pierderea functiei
musculare apar subdezvoltari faciale.
Contractiile musculare excesive pot restrictiona cresterea
tesuturilor la fel ca o cicatrice.
Asa de exemplu in Torticolis cind apar contractii excesive
unilaterale la nivelul sternocleidomastoidului, se atesta o
asimetrie datorata subdezvoltarii partii afectate.

In contrar in cazul paraliziilor cerebrale si diferitor slabiciuni

musculare, mandibula preia o pozitie posterioara. Are loc eruperea
dintilor posteriori cu open-bite anterior. Compensator se ingustează
arcada maxilara, are loc cresterea anterioara a fetei.
 Dereglarile în timpul adolescenței și perioadei adultului tînăr

Factorii endocrini
Glandele endocrine influenteaza profund, prin intermediul secretiei lor,
metaboiismul general și intreaga dezvoltare fizica si psihica.

Hipofuncția hipofizară determină hipotrofie staturală.

• Maxilarele mici, cu scleroză și incluziuni dentare.
• Uneori incongruențe dento-alveolare.
• Erupție retardată, apexurile se inchid tîrziu.

Hipersecreția poate determina :

• Marirea fetei ,nasului, osului incisiv
• Creșterea mandibulei – prognatie cu spatiere
• Eruptie accelerata.

Tulburări ale timusului

Hipersecreţia se manifestă prin, retrognaţia mandibulară, proalveolodonţia
superioară, cu dezechilibru ocluzal sagital caracteristic. Hiposecrefia are ca
efect tulburări în dezvoltarea somatică şi în erupţia dentară, manifestate
prin întârziere.
Hiperfuncția hormonilor tiroidieni- manifestările sunt evidente la nivelul tuturor structurilor
aflate în dezvoltare; erupţia dentară este precoce, rădăcinile dentare rămân scurte şi
boante,apar carii în explozie,apare osteoporoza arcadei alveolare.

Hipofunția tiroidiană - Tabloul clinic este dominat de întârziere în dezvoltarea staturală (Fig.
4.3), facies mixedematos, sinusuri frontale hipodezvoltate, baza maxilarului redusă, întârzieri
în dezvoltarea dinţilor şi ale erupţiei dentare. Macroglosia determină spaţierea dentară,
retrognaţia mandibulară şi ocluzia deschisă.

Tulburări privind secreţia hormonului paratiroidian. Hipersecreţia produce osteita fibro-

chistică sau maladia Recklinghausen, caracterizată prin hipotonie musculară, deformaţii
osoase, decalcifiere (debutul este, de multe ori, la nivelul procesului alveolar), fracturi osoase.

Hipersecreţia androgenică se manifestă prin pubertate precoce, erupţie dentară timpurie.

Hiposecreţia androgenică determină o creştere somatică puternică prin întârzierea închiderii cartilagiilor
de creştere, se caracterizează prin hipertrofie staturală, masiv facial şi maxilare proeminente.
Predominanţa creşterii mandibulei poate duce la sindromul progenic. Erupţia dentară este întârziată
 Factorii dismetabolici

Carența proteică - Se remarca hipoplazii dentare, tulburari de

calcificare a oaselor, a cementului sau a dentinei.
Carenta lipidică- Carenta in lipide determina tulburari de
creștere somatica generala, prin reducerea hormonilor steroizi
și calcificarea defectoasa a oaselor și a dintilor, prin formarea
insuficienta a vitaminelor liposolubile A și D.
Carenta vitaminei D si calciu
Vitamina D si Ca au un rol important în dezvoltarea aparatului
dento-maxilar.
Rahitismul se caracterizeaza prin osteomalacie, mineralizarea
insuficienta a zonei de creștere osoase. Ramura orizontala a
mandibulei se cudeaza la nivelul gaurii mentoniere, cu apasritia
inocluziei verticale frontale, bolta palatina este foarte adanca,
ogivala.
Examenul radiologic alveolo-dentar arata o decalcificare difuza
a alveolelor, radacini dentare scurtate. La copiii preșcolari si
școlari se observa o Intarziere în eruptia dentara.
FACTORIl LOCO-REGIONALl
Tulburările funcționale (disfuncțiile)

• Functia musculară
Forma si dimensiunea proceselor musculare de pe oase
reflectă dimensiunea si activitatea muschiului. Asa largirea
unghiului gonial apare ăn hipertrofia muschilor elevatori ai
mandibulei, procesului coronoid in alterarea functiei
muschiului temporal.
Antropologii considera ca trecerea de la o dietă primiotivă la
una modernă influenteaza efortul masticator si schimbarile
cranio-faciale a omului primitiv si modern.

Se consideră ca forta musculară influenteaza eruptia

dintilor, astfel in overbite si open bite dintii laterali sunt in
infra- or supra-erupere. In urma studiilor s-a atesat că
oamenii cu fata de tip brahiocefalică au o fortă musculara
mai mare ca cei de tipul dolicocefalic.
• Respiratia orală
Respiratia orală este considerată normă în caz de necesitate sportită in
oxigen,in timpul efortului fizic si mental, cind ventilatia se ridica la mai
mult de 40-50 L/min. In repaus cind circulatia aerului intimpină o
rezistenta mai mare de 3,5-4 cm H2O/L/min, individul trece la o respiratie
orală partială sau totală, prin coborîrea mandibulei, limbii și extinderea
capului( aproximativ cu 5 grade).

Obstructiile nazale apar din cauza vegetatiilor adenoide,

polipilor nazali, în urma inflamarilor prelungite ale mucoasei
nazale în alergii, infectii cronice, ca raspuns a tonsilitelor și
glosoptozei.

Fata tipică pentru un respirator oral se numeste: Față adenoidă,

care se caracterizează prin ingustare facială, dinti protruzati,
buze incompetente.

Sindromul de obstuctie nazata unilaterala (Delaire) Obstructia

unei fose nazale in perioada copitariei determina hemiatrofii
ale masivului faciala de partea obstruata, cu ocluzie inversa
laterala.
 0biceiurile vicioase

• Atitudini de postura a capului și corpului în stare de veghe

și în timpul somnului

Postura, prin acțiunea și influenșa asupra articulațiilor

cervico-occipitale și a mușchilor, participă la echilibrul
mandibulei și al articulației temporo-mandibulare. Poziţiile
posturale în timpul activităţilor şi al somnului pot determina
modificarea echilibrului masivului craniofacial, manifestat prin
poziţii mezializate sau distalizate ale mandibulei.

In timpul exercitarii anumitor profesiuni apar ticuri de

pozitionare anormala a capului sau a mandibulei, cum ar fi
sprijinirea unei zone a extremitatii cefalice (totdeauna aceeafi)
pe una din maini, cotul fiind sprijinit pe masa sau pe banca.
Zonele de sprijin pot fi: mentonul, regiunea bilabială, zonele
laterale ale -portiunii inferioare a fetei. Apar asimetrii faciale,
prin inhibarea dezvoltarii sau prin laterodeviatie.
 • Obiceiul vicios de interpozitie cu succiune intensa (sugerea
degetelor) și aplicarea unor forte de presiune
Sugerea policelui, daca se produce pana la varsta de 3 ani, apar
tulburari de creștere numai in sectorul anterior, modificarile
morfologice sunt temporare,și dispar dupa normalizarea ocluziei.
Se manifesta prin endoalveolodentie mandibulara functionala,
ocluzie adîanca in acoperiș, bolta ogivala, buza superioara
hipotona.

Daca se continua dupa varsta de 3 ani, retrognatia mandibulara

se accentueaza, apare inocluzia sagitala, spatierea interdentara
superioara, lingualizarea cu incongruenta dento-alveolara
inferioara, buza inferioara patrunde in spatiul de inocluzie
sagitala, accentuand prodentia superioara și retrognatia
inferioara. Limba tinde sa coboare pe planseu, scade presiunea
exercitata asupra dintilor laterali posteriori și compensator
buccinatorul se contracta și executa o presiune marită, in special
la coltul buzelor, determinind forma arcadei in V.
Degetul nu permite eruptia normala a incisivilor,care vor erupe in
infraocluzie, iar din alta parte, pozitia distantata intre arcadele
dentare va determina supraeruperea dintilor laterali. Asa apare
ocluzia deschisă, conform relatiei: 1 mm de elongare posterioară=
2 mm de inocluzie verticală anterioară.
• Deglutitia atipica

Trecerea de la modul de deglutitie infantila la deglutitia adulta

se realizeaza spre varsta de 18 luni prin coborarea limbii,
prezenta incisivilor și alungirea buzelor. Modificarea
mecanismului poate avea loc și la varsta de 3 ani, dupa
eruperea molarilor II temporari.
Unii autori consideră ca deglutiția atipică este urmarea practicarii
obiceiurilor vicioase, in perioada de trecere de la deglutiția infantilă la cea
matură, precum sugerea degetului. Atunci cind este un open bite anterior
sau/ori protruzie incizală, este greu de inchis buzele în timpul actului de
deglutiți, ca urmare copii s-au deprins sa pozitioneze limba intre arcade
pentru a nu refulua alimentele.

S-a demonstrat că limba nu este cauza displaziilor incizale, dar efectul. Daca
se stopeaza obiceiul vicios de sugere a obiectelor, open biteul anterior se
inchide spontan limba continuind sa se pozitioneze gresit.

Se consideră că diglutitia durează 1 secundă,si survine de 1000 ori pe zi,

aproximativ 16 minute.Timpul dat nu este suficient pentru a determina o
malocluzie, pe de altă parte e cazul malpozitiei linguale in repauz.
 Limba poate prezenta o anomalie de forma, de volum
(macroglosie) sau o anomalie de pozitie:
- inalta si foarte protruziva, antrenand o proalveolie incisiva
superioara, adesea insotita de interpunerea buzei inferioare in
timpul deglutitiei;
-joasa și cu sprijin pe incisivii inferiori, cand poate sa produca o
proalveolie inferioara cu o insuficienfa dezvoltare a maxilarului
superior; la noul nascut (sindromul Robin), unde limba “cade” in
orofaringe, creand semne de asfixie; "
- prezenta unui fren lingual foarte scurt Impiedica artiplitudinea
normala a mifcarilor limbii in timpul activitatilor fiziologice, fiind
insotita de o micromandibula sau o retrognatie mandibulara
-Prezenta vegetatiilor adenoide și a amigdalelor voluminoase
poate sa contribuie la protmzia și interpozitia linguala
 FACTORII LOCALi
• Cicatricile
Cicatricile ramase In zona gatului, în jurui. orificiului oral sau nazal, cele
postoperatorii dupa corectarea despicaturilor labio-maxilo-palatine, determina prin
compresiunile exercitate lezarea centrelor de crestere, deformatii și incluzii.
Cicatricile cheloide dupa combustie sunt cele mai nocive.

• Leziunile inflamatorii supurative ale regiunii dento-maxiiare

Infectiile microbiene localizate în zona centrelor de maturare determina
distrugerea acestor centre, urmata de grave tulburari de creștere cantitativa
ale elementelor aparatului dento-maxilar: artritele ATM, parotiditele,
osteitele și ostomielitele, complicatiile septice dentare sau parodontale.

• Tumorile maxilo-faciale actioneaza asupra dezvoltarii aparatului

dento-maxilar prin distrugerea centrelor osteogenetice sau prin
actiune compresiva (tumori benigne, chisturi).
Caria dentara si complicatiile ei
Cariile aproximale la dintii temporari sau definitivi determina
pierderea punctelor de contact si mezializarea dintilor vecini, cu
aparitia punctelor de contact premature, a disfunctiilor ocluzale
și a malpozitiilor dentare consecutive. Cariile ocluzale
determină dereglări in plan vertical, prin supraeruperea
antagonistilor.

Pierderea precoce a dintilor In special in zona de sprijin determina

tulburari grave tridimensionale in arcada dentara. Pot aparea
supraeruptii ale antagonistilor, ingustari de arcada,angrenaj invers,
contacte si interferente ocluzale.
Anomaliile dentare
A. Anomalii de numar
- absenta congenitala a diniilor (anodentie)
- dintii supranumerari
B. Anomalii de forma, marime și pozitie a dintilor
Aceste anomalii includ geminatia, fuziunea, macrodentia,
microdentia, cuspizii supranumerari și incisivii dilacerati. Vor da
naștere la malocluzii localizate unilateral sau bilateral.
Modificari la nivelul partilor moi
Macroglosia
Consecintele macroglosiei:
* prognatia mandibulara;
* prognatie de clasa a III-a;
*infraocluzie incisiva;
*biproalveolie
*proalveolie inferioara cu ocluzie inversa.
Anchiloglosia
Anchiloglosia se caracterizeaza prin existenta unui fren lingual anormal de scurt, ce limiteaza
deplasarea (rnobilitatea) limbii si o mentine intr-o pozitie anterioara.
Se Intalnesc frecvent alungirea arcadelor dentare; inocluzie verticala anterioara.
Frenul labial superior
Un fren labial superior scurt, marit de volum, turgescent §i cu insertie pe creasta alveolara
determina aparitia diastemei interincisive.
Mulțumesc pentru atenție!