PROGRAM DE PREZENTARE ŞI

VALORIFICARE A RESURSELOR ŞI
DESTINAŢIILOR TURISTICE DIN

JUDEŢUL HUNEDOARA
Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Dr. Petronela-Sonia Nedea

Student:
Dragomir Georgiana
Grupa 5 An II

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic şi Comercial
BUCUREŞTI
Anul universitar 2016-2017
 Conţinutul şi structura lucrării are drept scop documentarea,
cunoaşterea aprofundată a resurselor şi destinaţiilor turistice din
judeţul Hunedoara, precum şi punerea în valoare a acestora. Se vor
analiza statistici, elementele existente şi posibile de promovare a
judeţului sau a anumitor zone din judeţ, analiză care să permită
accentuarea pătrunderii acestora în circuitul turistic.
 favorizează
practicarea cu prioritate a turismului cultural, a celui de afaceri în
structurile de cazare cu un grad ridicat de confort (patru stele),
turismului de shoping, turismului de tranzit, turismului de week-
end, turismului sportiv (bazele de agrement Bejan şi Căprioara,
ştrandul Steaua Mureşului, toate situate în apropierea Devei; bazinul
modern de înot din Hunedoara), turismului balneoclimateric datorită
prezenţei în oraşul Deva a unui Complex de tratamente şi recuperare
care valorifică apele saline existente în perimetrul oraşului, dar şi în
staţiunile Călan, Geoagiu şi Vaţa de Jos, drumeţiei, alpinismului,
turismului ştiinţific, de bird şi animalwatching în parcurile
naţionale, naturale, în rezervaţia de zimbri dar şi în numeroase masive
montane existente în judeţ, turismul nautic la baza nautică de la
Cinciş.
2. Băile Călan se află pe ţărmul stâng al Streiului, la
altitudinea de 230 m, având un climat moderat şi constant. Băile
de aici datează încă de pe vremea romanilor. Dezvoltarea
deosebită a localităţii Călan Băi în perioada antică se datorează
în primul rând izvoarelor de apă caldă, temperatura apei fiind de
27-28ºC.
3. Vaţa Băi este o staţiune balneoclimaterică permanentă
situată la 58 km de oraşul Deva, în Valea Crişului Alb, într-o
zonă pitorească înconjurată de păduri. Principala atracţie a
staţiunii este reprezentată de apele termale ce au calităţi
terapeutice deosebite, la care se adaugă şi peisajul feeric.
Izvoarele prezente aici sunt bogate în sulf, sodiu şi calciu,
temperatura lor fiind cuprinsă între 35 şi 38,5ºC. Principalele
afecţiuni ce pot fi tratate în staţiuni sunt afecţiunile
reumatismale degenerative, afecţiunile respiratorii şi virotice,
neurologia periferică, nevroza astenică, paraliziile, afecţiunile
ginecologice, hepto-biliare, cardio-vasculare, metabolice şi de
nutriţie, bolile profesionale etc..
 4. Staţiunea turistică de interes local
Straja este aşezată la o altitudine de 1445 metri, în inima
munţilor Vâlcan, în zona Văii Jiului. În Straja sunt amenajate
şapte pârtii de schi, ficare fiind echipată cu instalaţie de
transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiază şi de
instalaţie de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea
pârtiilor până seara târziu.
 5. Staţiunea Petroşani-Parâng (staţiune
de interes naţional) este situată în munţii Parâng la o
altitudine de aproximativ 1700 m şi beneficiază atât de pârtii
tentante, cât şi de o privelişte deosebită. Cu o prezenţă a
stratului de zăpadă din decembrie până în aprilie, staţiunea a
devenit un punct de atracţie principal pe harta schi-ului
românesc. Toate pârtiile din staţiune sunt deservite de
transport pe cablu, teleschi si telescaun.
 s-a înfiinţat în anul
2005 prin Hotărârea Guvernului ca arie naturală de interes
naţional. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru
reţeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării
habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de
interes comunitar.
 aparţine munţilor Şureanu, aici regăsindu-se una
dintre cele mai importante staţiuni antropologice din ţară,
respectiv Peştera Cioclovina în care s-a descoperit o calotă
craniană de om primitiv. Aici se întâlnesc numeroase obiective
speologice, avene impresionante, cascade şi ponoare formate pe
seama calcarelor Jurasice.
 este o
arie naturală protejată de interes naţional. Acesta cuprinde
elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Factorul
cheie care personalizează acest teritoriu este repezentat de siturile
cu resturi de dinozauri de vârsă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici
din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi
atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi
embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane
dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare, din grupul pterosaurilor.
 este o arie
naturală protejată de interes naţional situată în zona centrală
a Parcului Naţional Retezat. Se asigură un regim strict de
protecţie , prin care habitatele sunt păstrate în starea lor
naturală, fiind permise doar activităţile ştiinţifice, cu acordul
forului ştiinţific competent.
 - Cheile Uibăreştilor depăşesc 2 km lungime în sectorul de îngustare, iar
abrupturile, crestele şi ţancurile stâncoase domină peisajul.
 - Dealul Cetăţii este o rezervaţie geologică, botanică şi peisagistică cu o
suprafaţă de 30 ha.
 - Cheile Jieţului reprezintă o rezervaţie natrală de tip mixt cu versanţi
abrupţi, sâncării acoperite cu licheli galbeni, vegetaţie forestieră din etajul
montan.
 - Cheile Cernei este o rezervaţie naturală situată pe râul Cerna şi prezintă
un peisaj nealterat de intervenţia antropică.
 - Cheile Crăciuneşti este o rezervaţie de tip mixt de un interes peisagistic,
arheologic, floristic şi faunistic deosebit. Formaţiunile carstice sunt formate din
peşteri şi doline cu vestigii paleolitice, iar vegetaţia şi fauna cuprind elemente
rare.
 - Muntele Buceş-Vulcan este o rezervaţie geologică şi botanică. Stâncăriile
masivului adăpostesc 18 specii alpine şi montane de un interes ştiinţific
deosebit.
 - Complexul Carstic Ponorâci Cioclovina este unul dintre cele mai
importante zone carstice din România. Arealul are o mare diversitate
speologică, paleologică, floristică şi faunistică.
 - Podul Natural de la Grohot este o rezervaţie naturală de tip geologic.
Podul este săpat într-un lambou calcaros al masivului Piatra Grohotului.
 - Cheile Ribicioarei se caracterizează prin abrupturi, cornişe zimţate, piscuri
ascuţite, ravenele în rocă sau grohotişuri mobile.
 - Rezervaţia Paleontologică Sânpetru. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi
Romane din Deva deţine un număr important de fosile de dinozauri provenite
din săpăturile paleontologice organizate încă de la sfârşitul anilor ʼ80.
 - Muntele Vulcan, rezervaţie care apare ca un masiv izolat foarte spectaculos.
 Se mai adaugă peşteri precum Tecuri, Şura Mare, Bolii
şi Cizmei.
De asemenea, merită a fi menţionate Pădurea Chizid,
Pădurea Bejan, Dealul Cetăţii Deva, Fânaţele cu narcise
Nucşoara, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna.
La 3 km de oraşul se află cea mai renumită
.
 Ţara Zărandului este situată în partea de nord a
judeţului. Aici, în municipiul Brad, se află Muzeul
Aurului, una dintre puţinele instituţii de acest fel din lume
ce prezintă exponate din aur nativ, cristalizat, minerale,
echipamente şi unelte folosite în trecut, obiecte arheologice
privind exploatările romane din Munţii Apuseni. La
Ţebea, în comuna Baia de Criş, se află complexul
memorial Avram Iancu. Crişan, comuna Ribiţa, este
satul natal al lui Crişan unde găsim casa memorială
reconstruită şi bustul lui Crişan, precum şi mănăstirea
ortodoxă Crişan – secolul al XIV-lea. La Criscior întâlnim
cel mai vechi monument de arhitectură din Zarand –
biserica ortodoxă – ctitorie a cneazului Vlad Balea, precum
şi un muzeu etnografic şi de istorie a mineritului. Ribiţa
deţine o biserică ctitorie a cnezilor Vladislav şi Miclaus, cu
o frescă valoroasă. Zona turistică Brad, Ţara Moţilor,
recunoscută prin costumul moţilor crişeni şi prin folclorul
muzical bogat, precum şi prin alte manifestări folclorice, ca
Târgul de fete de pe Muntele Găina.
 Valea Mureşului. Una dintre atracţiile turistice
majore ale acestei zone o reprezintă munincipiul Deva.
Printre obiectivele turistice pe care le regăsim aici putem
menţiuona Castelul Magna Curia, care este cea mai
veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva. El
găzduieşte Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane.
Cetatea Deva a fost construită pe urmele unei fortificaţii
daco-romane, într-o zonă strategică. Mai întânlim în Deva
câteva statui precum cele ale lui Decebal, Mihai
Eminescu, busturile lui Horea, Cloşca şi Crişan şi
Monumentul eroilor neamului.
Se adaugă în zonă Casa Aurel Vlaicu, care a luat
numele renumitului inventator şi aviator. Din planurile de
invenţii, tipuri de avioane, corespondenţă, materialul
fotografic şi diverse alte obiecte păstrate s-a reconstituit
atelierul de lucru şi casa memorială Aurel Vlaicu. Cetatea
de la Costeşti-Blidaru constituie cea mai puternică
fortificaţie care străjuieşte valea spre Sarmisegetusa Regia.
Cetatea de la Costeşti-Cetăţuie se compune dintr-un
castel locuinţă fortificat cu valuri de pământ, palisade,
ziduri şi turnuri de apărare.
 Ţinutul Pădurenilor se remarcă prin valoarea
etnografică deosebită exprimată prin frumuseţea portului
popular, a ţesăturilor dar şi prin originalitatea arhitecturii
ţărăneşti şi a tradiţiilor populare. Municipiul
Hunedoara este o destinaţie turistică majoră a acestui
ţinut, al cărui cel mai reprezentativ monument este
Castelul Corvineştilor, ridicat în secolul al XIV-lea, pe
locul unei vechi întărituri, pe o stancă, castelul fiind o
construcţie măreaţă, cu acoperişuri înalte şi divers
colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane
împodobite cu dantelăria pietrei cioplite.
 Ţara Haţegului este o veche vatră a turismului
românesc. Oraşul Haţeg reprezintă punctul de pornire pre
obiective turistice valoroase precum Sarmisegetusa-Ulpia
Traiana, biserica Densuş, castelul şi biserica Sântămarie Orlea
şi altele. Astfel, ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa
(aflată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO) este cea
mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane. La
Sântămăria Orlea se află un castel feudal constuit în secolul
XVI, cel mai bine păstrat monument din zonă, azi han turistic,
dar şi o biserică reformată. Cetatea Colţ, ale cărei ruine se
păstrează şi în zilele noastre, datează din secolul XV, fiind cea
mai mare cetate a Haţegului.
 Biserica din Densuş a fost construită în secolul XII
pe un sit din secolul IV şi are o înfăţişare stranie, austeră
cu profile colţuroase din piatră, cu o turlă ce se ridică în
trepte către cer, care a făcut obiectul multor controverse ale
istoricilor. Mănăstirea Prislop reprezintă unul dintre cele
mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din
Transilvania. Avutul cel mai de preţ al mănăstirii este
icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. Printre
stareţii mămăstirii s-a aflat şi Părintele Arsenie Boca, al
cărui mormânt din cimitirul mănăstirii este un
binecunoscut loc de pelerinaj.
Obicetivele turistice ale oraşului Călan sunt
datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice şi culturale
continue şi îndelungate pe aceste meleaguri.
Cetatea dacică de la Piatra Roşie (aflată pe
Lista Patrimoniului Mondial UNESCO) a făcut parte
din sistemul de fortificaţii dacice, având rolul de a apăra
capitala statului dac centralizat condus de Burebista,
Sarmisegetusa Regia, de un eventual atac dinspre nord.
 Valea Jiului este renumită mai ales prin zonele
montane de o deosebită frumuseţe şi mai puţin prin
atracţiile cultural-istorice.
Un alt obiectiv turistic din judeţul Hunedoara este şi
cetatea Orăştiei care deţine fortificaţii din epoca medievală.
 Resursele turistice tehnico-economice
Aceste resurse sunt reprezentate de centrele
universitare din Petroşani, Deva şi Hunedoara,
reţeaua de căi ferate, şosele, gări şi autogări din
judeţ. De asemenea, ca o mare realizare tehnică
putem menţiona Telecabina din Deva care este
singurul ascensor înclinat din România.
Se adaugă minele din judeţ (Petrila, Lonea,
Aninoasa, Lupeni, etc), fabricile de utilaj minier,
galeriile romane de la Ruda Musariu, combinatele
siderurgice de la Hunedoara şi Călan, centrul minier
de la Ghelari.
 Resursele socio-demografice – 2014

În anul 2014, populaţia judeţului Hunedoara

a fost de 407 892 locuitori ceea ce reprezintă 2%
din populaţia României, cu o densitate a
populaţiei de 57,7 locuitori / km². Populaţia
feminină (51,4%) este superioară din punct de
vedere procentual celei masculine (48,6%). În
majoritate, populaţia judeţului Hunedoara
trăieşte în zonele urbane (74,7%), restul de 25,3%
aparţinând zonelor rurale.
Din totalul de 112 100 persoane ocupate
civile în judeţui Hunedoara, cei mai mulţi
lucrează în industrie (22%) urmată de
agricultură, vânătoare şi silvicultură (35,9%).
Câştigul salarial nominal mediu brut lunar a
fost de 1 917 lei/salariat.
Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 2015

Judetul Hunedoara
Total 108
Hoteluri si moteluri 29
Hanuri turistice -
Cabane turistice 4
Campinguri si unităti tip căsută 2
Vile turistice si bungalouri 19
Tabere de elevi si prescolari 2
Pensiuni turistice urbane 25
Pensiuni turistice rurale 24
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 2
Sate de vacanta 1
 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică
Anii Capacitate de cazare Indicii de
În utilizare
functiune Sosiri Înnoptări netă a
Existentă
Hunedoara (mii (mii) (mii) capacitătii
(locuri)
locuri- în functiune
zile) (%)
1995 4969 1334.8 151.0 409.6 30.7
2000 4335 1243.7 77.5 276.4 22,2
2001 4546 1243.9 99.7 352.3 28.3
2002 4483 1064.4 93.4 264.5 24.9
2003 4720 1056.7 98.6 317.5 30.1
2004 4189 971.3 91.0 257.5 26.5
2005 3918 903.8 90.0 260.4 28.8
2006 3755 821.4 87.6 257.3 31.3
2007 3452 992.5 109.1 293.2 31.8
2008 3504 931.4 103.9 283.4 30.4
2009 3484 903.1 81.6 240.0 26.6
2010 3707 933.3 72.0 222.7 23.9
2011 3946 915.5 82.0 230.9 25.2
2012 4072 966.7 86.5 232.0 24.0
2013 4186 1030.6 88.3 237.9 23.1
2014 4468 1180.4 110.5 272.1 23.1
 Natura, cultura şi autenticitatea sunt
valorile cele mai importante ale brandului turistic din
judeţul Hunedoara. Urmează câteva exemple:
Castelul Corvinilor din Hunedoara este
considerat de Ministerul Turismului ca unul dintre
cele mai importante obiective turistice din ţară,
dovadă fiind faptul că monumentul din oraşul de pe
Cerna a ajuns să figureze pe bannerul uriaş al
României ce a fost prezentat la Târgul mondial de
turism, ce a avut loc în martie 2017 la Paris.
”Milioane de ani de poveşti şi legende” a
fost sloganul cu ajutorul căruia judeţul Hunedoara a
fost prezent, în perioada 16 – 19 februarie 2017, la
Târgul de Turism al României. ”
 Judeţul Hunedoara prezintă avantajul de a
deţine atât resurse turistice naturale, cât şi
cultural-istorice care pot fi valorificate prin
intermediul circuitelor tematice, rezultând forme
variate de turism ce pot fi practicate în diferite
perioade ale anului. De aceea, turismul judeţului
are nevoie de un impuls în promovarea şi
valorificarea superioară a resurselor şi a
destinaţiilor turistice numeroase de care dispune
 Una dintre direcţiile ce trebuie luate în
vedere este modernizarea infrastructurii de
transport care asigură accesibilitatea
obiectivelor turistice de interes naţional. În
acest sens, este necesară organizarea de
programe de circuite turistice de transport cu
autobuzul, programe la care să recurgă agenţiile
turistice, chiar şi unităţile de cazare pentru o
direcţie cât mai precisă către turişti; amenajarea
unor staţii de aşteptare dotate cu hărţi şi
informaţii pentru organizarea şi siguranţa de
călătorie a turiştilor.
 Prezența unor forme variate de relief pe
teritoriul județului Hunedoara a permis
individualizarea mai multor tipuri de turism (ex.
turism speologic, turism montan-drumeţii) ce pot
fi practicate în lungul unor trasee. Formele de
relief glaciar pot fi valorificate sub forma
drumeţiilor montane în Munții Retezat și Parâng.
Există mai multe areale în care predomină
formele reliefului vulcanic care pot fi admirate
urmând trasee turistice. Astfel, refacerea unor
trasee, dotarea cu indicatoare, puncte de
informare, atenţionare vor atrage mai mulţi
turişti dornici de aventură. Trebuie menţionată
şi necesitatea construirii mai multor cabane
montane, refugii, reabilitarea unora, dar şi
dotarea cu unităţi de colectare a deşeurilor şi de
alimentaţie publică care lipsesc în anumite zone.
 Promovarea unei identităţi locale puternice,
mizând pe zonele etnografice caracteristice. În ceea
ce priveşte promovarea turistică, există deja zone care şi-au
conturat o identitate puternică cum ar fi Geoparcul
Dinozaurilor, Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor sau
Castelul Corvinilor. Totodată, obiectivele de patrimoniu
natural și construit din județ sunt promovate prin
intermediul platformei online ”Enjoy Hunedoara”.
Promovarea trebuie construită pornind de la zonele
cunoscute menţionate anterior şi continuând cu altele mai
puţin cunoscute, dar cu aceeaşi putere de valorificare, cum
ar fi bisericile din piatră care sunt prezente în teritoriu din
Ţara Haţegului până în Ţara Zarandului, Muzeul Aurului
de la Brad etc. Un pas pentru reuşită este amenajarea mai
multor puncte de informare, lipirea de afişuri, împărţirea
flyerelor în zonele frecventate de turişti, în gări, staţii de
autobuz, centrele oraşelor; creearea de spoturi publicitare
care să apară la TV, în mediul online şi chiar pe marile
clădiri ale oraşelor; scurtmetraje, filme documentare de
prezentare a tuturor zonelor de interes turistic care să
circule online şi la TV de asemenea, dar şi la CINEMA.
 Organizarea de evenimente locale, tematice
care să cuprindă toate formele de turism
prezente în judeţ. De exemplu importanţa
deosebită a Geoparcului Dinozaurilor facilitează
practicarea mai multor forme de turism: turism
şcolar, ecoturism, turism ştiinţific folosit pentru
atragerea turiştilor străini, mai ales a grupurilor
care prezintă un interes deosebit pentru
cercetare; preponderenţa târgurilor, serbărilor
culturale, folclorice în perioadele sosirilor de vârf
ale turiştilor.
 Calificarea forţei de muncă către
meserii care să susţină activităţile turistice.
Este foarte importantă implicarea forţei de
muncă pentru un rezultat favorabil, pentru
aceasta este necesară calificarea, susţinerea de
către angajator în calificare, motivarea şi
recompensarea de către acesta. Prin relaţiile
dintre unităţile de cazare, unităţile de
alimentaţie publică, de tratament, agrement,
comunicaţii, pe scurt BTM, buna comunicare
dintre acestea vor participa la promovarea şi
creşterea economiei turismului în zonă.
Prezentarea a cinci elemente care definesc
judeţul Hunedoara pe plan naţional şi
internaţional
O atracţie turistică, ce reprezintă o marcă a judeţului,
este Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului,
recunoscut la nivel internațional datorită prezenței
siturilor cu resturi de dinozauri datate din Cretacicul
Superior.
Din punct de vedere al importanţei biodiversităţii,
este important de semnalat prezenţa primului parc
naţional din România constituit în Munţii Retezat în
1935, fiind în acelaşi timp şi Rezervaţie a Biosferei.
Cetăţile dacice sunt obiective culturale care au fost
incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO în 1999,
ca urmare a manierei ingenioase de construire (acestea au
fost construite în stilul murus dacicus - zid dacic.
 Unul dintre atributele turistice ale judeţului
este constituit de patrimoniul etnografic bogat
şi diversificat care include totodată elementele de
identitate locală ce pot individualiza judeţul
Hunedoara între ale destinaţii turistice de la
nivel naţional.
În județul Hunedoara, o categorie aparte de
resurse naturale turistice este reprezentată de
factorii naturali de cură ce sunt valorificați încă
din perioada romană. În localitatea Geoagiu sunt
resursele balneoclimaterice sunt reprezentate
de apele minerale alcaline, ușor sulfuroase,
bicarbonatate, magneziene, mezotermale și
termale (29-32°C), nămol de turbă, feruginos,
climat sedativ.
 Care sunt strategiile adoptate de consiliul
judeţean

Crearea de pachete turistice integrate pe temele

majore componente ale mărcii județului Hunedoara
(istorie, patrimoniu, etnografie, mediu, aventură,
geologie etc.)
 Consolidarea și promovarea identității zonelor turistice
principale ale județului;
 Dezvoltarea și promovarea traseelor turistice și de agrement
tematice;
 Dezvoltarea infrastructurii de acces către obiectivele turistice
și de patrimoniu din județ.
 CONCLUZII

Judeţul Hunedoara se caracterizează printr-

o diversitate de resurse turistice ca urmare a
favorabilităţii factorilor naturali (forme de relief
variate, ape termale şi minerale, rezervaţii
naturale etc.), cât şi a celor istorici şi economici.
Deşi Hunedoara este unul dintre judeţele cu
un număr şi o varietate foarte ridicată a
obiectivelor turistice, infrastructura turistică, şi
numărul de înoptări şi sosiri, se află mult sub
potenţialul existent .
 BIBLIOGRAFIE

 www.hunedoara.insse.ro
 www.cjhunedoara.ro

 www.old.ansvsa.ro

 www.mesagerulhunedoarean.ro

 www.wikipedia.ro