Analiza potentialului turistic n judetul Alba

Pozitia geografica si limite

Teritoriul judetului Alba are o pozitie centrala in cadrul Romaniei, ocupand o parte din zona centrala si sud estica a Muntilor Apuseni, o parte a Dealurilor Tarnavelor, a Podisului Secaselor, precum si a versantului Nordic al Muntilor Sureanu. Conturul judetului are forma unui triunghi al carui varf sudic patrunde in Muntii Sureanu, iar latura nordica se sprijina pe Muntii Bihor aproape de Platoul Padisului, respectiv pe interfluviul ce separa bazinul Ariesului de cel al Crisului Negru si al Somesului Mic. Este limitat de judetul Cluj (N), Mures (NE), Sibiu (E si SE), Valcea (S), Hunedoara (V si SV), Arad (NV) si Bihor (NV).

Resedinta: Alba Iulia

Populatie: 416.000 loc Suprafata: 6.242 km Densitate: 61 loc/km2

VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE

Oferta primara potentiala, alcatuita din componente naturale de peisaj, reprezinta potentiale resurse turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turismului. Elementele care trebuie puse in valoare in mod special sunt :

valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri determinante in alegerea destinatiei; valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali (de cura) ai zonei;

cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (masive muntoase, pesteri,
torente, resurse cinegetice, etc.) valoarea cognitiva, in cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini botanice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente ale naturii, etc.

Toate aceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand cadrul de viata. Particularitatile lor

ies in evidenta pe parcursul abordarilor, a cunoasterii, a studierii si analizarii prin prisma cunoscatorului si
analistului prezent in fiecare dintre noi.

Resursele naturale cu valente turistice si agroturistice ale judetului Alba sunt reprezentate in principal de :

Relief - structurat pe trei mari unitati naturale:

Muntii Apuseni;

Muntii Sebesului;

Podisul Transilvaniei.

 Hidrografie:
cursuri

de

apa

uniform

repartizate,

apartin bazinului Muresului, de la nord la est la sud-vest si afluentilor sai (Sebes, Tarnavele, Aries, Ampoi, Cugir); apele

subterane

se

gasesc

in

formatiunile poroase (din lunca si terasele Muresului si afluentilor sai), in formatiunile de roci carstice (din centrul Muntilor in

formatiunile de roci carstice (din centrul

Muntilor Trascau si Muntii Bihor) si in rocile fisurate; lacurile

naturale

sunt

amplasate

in

regiunea montana, deluroasa si de podis: lacul Iezerul Surianu rezervatie

complexa, la 1790 m alt; lacul Iezerul Ighielului (in Muntii Trascalaului) la 22 km de Ighiu, cel mai intins lac carstic din Romania si lacurile de acumulare (Oas 460 ha, Tau, Nedeiu).

 Clima - are caracter

continental si variaza in functie de unitatile de relief, incadrandu-se in doua sectoare mari: in zonele montane se inregistreaza o clima

rece si mai umeda, iar in zona de dealuri, mai calda si ceva mai

uscata;
Precipitatiile se

caracterizeaza prin valori usor deficitare in zonele

culoarului

Muresului,

avand valori de la 550 mm pana la 1400 1500 mm in zonele montane.

Arii protejate

Judetul Alba adaposteste numeroase frumeseti si raritati naturale, unele cu o valoare deosebita. In aceasta privinta se poate spune ca este judetul cu cele mai multe rezervatii si monumente ale naturii din tara. Inca in anul 1969, la propunerea Subcomisiei pentu Ocrotirea Naturii din Cluj, a luat fiinta Consiliul Judetean pentru Ocrotirea Naturii Alba si s-a elaborat Decizia 175/30.VI. 1969 care enumera toate aceste

obiective supuse ocrotirii.

Unele peisaje geografice deosebite sau elemente ale sale (geologice, geomorfologice, floristice si faunistice) au fost declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii pentru a putea fi ocrotite si aparate prin lege. Ele constituie elemente de atractie atat turistica, cat si

stiintifica.
Judetul Alba are un numar de 93 de arii protejate dintre care 83 de interes national.

Arii protejate desemnate la nivel national

rezervatii geologice: Pietrele Ampoitei, Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului, Calcarele de la Valea
Mica, Detunata Goala si Detunata Flocoasa, Cheile Intregalde, Piatra despicata si Piatra Corbului de la Rosia Montana rezervatii geomorfologice : Rapa Rosie rezervatii speologice: Platoul carstic Scarisoara, Pestera Ghetarul Scarisoara, Ghetarul de la Vartop rezervatii paleontologice: Punctul fosilier Garbova de Sus, Dealul cu melci

rezervatie forestiera: padurile de larice de la Vidolm

rezervatie botanica: Molhaurile Cpnii (comuna Bistra) rezervatie floristica: Negrileasa, cu 5 ha de narcise Mai sunt declarate rezervatii naturale si Iezerul Sureanu - lac de baraj, Iezerul Ighielului lac carstic, mlastinile de la Oasa.

Arii protejate desemnate la nivel judetean

Piatra Craivei, Muntele Piatra Secului, Rpa Lancramului, Vulcanii noroiosi de la Boz, Gradina Botanica de la

Blaj, Lacul Panade, Bazinul Vaii Inzelului, Padurea Carbunarea, Fnetele de pe Dealul Pricop, Tinoavele din
Lunca Tartaraului.

PIETRELE AMPOITEI reprezinta iviri de calcare situate aproape de varsarea raului Ampoita
in Ampoi la o altitudine de 40 m fata de talveg. Sunt trei pietre de calcar, de culoare alba, cu pereti vereticali. Cea mai mare are o inaltime de 25 m si un diametru de circa 200 m

Cheile Intregalde
rezervatie botanica, adapostind, intre altele, floarea de colt la o altitudine foarte mica, la 590 m

Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura n bara de calcare jurasice, la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, ntre Buru si Tureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating naltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati.

Mlastinile de turba, ocrotite pentru valoarea lor de arhiva multimilenara a istoriei padurilor noastre, se afla la Oasa, pe valea Sebesului, si la Capatana (com. Bistra), cunoscute sub numele de molhasuri cum le spun motii.

Pestera de la Scarisoara, se situeaza in fundul unui aven, iar in marea sala a Bisericii s-a
pastrat, peste veacuri, un bloc urias de gheata, evaluat la circa 40 000 m si 18 20 m grosime, avand varsta de circa 3 000 de ani

Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului, sunt situate pe stanga Ampoiului, intre Metes si Taut, la circa 50 m altitudine fata de soseaua Alba Ilia Zlatna. Reprezinta o stanca de calcare alcatuita din strate cu sedimentatie normala, ritmica si strate cu sedimentatie haotica

Calcarele de la Valea Mica se afla in satul cu acelasi nume

pe afluentul de dreapta al Ampoiului, la est de Zlatna. Sunt doua turnuri verticale calcaroase, portile, de circa 15 m inaltime, care confera peisajului un aspect salbatic. Au aceeasi geneza si aspect cu Pietrele Ampoitei.

Detunatele reprezinta impunatoare coloane de roci bazaltice, aparute la zi prin eroziunea unor
aparate vulcanice vechi. Rocile bazaltice intra in componenta unor neck-uri vulcanice consolidate, acesta reprezentind canalul de aductiune al lavei spre suprafata. Fiind roci mai dure, eroziunea a afectat mai mult celelalte roci ale aparatului vulcanic, neck-ul raminind proeminent.

Dealul cu melci este o rezervatie paleontologica cu o suprafata de 4,30 ha, situata pe stanga vaii Ariesului, in Tara Motilor, la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de comuna Vidra

Potentialul turistic biogeografic

Vegetatia
pe culmile inalte intalnim pajisti subalpine
la altitudini de peste 1300 m (Muntele Mare, Muntii Bihor, Muntii Trascau) au extindere coniferele (molid si brad) paduri de fag intre 1300 si 800 m, iar sub 800 m apare si gorunul in jurul localitatilor, intinderi mari din suprafata padurilor au fost inlocuite de pasuni si terenuri agricole

In Alba sunt ocrotite o serie de specii de plante declarate monumente pe intreg cuprinsul tarii: floarea de colt (Leontopodium alpinum) s-au siminicul cum ii spun localnicii se intalneste in una din cele mai joase statiuni din tara (Cheile Intregalde),

Arctostaphylos uva ursi (strugurii ursului) se gaseste la Scarita Belioara (Sesul

Craiului) din Muntii Apuseni (Muntele Mare) Sunt ocrotiti numerosi arbori seculari: Stejarul lui Avram Iancu de la Blaj, Gorunul lui Nichita, ciresii de la Garbova de Sus, pinul de pe stanca din apa Ariesului (Salciua),

diferiti alti stejari si goruni (Micesti, Sard, Ciumbrud, Pianu de Sus),

castanii comestibili de la Cetea Renumit intre toti este Fagul Imparatului de la Baia de Aries, situat pe malul drept al Ariesului

Fauna
Mamifere reprezentative: cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderul, veverita In apele de munte exista pastravi, clean, lipan

VALORIFICAREA RESURSELOR ANTROPICE

Intre componentele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai reprezentative sunt: Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare, etc.; Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de notorietate mondiala ca:

bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania;
monumentele istorice din principalele orase-vechi capitale sau orase medievale; Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national muzeele judetene si orasenesti; Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor); arhitectura si tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic. Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama

variata de motivatii n turismul intern si international;

VALORIFICAREA BAZEI TEHNICO MATERIALE TURISTICE SI AGROTURISTICE

Constructiile hoteliere moderne, confortabile si bazele de tratament cu dotare complexa permit atat valorificarea bogatiei de factori naturali terapeutici specifici diferitelor statiuni, cat si aplicarea unei game foarte variate de metode terapeutice. Lor li se adauga amenajarile peisagistice, cu conservarea si valorificarea superioara a cadrului natural, divers si pitoresc, al majoritatii statiunilor din zona colinara si submontana. In judetul Alba, exista o serie de pensiuni agroturistice cu capacitate de cazare de la 3 persoane la 14

persoane.

Lista pensiunilor agroturistice

ORASUL

NUMELE PENSIUNII

CAPACITATEA (NR. PERSOANE)

8 3 4 8 6 6 8 6 14 4 6 4 6 6 4 6 7 4 13 6 6 5 4 7 12 5 7

ALBAC

PENSIUNEA COSTEA PENSIUNEA MORAR PENSIUNEA OARGA PENSIUNEA OPREAN PENSIUNEA PETREA PENSIUNEA BELEIU PENSIUNEA FLUERAS PENSIUNEA GLIGOR PENSIUNEA HAN PENSIUNEA MATEI PENSIUNEA DANCIU PENSIUNEA DIG PENSIUNEA MARIS PENSIUNEA PETRUSE PENSIUNEA POPA PENSIUNEA BOSA PENSIUNEA IACOB PENSIUNEA SOPARLA PENSIUNEA PETRICELE PENSIUNEA DEAK PENSIUNEA KELEMEN PENSIUNEA KISS PENSIUNEA SIMON PENSIUNEA VERNES PENSIUNEA DOBRA PENSIUNEA JURJ PENSIUNEA VALO

ARIESENI

GARDA

LUPSA MARTINIE

REMETEA

SCARISOARA

Cai de transport
Ci rutiere Prin Judeul Alba trec dou importante drumuri naionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legtura ntre sudul Romniei i nord vestul ri i E68 (DN 7) ce asigur tranzitul dintre sudul i vestul Transilvaniei. Ci feroviare Acest jude este traversat la sud de magistrala 200 care face legtura ntre municipiul Braov i Judeul Arad, care pe sectorul cuprins ntre Coslariu i Sibot este parte din coridorul IV European. Judeul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucureti - Braov - Blaj - Rzboieni - Cluj - Oradea, dar i de calea ferat Rzboieni - Trgu Mure - Deda i Alba Iulia - Zlatna. Pe calea ferata ingust ntre Abrud-Vidolm mai circul trenuleul de munte Mocanita" cu haltele Abrud, Rosia Montana (Gura Roiei), Campeni, Bistra, Lupa, Baia de Arie, Brzeti, Slciua, Ocoli, Vidolm.

Trasee ecoturistice in judetul Alba

Comuna Baita (alt. 500 m) Saua Vartop 3h 15min/10.5km; Saua Vartop Arieseni 2h 15min/9.5km (soseaua DN 75)
Comuna Campani valea Sighistel DN 75-km Vartop Arieseni Comuna Sighistel (alt.350 m) Canionul Sighistel 2h/6 km Comuna Pietroasa (alt.300 m) Valea Galbena 4h/15km (drum forestier) Valea Galbena cantonul Luncsoara 1h/3.5 km;

Cantonul Luncsoara - Cobles 1h /3 km; Cobles Arieseni 1h 30min/7 km (drum forestier); Padis (alt.1300 m) Poiana Ponor 1h/3.5km; Poiana Ponor Cabana Caput 30 min/2km; Cabana Caput Cobles 2h/6.5km; Cobles Arieseni (alt.850 m) 1h 30min/4.5 (drum forestier). Padis (alt.1300 m) Casa de Piatra 2h 30min/9km ; Casa de Piatra Garda Seaca (Totoiesti) in 4,5km. Garda Seaca (Totoiesti) Pantesti 45min/1.5km) ; Pantesti Arieseni 1h /5.5km. Padis (alt.1300 m) Poiana Calineasa 2h 30min/9km ; Poiana Calineasa Poiana Ursoii 1h 15min/4,5km ; Poiana Ursoii Pasul/Cantonul Ursoaia (alt.1300 m) PoianaUrsoii 2h/9km (drum forestier); PoianaUrsoii Ghetar (alt.1100) 1h 30min/5.5km

Ghetar (alt.1100) 1h 30min/5.5km (drum forestier).Traseul

(drum forestier). Albac Saua Fericet 2h 45min; Saua Fericet Runc 1h 15min Runc valea Ordancusii 1h 30min. Avram Iancu Patrahaitesti 2 3h/8km (partial drum forestier); Patrahaitesti Arieseni 1h 30min/5km; Muntele Gaina Vf.Curcubata Arieseni; Muntele Gaina Piatra Aradului Curcubata Mare 4-5h/14km; Curcubata Mare Arieseni

1h30min/4km.
Satul Poiana Saua Tarnita Bihorului 4h/9km; Tarnita Bihorului Arieseni 2h/6km

H a

r
t a t

r
a s e e

e c o t u ri s ti c e

Rolul ariilor protejate

Ariile protejate joaca un rol extrem de important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera. 15% din stocul de carbon de pe planeta aproximativ 312 gigatone-

este captat in ariile protejate din toata lumea.

Ariile protejate sunt adevarate scuturi de aparare impotriva dezastrelor naturale, oferind spatiu pentru scurgerea inundatiilor, stabilizand solurile, evitand astfel alunecarile de teren

si protejandu-ne de ravagiile furtunilor.

Ariile protejate asigura, in plus, conservarea resurselor naturale, fara de care nu am putea avea parte de hrana si apa curata si fara de care multe dintre comunitati nu ar putea

supravietui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii isi procura apa pentru populatie din
arii protejate.

Concluzii

Atractiile turistice ale judetului Alba sunt numeroase si deosebit de importante, nu doar pe plan national, ci si international.

Resedinta sa de judet, municipiul Alba Iulia, reprezinta principalul receptor de turisti, insa este de asemenea si un emitator de turisti, in special pentru statiunile montane din regiune.