Sunteți pe pagina 1din 103

Intrebarile pentru examen la modulul de studii Ghid de Turism. 1. Descrieti notiunea de ghid conform legislatiei Republicii Moldova. 2.

Numiti si descrieti categoriile de ghid din literatura international. 3. Descrieti expresia calificarea ghizilor de turism. 4. Utilizarea ghizilor de turism. 5. Numiti calitatile ghizilor de turism. 6. Care sunt obligatiile generale a unui ghid de turism? 7. Numiti atributiile ghidului de turism. 8. Numiti actele necesare de care trebuie sa dispuna ghidul in timpul actiunii. 9. Numiti si caracterizati tipurile de transport utilizate in turism. 10. Descrieti actiunea ghidului in cazul in care persoanele nu se prezinta la locul prestabilit de plecare. 11. 12. 13. Descrieti procesul de prezentare a ghidului. Descrieti procesul de prezentare a unei excursii. Explicati relatia ghid grup.

14. Numiti si explicati elementele ce au ca scop planificarea optima a unei excursii. 15. Explicati cum are loc procesul unei excursii cu turisti straini in R.M. 16. Explicati cum are loc procesul cu turisti autohtoni in strainatate. 17. 18. 19. Numiti regulile generale in excursie. Ce intelegeti prin comentariile excursiei. Cind au loc opririle in cadrul unei excursii?

20.

Numiti particularitatile vizitarii unui obiectiv turistic.

21. Numiti situatiile neprevazute din cadrul unei excursii si cum pot fi acestea inlaturate. 22. Numiti elementele de baza in prezentarea unui itinerar.

23. Care sunt cerintele pentru o prezentare atractiva a unui itinerar. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. Numiti factorii care intervin in prezentarea unui itinerar. Numiti metodele de prezentare a unui traseu. Numiti etapele prezentarii unui traseu. Ce cuprinde raportul ghidului de turism? Explicati notiunea Decontul actiunii turistice. Numiti modalitatile de informare turistica. Dinamica grupului. Explicati comportamentul ghidului fata de turistii dificili.

32. Enumerati tipurile de accidente care pot avea loc in timpul excursiei. 33. 34. 35. Descrieti procesul de acordarea a primului ajutor. Utilizarea voucherului turistic. Asigurarea de calatorie.

36. Numiti formele de turism practicabile in R.M. potrivit legislatiei in vigoare. 37. 38. 39. 40. Numiti criteriile de clasificare a unei excursii. Numiti metodele de demonstrare a obiectivelor turistice. Scopul excursiilor pe teme religioase. Crucea forme si semnificatii.

41. Descrieti turismul balnear si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 42. Descrieti turismul cultural si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 43. Descrieti turismul de afaceri si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 44. Descrieti turismul ecologic si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 45. Descrieti turismul rural si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 46. Descrieti turismul social si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 47. Descrieti turismul sportiv si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M. 48. Descrieti turismul vitivinicol si principalele obiective turistice atribuite acestuia din R.M.

Tema N1 Specificul activitii ghidului de turism 1.1. Introducere n ghidaj 1.2. Calificarea ghizilor de turism 1.3. Utilizarea ghizilor de turism 1.4. Calitile ghidului de turism 1.5. Obligaiile generale ale ghidului de turism 1.6. Atribuiile generale ale ghidului de turism 1.7. Codul global de etic pentru turism ( document OMT) 1.1. Introducere n ghidaj Expresia "to guide", cu sensul a ndruma, a cluzi", de origine francez, preluat i asimilat de limba englez, nseamn a arta ceva cuiva, a conduce pe cineva spre o anumit destinaie, dar mai nseamn i a organiza i direciona cursul evenimentelor. Toi cei care cltoresc spre noi destinaii, din diverse motive, au nevoie de o persoan pus la dispoziie de ctre agenia de turism, care s-i nsoeasc n locurile necunoscute, s le furnizeze informaii i s le prezinte obiectivele de interes din regiunea respectiv. Aceast persoan este cunoscut n mod obinuit sub numele de ghid. n zilele noastre denumirea "ghid" este folosit pentru a desemna o persoan care ntmpin i nsoete turitii venii

dintr-o alt zon geografic sau dintr-o ar strin i le arat obiectivele de interes general i particular, n funcie de categoria social si interesele acestora. Ghidul de turism este persoana calificat care n urma obinerii atestatului de ghid de turism este angajat n relaiile dintre turiti, prestatorii de servicii i ageniile de turism pentru a asigura derularea n bune condiii a programelor turistice. Ghidul trebuie s asigure turitilor serviciile solicitate la nivelul lor cantitativ i calitativ, ntruct ghidul este singura persoan cunoscut de ctre turiti, acesta trebuie s fie un factor mediator ntre cerere i ofert i s fac n aa fel nct la finalul programului turistic s poat observa nemijlocit satisfacia turitilor c au avut o vacan de neuitat i au vzut i aflat lucruri noi i interesante. Deosebim urmtoarele categorii de ghizi: -Ghid local este ghidul care acord asisten turistic pe plan local(staiune turistic, hotel, obiectiv turistic, transfer). -Ghidul naional este ghidul care asigur asisten turistic pentru turitii romani i strini n aciunile turistice organizate n ar i strintate. -Ghidul specializat este ghidul care asigu asisten turistic pentru anumite segmente ale serviciilor turistice, respectiv: Ghidul de munte, pentru drumeii i excursii n zona monttan; Ghidul sportiv, pentru organizarea cursurilor de iniiere i perfecionare n practicarea diferitelor discipline sportive de ctre turiti pe timpul sejurului(schi, tenis, not, clrie, alpinism, canotaj, iahting, etc.); Ghidul supraveghetor , pentru supravegherea copiilor n vrst de pn la 7 ani, aflai n staiuni turistice; Ghidul de animaie , pentru organizarea activitilor de agrement, a programelor sau aciunilor turistice pentru turiti pe perioada sejurului; Ghidul de habitat natural (flor, faun, ornitologie), pentru prezentarea peisajului i speciilor respective; Ghidul de art, pentru organizarea i prezentarea unor opere de art clasic, modern i contemporan; Ghidul cu alte specializri , n funcie de cererea pieei turistice.

1.2. Calificarea ghizilor de turism Calificarea n profesia de ghid de turism poate fi obinut, prin intermediul institutiilor abilitate, la modului Ghid turistic. Profesia de ghid de turism poate fi exercitat doar de persoane fizice deintoare ale Certificatului i legitimaiei de ghid eliberat de institutia abilitata, prin care se confirm capacitatea profesional a persoanelor fizice calificate n profesia de ghid de turism. In vederea perfecionrii ghizilor de turism i a ridicrii calitii prestaiei turistice, legitimaia de ghid de turism va fi vizat o dat la 3 ani de ctre institutia care a eliberat certificatul. Pentru obinerea prelungirii legitimaiei de ghid, posesorul trebuie s fac dovada practicrii pe durata ultimilor 3 ani a meseriei de ghid de turism, prin completarea unei fie, unde se va stipula excursiile petrecute. n conformitate cu articolul 15 a Legii privind organizarea i desfurarea activitii turistice punct 1) b, firmele turistice tur-operatoare snt obligate s includ n statele de personal din cadrul direciei de turism a ghidului turistic, autorizat n condiiile legii. 1.3. Utilizarea ghizilor de turism Activitatea de ghid de turism poate fi exercitat fie ca activitate de baz, fie ca activitate complementar desfurat n timpul liber, numai de ctre ghizii deintori ai Certificatului i legitimaiei de ghid.

Firmele de turism pot utiliza ghizii de turism n urmtoarele cazuri: - angajat de baz n cadrul firmei turistice; - n baza unui contract individual de munc, ncheiat n conformitate cu legislaia n vigoare. Aspectele negative constatate, privind abateri ale ghizilor de turism n ceea ce privete comportamentul cu turitii i realizarea programelor i a aciunilor ncredinate, sunt evideniate, pentru fiecare ghid de turism n parte, n baza de date a Agentiei Turismului. Ghizii de turism care, pe parcursul activitii, au nregistrat mai mult de cinci reclamaii care se confirm ca fiind reale sunt sancionai de ctre Agentia Turismului, sau li se retrage temporar sau definitiv legitimaia de ghid. Ghidul de turism are obligaia ca, n timpul desfurrii activitii, s poarte legitimaia de ghid de turism pe care s-1 prezinte la cererea persoanelor mputernicite din partea organelor abilitate de control. 1.4. Calitile ghidului de turism Calitile necesare unei persoane pentru exercitarea activitii de ghid: - caliti morale : nainte de toate un ghid trebuie s fie cinstit, onest. Aceasta nu nseamn numai s aib o idee corect despre relaia dintre el i turiti, dar mai ales s nu ncerce niciodat s modifice lucrurile n favoarea sa. El trebuie s aib un comportament cinstit fa de meseria pe care i-a ales-o, i implicit fa de turiti. Trebuie s tie s-si evalueze corect poziia i s nu-i supraestimeze sau, din contr, s nui subestimeze munca, ntotdeauna s-i recunoasc greelile, i s ncerce s le ndrepte pe ct posibil. Toate acestea vor ajuta la crearea unui climat de ncredere ntre turiti i ghid. Un ghid trebuie s fie corect. Dac turitii realizeaz c o excursie a fost scurtat sau modificat pentru a servi intereselor personale ale ghidului, acetia vor rmne cu o impresie foarte proast, deoarece turitii pltesc i ei au dreptul s obin un profit maxim de pe urma unei cltorii sau n orice caz serviciile pe care le-au cumprat. Un ghid trebuie s fie loial ntr-o activitate de colaborare. Cnd un ghid a acceptat deja oferta fcut de o firm turistic el trebuie s o respecte, chiar dac se ntmpl ca apoi s i se ofere ceva mai avantajos. Un ghid trebuie s evite scuzele facile , nentemeiate doar pentru a scpa de primul angajament, acest lucru slbind considerabil reputaia i ansele sale. Un ghid trebuie s fie contiincios, s fac fa la toat complexitatea obligaiilor sale fa de firma turistic care la angajat i fa de turiti, munca sa i solicite toat atenia fr a-i da dreptul s comit neglijene. - caliti intelectuale: nainte de toate ghidul trebuie s fie inteligent, deoarece munca i solicit la maximum capacitatea intelectual. Ghidul trebuie s aib o cultur general solid. Activitatea sa necesit cunotine teoretice vaste, studiu individual sistematic i memorie foarte bun. Cunotinele teoretice trebuie trecute prin filtrul gndirii, spuse la locul i timpul potrivit, cu miestria specific profesional, astfel nct s satisfac interesul turitilor. Folosirea unui limbaj coerent, expresiv, att n limba matern, ct i ntr-o alt limb este condiia esenial pentru comunicarea optim a ghidului cu turitii, el trebuind s rspund la toate ntrebrile turitilor, s le dea informaii detaliate i s se descurce n toate situaiile neprevzute. Ghidul trebuie s aib o bun memorie a faptelor si nfirilor, iar turitii vor fi deosebit de ncntai cnd ghidul, dup o anume perioad de timp, le va cunoate numele i preferinele. - caliti socio-profesionale (de comportament profesional): n primul rnd, un ghid trebuie s fie pregtit s ofere un serviciu: a servi oamenii este o meserie ca oricare alta i adesea mai interesant, cci atunci cnd turistul este mulumit, are i ghidul satisfacia reuitei aciunii sale. Ghidul trebuie s fie sociabil: ntmpinarea turitilor este una din sarcinile cele mai importante ale ghidului, astfel ca n cel mai scurt timp s se instaleze ntre turiti i ghid relaii de ncredere i cooperare.

Ghidul trebuie s fie amabil: multe lucruri pot fi spuse sau cerute oamenilor, dac aceasta se face ntr-un mod plcut. A fi amabil i insistent totodat este de cele mai multe ori cel mai eficient mod de a obine ceva. Ghidul trebuie s fie rbdtor, cci turitii pot pune aceleai ntrebri zilnic, de nenumrate ori i el trebuie s le rspund la toate cu aceeai rbdare. Ghidul trebuie s fie diplomat: a discuta cu oamenii, a-i convinge de anumite lucruri care vin poate n contradicie cu ideile lor, dar a accepta n spiritul toleranei i ideile acestora, este o mare art, necesar pentru evitarea conflictelor. Un ghid trebuie s fie ager, adic s aib reacii rapide pentru a se putea adapta imediat oricrei situaii. Un ghid trebuie s fie inventiv, nu trebuie s fie luat cu nimic prin surprindere i s tie s ntoarc situaiile dezavantajoase n favoarea sa, dar totodat trebuie s aib iniiativ i pentru a face programul ct mai atractiv. In afar de asta, un ghid trebuie s fie fermector, cu simul umorului i cu o atitudine pozitiv fa de munca sa i fa de turiti. Ghidul trebuie s fie punctual: punctualitatea ghidului denot respectul fa de turist, iar acest lucru trebuie s fie dezideratul de baz n relaia ce se stabilete ntre turist i ghid. Un ghid trebuie s fie bine mbrcat, s fie o apariie plcut, mai ales c prima impresie asupra turitilor conteaz foarte mult, dar o apariie ngrijit denot, de asemenea, respect fa de turiti. Ghidul trebuie s aib o personalitate puternic, lucru acceptat cu plcere de turiti, dar i o voce plcut pe care s tie cum s-o foloseasc la microfon, i nu n ultimul rnd trebuie s aib o sntate excelent. Orele neregulate, cltoriile n zonele cu relief variat, sunt lucruri de care trebuie s in seama. 1.5. Obligaii generale ale ghidului de turism : s poarte legitimaia de ghid de turism n timpul desfurrii activitii, pe care s o prezinte la cererea persoanelor mputernicite s-i controleze activitatea, conform normelor metodologice; s se poarte respectuos cu turitii i sa-i ndeplineasc atribuiile cu demnitate i ntr-un mod care s inspire ncrederea i respectul turitilor; s realizeze un serviciu de primire, de informaii turistice i animaie eficace; s asigure informarea turitilor privind msurile de securitate i siguran personal, a obiectelor de valoare i a lucrurilor personale; s pun la dispoziia turitilor informaii de baz, respectiv telefoane utile, privind puncte de informare i asisten turistic, ambasade i consulate, poliie, servicii de asisten medical, alte servicii de urgen disponibile; s ntrein un dialog corect i decent cu turitii i s conduc derularea aciunilor turistice: vizite, circuite, manifestri etc., conform programului ncredinat; s modeleze (potrivit competenelor acordate) programul i s impun un anumit ritm de desfurare a aciunii, n funcie de structura turitilor participani la aciune i de circumstane; s fac propuneri de mbuntire a programelor turistice, n funcie de sugestiile turitilor; s gestioneze corect mijloacele de plat ncredinate; s fac dovada unei stri de spirit compatibile cu exigenele profesiei, ndeosebi n domeniile relaionale i comerciale.

1.6. Atribuii generale ale ghidului de turism In scopul proteciei turitilor i al realizrii unor servicii de calitate, se stabilesc urmtoarele atribuii generale ale ghidului de turism:

s preia de la firma turistic programul aciunii, documentele de plat i instruciunile de lucru referitoare la derularea programului; s verifice dac au fost lansate comenzile de cazare, mas, transport sau alte servicii i s ia msuri n consecin; s controleze dac sunt rezervate spaiile de cazare i de servire a mesei; s verifice starea de curenie a autocarului i funcionarea staiei de amplificare; s preia de la organizatori materiale publicitare, respectiv pliante, brouri, hri etc., ale localitilor i obiectivelor de interes turistic prevzute n program pe care le va pune la dispoziia turitilor la nceperea aciunii; s se prezinte la punctul de primire a turitilor, cu minimum 45 de minute nainte de ora fixat pentru nceperea aciunii; s asigure mbarcarea turitilor si a bagajelor acestora n mijlocul de transport; s comunice, la nceperea aciunii, programul ce urmeaz a fi efectuat, prezentnd succint traseul i alte informaii; s verifice dac turitii nu au uitat obiecte sau lucruri personale n mijlocul de transport; s asigure n mod operativ, pe baza diagramei, cazarea i transportul bagajelor turitilor n camere; s fie cazat n aceeai unitate n care este cazat grupul de turiti pe care l nsoete iar n cazul aciunilor de sejur, numele su i numrul camerei vor fi comunicate turitilor; sa urmreasc, zilnic, efectuarea cureniei n camere i buna funcionare a instalaiilor, electrice etc., precum i schimbarea la timp a lenjeriei; s sigure, prin recepia unitii de cazare, trezirea turitilor atunci cnd programul impune aceasta; s recomande turitilor prestaiile suplimentare de care acetia pot beneficia; s asigure pregtirea unor meniuri corespunztoare preferinelor turitilor, urmnd ca, n perioada sejurului, inclusiv n cazul excursiilor n mai multe localiti, s nu se repete meniul, iar turitilor bolnavi s li se asigure regimul alimentar adecvat; s verifice, nainte de servirea mesei, starea de curenie a restaurantului i a grupurilor sanitare, aranjarea meselor stabilind msurile n consecin, i s urmreasc servirea n bune condiii a tuturor turitilor cu preparatele i buturilor cuprinse n meniu; s fie prezent la servirea meselor de ctre turiti, urmrind servirea operativ i corespunztoare a tuturor preparatelor prevzute n meniu; s intervin, cu operativitate, pentru a se acorda asisten medical de specialitate n cazul mbolnvirii unor turiti; s asigure executarea tuturor aciunilor nscrise n program (excursii, tur de ora, spectacole etc.); s se intereseze, pe timpul derulrii programului turistic, dac turitii sunt mulumii de serviciile primite, intervenind ca eventualele sesizri i reclamaii ale acestora s fie rezolvate operativ cu factorii de decizie ai prestatorilor de servicii n cauz; s atenioneze n mod politicos turitii asupra obligaiei pe care o au cu privire la ocrotirea monumentelor naturii, a tuturor obiectivelor turistice, la evitarea degradrii i a polurii naturii i la pstrarea patrimoniului naional; s asigure ca, la ncheierea programului turistic, plecarea turitilor s se fac n condiii bune, lund urmtoarele msuri; rezerv i procur biletele de cltorie; pregtete listele nominale n cazul transportului aerian; verific dac au fost programate mijlocele de transport corespunztoare numrului de turiti i volumului de bagaje i ia msuri n consecin;

se intereseaz dac ora efectiv de plecare a mijlocului de transport corespunde cu orarul i ia msuri n funcie de situaia creat; verific asigurarea eventualelor servicii de care turitii beneficiaz pe perioada transportului de pachete cu hran rece, buturi rcoritoare, mas la vagon-restaurant etc.); verific dac toi turitii au predat cheile la recepia hotelului, dac nu le lipsesc bagajele sau actele de identitate; se ngrijete de mbarcarea turitilor i a bagajelor acestora. s comunice organizatorului situaiile n care, din motive de sntate sau alte cauze deosebite, este nevoit s-i ntrerup activitatea, stabilindu-se modalitatea de preluare a aciunii de ctre alt ghid i continuarea n bune condiii a derulrii programului Documentele care trebuie preluate de ctre ghid n dosarul aciunii: lista turitilor n care se va conine i numere de telefon unde acetia pot fi contactai; voucherul, poate fi unul singur pentru tot grupul sau pot fi vouchere individuale; programul aciunii cu desfurarea acestuia pe zile; rooming-list - repartizarea turitilor pe camere; schema autocarului, respectiv aezarea turitilor pe locuri (dac acest lucru a fost stabilit chiar de la agenie); delegaia sau ordinul de deplasare al ghidului; avans spre decontare, n lei sau n valut; alte documente de cltorie (bilete de transport); copii dup comenzile de rezervare i anulare, dac este cazul, pentru toate serviciile solicitate; adresele ageniilor partenere i a persoanelor de contact (eventual ghizi locali); pliante i alte materiale informative; coli de hrtie cu antetul i sigla ageniei de turism pentru diverse comunicri; etichete pentru bagaje, lipici, etc. Tema N 2 Plecarea n excursie 2.1. Tipurile de transport utilizate n turism 2.2. Prezentarea ghidului 2.3. Prezentarea excursiei 2.4. Relaiile cu grupul de turiti 2.5. ncheierea excursiei 2.1. Tipurile de transport utilizate n turism Plecarea n excursie se face, n funcie de mijlocul de transport, din gar, din aeroport sau dintr-un loc convenabil i uor accesibil att pentru turiti, ct i pentru autocar atunci cnd se pleac cu acest mijloc de transport. Plecarea cu trenul presupune sosirea ghidului cu aproximativ 1 or naintea orei de plecare pentru a identifica peronul i locul de ntlnire cu turitii. Pe msur ce acetia sosesc, ghidul i va saluta, le va verifica documentele de cltorie i i va nota pe lista pasagerilor. Cu un sfert de or naintea plecrii trenului, ghidul va conduce turitii la vagon, suprave ghind urcarea acestora i a bagajelor, cerndu-le s-i ocupe fiecare locul n compartiment pentru ai putea numra nc o data. Plecarea cu avionul presupune ntlnirea ghidului cu turitii n aeroport cu aproximativ dou ore nainte de decolarea avionului. Ghidul va ajunge ns n aeroport cu ceva mai devreme pentru a identifica poarta de mbarcare a turitilor i locul unde se vor desfura formalitile de mbarcare (check-in). Apoi ghidul va atepta turitii n locul stabilit i odat cu sosirea lor i va saluta, i va trece pe lista pasagerilor i le va lipi pe bagaje etichete cu numrul zborului, ruta, numele pasagerului. In momentul deschiderii ghieului de

check-in, ghidul va invita turitii s prezinte bagajele i documentele pentru verificare n vederea mbarcrii. Cu aceast ocazie le va atrage atenia nc o dat asupra greutii maxime admise la bagajele. nainte de urcarea n avion, ghidul va mai face o dat apelul turitilor. Plecarea cu autocarul se va face dintr-un loc ales astfel nct s fie cunoscut de toat lumea, iar autocarul trebuie s poat parca fr a stnjeni circulaia. Ghidul va sosi naintea turitilor pentru a verifica starea autocarului, dac acesta corespunde cu tipul de autocar rezervat, respectiv dac are toate dotrile solicitate, iar acestea sunt n stare de funcionare. Ocuparea locurilor n autocar se va face n baza listei primite de la agenie sau, n lipsa acesteia, n ordinea sosirii turitilor. Ghidul va supraveghea aezarea bagajelor n spaiul destinat acestora, cernd turitilor s nu ia cu ei, n interior, dect lucruri strict necesare pentru cltorie. Dup urcarea turitilor n autocar, ghidul va face prezena acestora pentru a putea pleca. Persoane care nu s-au prezentat. Dac n momentul plecrii lipsete un turist, ghidul va aciona conform cu situaia dat: n cazul plecrii cu trenul, ghidul se poate ntoarce la locul de ntlnire dup ce a condus turitii prezeni la tren i mai poate atepta cteva minute. In limita posibilitilor, va ncerca s ia legtura cu cel/cei abseni sau contacteaz agenia de turism pentru ca aceasta s poat efectua anulrile necesare. In situaia n care nu se poate lua legtura nici cu agenia, ghidul va face anulrile odat cu sosirea sa la destinaie. n cazul plecrii cu avionul, se procedeaz ca n situaia anterioar, numai c ghidul poate ncerca variantele expuse mai sus doar naintea deschiderii check-in-ului. n cazul plecrii cu autocarul, dac ghidul nu reuete s ia legtura nici cu turistul, nici cu agenia, se mai poate atepta 10-15 minute la locul de ntlnire, dup care se pleac n excursie. Indiferent de situaie, ghidul va atrage atenia asupra punctualitii, subliniind faptul c nerespectarea orelor de ntlnire atrage dup sine imposibilitatea realizrii programului stabilit. 2.2. Prezentarea ghidului Prezentarea ghidului se face n funcie de locul ntlnirii cu grupul, ghidul avnd grij ca atunci cnd va face acest lucru s fie prezeni toi turitii, cu aceast ocazie prezentndu-le salutul i urrile de bun venit n excursie. Este foarte important modalitatea n care ghidul se va prezenta turitilor, aceasta fiind prima impresie pe care o va face asupra lor, cunoscnd faptul c niciodat nu va mai exista o a doua ans pentru a crea prima impresie. Acest lucru se face n autocar, dup ce toi turitii i-au ocupat locurile. Stnd cu faa ctre ei, ghidul i va cuta o poziie astfel nct s fie vzut de toat lumea i se prezint. Nu se poate vorbi de un ablon n ceea ce privete prezentarea ghidului si a celorlalte persoane implicate n excursie. De obicei se folosesc expresii de genul "bun ziua doamnelor i domnilor, m numesc .... i voi avea plcerea s v nsoesc pe toat durata excursiei n calitate de ghid de turism alturi de .... care ne va conduce cu ncredere pe traseul ...." (n cazul n care se pleac cu autocarul, odat cu prezentarea ghidului se va face i prezentarea oferului). Urmeaz apoi anunarea orei de plecare, traseul ce se va urma, principalele opriri, intervalul i locul de oprire cu facilitile oferite, prima destinaie sau destinaia final, prezentarea propriu-zis a excursiei fcndu-se mai trziu, n mod normal, dup aceast prezentare se poate pune muzic, lsnd turitii s se acomodeze i s se cunoasc ntre ei. Dac plecarea se face cu trenul sau cu avionul, tehnica de prezentare rmne aceeai, numai c ghidul se va prezenta dup ce toi turitii s-au adunat la locul stabilit, nainte de a se urca n tren sau n avion. Prezentarea traseului excursiei se va face abia la sosirea la destinaie, eventual se organizeaz un cocteil de bun venit.

2.3. Prezentarea excursiei Prezentarea excursiei se face la ieirea pe osea sau pe autostrad i se descrie detaliat programul, respectiv traseul sau programul zilnic (fr a se specifica i orele). Este foarte important cum se descrie acest traseu pentru a strni curiozitatea turitilor i nu pentru a le da senzaia c este o sarcin pe care ghidul o are de ndeplinit, turitii trebuind s perceap senzaia de confort i siguran n orice moment. Ghidul va informa grupul asupra urmtoarelor aspecte: - activitile i serviciile incluse n circuit; - transportul i mijloacele de transport utilizate; - categoriile de hoteluri unde vor fi cazai; - excursii opionale; - alte activiti de agrement specifice zonei; - programul magazinelor; - reguli de cltorie cu autocarul La nceputul fiecrei zile (de obicei la micul dejun), ghidul va anuna programul zilei desfurat pe ore. Dac excursia respectiv mbrac forma unui sejur, pentru a-i uura munca, ghidul poate expune ntr-un loc special amenajat n holul hotelului ntregul program desfurat pe zile i pe ore, astfel nct s poat fi consultat n orice moment de ctre turiti. 2.4. Relaiile cu grupul de turiti Pe msura desfurrii programului, ghidul va cunoate mai bine pe turiti i va trebui s adopte o strategie de comunicare diferit, n funcie de personalitatea fiecrui participant, astfel nct s poat interveni n cazul unor atitudini care pot genera nemulumiri n cadrul grupului (a se vedea "ntrziatul", nemulumitul", "negativistul" etc.). Ghidul este un permanent transmitor de mesaje, de aceea el trebuie s accepte ideea c turitii nu sunt ntotdeauna ateni la ceea ce li se spune i nu trebuie s fie surprins daca unii turiti pun ntrebri referitoare la date sau aspecte care le-au fost deja prezentate. Explicaiile date trebuie s fie concise, pe nelesul, dar i la nivelul tuturor (spre exemplu, dac grupul este compus din intelectuali, exprimarea ghidului trebuie s fie pe msur). De asemenea, ghidul se poate confrunta i cu o serie de reclamaii din partea turitilor referitoare la serviciile primite sau la confortul din hoteluri, reclamaii care pot fi justificate sau nu. nainte de a le da curs, ghidul are obligaia s le verifice n vederea rezolvrii lor. n situaia unor reclamaii nefondate, ghidul va cuta s le atenueze folosind argumente care s maximizeze avantajele, ca de exemplu: "Hotelul este situat n zona veche i mai puin industrializat a oraului ca rspuns la o reclamaie privind alegerea unui hotel nu tocmai n centrul oraului. 2.5. ncheierea excursiei ncheierea excursiei presupune dou aspecte din punctul de vedere al ghidului: desprirea de grup i predarea dosarului la firma turistic. Desprirea de grup, ntr-un circuit cu autocarul, se face dup ce toi turitii au cobort din autocar, inclusiv bagajele, ghidul i va lua rmas bun de la turiti mulumindu-le pentru participare i invitndu-i s participe i la alte excursii organizate de aceeai firm turistic. In momentul salutului, ghidul va fi lng turiti ntr-un loc n care va putea fi vzut i auzit de toat lumea, n nici un caz el nu va rmne n autocar. Dac excursia se termin cu trenul sau cu avionul, ghidul va saluta grupul dup ce acesta s-a adunat cu bagajele pe peron sau n sala de ieire din aeroport, ntr-un loc unde nu stnjenete pe ceilali cltori, n aceeai formul ca i cea prezentat mai sus. Predarea dosarului la agenie include n mod obligatoriu decontul i raportul ghidului.

Decontul va fi alctuit pe baza cheltuielilor efectuate pe parcursul excursiei, justificate prin chitane i alte documente legale admise, eventualele sume rmase necheltuite se vor depune mpreun cu acesta. Raportul ghidului cuprinde desfurarea excursiei, principalele evenimente neprevzute care au avut loc, precum i modaliti de rezolvare a acestora, reclamaii primite din partea turitilor, sugestii i recomandri, turitii care au prezentat probleme (persoane dificile etc.) de la care ar putea veni, eventual, reclamaii ulterioare. Dosarul aciunii se depune la agenie n termen de 24 de ore de la finalizarea excursiei, pentru excursii interne i de 48 ore, pentru excursii externe. Tema N3 Organizarea i desfurarea excursiei n turismul internaional 3.1. Planificarea excursiei 3.2. Preluarea grupului de turiti 3.2.1.Excursie cu turitii strini n ar 3.2.2. Excursii cu turitii din Moldova peste hotare 3.3. Sosirea la hotel 3.4. Plecarea de la hotel 3.5. Prezentarea general a excursiei 3.6. Reguli generale n excursie 3.6.1.Reguli de transport 3.6.2. Reguli privind bagajele 3.6.3.Obligaiile oferul autocarului 3.6.4.Regului generale privind folosirea microfonului 3.7. Crearea unei relaii bune cu grupul 3.8. Comentarii i opririi pe parcursul excursiei 3.9. Vizitarea unui obiectiv turistic 3.10. Excursii opionale 3.11. Situaii neprevzute 3.12. Finalul excursiei 3.1. Planificarea excursiei Pentru planificarea optim a excursiei trebuie avute n vedere urmtoarele elemente: a) alegerea ofertei. De regul se face la firma turistic (practic se preia de la agentul de turism care s-a ocupat cu promovarea i comercializarea programului respectiv, inclusiv cu formarea grupului) avnd n vedere i anumite variante alternative ale rutei pentru situaiile deosebite ce pot aprea. b) participanii la excursie. Ghidul de turism trebuie s se informeze asupra participanilor la excursie, lucru care se poate face odat cu preluarea dosarului aciunii, i anume referitor la: numrul participanilor (dac va avea un grup mare, mediu sau turiti individuali); vrsta turitilor (pentru a putea stabili dac grupul este omogen din punct de vedere al vrstei sau care este ponderea turitilor de aceeai vrst n numrul total al turitilor); mediul din care provin turitii; profesiile lor; hobby-uri sau preferine (dac sunt specificate). Importana culegerii acestor informaii const n aceea c ghidul de turism i poate alctui un program echilibrat, o prelegere adecvat grupului de turiti (att din punct de vedere al limbajului folosit ct i al bogiei cantitii de informaii oferite) sau poate alctui i propune excursii opionale (funcie de preferine, preocupri, cerine etc.).

c) nivelul calitii. Acesta se poate stabili n funcie de etalonul participanilor la excursie i nivelul calitativ al serviciilor oferite prin program, acestea dou fiind ntr-o relaie direct proporional. Evident c n concediu fiecare persoan dorete s se simt confortabil i s primeasc servicii de calitate n conformitate cu preul pltit. Dar este impropriu s alctuieti o excursie care se adreseaz n exclusivitate studenilor (care nu dispun de resurse financiare prea mari) oferindu-le servicii de baz (cazare, mas, transport) ntr-o reea hotelier foarte scump cu dineuri la restaurante de lux i transport cu avionul, n condiiile n care aceste servicii pot fi substituite cu altele similare, dar mai accesibile acestora. Totui, indiferent de serviciile oferite, ghidul trebuie s se asigure c acestea sunt cele mai bune pentru preul pltit. Exist ns situaii n care nu se pot oferi serviciile comandate la nivelul contractat, n acest caz, ghidul de turism este obligat s recompenseze sau s despgubeasc turitii fie prin oferirea unui serviciu suplimentar, fie prin returnarea banilor la sfritul excursiei. d) ct de mult se poate include. Aceasta depinde de talentul ghidului n evaluarea turitilor din punctul de vedere al interesului pe care 1-ar putea manifesta pentru vizitarea unor obiective turistice, de a participa la excursii opionale, de cunoatere i mbogire a nivelului cultural etc. El i va pregti o prezentare ct mai detaliat care s poat satisface la maximum curiozitatea turitilor, dar abia la faa locului va sesiza, la un moment dat, interesul mai ridicat sau mai sczut al turitilor pentru un obiectiv turistic, prin urmare l va prezenta mai pe larg sau mai pe scurt. Spre exemplu, n cazul vizitrii unui muzeu, n funcie de gradul de interes manifestat de turiti, ghidul naional de turism va hotr asupra cror sli sau exponate s insiste mai mult (evident, ghidul trebuie s in cont i de timpul alocat vizitrii fiecrui obiectiv) sau, dac el constat c turitii au un nivel cultural mai ridicat i i exprim dorina de a acumula ct mai multe informaii n timpul excursiei, el va fi pregtit s le ofere toate detaliile. e) transportul. Ghidul de turism are obligaia ca, nainte de plecarea n excursie, s culeag toate informaiile despre mijlocul de transport folosit, programul ales, traseul urmat, opriri pe parcurs i durata acestora etc. Dup cum se tie, ntr-o excursie se poate folosi un singur mijloc de transport sau transportul combinat (situaie n care ghidul de turism trebuie s cunoasc punctele de legtur i orarul mijloacelor de transport). Transport cu autocarul. Ghidul de turism trebuie s cunoasc tipul de autocar folosit (clasificarea sa trebuie s corespund cu comanda fcut la agenie), facilitile pe care le ofer (aer condiionat, video, bar, toalet etc.), ora i locul ntlnirii i s preia toat documentaia referitoare la comandarea si confirmarea nchirierii autocarului. Dac transportul pe toat durata excursiei se efectueaz doar cu autocarul, ghidul trebuie s-i stabileasc de la nceput (n funcie de distana parcurs ntr-o zi) numrul i durata opririlor (la ce or se face o oprire, cte minute), alegnd de pe traseu parcri amenajate sau benzinrii cu grup sanitar (de preferat). Transport cu avionul. Acest tip de transport presupune 2 variante: fie plecarea cu grupul din aeroport (este situaia n care ghidul pleac cu turitii din Moldova n strintate), fie preia grupul de la aeroport (situaia n care realizeaz o excursie cu turiti strini n ar). n prima situaie, cltorie peste hotare, ghidul va avea grij de a avea asupra sa biletele de cltorie i paapoartele turitilor (cu viz, dac este cazul) i va informa grupul asupra orei i locului de ntlnire din aeroport, bagajele ce le pot transporta (20 kg la economic class), obiecte, cadouri ce pot fi trecute prin vam etc. In situaia prelurii grupului din aeroport, ghidul de turism va trebui s se ocupe i de mijlocul de transport necesar transferului pn la hotel sau ctre destinaie. Transport cu trenul . Acest tip de transport presupune cele dou situai: distincte menionate mai sus. Totui, n practic, se folosete mai puin trenul ca mijloc de transport pentru excursii n strintate. In cazul transportului combinat, ghidul trebuie s aib n vedere coordonarea acestora pentru a asigura continuitatea desfurrii programului. f) cazarea la hotel. In privina cazrii, ghidul trebuie s fie informat referitor la: - tipul hotelului;

- poziia sa n ora (distana fa de principalele obiective); - servicii oferite (cu sau fr plat); - ora la care se cazeaz i ora la care se prsete camera. g) meniul oferit. Este bine ca ghidul s se informeze asupra tipului de meniu oferit (a la carte, bufet suedez, meniu fix) pentru a putea oferi relaii i pentru a fi sigur c acesta corespunde cu cerinele sau preferinele turitilor i nu ncalc anumite reguli impuse de obiceiuri sau religie (ex. referitor la consumul de carne de porc, perioade de post etc); h) imprimarea unui ritm susinut excursiei. Acest lucru trebuie avut n vedere i planificat, de regul, la excursiile n circuit, atunci cnd exist un program dinainte stabilit care trebuie s se ncadreze ntre anumite limite orare, pentru ca toate obiectivele incluse n program s poat fi atinse. i) opriri pentru odihn si mas. Sunt necesare mai ales la parcurgerea unor distane lungi (excursii cu autocarul). Se pot planifica opriri scurte, de maxim 15 minute, la fiecare 2-3 ore de mers i o oprire de aproximativ 45 minute pentru servit masa. Este de preferat ca pentru servirea mesei (n situaia n care aceasta nu este inclus n preul excursiei pentru a fi servit la un restaurant de pe traseu) ghidul s prevad o parcare care s cuprind toate utilitile. j) echilibrarea excursiei. Pentru ca excursia s nu devin monoton, ghidul va cuta ca, pe lng expunerea pe care o are de fcut pe parcurs, s fie pregtit s intercaleze momente muzicale, s iniieze diverse discuii pentru atragerea turitilor. k) timpul de oprire la obiectivele turistice. n cadrul unei excursii organizate, acest timp este dinainte stabilit n funcie de importana acordat obiectivului respectiv, de locul su de amplasare (n aer liber sau acoperit), de perioada n care se viziteaz, ghidul de turism l poate modifica, evident cu acordul turitilor. l) agrementul. Este vorba de a fi informat dinainte despre posibilitile de agrement existente n zon, pentru a putea sftui turitii asupra modului de petrecere a timpului liber n eventualitatea nerespectrii programului din cauza vremii nefavorabile sau a unor situaii neprevzute care ar putea s apar. Totodat, ghidul are un rol important n realizarea agrementului att pe parcursul excursiei, dar mai ales n cazul n care cazarea se realizeaz n afara unei localiti (ex.: cabane montane) iar singura modalitate de a petrece timpul este de a organiza diverse jocuri, discuii pe anumite teme etc. Acestea trebuie s fie dinainte planificate pentru a putea fi derulate la momentul potrivit. m) locuri de interes special. Acestea pot constitui obiective ntlnite pe traseu sau la destinaie, neincluse n programul turistic, dar asupra crora ghidul este bine s fie informat dinainte, iar dac este cazul s poat face o prezentare a lor, evideniind de ce prezint interes (ca obiectiv istoric, arheologic, economic) i n funcie de posibiliti, chiar poate organiza excursii opionale cu turitii interesai. 3.2. Preluarea grupului de turiti Dac excursia este efectuat cu turiti strini n Moldova, ghidul poate prelua grupul de la aeroport sau direct de la hotel (n situaia n care grupul a avut ghid de transfer). Dac excursia este cu turiti din Moldova n strintate, ghidul se poate ntlni cu grupul direct la aeroport sau n locul de plecare a autocarului. 3.2.1. Excursii cu turiti strini n ar. 3.2.1.1. Preluarea grupului de aeroport Ghidul are obligaia s verifice ora de sosire a cursei (de preferat s sune la aeroport pentru a verifica dac ntrzie sau nu). Sosirea la aeroport se va face cu cel puin l or nainte (nsoit de nc o persoan, dac este posibil). Pentru a putea fi recunoscut sau identificat de turiti, ghidul va avea asupra sa o pancart mare, vizibil, cu denumirea i logoul firmei turistice. Este foarte important ca ghidul s cunoasc aeroportul pentru a nu atepta la o alt

ieire. Pe msur ce apar turitii, acetia se vor grupa ntr-un loc care nu incomodeaz (nu blocheaz trecerea) pn se adun toi membrii grupului. De asemenea, ghidul trebuie s sftuiasc turitii s fie ateni cu bagajele lor n aeroport deoarece exist riscul ca acestea s se rtceasc sau s dispar. Odat ce s-au adunat toi turitii, bagajele vor fi numrate i notate n lista de bagaje, dup aceea ghidul va aduce autocarul ntr-un loc convenabil pentru ca turitii s urce, iar bagajele s fie aranjate, apoi se pleac spre destinaie. 3.2.1.2.Preluarea grupului de la hotel Este o situaie specific pentru turismul de sejur, cnd grupul sosete la hotel nsoit de ghidul de transfer, iar formalitile de cazare le ndeplinete ghidul de transfer, urmnd ca grupul s fie preluat de ctre ghidul de sejur. Pentru aceasta el va aranja un loc de ntlnire cu grupul n holul hotelului sau ntr-o ncpere special amenajat n acest scop, va plasa un buletin de informare ntr-un loc vizibil n care va specifica ora i locul ntlnirii; de asemenea, mai poate scrie mesaje n acest scop pe care le va plasa n csua de la cheie, astfel nct turitii s preia mesajul odat cu cheia. 3.2.2 Excursii cu turitii din Moldova peste hotare 3.2.2.1. Preluarea grupului n cazul plecrii cu avionul Ghidul de turism se va ntlni cu grupul la aeroport, cu 2 ore naintea plecrii (turitii vor fi informai asupra orei i locului de ntlnire de la firma de turism). Totui ghidul de turism va trebui s ajung la aeroport cu aproximativ 3o minute naintea grupului pentru a verifica poarta de mbarcare, ora de deschidere pentru ghieul de check-in, supravegherea formalitilor vamale. El va trebui s aib asupra sa biletele de cltorie i actele turitilor - paapoartele cu viz (n situaia n care se cltorete ntr-o ar care necesit viz) pe care le preia de la firma turistic odat cu dosarul aciunii. Formalitile vamale (n aeroport) : verificarea bagajelor i paapoartelor; repartizarea locurilor n avion; trecerea frontierei. 3.2.2.2. Preluarea grupului n cazul plecrii cu autocarul Ghidul de turism trebuie s ajung la locul de ntlnire cu grupul mai devreme pentru a verifica starea autocarului (curenia, dac acesta corespunde cu rezervarea fcut, funcionarea aparaturii de bord: microfon, difuzoare, radio, video etc.) i pentru a lua legtura cu oferul n vederea discutrii traseului ce va fi urmat, opririle pe parcurs. Ca i n situaia anterioar, ghidul va prelua de la agenie documentele necesare cltoriei (cu dosarul aciunii). Trecerea frontierei presupune ca ghidul s supravegheze comportamentul turitilor n vam. Acetia vor fi sftuii s nu prseasc autocarul, s stea pe locuri, s nu fac poze, s prezinte bagajul la cererea vameului, declararea bunurilor i valorilor supuse restriciilor vamale (conform codului vamal n vigoare). Ghidul va prezenta paapoartele la vam i lista de pasageri pentru a ntocmi procedura de verificare. 3.3. Sosirea la hotel Dac este posibil, ghidul va suna la hotel, odat cu plecarea din aeroport sau nainte de sosirea la destinaie, pentru a anuna timpul aproximativ de sosire (ca o ultim verificare a rezervrii efectuate). Operaiunile (principale) care se efectueaz de ctre ghidul de turism la sosirea la hotel (ndeplinirea formalitilor de cazare) sunt: verificarea turitilor i a bagajelor (se face prezena n holul hotelului); prezentarea la recepie a rooming- list-ului pentru repartizarea camerelor; verificarea cerinelor speciale din partea turitilor (preferine la camere, meniuri speciale, regim alimentar, vegetarian etc.);

preluarea cheilor de la recepie; verificarea camerelor i rezolvarea problemelor (dac apar); stabilirea orelor de mas i a locului rezervat turitilor pentru servirea micului dejun, a dejunului i a cinei; prezentarea facilitilor oferite de hotel (piscin, bar, discotec, salon de coafur), precum i a modalitii de acces pentru turitii hotelului (cu sau fr plat). Informaiile primite de ghid vor fi transmise cu promptitudine turitilor. Suplimentar se mai comunic urmtoarele : - locul unde va fi plasat un buletin informativ asupra desfurrii programului sau unde se vor face diverse comunicri; - numrul camerei ghidului (se face verbal, nu se afieaz); - rugmintea ca toate reclamaiile sau cererile turitilor s fie semnalate mai nti ghidului, iar acesta le va aduce la cunotin celor n msur s le remedieze. Alte operaiuni care trebuie efectuate (n funcie de specificul fiecrui grup sau program) : supravegherea transportului bagajelor n camer (n situaia n care acest lucru e fcut de ctre personalul hotelului); comunicarea la recepie a orei de trezire pentru a doua zi dimineaa, n situaia n care grupul are n program plecarea la o or matinal; aranjarea ca n loc de dejun s se dea turitilor hran la pachet - atunci cnd acetia au hotrt s plece ntr-o excursie opional cu durata de o zi. 3.4. Plecarea de la hotel Dac excursia se face cu autocarul, plecarea se face de regul dup micul dejun. Ghidul va trebui s ajung naintea grupului, cu aproximativ un 20-30 minute nainte de servirea micului dejun, pentru a verifica dac totul este n regul. Plecarea de la hotel impune ca ghidul de turism s urmreasc : dac bagajele au fost coborte n hol, s verifice etichetele i s le numere; s supravegheze ncrcarea lor n autocar de ctre ofer; s verifice la recepie dac toate serviciile solicitate de turiti, care nu apreau n voucher, au fost pltite de acetia (ex. convorbiri telefonice); s verifice dac toate cheile au fost returnate; s verifice dac toate paapoartele au fost luate; s numere turitii i s se asigure dac acetia i-au ocupat locurile n autocar; n autocar s salute turitii, prezentndu-le un sumar al zilei, cu itinerarul de urmat i obiectivele de vizitat; ca plecarea s se fac la ora stabilit pentru a nu permite turitilor s ntrzie n mod constant. 3.5. Prezentarea general a excursiei Se va face de ctre ghidul de turism, urmrind o anumit schem logic, indiferent dac acest lucru se ntmpl la hotel (odat cu preluarea grupului) sau n autocar: Introducere de bun venit. Descrierea turului - la ce s se atepte, Se face o descriere mai ampl, motivnd obiectivele turistice incluse n program, pentru a trezi interesul turitilor. Ritmul excursiei - se stabilete n funcie de programul excursiei. De regul la circuite unde sunt distane mai lungi de parcurs i mai multe obiective de vizitat, ritmul va fi mai alert, astfel nct s nu existe discontinuiti pe parcurs. Rolul diverselor persoane implicate n excursie. Se face prezentarea ghizilor locali, a oferului, personalului de la agenia partener sau alte persoane care au legturi directe cu grupul, pe msura apariiei i implicrii lor n relaia cu turistul. Regulile excursiei - se stabilesc reguli de cltorie (mai ales, n cazul excursiilor cu autocarul), de participare la excursii opionale, de punctualitate.

Bagaje - se atrage atenia asupra numrului de geni i volumul acestora, numrul de kg admise n transportul aerian, obligativitatea nsemnrii acestora etc. Securitatea turitilor - se atrage atenia asupra eventualelor pericole, generale sau locale; Obiceiurile dintr-o ar - cum s nu fie ofensate. Se aduce la cunotina turitilor regulile de comportament, regimul amenzilor, relaia cu autoritile locale, obiceiuri ale localnicilor. Se ofer informaii asupra cursului valutar, birouri de schimb valutar, orarul magazinelor, locuri de interes special, poziia hotelului n planul oraului (central, periferic). Mncare i butur - turitii vor primi informaii referitoare i la alte localuri (eventual cu specific local, naional) n care se pot consuma mncruri i buturi tradiionale (este bine ca acetia s fie avertizai i asupra "coninutului" meniurilor tradiionale pentru a nu exista surprize). Transport - se fac referiri asupra mijlocului (sau mijloacelor) de transport, categorie, legturi (n cazul n care se schimb mai multe mijloace), faciliti oferite. Rata de schimb - se specific paritatea fa de moneda naional sau fa de dolar, comisioanele practicate, unde se poate face schimb valutar - eventual programul caselor de schimb sau al bncilor sau unde se poate extrage numerar de pe crduri. Cumprturi - ghidul va informa turitii asupra centrelor comerciale mai importante de pe traseu unde se pot gsi suveniruri tradiionale, ce produse pot trece grania. Excursii opionale - sunt prezentate programele opionale (pe care ghidul le preia fie de la agenia de turism organizatoare, fie de la alte agenii partenere sau locale), precizndu-se n ce constau punctele de atracie, ct cost, condiii de nscriere i participare, formulare de completat. 3.6. Reguli generale n excursie Se stabilesc n special pentru transportul cu autocarul (reguli de cltorie), i se refer la: 3.6.1. Reguli de transport Fumat - este interzis n autocar sau n spaiile nchise. Servirea mesei i a buturilor n autocar - se interzice consumul buturilor alcoolice sau servirea alimentelor n autocar (ex.: ngheat). Servirea mesei - se stabilesc de la nceput ora i punctele speciale unde va opri autocarul (parcri amenajate pentru a consuma mncarea de la pachet sau un restaurant, fast-food etc.) Rotaia locurilor n autocar - se face pentru ca toi turitii s poat ocupa pe rnd locurile din fa. Aceast regul se stabilete de la bun nceput de ctre ghid, odat cu plecarea n traseu, dar se poate stabili i de la agenie, ghidul prelund schema autocarului. Curenia n autocar - oferului i revine sarcina de a face curenie, iar turitii au obligaia s o pstreze. Bagajele - vor fi etichetate cu nsemnul specific firmei, iar ghidul va ine o eviden strict a lor, respectiv numrul de bagaje ce revine fiecrui turist i modificrile intervenite. Bagajele de mn se afl n grija fiecrui turist, cu obligaiile de rigoare care vor fi aduse la cunotina turitilor, n funcie de mijlocul de transport folosit. Cratul bagajelor - aceast sarcin revine turitilor, ghidul poate da o mn de ajutor celor care se afl n dificultate, oferul (sau ajutorul de ofer) este cel care aranjeaz bagajele n autocar. Cheltuieli suplimentare la hotel -turitii vor fi avertizai asupra serviciilor suplimentare oferite de hotel i n sarcina cui revin la plat acestea (de ex.: room service, accesul la discoteca sau la piscina hotelului etc.). Cheia de la camer - obligatoriu de returnat (de regul unii turiti o uit n buzunar sau n geant).

Disponibilitatea ghidului - turitii vor avea posibilitatea s contacteze ghidul la camera unde acesta va sta sau lsndu-i mesaje la un loc dinainte stabilit (ex.: la recepie). 3.6.2. Reguli privind bagajele Este bine ca i n aceast privin ghidul de turism s stabileasc nite reguli pentru a nu avea reclamaii referitoare la dispariia lor sau a lucrurilor din bagaje. Turitii ar trebui s fie informai de la agenie asupra bagajelor (spre ex.: max. 20 kg n cltoria cu avionul, la tren i autocar nu exist limit de kg, dar s nu fie foarte voluminoase), totui ghidul ar trebui s atrag atenia asupra urmtoarelor : De obicei, un singur bagaj (geamantan, geant de voiaj) /persoan poate fi pus sub autocar si o geant mic cu obiecte personale se poate lua n autocar (sunt companii de transport care taxeaz pentru bagaje suplimentare); Plata serviciului pentru cratul bagajelor n aeroport este inclus n preul excursiei. La fiecare oprire, este obligaia ghidului s plteasc acest serviciu; Bagajele trebuie s fie clar etichetate, eventual s se aplice un simbol cu nsemnele grupului, respectiv ale firmei turistice (ghidul trebuie s tie n orice moment cte geamantane, geni exist pentru tot grupul); La sosirea n hotel, ghidul va asista la descrcarea lor din autocar i le va marca pe fiecare; La plecarea din hotel bagajele vor fi coborte cu cca. 45 min. nainte pentru a putea fi numrate; Turitii nu au voie s adauge sau s reduc numrul geamantanelor fr a informa ghidul; Bagajele vor fi aranjate de ctre ofer n autocar; Orice stricciune care apare pe parcursul cltoriei va fi raportat de ghidul de turism mpreun cu o declaraie scris n care se descriu mprejurrile n care s-a produs paguba, declaraie necesar pentru asigurare (n cazul n care s-a fcut); Pierderea bagajelor n aeroport va fi semnalat printr-o declaraie la oficiul de bagaje pierdute, ghidul fiind cel care va pstra legtura cu acest oficiu; Pierderea sau furtul bagajelor la hotel se va semnala la recepia hotelului. 3.6.3. Obligaiile oferul autocarului nc de la nceputul cltoriei ghidul va trebui s discute cu oferul, stabilind serviciile i responsabilitile ce-i revin acestuia pe parcursul excursiei, n principiu, acesta va avea urmtoarele obligaii : - ncrcarea i descrcarea bagajelor; - curatul geamurilor; - curatul autocarului n interior i n exterior; - asigurarea unui sac pentru gunoi; - s ajute pasagerii la cobort (dac e cazul); - s respecte pauzele de mas; - s efectueze toate opririle prevzute n program; s respecte traseul stabilit, modificri de traseu putnd fi fcute doar n situaii absolut necesare i cu acordul ghidului; - atitudinea fa de pasageri s fie plin de solicitudine, s emane ncredere; - s aib o inut ngrijit, decent; - s asigure funcionarea aparaturii de bord (tv, microfon, frigider); - s participe la excursiile opionale; - s ncuie ua autocarului ia fiecare oprire (sau semafor), orict de scurt ar fi. In ce privete durata unei zile de lucru a oferului, aceasta se stabilete n funcie de numrul de km parcuri zilnic, putnd exista chiar 2 oferi (ex.: la excursiile n circuit, cnd distana zilnic parcurs depete 450 km sau 8 ore de condus).

3.6.4. Reguli privind folosirea microfonului Avnd n vedere faptul c microfonul reprezint pentru ghid "obiectul muncii", el trebuie s dovedeasc dexteritate n folosirea acestuia. Prin urmare va cuta : - s nu priveasc microfonul n timp ce vorbete (ca i cum ar vorbi cu el), ci dimpotriv, de cte ori este posibil s priveasc turitii, pentru a ti c ei sunt cei crora li se adreseaz prezentarea; - s verifice volumul ntrebnd turitii dac se aude n tot autocarul; - s nu in microfonul la o distan mare fa de gur, dar nici s nu vorbeasc, prea aproape de el, fiindc sunetul nu va fi clar; - s nu stea sub difuzor pentru a nu crea efectul de microfonie; - atunci cnd rspunde la ntrebri, s repete ntrebarea astfel nct toi turitii s poat nelege la ce se refer rspunsul; - s nu lase microfonul pe mna turitilor pentru mici intervenii, s-ar putea ca acetia s-1 acapareze; - n situaia n care nu mai funcioneaz, s gseasc o poziie astfel nct s fie auzit de toat lumea. 3.7. Crearea unei relaii bune cu grupul Se face ntr-o manier profesional, ghidul dovedind o atitudine pozitiv fa de turiti de la primire i pe toat perioada excursiei care se va reflecta n : politee n comunicare, n gesturi, atitudini; eficien n conducerea excursiei; cunotine bine fundamentate pentru realizarea unor expuneri nchegate, atractive i la obiect; asumarea responsabilitii n ce privete serviciul i informaiile oferite turitilor, precum i securitatea acestora; acuratee. Se cunoate importana ghidului n reuita unei excursii, de el depinde, n mare parte, satisfacia sau insatisfacia turitilor. De cele mai multe ori, cnd anumite servicii primite nu se ridic la nivelul cerut, ghidul este cel care menine la un standard ridicat excursia, prin agrementul oferit i prin calitile acestuia de a ine turitii unii n realizarea programului, deoarece un turist mulumit este cel cruia i-au fost satisfcute nevoile de petrecere a timpului liber. Prin urmare, se poate spune c ghidul este cel care face sau desface o excursie prin gradul de satisfacie sau insatisfacie manifestat de turiti. 3.8. Comentarii i opriri pe parcursul excursiei Ghidul de turism va face comentarii n funcie de obiectivele stabilite n programul excursiei i va stabili opriri pentru diverse necesiti. Comentariile presupun: Prezentri scurte i la obiect, ntr-un limbaj agreabil nici sofisticat, dar nici monoton. Referiri asupra lucrurilor practice coninute n program. Informaii generale referitoare la ar sau oraul care se viziteaz, privind economia, cultura, obiceiurile, tradiia, religia, personalitile cunoscute din diverse domenii. Subiectul tratat va fi ales i n funcie de structura grupului. Prezentarea obiectivelor importante ntlnite pe traseu, chiar dac nu se fac opriri. Prezentarea hotelul unde vor fi cazai turitii (grad de confort, poziie n ora, faciliti oferite). Se pot intercala n prezentare i anumite glume, bancuri, legende sau se poate cere i participarea membrilor grupului (pentru a-i scoate din monotonie) - dar se vor evita discuiile contradictorii care creeaz conflicte ntre turiti (n nici un caz, ghidul nu se va lsa antrenat n astfel de discuii).

Opririle pe parcurs se fac : ntr-un loc amenajat, cel puin una la 2 ore de mers cu autocarul; pentru fotografii; pentru cumprturi; pentru masa la restaurant. Mai pot fi si opriri neprevzute n program, fr ns a devia de la traseu sau a ntrzia atingerea celorlalte obiective incluse. Atenie ! Dup fiecare oprire se numr turitii, dup ce i-au reluat locurile n autocar. 3.9. Vizitarea unui obiectiv turistic Indiferent de locul unde se desfoar vizita, n interior (muzeu) sau n exterior (tur de ora pe jos), ghidul trebuie s in seama de particularitile nsoirii unui grup, avnd grij ca : mersul s fie potrivit, asigurndu-se c turitii l urmeaz; grupul s se adune departe de mulimi, de intrri la obiective, s nu se amestece cu alte grupuri; s nu dea ntlnire grupului ntr-un loc neprotejat (de soare sau ploaie); turitii s fie avertizai s aib grij de lucrurile pe care le au asupra lor (s nu fie buzunrii); grupul s tie ct dureaz vizitarea obiectivului respectiv (deci ct au de stat n picioare) i dac exist posibilitatea unor locuri pentru odihn; s indice un loc i o or de ntlnire (n cazul n care cineva se rtcete); fiecare turist s cunoasc numele hotelului sau locul de parcare al autocarului; comentariul la locul vizitei s fie fcut ntr-un limbaj accesibil, pe nelesul tuturor; vocea s fie bine dozat, s se fac auzit de tot grupul, nu doar de primii turiti; s fie ncurajate ntrebrile venite din partea turitilor. 3.10. Excursii opionale Pe parcursul unui program turistic, ghidul de turism are ocazia de a vinde excursii opionale pe care le poate prelua la plecare de la agenie sau pot fi achiziionate pe plan local, de la agenii care se ocup doar de promovarea programelor de agrement sau de la agenia partener din zon. Pentru a promova i vinde aceste excursii, ghidul trebuie s aib n vedere: identificarea ageniilor care organizeaz aceste excursii; planificarea lor ntr-o perioad optim (n funcie de distana la care se gsesc obiectivele, timpul alocat, disponibilitatea turitilor); ntocmirea unei liste cu posibilele excursii opionale care va servi i ca formular de rezervare; tipurile de excursii pentru care se poate opta (tururi de ora, spectacole, expoziii); descriere amnunit a lor, astfel nct turitii s tie la ce s se atepte; momentul vnzrii: de obicei se prezint turitilor cam ntr-a treia zi, dup micul dejun; formularul pentru nscrierea la excursiile opionale (se poate alctui n funcie de numrul de excursii, oferind diverse detalii, neexistnd un formular tip pentru acestea) care se d fiecrui turist n parte pentru a-i completa numele, numrul excursiilor la care dorete s participe; n final, acest formular reprezint "cererea de rezervare" a turistului pentru excursiile opionale; anulri la excursiile opionale - nu se fac. ncasarea contravalorii se face odat cu predarea de ctre turist a formularului (datorit faptului c timpul este relativ scurt, ghidul va lansa comanda la agenia organizatoare de ndat ce va strnge banii);

costurile pe care le implic organizarea acestor excursii presupun existena unui numr minim obligatoriu de participani. 3.11. Situaii neprevzute Pe parcursul unei cltorii pot aprea situaii neprevzute la care ghidul trebuie s reacioneze spontan, astfel nct s fac fa crizei. Dei aceeai situaie neprevzut poate aprea n mai multe excursii, nu se pot da soluii universal valabile, acestea rezolvndu-se de la caz la caz. Doar unele recomandri pot fi fcute : modificri : nlocuirea obiectivelor cu altele; zboruri suprarezervate - la alt curs, n aceeai zi; ntrzieri ale turitilor - se poate atepta pn la maximum un sfert de or peste ora plecrii, n cazul transportului cu autocarul. Se ncearc contactarea turistului, dac nu e posibil se anun la agenie neprezentarea, urmnd ca de aici s se fac anulrile; bagaje pierdute sau deteriorate -se poate ntmpla n cazul transportului cu avionul i se las o reclamaie la biroul de bagaje pierdute. Se urmrete pe baza numrului de nregistrare primit; pierderea biletelor de transport - se poate elibera un alt bilet dac exist dovada c turistul se afl pe lista pasagerilor (la transportul cu avionul) pierderea sau furtul lucrurilor personale se face o plngere la poliie sau la recepia hotelului (n funcie de locul unde se ntmpl); pierderea unui paaport - se anun la consulat sau la ambasad pentru eliberarea unui duplicat; lipsa unui turist - dac nu-i lipsesc i bagajele, atunci se anun poliia; mbolnvire - se acord primul ajutor n situaii care nu necesit punerea unui diagnostic sau, n cazuri mai grave, se solicit personal calificat (se cheam ambulana, se interneaz turistul); decese - se anun familia pentru a veni s se ocupe de formalitile de transport. Pentru mbolnvire i deces se pltete asigurare. Alte probleme: arestarea turitilor; probleme politice (ex.: revoluii); cataclisme naturale; incendii; defectarea mijlocului de transport. 3.12. Finalul excursiei. Pentru ca excursia s se sfreasc n bune condiii, ghidul va trebui s se ngrijeasc de: reconfirmarea zborului cu cel puin 72 ore nainte; organizarea unei mese festive (dac nu este inclus n program); Tema N 4 Metodologia prezentrii itinerarelor i obiectivelor turistice 4.1. Elemente de baz n prezentarea itinerarelor 4.2. Cerinele prezentrii atractive 4.3. Factorii care intervin n prezentarea itinerarelor turistice 4.1. Elemente de baz n prezentarea itinerarelor Anterior plecrii n itinerar: salutul; prezentarea ghidului i a persoanelor de nsoire (ofer, ajutor); expunerea n cteva cuvinte a planului de vizitare a zonei/ a oraului; date elementare de cunoatere a localitii: aezare geografic; ci de acces, legturi cu principalele trasee turistice;

ntindere (suprafa) n comparaie cu ara de origine a turistului; numr de locuitori; data fondrii i eventual, originea numelui; scurt istoric: date referitoare la dezvoltarea economico-social, aspecte culturale. In timpul derulrii itinerarului: prezentarea obiectivelor turistice propriu-zise: se face astfel ca atenia turitilor s fie trezit n prealabil pentru noul obiectiv; explicaiile se vor da pentru obiectivele ce se vd pe traseu; nu se vor aminti obiectivele turistice care au fost depite; n cazul opririlor de durat la obiective - se vor face comentarii mai ample, cu eventuale date comparative; prezentarea s fie: - obiectiv - clar - precis atractiv interesant. La sfritul derulrii itinerarului: aprecieri generale asupra perspectivelor de dezvoltare a oraului sau zonei; mulumiri din partea ghidului i firmei de turism pentru plcerea efecturii turului de ora. 4.2. Cerinele prezentrii atractive Totalul acestor cerine const n: pasiunea pentru meserie prin evitarea lipsei de interes fa de excursie; documentarea serioas reflectat n explicaii concise i clare; prezentarea s se refere la ceea ce este valoros i caracteristic turismului moldovenesc; s se imprime un ritm susinut prezentrii prin sistematizarea explicaiilor, n funcie de succesiunea obiectivelor; s nu se abuzeze de detalii minuioase i nesemnificative care obosesc turitii; prezentarea s fie un act de creaie; ghidul nsoitor trebuie s fie un bun psiholog, antrenant i spiritual; s aib o atitudine plin de tact, politee i atenie fa de turiti; s ntrebuineze formule de atragere la conversaie a turitilor la explicaii. dozarea cu pricepere a vocii. 1. Pasiunea pentru meserie const n evitarea lipsei de interes fa de excursie , activitatea ghidului nu trebuie s fie transformat ntr-o rutin sau o obligaie. Este neplcut ca turitii s perceap ghidul ca pe o persoan obosit de acelai traseu i obiective i care urmrete mai degrab terminarea aciunii dect satisfacia turitilor. Ghidul trebuie s contientizeze faptul c, dei excursia se poate repeta, participanii se vor schimba de fiecare dat, la fel i prezentarea sa va trebui s fie la alt nivel i conceput n funcie de caracteristicile i opiunile grupului. 2. Documentarea serioas, reflectat n explicaii concise i clare, presupune din partea ghidului un studiu aprofundat al materialului bibliografic aferent fiecrui obiectiv n vederea extragerii i prezentrii doar a informaiilor importante, evident innduse cont i de timpul alocat fiecrui obiectiv. Prezentarea trebuie s se refere la ceea ce este valoros i caracteristic turismului moldovenesc . Ghidul va evidenia acele resurse turistice (naturale sau antropice reprezentative pentru turismul nostru) care au valoare de unicat pe plan european sau mondial (ex. cramele vinicole unice n Europa, sau petera Emil Racovi din nordul Moldovei adevrat obiectiv turistic de interes sporit. S se imprime un ritm susinut prezentrii prin sistematizarea explicaiilor, n funcie de succesiunea obiectivelor, astfel nct s nu se ajung la situaia n care prezentarea mai detaliat a unui obiectiv duce la neprezentarea altora (ex. n condiiile n care se realizeaz turul oraului Chiinu, prezentarea ampl a Arcului de Triumf, fr a fi prevzut o oprire la acest obiectiv, poate duce la neprezentarea urmtorului obiectiv important de pe traseu Catedrala Naterea Domnului).

S nu abuzeze de detalii minuioase i nesemnificative care obosesc turitii, expunerile s nu fie nici seci, dar nici excesiv de didactice. Ghidul trebuie s in cont de faptul c turitii doresc s afle n mod agreabil i fr efort tot ce-i intereseaz n legtur cu obiectivele turistice vizitate. 6. Prezentarea s fie un act de creaie. Fiecare expunere va fi diferit de cele anterioare (chiar dac se refer la acelai obiectiv turistic), ghidul innd cont n prezentarea sa de particularitile fiecrui grup, respectiv va ine cont de preferinele turitilor, gradul de interes manifestat, nivelul cultural etc. Dac totui, din anumite motive se prelungete prezentarea, ca de ex. datorit unor ntrebri suplimentare ale turitilor, obiectivul depit nu va mai fi prezentat. 7. Ghidul trebuie s fie un bun psiholog, antrenant i spiritual, depind momentele de oboseal. Chiar dac ghidul n cea mai mare parte a timpului cltorete, el trebuie s nu piard din vedere faptul c el este n timpul serviciului iar principala sa ndatorire este s asigure turitilor tot confortul necesar pentru reuita unei excursii. Acest lucru se va reflecta nu doar n serviciile pltite de turiti, de care ghidul trebuie s fie convins c vor fi primite la nivelul calitativ comandat, ci i n realizarea unei ambiane plcute n grup prin stabilirea unor relaii amicale ntre el i turiti, dar i n interiorul grupului. El se va strdui s fie la dispoziia turitilor ori de cte ori acetia au nevoie, cutnd s nu-i manifeste strile de oboseal sau plictiseal pentru a nu pune turitii ntr-o situaie jenant. 8. Atitudinea plin de tact, politee, atenie fa de turiti, este o calitate a ghidului prin care acesta face dovada unui comportament matur, cutnd n orice moment c creeze o atmosfer plcut n grup. El trebuie s afieze aceeai atitudine fa de toi turitii pentru a nu genera senzaia c unele persoane se bucur de un tratament preferenial. 9. ntrebuinarea formulelor de atragere la conversaie a turitilor la explicaii, este de preferat ca ghidul sa atrag turitii n discuie pentru a crea o atmosfer antrenant prin sporirea ateniei acestora, aflnd ceea ce-I intereseaz mai mult, ce obiective apreciaz, nlturnd totodat posibilitatea unei prezentri plictisitoare. 10. Dozarea cu pricepere a vocii. Este important ca ghidul s-i menajeze vocea avnd n vedere c aceasta este principalul su "instrument de lucru". Orice pierdere temporar a vocii duce la ncetarea lucrului datorit imposibilitii de comunicare cu turitii. 4.3. Factorii care intervin n prezentarea itinerarelor turistice n decursul prezentrii traseului turistic, ghidul caut s atrag de partea sa simpatia i aprecierea turitilor. Turitii sunt dornici s cunoasc localitatea, oraul, zona sau ara pe care o viziteaz, n funcie de pregtirea, ocupaia turitilor, interesele pot fi diferite: un turist se intereseaz de art, altul de arhitectur, un altul de etnografie etc. Ghidul trebuie s aib pregtit prezentarea traseului turistic cuprinznd informaii generale care s satisfac curiozitatea turitilor i s fie pregtit s rspund i la ntrebrile suplimentare puse de turiti. Ghidul trebuie s se apropie de turiti n decursul prezentrii programului turistic, s creeze o atmosfer destins, de prietenie. nainte de a face cunotin cu grupul, ghidul chemat s execute un program turistic, va obine dosarul cu documentele necesare i programul grupului - n funcie de cele prevzute n contract sau n programele excursiilor suplimentare. Este bine ca din documentaia existent s se extrag date cu privire la componena profesional a grupului, vrsta turitilor etc., aceste elemente fiind importante pentru felul n care ghidul i va organiza expunerea. In prezentarea unui tur de ora sau a unui traseu turistic trebuie s in seama de o serie de factori i anume: 4.3.1. Factorul timp, adic durata, timpul afectat n cadrul programului pentru vizitarea unor obiective. De exemplu: turul obinuit al oraului Chiinu dureaz aproximativ 2 ore durat n care se prevd cteva opriri pentru vizitarea unor muzee, pentru fotografiere etc. Trebuie avut n vedere c nu ntotdeauna turul de ora dureaz attea ore. In cadrul unor aciuni speciale, programul dureaz mai mult (ex. Festivalul vinului).

Sunt situaii ns, cnd avem de a face cu grupuri care stau dou sau mai multe zile n Chiinu i nu au prevzut n program o vizitare mai amnunit a oraului sau zonei, n astfel de situaii, prezentarea se poate face pe etape, n prima zi se va face prezentarea general a oraului, cu opriri rezervate doar pentru vizitarea unora dintre obiective i fotografierea lor. De aici rezult, evident, c fiecare ghid trebuie s stpneasc perfect materialul brut, faptic, pe care s-1 poat prezenta. Aici intervine capacitatea ghidului de a seleciona din bogatul material documentar nmagazinat, aspectele principale n funcie de compoziia i profilul grupului i de a le nltura pe cele secundare. Situaia e valabil nu numai n Chiinu, ci i pentru orice alte tururi de orae, de exemplu: Bli, Soroca, Orhei. 4.3.2. Factorul anotimp - prin aceasta nelegem felul n care se prezint oraul sau traseul, n funcie de diferitele anotimpuri n care se efectueaz excursia. De obicei, n sezonul de primvar i toamn au loc cele mai multe aciuni turistice, dar acest lucru nu nseamn c n restul anului nu avem activitate cu turiti. Ghidul trebuie s in seama de condiiile climaterice n care se desfoar aciunea, n general, n sezonul de vrf, ncepnd din primvar i pn n toamn, se pot face mai multe opriri la obiectivele situate n aer liber. Turul de ora sau vizitarea unor obiective se va adapta condiiilor climaterice (bineneles cu consultarea prealabil a serviciului de resort) astfel nct, n caz de ploaie sau timp nefavorabil, s se evite coborrile din autocar. De asemenea, pe timp nefavorabil se pot nlocui unele obiective cu altele. n zilele prea clduroase de var, ghidul trebuie s aib grij ca opririle s fie fcute n locuri mai umbrite, ferite de razele dogortoare ale soarelui. 4.3.3. Componena numeric a grupului: grupuri mari, grupuri mici, turiti individuali. Modul de expunere al ghidului difer n funcie de componena numeric a grupului. In cazul n care ghidul va avea n fa un grup mare de 45 de turiti, va trebui s acorde o deosebit atenie respectrii graficului excursiei, iar expunerea sa trebuie s fie cuprinztoare i explicit pentru a satisface exigenele tuturor turitilor din grup. De asemenea, va trebui s anune clar timpul afectat vizitrii unui monument sau cel afectat pauzelor de fotografiere. n timpul deplasrilor cu autocarul va folosi microfonul. Este indicat s nu stea tot timpul cu spatele la turiti. Din cnd n cnd, se va ntoarce spre turiti, pentru a observa felul n care reacioneaz acetia i pentru a stabili contactul cu ei. n aciuni cu turiti individuali, ghidul nu mai face o expunere la microfon de genul celei din autocar. Avnd ca auditor un om sau cel mult trei, angajeaz cu ei o convorbire direct n care rolul de a conduce discuia i revine, bineneles, lui. n cadrul unor aciuni cu turiti individuali, opririle pot fi mai dese, deoarece mobilitatea unui autoturism este mai mare. De asemenea, timpul ctigat prin parcurgerea unor trasee mai puin interesante cu viteze mai mari, poate fi folosit pentru vizitarea mai multor obiective. Ghidul trebuie s cunoasc foarte bine traseul, regulile elementare de circulaie, precum i semnele de circulaie, cunotine deosebit de utile atunci cnd trebuie s conduc turiti care au autoturisme proprii, n aceast situaie, ghidul indic i traseul ce trebuie parcurs i, ca atare, trebuie s respecte regulile de circulaie i s aib grij s nu se rtceasc. 4.3.4. Vrsta participanilor. Experiena arat c atunci cnd avem de-a face cu un grup de turiti mai n vrst, explicaiile trebuie date mai rspicat, mai tare i nlturnd mult amnuntele nesemnificative. Opririle i coborrile din main trebuie reduse la minim. Pe de alt parte, la grupurile de tineri, se pot face referiri, n mod special, la condiiile de studiu, sport, cultur, distracie i alte subiecte care intereseaz tineretul de pretutindeni. 4.3.5. Naionalitatea turitilor. In general, programul se execut cu turiti aparinnd unei singure naionaliti. Se pot ivi ns cazuri n care n acelai autocar sunt turiti de naionaliti diferite, n care turitii au un singur element n comun, i anume o limb de circulaie internaional.

In explicaiile care se dau trebuie s nu se lezeze demnitatea naional a turitilor. Este bine ca ghidul s fie informat nainte de plecarea n aciune asupra componenei naionale a grupului. Exist unele obiective n prezentarea crora trebuie s se in neaprat seama de naionalitatea grupului. De exemplu: cimitire, trecutul istoric al Moldovei etc. Deci, tact i iar tact! Este desigur, greu de fcut recomandri universal valabile, dar pe ct posibil, este indicat s se evite discuii n contradictoriu, subiectele delicate. 4.3.6. Componena profesional a grupului influeneaz, i ea, asupra felului n care ghidul i construiete explicaiile i are o nrurire deosebit asupra desfurrii programului. Astfel, pe lng explicaiile obinuite, cunoscnd c are n grup medici, ingineri, agricultori, el va prezenta, pe ct posibil, mai multe aspecte legate de aceste profesii. Mai exist ns unele cazuri speciale. Acestea se refer la grupurile care cuprind turiti avnd aceleai profesii. In asemenea situaii, tot programul a fost alctuit innd seama de specialitatea grupului. Obiectivele alese sunt cele care intereseaz mai mult grupul respectiv, avnd n vedere componena sa. Pentru astfel de cazuri, este bine ca, pe lng ghid s fie ataat un specialist care s poat satisface cerinele acestui gen de turiti. In asemenea situaii, ghidul activeaz mai mult ca organizator al desfurrii programului i n calitate de interpret, n cazul n care specialistul romn nu cunoate limba turitilor. Totui, ghidul va trebui s se pregteasc n prealabil pe problemele principale ale specialitii respective, pentru a nu fi cu totul neinformat i pentru a-i nsui un minim de cunotine absolut necesare. Pentru termenii de specialitate va consulta dicionarul tehnic. In toate cazurile de grupuri speciale prezentarea oraului sau obiectivelor turistice se face ns de ctre ghid. Doar unele obiective care intereseaz pe membrii grupului din punct de vedere profesional pot fi prezentate de specialistul desemnat s nsoeasc turitii. 4.3.7. ncadrarea turului de ora n programul general al grupului sau al turistului individual In cazul n care turitii viziteaz doar un singur obiectiv din ara noastr, de exemplu Chiinul, fr a mai vedea altceva din ar, turul oraului trebuie s constituie totodat prilej de prezentare general a rii. Astfel, se vor da unele date generale asupra rii (suprafaa, relief, clim, populaie, economie, istorie) i, n special, trebuie insistat asupra principalelor obiective turistice. Aceste prezentri au drept scop sporirea interesului fa de obiectivele turistice din Moldova. De asemenea, vizitarea unei expoziii etnografice sau a unui muzeu de art popular este un prilej pentru a recomanda acestei categorii de turiti s ia cunotin de bogia folclorului i artei noastre populare (se recomand vizitarea unor muzee cu acest profil, de preferin autentic steti). n general, se poate profita ca, prezentnd unele obiective, n mod discret i plin de tact, s se recomande turitilor alte excursii sau aciuni. Ghizii trebuie s promoveze vnzarea unor excursii sau aciuni turistice ale firmei de turism, care la angajat pentru derularea excursiei respective Dac turitii au venit la Chiinu dup ce au parcurs i alte localiti din ar, atunci, n explicaiile pe care le vor da ghizii, ei vor face referiri la obiectivele vzute de ei anterior. 4.3.8. Situaiile neprevzute Indiferent de natura lor, situaiile neprevzute cer din partea ghidului prezen de spirit, calm i spirit de orientare. Este imposibil de a da recomandri universal valabile pentru soluionarea lor. Totui, dm unele cu privire la anumite perturbri curente de program: - dac microfonul s-a defectat i nu poate fi reparat, ghidul se va aeza ntr-un loc din care s poat fi auzit de toi turitii; - n cazul unor defeciuni tehnice legate de mijlocul de transport, ghidul (mpreun cu oferul) va decide dac trebuie s ia legtura cu firma turistic organizatoare sau o companie de transport din apropiere, pentru a procura de urgen un alt autocar sau autoturism, n cazul n care defeciunea se poate repara pe loc cu mijloacele proprii, ghidul va explica turitilor situaia creat. El va solicita nelegere pentru acest incident i i va invita la obiectivul cel mai apropiat, n scopul de a le oferi o preocupare, un amuzament n timpul n care se va repara autovehiculul, n

explicaiile date turitilor referitor la defeciunea produs, ghidul trebuie s accentueze c firma de turism se scuz pentru acest neajuns; - n cazurile n care se ivesc greuti datorit unor restricii de circulaie, ghidul va schimba traseul i va ncerca s efectueze restul turului normal. Dac va fi posibil, se va rentoarce la locul care nu a putut fi vizitat. In cazul n care nu se va putea ptrunde pe poriunea respectiv cu autovehiculul, ghidul va trebui s aprecieze dac turitii pot s se deplaseze pe jos. Dac timpul nu mai permite vizitarea integral a obiectivului, se vor trece n revist numai elementele eseniale; - dac un obiectiv inclus n program i schimb orarul de funcionare, ghidul va trebui s explice deschis turitilor situaia creat i va oferi vizitarea altui obiectiv, de preferin asemntor. Din bagajul vast de cunotine pe care le are, ghidul va reda numai esenialul i elementele caracteristice, cci acestea se rein. Trebuie evitat abuzul de date istorice (mai ales cnd sunt controversate). Se folosesc, de preferin, datele "rotunjite" sau chiar secolele. De asemenea, un sfat: ghidul nu trebuie s-i epuizeze toate resursele! S-i pstreze ntotdeauna cte ceva care s poat fi furnizat ca amnunt suplimentar la solicitarea turitilor! Tema N 5 Metodologia prezentrii unui muzeu 5.1. Metodele de prezentare a unui muzeu 5.2. Etapele prezentrii unui muzeu 5.1. Metodele de prezentare a unui muzeu Muzeul este instituia care se ocup, cu strngerea, pstrarea i expunerea obiectelor, care prezint interes istoric, tiinific, artistic etc., cldire n care sunt expuse i pstrate astfel de obiecte. Exist mai multe tipuri de muzee: de art, de istorie, de etnografie i folclor, de tiine ale naturii etc., toate create cu acelai scop de a aduce la cunotina publicului anumite trsturi, caracteristice i definitorii ale unui popor (naiuni). Pregtind vizita la un muzeu, ghidul de turism trebuie s gseasc o cale logic de prezentare a acestuia, n funcie de cum sunt prezentate exponatele n interior, pentru a-i alctui un discurs interesant, atractiv, uor de urmrit. Cele mai ntlnite metode sunt: Metoda tematic - este folosit doar acolo unde ghidului de turism i s-a cerut s arate doar anumite particulariti (ex.: o anumit colecie aparinnd cuiva, sau doar sala cu costume populare provenind din mai multe zone ale rii din cadrul unui muzeu etnografic). Aceast metod este specific muzeelor care prezint acelai tip de exponate sau muzeele care urmresc o anumit tematic prin totalitatea obiectelor expuse, ca de exemplu cele care reprezint viaa i obiceiuri de la ar, muzee etnografice, case memoriale, muzeul muzicii. Metoda cronologic - este folosit pentru a prezenta obiectivele unui muzeu n ordine cronologic. Cu ajutorul acestei metode, ghidul de turism trebuie s-i construiasc prezentarea astfel nct turistul s neleag transformrile survenite de-a lungul vremii i cauzele care au dus la aceste transformri. Este ntlnit, de obicei, la muzeele de istorie, tiine ale naturii, Metoda vizitei generale - este un tur de muzeu unde ghidul de turism va prezenta obiectele expuse n ordinea n care sunt aranjate, urmnd traseul prestabilit. In general, muzeele sunt gzduite n interiorul unor palate, castele, case renumite prin arhitectura lor deosebit sau cldiri special construite, cu sisteme de securitate performante, care adpostesc obiecte de mare valoare (tezaure, bijuterii, picturi sau sculpturi de mare valoare). Indiferent de metoda folosit, ghidul de turism, nainte de prezentarea exponatelor din muzeu, poate face scurte referiri la cldirea n care acestea se gsesc i anume: cui a aparinut, destinaia iniial, anul de construcie, arhitectur, stil etc.

5.2. Etapele prezentrii unui muzeu: nainte de a prsi punctul de plecare, ghidul se va asigura c toi turitii sunt prezeni i pregtii pentru vizitarea obiectivului respectiv. Plecarea spre muzeu va fi un prilej pentru ghid s familiarizeze turitii cu obiectivul de vizitat, subliniind totodat i importana acestuia. De asemenea, ghidul poate face referiri asupra cldirii muzeului, mprejurimi. Sosirea la muzeu presupune informarea turitilor asupra condiiilor de participare i anume: recunoaterea autocarului (dup sigla firmei de turism); stabilirea unui loc de ntlnire n cazul n care turitii se pierd de grup; modaliti de ajungere la hotel; cine pltete taxa de intrare; utilizarea garderobei; durata vizitei; interzicerea atingerii exponatelor; reguli privind folosirea camerelor de luat vederi i a aparatelor de fotografiat n interiorul muzeului. In interiorul muzeului, ghidul va ine grupul ct mai strns, separat de alte grupuri, urmrind n principal: meninerea interesului turitilor prin informaiile oferite; conducerea turitilor prin slile muzeului i opririle s se fac astfel nct s nu blocheze circulaia altor vizitatori; prezentarea s fie fcut urmnd una din metodele prezentate anterior; timpul alocat vizitrii fiecrei sli s fie suficient; de explicaiile oferite s nu beneficieze i alte persoane strine de grup; s fie satisfcut curiozitatea turitilor n legtur cu vizita efectuat; n msura posibilitilor s se efectueze i o pauz; oferirea altor informaii i detalii pentru a le spori atenia (date comparative, legende referitoare la anumite exponate, construcia cldirii, proveniena etc.); anunarea sfritului vizitei (ex. cu ocazia ultimei sli vizitate), ncheierea vizitei presupune ca ghidul s invite turitii s cumpere diverse amintiri (cataloage, ilustrate); s supravegheze preluarea lucrurilor de la garderob; s conduc turitii la autocar; s verifice dac toi turitii sunt prezeni; s mulumeasc pentru participare. Tema N 6 Raportul ghidului i decontarea aciunii turistice 6.1. Raportul ghidului de turism 6.2. Decontul aciunii turistice 6.1. Raportul ghidului de turism La ncheierea aciunii turistice, ghidul de turism va ntocmi "Raportul de ghid" ctre conducerea firmei de turism, care va cuprinde: programul i perioada de desfurare a aciunii turistice; descrierea zi de zi a efecturii aciunii turistice; calitatea transportului, a eventualelor schimbri de traseu, prestaia oferului; comentarii asupra fiecrui hotel n care au fost cazai turitii; calitatea mesei servite n restaurante i recomandri de viitor; comentarii asupra ghizilor locali i a relevanei unor obiective turistice vizitate; aprecieri asupra excursiilor opionale valorificate i a prestaiilor suplimentare; aspecte relevante asupra altor pri ale programului turistic derulat;

comentarii asupra componenei grupului sau privind turitii creat probleme desfurrii aciunii turistice; aspecte eseniale privind trecerea graniei de stat i a vmii de ctre turiti; propuneri pentru aciunile turistice viitoare;

care

au

6.2. Decontul aciunii turistice Odat cu depunerea "Raportului de ghid", se ntocmete i decontul aciunii, care reprezint sinteza justificrii legale a cheltuielilor efectuate pentru buna desfurare a excursiei interne sau externe. Decontul aciunii turistice trebuie ntocmit cu mult atenie, exactitate i acte justificative, n 24 de ore de la ncheierea excursiei interne, respectiv n 48 de ore de la ncheierea celei externe. Un decont al aciunii poate fi ntocmit i pe documente tip de care dispune firma de turism. In decont trebuie incluse raportul asupra respectrii cheltuielilor efectuate, rata de schimb valutar pentru cheltuielile efectuate n alte ri, lista exact a comisioanelor la diveri prestatori, sumele necesare pentru srbtorirea unor turiti sau a zilei naionale etc. Dac ghidul realizeaz economii la un element de cheltuieli, acestea pot fi utilizate pentru mbuntirea altui element de cheltuieli cu acte justificative. n cazul n care economiile rezult n urma neparticiprii unor turiti la excursie, acestea nu pot fi cheltuite pentru alte servicii suplimentare i se restituie integral la casieria firmei de turism. Decontul va avea anexat programul aciunii turistice, copiile comenzilor, note de plat, chitane i facturi fiscale, copiile notelor de decomandare (cnd este cazul), diagramele de transport auto i cazare, eventual un scurt raport al oferului, carnetul de cec-uri, voucherul confirmat i semnat de reprezentantul firmei partenere i ale ghidului de turism etc. Certificarea serviciilor pe voucher se va face doar n momentul n care serviciile comandate au fost efectiv prestate. n cazul n care turistul ntrerupe excursia, se vor meniona pe un blanc de hrtie aparte, serviciile efectiv primite. Serviciile de care nu au beneficiat turitii care nu s-au prezentat la aciunea turistic respectiv sau au beneficiat numai parial, se anuleaz de ctre ghidul de turism i se consemneaz n decontul aciunii turistice. Temna Nr.7 Modaliti de informare turistic Existenta elementelor de potential turistic, pentru o valorificare durabila, impune nu doar prospectarea lor, ci si includerea in campanii de informare pentru populatie, atat ca viitori turisti, cat si cu scop educativ. Publicitatea turistica la care ne referim cea a elementelor de potential turistic natural poate capata valente cultural educative ( ghiduri turistice, lucrari stiintifice, filme video, diasonuri, etc.) doar informeaza, insa impactul maxim nu determina turistul sa faca numai actul turistic, ci sa se documenteze despre faptul respective. Dintre formele de publicitate si informare turistica, precizam : Presa cotidiana, ce poate cuprinde reportaje si spoturi / anunturi publicitare. Ambele forme de informare / publicitate pot avea un caracter tendentios, neprofesionist uneori, dar cu impact maxim. Presa de specialitate, informeaza pertinent, corect, are un continut diversificat ( editoriale, articole, interviuri, promovare, descrieri de trasee, harti actualizate, foto, etc) si fundamentate stiintific, datorita componentei redactionale formata din specialisti si profesionisti In cele dua tipuri de publicatii exista anuntul / spotul publicitar, ce cuprinde o imagine bine realizata, insotita de text, un slogan ( cateva cuvinte cu impact maxim ), ambele de mare rezonanta. Acest tip de reclama are o mare eficienta cu cat are o extensiune majora ( proportional cu marimea publicatiei ), este amplasata corespunzator in pagina ( pozitie text, imagine ), locul amplasarii in paginile publicatiei ( coperta, prima pagina, in interior ), frecventa aparitiei, etc.

Imaginile video, ( spoturi publicitare, documentare ), diasonuri, ( diapozitive insotite de fundal musical si / sau comentariu / prezentare didactica ), reduc interventia unor terte persoane ( uneori ) , marind impactul psihologic, prin prezentarea realitatii ( desigur, exista si o nota de subiectivism ). Radioul si Televiziunea, au avantajul de a propaga / promova mesajul prin modalitatile specifice, cu impact maxim, la o masa mare de potentiali consumatori, la ore de maxima audienta. Avantajele se reflecta in preturi iar dezavantajele sant reprezentate prin forma publicitara, sonora / vizuala, textul / imaginea de ansamblu asupra realitatii fiind uneori trunchiata. Exemplu, posturi de radio permanente, locale, sezoniere si televiziuni locale sau particulare, etc.( exista si in acest caz o nota de obiectivism, ca dintr-o serie de ratiuni, mesajul turistic sa nu aiba impactul scontat ) Ghidurile turistice, prezinta, popularizeaza, promoveaza obiective / zone turistice ( trasee turistice, montane, statiuni balneoclimaterice sau de tratamente, rezervatii naturale, fenomene geologice, obiective de interes cultural istoric entografic spiritual, etc.), comentate pe larg, intr-un stil literar, dar fundamentat stiintific ( informatii diversificate, corecte, pertinente, actualizate. Prezentarea este insotita de schite, harti, fotografii actualizate ( sau din arhive, comparative, ca document istoric ). Deasemeni cuprind informatii absolute necesare, precum distantele dintre obiective, timpul necesar parcurgerii unor trasee, posibilitati de acces, zone restrictionate, prezentare hoteluri / moteluri / cabane / pensiuni, servicii, etc. Toate ghidurile existente sant tiparite in toate limbile de circulatie internationala, sau in editii bilingve ( trilingve, etc. ), iar hartile de regula sant racordate la sistemul international de coordonate GPS . Prospectele, pliantele, afisele si brosurile, reprezinta materiale personalizate, utilizate pe scara larga, de catre toate institutiile specializate in turism, raspandite individual sau cu ocazia targurilor de turism ( sau in alte situatii / locuri ) cu scopul de a promova serviciile turistice prestate. Brosurile pot fi uneori mai voluminoase, apropiindu-se, ca structura si continut, de ghidurile turistice. Cataloagele, sunt mai voluminoase decat brosurile, dar contin o informatie stricta, profesionala ( informatii despre servicii, nu despre fenomene cu potential turistic, etc.) Agende si calendare, si o gama diversificata de obiecte, de asemenea personalizate, folosite cu scop promotional, cu ocazia targurilor, expozitiilor sau alte genuri de manifestari. INTERNET-ul, cea mai moderna si eficienta forma de publicitate si informare, ce prezinta avantajul unei legaturi directe si rapide, prin link-uri si a unei informari neconditionate de variabila temporala sau spatiala. Utilitatea si eficienta Internet-ului in sectorul turistic se reflecta prin cresterea progresiva a celor ce-l acceseaza, de la institutii de turism pana la persoana privata, fiecare in parte, fiind implicat in mod direct sau indirect in procesul sau fenomenul turistic. Tema Nr.8 Comportamentul i psihologia turitilor 8.1 Dinamica grupului 8.2.Comportamentul fata de turistii ,,dificili 8.1 Dinamica grupului Deosebirile dintre oameni sunt determinate de doua elemente primare : predispozitia genetica ( aptitudini, inzestrare, talent ), si influentele mediului inconjurator. Aptitudinile, inzestrarile si talentul inlesnesc accesul in mediul inconjurator, acesta la randul lui permitand manifestarea aptitudinilor, de la caz la caz, ca turist sau ca Ghid. Comportamentul este determinat in principiu, in afara de aptitudini, si de modelele ce se receptioneaza pe parcursul vietii, de ceea ce se invata de la / din mediul inconjurator, deci moduri de comportament ce pot fi dobandite, considerate uneori ca fiind traditionale, dar conditionate de tipul de cultura, educatie, traditie sau apartenenta la un grup socio-profesional indiferent de varsta, sex, religie, etc.

In general, turistul, ca om, ca fiinta sociala se comporta in conformitate cu formele generale, cu normele grupei sale educationale sau culturale, intr-un sistem social dat, unde influentele mediului inconjurator exercitate asupra comportamentului sunt considerate ca niste criterii de influenta asupra persoanei prin : -- Familie --Grupuri mici --Grupuri de referinta --Clase sociale -- Subcultura ( origine etnica, religie, cultura prproprie) -- Cultura Comportamentul turistilor se identifica in general cu un comportament corespunzator unui anumit tip caracterial, mediul inconjurator contribuind la modelarea caracterului, pe baza accesului la diversitatea valorilor morale, culturale, spirituale, etc. Relatia om educatie caracter personalitate asociata in mod unic cu mediul inconjurator, defineste natura dinamica si extensiv a comportamentului . IMPORTANT pentru Ghid cunoasterea psihologiei si a dinamicii grupului.! In general, intr-un grup cu o structura socio-profesionala eterogen determina la un moment dat al desfasurarii excursiei, formarea caracterului propriu al grupului cu un mod propriu de comportament, al carui principal liant este reprezentat de autoritatea, personalitatea si profesionalismul Ghidului, ale carui principale atributii constau in a crea senzatia de unitate, armonie, buna dispozitie, atat de necesare in derularea unei activitati turistice. GHIDUL trebuie sa adopte o atitudine echilibrata, principiala fata de toate tipurile comportamentale de turisti, respectand o serie de criterii conforme cu bunul simt si cu legislatia in vigoare, adoptand de la caz la caz, atitudinea corespunzatoare situatiei, persoanei si rolului pe care- l indeplineste la un moment dat. Psihologia grupului Necesitatea ca un Ghid de turism sa posede calitatile unui bun psiholog, rezulta din posibilitatea crescanda a aparitiei dificultatilor de comunicare ce pot aparea in relatiile cu turistii, si modul in care acestea pot fi gestionate. Pentru a putea stabili relatii normale cu grupul, Ghidul va trebui sa se comporte astfel: Atitudine egala fata de toti turistii, fara discriminare Respectuos, dar nu servile, indiferent de situatie sau persoana Disponibil, sensibil la starile fiecarui turist Gestionarea situatiilor de criza inainte ca acestea sa scape de sub control Atitudine echilibrata si atenta la neintelegerile ce pot aparea in grup, aplanarea conflictelor Atitudine demna si responsabila fata de propriile erori Respectarea personalitatii fiecarui turist, chiar si in cadrul grupului Sa utilizeze tehnica din dotare ( se instruieste in prealabil ) Sa manifeste o atentie deosebita fata de turisti mai in varsta, fata de cei bolnavi sau handicapati * Problemele grupului nu se discuta in fata turistilor Problemele personale san u devina subiect de discutie cu turistii Atitudine calma, echilibrata, responsabila in situatii de criza Agreabil, inventiv, imaginatie, mereu pregatit cu surprize Permanent, trebuie sa se comporte ca o gazda perfecta, indiferent de locul unde se desfasoara actiunea turistica Ghidul de turism, pe toata durata desfsurrii actiunii turistice, de fapt este ,,IN EXERCITIUL FUNCTIUNII

Psihologia turistului

Ghidul trebuie sa cunoasca, sa anticipeze si sa inteleaga modul de comportare al turistilor, cu care de altfel este in contact direct, permanent, nemijlocit. Comunicarea, relatia de comunicare cu turistii, este conditionata de amabilitate si comportament ( maniere ), exprimate de regula prin : -- alegerea cuvintelor, vocabularului, intonatie, limbajul corpului, tinuta, atitudine,etc., cat si datorita faptului ca turistii pot veni din zone geografice diferite ( tari diferite ), culturi diferite, categorii socio-profesionale diferite, lucratori in industria turismului, persoane oficiale etc. Capacitatea Ghidului de a fi si un bun psiholog, va contribui in mare masura la rezolvarea in mod satisfacator a sarcinilor si atributiilor ce i revin, atat pentru el cat si pentru parteneri, determinand in mod direct succesul in activitatea de Ghid. Ghidul de turism, trebuie s dovedeasc echilibru psihic, luciditate, cunostiinte specifice necesare pentru a putea intelege toate tipurile de caractere, atitudinile, comportamentul si reactiile de acceptare sau de respingere ale turistilor. Mentalitatea si comportamentul turistilor este determinate in general de mediul in care traieste, structura psihica, cultura educatie, structura sociala, geografia si climatul zonei ( tara ) de bastina, religie, apartenenta politica. Totodata, modificarile economico-sociale dintr-un sistem social, cu dezechilibrele aferente unor asemenea situatii, pot conditiona modificari comportamentale si psihologice ale turistului sau grupului de turisti, cu efecte directe sau indirecte asupra fenomenului turistic si a desfasurarii in bune conditii a activitatilor turistice. Pe baza acestor criterii turistii pot fi catalogati dupa : Caracteristici materiale Caracteristici sociale Caracteristici religioase si morale Caracteristici etnico-culturale Caracteristici politice si sociale Psihologia individuala --Intelegerea caracterului, atitudinilor, reactiilor si comportamentelor turistilor se poate face in mod diferentiat : Aspecte si trasaturi fizice Aspectul psihologic : -- tipul introvertit -- tipul extrovertit Literatura de specialitate stabileste o serie de tipuri de turisti :metodicul; tacutul ( linistitul ); timidul; neincrezatorul; pesimistul; prudentul; nehotaratul; gentilul; lunaticul; grabitul; impulsivul; agresivul; atotstiutorul; competentul; vorbaretul; importantul; ingamfatul; increzatorul; comerciantul; afectatul ( fandositul ); impacientatul; nemultumitul; etc. 8.2.Comportamentul fata de turistii ,,dificili Regula :TRATEAZA TURISTUL ASA CUM VREA EL SA FIE TRATAT ! Aceasta inseamna a-i analiza virtutiile si viciile, a-i utiliza cunostiintele si a le dirija in directia dorita, dandu-i in acelasi timp impresia ca totul se desfasoara asa cum el si-a dorit. Aceasta presupune multa experienta in munca cu oamenii, multa politete, mult tact si mai concret : profesionalism. *** Turistii ,,dificili trebuiesc catalogati ca atare precum si cei ale caror comportamente sunt dependente de excesele bahice ATITUDINI PRIVIREA EFICIENTE direct, ndreptat spre persoan zmbitoare; interesat de ceea ce se discut INEFICIENTE n sus sau n jos pe fereastr, trist, plictisit, blazat

MICRI CAPULUI

GESTURI

ALE Capul inut sus, cu sprncenele ridicate; mi cri aprobatoare (dat din cap o dat sau de dou ori) pentru a ncuraja discuiile Controlate (denot siguran de sine, stpnirea situaiei, rigurozitate)

Poziia capului n jos; privitul aiurea cnd cineva vorbete

POZIIA TRUPULUI

PREZEN

VOCEA

Ticuri necontrolate sau obiceiuri proaste scpate de sub control (fluierat, fredonat melodii, mestecat chewingum); brae ncruci ate piedioa, mainile in solduri amenintatoare Poziie dreapt; micare Poziie cocoat; lin printre turiti; privirea sprijinirea de un scaun, direct ctre persoan; de perete; intors cu zmbitor spatele; fumnd Adecvat, confortabil Deplasat pentru situaia pentru destinaie, dat (inut anotimp, situaie etc. neconcordant cu situaia, momentul i locul) Calm, expresiv; Prea rapid schimbarea tonalitii neinteligibil; agresiv astfel se evideniaz iritant; prea obositoare; mesajele principale; prea monoton volumul controlat plictisitoare; ticuri verbale

Tema Nr.9. Acordarea primului ajutor Noiuni despre tipuri de accidente n timpul excursiilor i acordare a primului ajutor Pentru a se putea acorda primul ajutor n activitile turistice, unde nu se poate beneficia n anumite situaii i momente nici mcar de un cadru medical cu calificare medie, ghidul trebuie s poarte asupra sa o trus medical tip, fiind necesar deasemenea s cunoasc modalitile de transport ale unui accidentat recurgnd chiar i la metode improvizate. Primul ajutor n caz de accidentare n timpul unei excursii trebuie s se acorde la locul unde s-a produs accidentul, de ctre orice persoan care este pregtit n acest sens. Primul ajutor trebuie acordat prompt i competent, evitnd punerea n pericol imediat a strii de sntate a turistului sau chiar viaa acestuia. Asistena medical de urgen, n funcie de tipul de accident i gravitatea acestuia, se acord n trei etape: la locul accidentului; n timpul transportului turistului accidentat; dup caz la medic sau unitile sanitare. Pentru a acorda un prim ajutor eficient ghidul / persoanele respective trebuie s dein competenele necesare / tehnicile specifice i mijloacele materiale ce se impun a fi utilizate n diferitele tipuri de accidente.

n funcie de locul unde se desfoara activitatea turistic (n mijloacele de transport, n excursii, uniti de cazare) ghidul are datoria de a lua msurile ce se impun pentru a prevenii producerea accidentrii turitilor. Printre primele msuri de acordare a primului ajutor este aceea de examinare a accidentatului nainte de a se aplica oricare alt manevr. Accidentatul va fi interogat i va raspunde la unele ntrebri, cum ar fi: simptomele durerii, unde se manifest, intensitatea acestora etc. n caz de sngerare se stabilete tipul acestei sngerri (arterial sau venoas) pentru a aplica dac este cazul un garou. n continuare se verific frecvena cardiac i respiratorie, dup care se realizeaz celelate manevre care se impun. Ghidul / persoana competent trebuie s acioneze cu snge rece cu calm s apeleze la ajutorul altor persoane dac este cazul i s intrein o conversaie ncurajatoare cu accidentatul. Aciunile de prim ajutor acordate accidentatului depind de starea acestuia momentan i evolutiv i n funcie de aceste manifestri se vor anuna de urgen factorii medicali competeni. n cazul n care accidentatul nu poate fi transportat, pn la sosirea personalului specializat se va asigura o monitorizare permanent a accidentatului, n special pentru meninerea strii de contien i asiguararea realizrii funciilor vitale ale organismului (circulaie, respiraie). La sosirea cadrelor medicale competente ghidul va comunica acestora toate informaiile legate de starea i evoluia accidentatului precum i a msurilor pe care le-a ntreprins. n timpul desfurrii aciunilor turistice, din cauze obiective sau subiective, i nu numai, indiferent de loc, zon, anotimp, etc. se pot produce evenimente ce au ca finalitate o afeciune ce presupune necesitatea acordrii unui prim ajutor i apoi direcionarea cazului spre factorii de specialitate pentru finalizare. Astfel, se pot ntlni urmtoarele cazuri: Arsuri din cauza soarelui: att vara ct i iarna, soarele acioneaz intens asupra organismului uman, iarna, zpada i gheaa reflect razele solare calorice, iar expunerea prelungit la soare, chiar i n mers, provoac o nroire a pielii: eritem solar, ce, prelungit, poate duce la arsuri, congestie pulmonar sau a muchilor i chiar a meningelui; apar oboseala mare, ameeli, dureri de cap, congestionarea feei i inevitabile vrsturi, afeciune numit n general insolaie. Accidente provocate de frig: dei frigul este mai uor de suportat dect cldura, adeseori, temperaturile sczute, dublate de un echipament necorespunztor, pot provoca neplceri uneori chiar tragice. De obicei, expunerea la frig, neasigurat, provoac degerturi la extremitile corpului mini, labele picioarelor, nas, urechi, zona genital, etc., ce pot fi superficiale sau pot duce la cangrene, dac organismul este supus n continuare frigului.n producerea degerturilor, factorii cauzatori sunt umiditatea i starea de oboseal fizic i psihic, precum i durata expunerii la frig; nclmintea sau mbrcmintea, dac este ud, nlesne te pierderea cldurii din organism i instalarea frigului cu simptomele specifice. n crizele de apendicit apar dureri n partea dreapt a abdomenului, nsoite de greuri i vrsturi; se recomand transportul imediat la spital. Arsurile, de orice natur (n afar de cele provocate de soare) se pot trata rapid cu ajutorul unui spray cu propolis sau alte metode n funcie de posibilitile de moment, pn la acordarea asistenei medicale autorizate. Contuziile apar n urma unei loviri, cderi i apar n diferite zone ale corpului sub form de hematoame, apoi dureri i disconfort la mers sau mi care. Fracturile pot fi provocate n urma cderilor, lovirilor dure, prbu irilor, avnd aspecte specifice fracturilor, dar ce nu pot fi rezolvate dect de cadre medicale. Luxaiile constau n deplasarea capetelor articulare ale unor oase care se mbin n articulaii. n acest caz, se imobilizeaz accidentatul, n zona dureroas, printr-un pansament strns i se va transporta la cel mai apropiat spital. Mucturile pot fi provocate de animale domestice sau slbatice, suspecte sau nu ca purttoare de factori infecioi sau la mare, iritaiile provocate de atingerea meduzelor, precum si a nepturilor de insecte. n cazul mucturii de viper sau a altor tipuri de erpi, se recomand primul ajutor de extrem urgen. ATENIE! n ultimii 15 ani, s-a constatat extinderea zonelor populate de vipere

spre nordul rii, adaptndu-se condiiilor climatice mai reci, vieuind de regul n zonele de abrupt, stncrie, chei, intrri n peteri. Respiraia artificial se face celor accidentai ce din diferite motive au ajuns n stare de incontien (ru de nlime, ngheai, trznii, intoxicai, ocai, asfixiai, insolai, fracturai, lesinai, epuizai fizic, drogai, etc.). Se utilizeaz trei procedee de a face respiraie artificial, n funcie de tipul de afeciune constatat la accidentat. TRUSA MEDICAL este obligatorie! Trebuie s conin urmtoarele: o fa pentru pansamente, vat, leocoplast, alcool sanitar, rivanol, comprese sterile, benzin iodat, seringi de unic folosin, o fiol cu ser antiviperin, picturi de Davilla, garou, etc. De asemenea, se mai pot aduga cteva pastile de codenal, scobutil, papaverin, aspirin, paracetamol, calmante, purgative, unguent sulfamidic, pastile perogen. Atenie la cei ce au afeciuni cardiace, diabet, dependenii de o anumit medicamentaie! UN NOU FACTOR DE RISC DROGURILE n ultimii ani, consumul de droguri a luat amploare, n special n rndul tinerilor, situaie generatoare de grave probleme de sntate, ct i comportamentale. Eventualitatea confruntrii cu asemenea situaii devine major i presupune ca Ghidul s posede noiunile de baz referitoare la droguri, utilizare, riscuri, legislaie, noiuni de prim ajutor n cazul accidentelor provocate de consumul de droguri. Datele urmtoare se bazeaz pe rezultatele ultimelor cercetri medicosociale i cuprinde sfaturi practice despre ceea ce putei face. DROGURILE acoper o gam larg de substane ce pot afecta starea fizic i psihic a unei persoane. Altfel spus, drogurile pot modifica ceea ce simim i cum ne comportm, de la apatie pn la agresivitate sau chiar la deces! RISCURI n mod eronat se induce ideea c utilizarea drogurilor este distractiv i c nu este periculoas. Adevrul se afl undeva ntre aceste dou extreme! Se recomand: ntotdeauna, n zona, locul, unde se desfoar aciunea turistic, notai-v numerele de telefon ale principalilor factori, ce pot interveni n sprijinul d-voastr pentru a putea gestiona eficient situaiile de criz, respectiv: Salvarea; Salvamont; Poliie; Primrie; etc. Tema Nr.10 Consideraii generale privind serviciile turistice 10.1 Noiunea de servicii turistice 10.2 Tipuri de servicii turistice 10.3 Preturile si tarifele serviciilor turistice 10.4 Diversificarea serviciilor turistice 10.1 Noiunea de servicii turistice Intre orientarile fundamentale ale economiei moderne se remarca dezvoltarea si diversificarea serviciilor care constituite astazi intr-un sector distinct al economiei. Caracterizate printr-un dinamism inalt, serviciile isi pun amprenta asupra activitatii desfasurate de celelalte sectoare ale economiei, asupra modului de valorificare a resurselor umane si materiale, avand o contributie majora la progresul economic si social. In literatura de specialitate exista o varietate de definitii, care fie incearca sa delimiteze sfera serviciilor de cea a bunurilor, sa clarifice o serie de aspecte legate de ceea ce inseamna servicii, intalnindu-se o serie de termeni ca: service industry, service products, service occupations, service functions si sa evidentieze caracteristicile serviciilor, fie pun accentul pe efectele obtinute, fie surprind particularitati ale serviciilor (cum ar fi cele determinate de modul de desfasurare a relatiilor de vanzare-cumparare), fie sunt legate de caracterul muncii depuse in sfera serviciiilor, fie constituie o enumerare a activitatilor de natura serviciilor. Dificultatile de a distinge strict serviciile de celelate activitati din economie au determinat aparitia unui alt tip de definitii, respectiv definitiile negative (activitati care nu sunt nici productie industriala, nici minerit, nici agricultura). O sinteza a experientei teoretice si practice reprezinta definitia conform careia serviciile reprezinta activitati umane, cu un continut specializat, avand ca rezultat efecte

utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale. Totodata, serviciile sunt activitati de sine statatoare, autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct intr-un sector denumit si sector tertiar Apartenenta turismului la sfera tertiarului deriva din continutul activitatii, care ia forma unei suite de prestatii si din continutul produsului turistic, care este rezultatul asocierii dintre resurse (patrimoniu) si servicii. Turismul reprezinta unul dintre domeniile tertiarului unde nu se opereaza cu servicii pure, activitatea avand un caracter complex. In plus, turismul se particularizeaza prin prezenta in continutul sau a unei largi game de servicii din domenii bine conturate, mult diferite intre ele. Serviciile turistice reprezinta acele activitati ce au obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistilor, atat in perioada de deplasare, cat si in legatura cu aceasta. In consecinta, o parte din activitatile ce fac parte din prestatia turistica vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), iar alta parte prezinta caracteristici specifice turismului. Prin natura sa, serviciul turistic trebuie sa conduca la refacerea capacitatii de munca simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber. In plus, el trebuie sa contribuie la imbogatirea bagajului de informatii, cunostinte si deprinderi ale turistului, ceea ce imprima serviciilor turistice, si implicit turismului, caracterul de important instrument in realizarea unei noi calitati a vietii. De asemenea, serviciul turistic, prin continutul sau trebuie sa asigure odihna activa a turistului, care tinde sa devina o componenta tot mai importanta a acestuia ca urmare a reducerii saptamanii de lucru si a cresterii dimensiunilor timpului liber, reprezentand totodata un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament pentru amelioararea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Pentru aceasta trebuie sa se diversifice agrementul traditional pentru sporirea atractivitatii manifestarilor turistice, prin conceperea unor vacante turistice cu posibilitati multiple de desfasurare a unei odihne active: sportive, culturale, artistice, stimularea unor pasiuni (hobby), cursuri de initiere sau aprofundare pentru diferite ramuri sportive, pentru dansuri moderne, desen, pictura, sculptura, pentru practicarea unor meserii artizanale, cunoasterea specificului bucatariilor locale, pentru invatarea unor limbi staine s.a.. 10.2 Tipuri de servicii turistice In prezent se desfasoara un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati, datorita cerintelor turistilor aflate in permanenta crestere si diversificare. Aceste activitati inglobate in continutul prestatiei se pot structura in: servicii legate de organizarea voiajului, constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport, privind facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, servicii de publicitate turistica, alte servicii prestate de agentiile de voiaj si servicii determinate de sejur, mai complexe, vizand satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistilor si asigurarea conditiilor de agrement; li se mai pot adauga servicii cu caracter special determinate de forme particulare de turism. In functie de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice se pot clasifica in: servicii de baza (transport, cazare, alimentatie, tratament sau alte activitati ce constituie motivatia de baza a calatoriei) si servicii complementare sau suplimentare (informatii, activitati culturalsportive, inchirieri de obiecte s.a.). Raportul intre serviciile de baza si celelalte servicii, precum si intre diferite prestatii, in interiorul subgrupelor este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate. Luand in considerare natura si forma de manifestare a cererii, serviciile pot fi: ferme (transport, cazare, programe cultural-artistice, etc.), angajate anterior efectuarii consumului turistic si spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Serviciile ferme vizeaza cererea manifestata in localitatea de resedinta a turistului, in momentul perfectarii unui aranjament turistic oferit de agentiile de voiaj, prestarea lor urmand sa fie decalata in timp si spatiu la termenele, in locul si in conditiile convenite. Produsul turistic cuprinde in acest caz un ansamblu de servicii de baza si o serie de servicii inerente organizarii calatoriei la destinatia preferata si a sejurului propriu-zis, iar uneori servicii cu caracter special.

Spontaneitatea este caracteristica serviciilor complementare, dar se poate asocia si prestatiilor de baza atunci cand turistul calatoreste pe cont propriu. Cererea spontana de servicii turistice creste in intensitate mai ales in cazul formelor de turism itinerant, unde solicitarile sunt manifestate in etape, in functie de momentele intermediare de pe traseele parcurse. Si in cazul aranjamentelor de tip Package-Tour cererea pentru anumite servicii de baza este manifestata anticipat, dar satisfacerea ei implica diversificarea ofertei venite in intampinarea cererii spontane provocate pe traseele turistice preferate. Daca cererea pentru servicii turistice ferme este o caracteristica esentiala a formelor organizate de turism si partial, a formelor de turism semiorganizat, cererea spontana este specifica formelor de turism neorganizat, desi se manifesta in diferite proportii si in cazul turismului organizat si semiorganizat. Un alt criteriu de clasificare il constituie modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, criteriu ce imparte serviciile in: servicii platite sau marfare (majoritatea), plata putandu-se efectua anterior, simultan sau posterior prestatiei si servicii gratuite sau nonmarfare, sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorului si avand drept scop stimularea circulatiei turistice. In prima categorie intra majoritatea serviciilor, succesul organizatorilor si prestatorilor depinzand in acest caz de modalitatile de achitare a tarifelor percepute. In ceea ce priveste a doua categorie, in majoritatea cazurilor, serviciile gratuite, ca si reducerile de tarife sunt oferite de organizatorii de turism si de prestatori ca facilitati in scopuri promotionale si pentru cointeresarea turistilor potentiali de a solicita anumite prestatii, indeosebi in perioadele cu o intensitate mai scazuta a cererii (extrasezon). Intre facilitatile ce pot fi oferite se afla: transferuri gratuite pana la aeroport pentru calatorii care folosesc liniile regulate ale unor companii de transport aeriene; transferuri gratuite hotel-aeroport (sau port) pentru turistii pe cont propriu care au petrecut un sejur in obiectivul respectiv de cazare; abonamente gratuite de transport montan pe cablu pentru turistii care isi perfecteaza aranjamentele pentru vacantele de iarna prin anumite agentii de turism; gratuitati sau facilitati pentru copii cu scopul de a facilita accesul familiilor cu copii mici la petrecerea vacantelor in statiunile de pe litoral, din zonele montane, etc.; oferirea unor cecuri de ospitalitate care permit obtinerea unor reduceri la tarifele de cazare si alimentatie in unitatile prestatoare cu care agentiile de turism au incheiat acorduri speciale in acest scop; oferirea unui sejur suplimentar gratuit pentru turistii care accepta aranjamente de vacanta in perioadele de extrasezon; cursuri gratuite pentru practicarea unor discipline sportive pentru copiii familiilor care au perfectat aranjamentele prin agentiile de turism specializate pentru asemenea activitati; acordarea de reduceri la preturile de vanzare ale unor marfuri cumparate de catre turisti cu plata in valuta. In practica internationala sunt consacrate diverse modalitati de plata, dintre care unele, prin natura lor, constituie totodata si forme complementare de servicii oferite clientelei. Dintre multitudinea de modalitati de plata amintim: achitarea in rate, sistemul cartilor de credit, care constituie in sistemul turismului international o varianta a vanzarilor pe credit, sistemul vanzarilor de servicii pe baza de abonamente, care pot fi abonamente ce permit folosirea nelimitata a unui obiectiv de baza materiala turistica sau limitata a unor obiective de baza materiala, sau abonamente pentru unitati de alimentatie cu valori limitate de consumatie. Considerand natura lor, serviciile se pot delimita in: specifice, determinate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si nespecifice, generate de existenta unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza atat turistilor, cat si rezindentilor. Dupa o alta clasificare, serviciile turistice sunt delimitate, din punct de vedere al interdependentei dintre potentialul solicitarilor de servicii intr-o statiune si categoriile comportamentale ale clientelei turistice in: servicii aferente unor preocupari pasive in timpul sejurului turistic, care vizeaza timpul petrecut in camerele unitatilor de cazare (somn, lectura, vizionare TV s.a.), servicii aferente unor preocupari conditionat pasive, care privesc timpul afectat hranirii, cel petrecut in barul de zi sau clubul unitatii, intalnirii si discutiilor cu prietenii, cel alocat tratamentului, etc., servicii aferente unor preocupari conditionat active, ce vizeaza timpul alocat vizionarii de spectacole sau manifestarilor sportive, cel petrecut in diferite localuri, precum si cel pentru plimbari si exercitii de gimnastica in aer liber, servicii aferente unor

preocupari active, care privesc timpul afectat agrementului si destinderii cu participare nemijlocita la libera alegere (plimbari, excursii, concursuri distractive). O alta grupare a serviciilor turistice folosind criteriul ariei de localizare a prestatiei lor, distinge urmatoarele tipuri de servicii: solicitate si partial consumate, in reteaua organizatorilor sau unitatilor de turism, cum ar fi serviciile de informare, de intermediere, rezervari prealabile, inchiriere, etc. si servicii solicitate direct in reteaua unitatilor prestatoare de servicii (de transport, de ospitalitate - cazare si alimentatie).5 O alta clasificare a serviciilor turistice, ce ia in considerare gradul de urgenta al manifestarii necesitatilor pentru acestea, stabileste urmatoarele categorii: servicii turistice generate de necesitati relativ putin urgente, a caror satisfacere poate fi amanata in timp si care pot fi substituite cu alte forme de petrecere a timpului liber; servicii turistice generate de necesitati urgente, care nu ofera alternative de amanare a satisfacerii lor (dictate de limitele impuse de timpul in care pot fi efectuate concediile si vacantele; de perioadele limitate de timp in care pot fi practicate anumite forme de turism, care provoaca o sezonalitate acuta a miscarii turistice in anumite perioade ale unui an calendaristic; de datele calendaristice precise ale unor manifestari turistice; de motive de ingrijorare privind starea de sanatate). O pondere insemnata a deplasarilor in scopuri turistice si deci si a necesitatilor pentru serviciile legate de consumul turistic nu comporta o urgenta determinata, putand fi usor ierarhizate in functie de satisfacerea unor necesitati considerate mai urgente. Serviciile turistice se pot diferentia dupa categoria de turisti carora li se adreseaza in: servicii pentru turisti si servicii pentru turisti internationali (schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice). De asemenea pot fi identificate grupe de servicii specifice in functie de abordarea turistilor prin prisma motivatiei calatoriei.6 Serviciile turistice se mai pot structura in raport cu aria de localizare a prestarii lor, forma de prezentare (globala sau in activitati independente), dupa caracterul lor, formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in functie de natura prestatorilor, etc.. Un model de structurare a serviciilor poate fi acesta: A.servicii turistice specifice, care la randul lor pot fi 1.de baza, respectiv: a) transport, b) cazare, c) alimentatie, d) tratament, 2.complementare: a) informare, b) intermediere, c) cultural-artistice, d) sportive, e) recreative, f) cu caracter special, g) diverse; B.servicii turistice nespecifice, care sunt: 1.transport in comun, 2. telecomunicatii, 3. reparatii-intretinere, 4. gospodarie comunala si locativa, 5. frizerie-coafura, 6. alte servicii. Serviciile de transport intra in categoria serviciilor de baza, dupa cum am mai precizat, alaturi de serviciile de cazare si alimentatie. In primul rand, turismul presupune deplasare spre un loc de destinatie, folosind unul sau mai multe mijloace de transport, deci, prima manifestare a consumului turistic este transportul. Acesta are un loc bine determinat, prin intermediul sau asigurandu-se accesul in zonele de interes turistic si, odata cu aceasta, intalnirea cererii cu oferta, pentru ca in cazul turismului aceasta nu se poate deplasa pentru a veni in intampinarea cererii. In plus, crearea conditiilor de accesibilitate a turistilor permite valorificarea potentialului turistic al zonei respective. Calitatea prestatiei turistice si expansiunea activitatii in domeniul turismului depind de nivelul de dezvoltare si de organizare a transporturilor. Intre tipurile de transport si formele de turism exista o stransa interdependenta. Astfel, turismul destinatiilor, sau de sejur, se refera la calatorii care isi planifica sa ajunga la o destinatie (direct de acasa), sa ramana o anumita perioada de timp si apoi sa se intoarca direct acasa, iar amplasarile acestui tip de turism sunt cunoscute sub denumirea de statiuni balneare turistice, desi un astfel de loc poate fi destinatie fara a fi statiune. Turismul de tranzit, sau itinerant, reprezinta principalul tip de turism practicat de calatori cu autoturisme, autobuze sau trenuri, cea mai mare cerinta a acestora este orientata spre serviciile hotelurilor, restaurantelor, campingurilor, parcarilor si locurilor de agrement. Pentru calatoriile de tranzit, timpul nu este atat de important cum este pentru turistii aflati in vacanta sau pentru oamenii de afaceri.

In zilele noastre, turistii au la dispozitie o gama larga de mijloace de transport, atat terestre (rutiere, ferate), navale, cat si aeriene, dintre care opteaza pentru unul in functie de trei factori-cauza: distanta calatoriei, numarul de persoane din grup si disponibilitatile banesti7. Acestor factori li se pot adauga si altii, cu o influenta mai redusa, dar totusi importanta: disponibilitatea, frecventa, accesibilitatea si flexibilitatea fiecarui tip de transport; timpul necesar calatoriei spre o destinatie; gradul mai ridicat de confort al unui tip fata de altul; servicii terestre sau facilitatile termale, disponibile pentru fiecare tip in parte; siguranta deplasarii, care trebuie sa elimine orice risc de accident; starea de sanatate a turistilor si preferintele dictate de varsta; statutul sau prestigiul cerut. Confortul vizeaza in principal, conditiile oferite in interiorul mijlocului de transport, dar si alte elemente legate de organizarea deplasarii (asigurarea transferului la si de la hotel, desfasurarea fara intrerupere a calatoriei, efectuarea unor prestatii auxiliare privind transportul bagajelor - in cazul folosirii mai multor tipuri de mijloace-, alegerea unor trasee interesante, serviciile unor ghizi competenti, etc.). De multe ori, deplasarea turistilor necesita folosirea combinata a mai multor mijloace de transport, in functie de distanta pana la locul de destinatie, de caracteristicile itinerariilor alese, de starea cailor de comunicatie, de intensitatea si sezonalitatea circulatiei turistice si competitivitatea tarifelor practicate. Caracterizarea tipurilor de transport, analiza avantajelor si a limitelor lor pornesc, cel mai adesea, de la gruparea acestora dupa natura mijlocului folosit (rutier, feroviar, aerian, maritim). Organizatorii transporturilor turistice cu trenul, pe langa cursele regulate si speciale, ofera si o serie de aranjamente: Rail Inclusiv Tour (RIT), Inter-Rail (organizat de caile ferate franceze pentru tinerii sub 21 de ani), Eurail Tariff, Eurail Group, Eurailpass, Student Rail Pass, Rail Group Junior si Railpass, care se adreseaza turistilor din tarile extra-europene care pot achizitiona bilete de la reprezentantii unor administratii ale cailor ferate europene. Un voiaj turistic aerian poate fi realizat prin doua tipuri de curse: cu zboruri programate regulat si la cerere (charter). Cursele regulate, sau de linie, presupun prestarea serviciilor de specialitate pe baza unor orare dinainte stabilite, deci prezinta avantajul certitudinii (relative) zborului. Cursele charter sunt organizate direct si deci mai rapide, oferind o serie de facilitati de plata. Aceste curse au diferite forme: a)zboruri de tipul totul inclus, pregatite de un organizator de calatorii, al caror tarif cuprinde transport, cazare, alimentatie si unele servicii la sol; b)zboruri separate (Separate Fares), atunci cand o persoana juridica inchiriaza capacitatea unui avion pentru a-i revinde individual locurile publicului calator, costul neincluzand cazarea si altfel de servicii; c)zboruri la cerere pentru voiaje forfetare cu servicii consecutive (back to back charter); d)decomercializarea partiala a curselor regulate (part charter). Pentru elaborarea produselor, touroperatorii apeleaza la acorduri de tipul Inclusive Tour (IT), Charter Inclusive Tour (CIT), blocs - sieges (block-charter), courtage sau broking, inchiriere partiala sau totala11, in scopul de a obtine tarife preferentiale. Exista si servicii de taxi aerian, oferite de companii private, cu aeronave de 4 -18 locuri. Ele sunt practicate cu prioritate in calatoriile de afaceri, oferind avantaje de flexibilitate si confort.12 Pe plan mondial exista o serie de reglementari privind acordarea drepturilor de operare a zborurilor cu scopuri turistice (cum ar fi dreptul de survol, la tranzit, la escala tehnica, de aprovizionare cu combustibil) si o serie de restrictii ( referitoare la rute obligatorii, capacitate). Un loc distinct in acest ansamblu de servicii turistice este cel al serviciilor de transport pe cablu, considerat atat mijloc de deplasare, cat si de agrement. Acestea au un rol important in dezvoltarea turismului montan, in acest sens o influenta importanta asupra fluxurilor turistice avand gradul de dotare cu astfel de mijloace. Instalatiile de transport pe cablu servesc drept mijloace de continuare a calatoriei sau de acces spre altitudinile inalte, spre destinatiile de vacanta sau ca mijloace de agrement. Pentru

unele forme de turism, cum este cel montan, aceste instalatii joaca un rol esential, stimuland sau ingradind dezvoltarea lor. Serviciile de cazare, considerate servicii de baza constituie etapa urmatoare transportului in desfasurarea prestatiei turistice. Serviciul de cazare vizeaza prin continutul sau, conturarea conditiilor si confortului pentru adapostirea si odihna calatorului, fiind, in practica turismului modern, produsul a ceea ce se numeste industria hoteliera. Acest sector inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare, prestatii oferite turistului pe timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitatea hoteliera. Industria hoteliera se desprinde ca sector distinct de activitate, isi defineste cu exactitate functiile, se perfectioneaza continuu, adaptandu-se cerintelor tot mai exigente ale calatorilor. Desi nu se adreseaza in exclusivitate turistilor, manifesta multa disponibilitate pentru nevoile acestora, evoluand in stransa interdependenta cu activitatea turistica. Astfel, dezvoltarea turismului este determinata de existenta spatiilor de cazare, de gradul lor de echipare, de varietatea si calitatea prestatiilor oferite, iar industria hoteliera se dezvolta cantitativ-calitativ ca urmare a circulatiei turistice. Se apreciaza ca obiectivele de cazare au urmatoarele functii destul de complexe: de cazare propriu-zisa; productive; comerciale; complementare de servire; de intermediere. Volumul, structura si calitatea serviciilor de cazare depind, in primul rand, de existenta unei baze materiale adecvate. Cantitatea si calitatea acestor servicii sunt influentate de incadrarea cu personal a capacitatilor de primire, de nivelul de calificare a acestuia, de calitatea managementului hotelier. O unitate de cazare poate fi apreciata pentru calitatea serviciilor sale, dar mai ales pentru permanenta calitatii prestatiilor ei, aceasta relatie resfrangandu-se direct asupra atitudinii ulterioare a turistului. Dar elementul decisiv al asigurarii serviciilor hoteliere ramane, pana la urma, capacitatea de primire. Prin volumul si calitatea lor, serviciile turistice influenteaza atat dezvoltarea de ansamblu a turismului, cat si eficienta acestui domeniu, prin crearea cadrului pentru o mai buna valorificare a potentialului turistic, a disponibilitatilor de forta de munca, a dotarilor specifice. Pe masura dezvoltarii circulatiei turistice si transformarii turismului in fenomen de masa, creste numarul unitatilor de cazare amplasate in afara oraselor, in zonele prin excelenta turistice. Anumite obiective de cazare sunt concepute pentru a servi aproape exclusiv unor forme de turism, si ca urmare dispun de o anumita dotare. In aceasta categorie intra rotelurile (hoteluri rulante), floating hotels si boats hotels. Unitatile de primire reprezinta o importanta cerere de locuri de munca si contribuie intrun mod major la conturarea diverselor categorii de venituri in economie, inclusiv cele bugetare. Se estimeaza ca astazi exista peste 100.000 de hoteluri in intreaga lume, din care jumatate se afla in America de Nord. Cazarea constituie functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent de tipul, categoria de confort sau gradul de dotare, ea presupunand existenta unui spatiu si a unor dotari necesare asigurarii conditiilor de odihna si de igiena ale turistului. Aceasta functie de cazare este intregita prin prestarea unor servicii complementare (de schimb valutar, pastrarea unor obiecte de valoare ale clientilor, curatirea hainelor si incaltamintei, repararea unor obiecte ce apartin turistilor, manipularea bagajelor, asigurarea parcarii, etc.). 10.3 Preturile si tarifele serviciilor turistice Ca influenta generala, in turism, formarea si evolutia preturilor sunt rezultatul actiunii unei multitudini de factori: caracterul complex al produselor turistice, eterogenitatea lor, faptul ca investitiile turistice sunt intensive in capital fix, dependenta calitatii prestatiilor turistice de profesionalismul personalului.

Pretul unui produs turistic nu poate fi stabilit oricum, fara riscul de a nu se vinde; trebuie deci sa se tina seama de atitudinea turistului potential. In consecinta, preturile produselor turistice se formeaza atat pe baza mecanismelor pietei, cat si in functie de o serie de particularitati care le influenteaza evolutia in timp si spatiu. Principalele trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism sunt: 1)existenta unui evantai foarte larg al preturilor pentru acelasi produs turistic; 2)evolutia relativ independenta de raportul cerere-oferta; 3)actiunea efectului limitat al preturilor asupra consumului, respectiv consumul turistic este influentat intr-o masura limitata de variabila pret, putand fi influentat si de factori psihologici, emotionali; 4)tendinta preturilor de manifestare inflationista, cu doua consecinte: -cresterea preturilor intr-o tara receptoare poate deteriora competitivitatea sectorului turistic al tarii respective fata de piata internationala a turismului, -organizatorii de turism vor prefera tarile unde avantajul relativ in materie de preturi este mai pronuntat; 5)in unele cazuri, produsul turistic nu este usor identificabil: continand o gama larga de servicii, prestatorii nu au intotdeauna legatura intre ei; 6)consumatorul este cel care se deplaseaza catre locul unde se presteaza serviciul turistic, astfel nu are posibilitatea de a cunoaste produsul inainte de a-l cumpara. Dificultatile ce decurg din comparatiile preturilor si tarifelor serviciilor turistice au consecinte importante asupra consumatorului, dar si asupra cercetarilor si analizelor pietei turistice. De aceea cercetatorii in domeniu au incercat sa descopere un indice sau indicator si astfel a aparut indicele preturilor si tarifelor serviciilor turistice. Metoda de calcul a acestuia se bazeaza pe un cos de consum turistic (o structura a consumului). Principalul avantaj al acestui tip de indice consta in usurinta calcularii lui, iar principalele dezavantaje decurg din faptul ca acest tip de indice nu tine seama de faptul ca populatia se poate proteja impotriva cresterii puternice a preturilor si tarifelor la unele servicii prin inlocuirea cu altele similare, dar mai ieftine. In turism, marimea preturilor este influentata de 3 factori majori: structura costurilor, concurenta si preferintele consumatorilor si dorinta lor de a achizitiona anumite servicii. Datorita acestor circumstante, managerii isi propun sa realizeze cateva obiective cu ajutorul preturilor si tarifelor: maximizarea profitului, returnarea fondurilor investite, cresterea volumului vanzarilor, chiar supravietuirea firmei. Metodologia de formare a preturilor serviciilor turistice trebuie sa porneasca in mod obligatoriu de la costuri. Elementele componente ale prestatiilor turistice de baza se calculeaza la nivelul preturilor cu amanuntul, deci se adauga si taxa pe valoare adaugata. Se adauga o serie de cheltuieli generale si un element suplimentar foarte important: marja de siguranta, adaugata la costurile nete ale prestatiilor turistice directe. Alaturi de toate acestea se adauga marja de profit, un comision (perceput de agentii interne sau externe, angrosisti sau detailisti). Exista mai multe tipuri de preturi pe care le pot stabili agentii economici din turism: a)maximale, in concordanta cu nivelul dotarilor si calitatea serviciilor; b)contractuale, care urmaresc cresterea ponderii turismului organizat; c)speciale, respectiv cu reduceri sau alte facilitati. In plus, sunt stabilite: o limita inferioara, cu conditia acoperirii costurilor si una superioara, intre care turistul este dispus sa cumpere produsul. O problema dificila este cea a orientarii politicii de preturi in functie de concurenta. In acest sens se folosesc o serie de strategii: strategia preturilor pausale (forfetare), constand in perfectarea de aranjamente de tipul totul inclus; strategia pretului ridicat, indicata producatorilor cu costuri ridicate, consta in promovarea produsului turistic pe o piata unde cererea nu prea oscileaza in functie de modificarile pretului; poate fi aplicata si in cazul turismului de lux; strategia tarifului scazut (de lansare), folosit in cazul intentiei de patrundere pe o piata;

strategia tarifelor diferentiate in decursul unui an calendaristic. 10.4 Diversificarea serviciilor turistice Diversificarea serviciilor turistice este una dintre preocuparile fundamentale ale organizatorilor de turism, fiind una dintre principalele modalitati de stimulare a cererii turistice si de realizare a unui nivel calitativ ridicat de satisfacere a nevoilor turistilor. In acelasi timp, diversificarea serviciilor se inscrie intre solutiile principale de perfectionare in domeniul turismului, cu influenta directa asupra cresterii eficientei si atenuarii caracterului sezonier al activitatii, ea asociindu-se eforturilor de imbogatire a continutului ofertei turistice si de crestere a calitatii acesteia. Necesitatea diversificarii si cresterii calitatii prestatiilor turistice, in vederea asigurarii unor conditii recreative de nivel inalt, se inscrie si in sfera preocuparilor de a gasi solutii de prelungire a sezonalitatii atractivitatii turistice si deci pentru o exploatare mai avantajoasa a capacitatilor productiei turistice existente intr-o anumita regiune turistica. Nivelul satisfactiei rezultate in urma consumului turistic din calatoriile turistice este dependent, intr-o masura insemnata, de modul in care elementele ofertei primare, favorizate de ambianta sezoniera, corespund asteptarilor turistilor, respectiv imaginii pe care si-a facut-o turistul in privinta posibilitatilor de recreere pe care le poate oferi sejurul sau sezonier. In cazurile in care apar neconcordante cu aceste asteptari, influentate de factori nefavorabili sau de factori climaterici constanti, se instaleaza o scadere a gradului de atractivitate a ofertei primare si o constrangere a turistului la o inactivitate nedorita, privandu-l de momentele recreative predilectional dorite. In astfel de situatii, pentru a compensa neimplinirea satisfactiilor initial dorite si pentru a asigura cresterea incasarilor din activitatile de prestatii de servicii, trebuie sa se intervina printr-o oferta complementara atractiva de servicii recreative care, prin diversitatea si calitatea ei, sa fie in masura sa determine turistul la o reorientare nefortata si rapida a cererii sale de servicii, tintind ocuparea integrala a timpului disponibil, fara a leza prin aceasta interesele avute in vedere de client intr-o calatorie turistica. Diversificarea serviciilor se poate realiza prin diferite modalitati: antrenarea in circuitul turistic al unor zone, alcatuirea unor programe mai variate, multiplicarea actiunilor oferite turistilor in legatura cu fiecare dintre serviciile de baza prestate, sporirea formelor de agrement si a serviciilor complementare. In cazul serviciilor de baza, perfectionarea priveste mai ales aspectul calitativ, pe cand in cazul serviciilor complementare exista mult mai multe oportunitati de perfectionare prin aparitia unor noi tipuri de aranjamente si facilitati. In ceea ce priveste diversificarea serviciilor de baza, o expresie a diversificarii modurilor de transport este cea a vehiculelor recreationale, devenita foarte populara in ultimii ani. Unul dintre motivele aparitiei si dezvoltarii acestora este cel al asigurarii conditiilor de cazare si preparare a hranei, familiile ce folosesc aceasta modalitate de transport vazand in ea o forma de petrecere a vacantei, o iesire din stilul lor de viata, din rutina, chiar daca au de preparat hrana (desi acest lucru nu este obligatoriu, deoarece pot apela, pentru mesele principale, la unitati de alimentatie specializate). In plus, banii economisiti pot fi folositi pentru efectuarea de cumparaturi si vizitarea atractiilor de pe traseu. Problema realizarii unor transporturi rapide, capata o importanta deosebita odata cu intensificarea circulatiei turistice, atat prin satisfacerea calitativ superioara a nevoii de calatorie a unui numar crescand de turisti, cat si prin prisma exploatarii rationale a capacitatii de transport. Transporturile isi exercita influenta asupra circulatiei turistice prin ponderea ridicata a costurilor serviciilor de transport in tarifele pentru aranjamentele turistice. Astfel, realizarea unor costuri de transport scazute conditioneaza reducerea costurilor totale si stimuleaza cresterea circulatiei turistice. Din acest punct de vedere, in activitatea de transporturi trebuie sa se asigure in primul rand corespondenta intre continutul serviciilor prestate si nivelul tarifelor precum si o stabilitate a acestora. Reducerea costurilor trebuie sa se faca printr-o utilizare rationala a capacitatilor de transport, precum si printr-o folosire combinata a mijloacelor, si nu prin diminuarea continutului sau calitatii serviciilor. In plus, se recomanda acordarea unor facilitati sau reduceri de tarife in

perioadele de slaba activitate turistica, pentru stimularea acesteia. De asemenea, reducerea costurilor se poate obtine prin extinderea formulei de sincronizare a grupurilor la polii excursiei. Pentru a raspunde exigentelor in privinta timpului de deplasare, confortului, nivelului costurilor etc., si pornind de la premisa ca transporturile reprezinta un domeniu sensibil la realizarile stiintei si tehnicii, se impune modernizarea continua a acestora prin dotarea cu capacitati noi si cu nivel superior de confort, cu material rulant care sa dezvolte viteze mari, prin marirea securitatii si regularitatii in circulatie. In practica turistica internationala, in conceptia organizatorilor de calatorii turistice, aranjamentele oferite la preturi competitive includ, de regula, servicii minimale, urmarindu-se realizarea unor incasari sporite pe zi/turist tocmai din serviciile neincluse in aranjamentele comercializate, oferite turistilor dornici de destindere si agrement si care, in general sunt dispusi sa cheltuiasca sume importante pentru satisfacerea unor asemenea necesitati de odihna activa in perioadele de concediu. De aceea, pentru a oferi turistilor potentiali posibilitatea de a cunoaste structura serviciilor componente ale prestatiilor turistice si pentru a le crea o imagine cat mai convingatoare cu privire la destinatiile si produsele turistice comercializate, ofertantii de servicii trebuie sa asigure o informare complexa si multidirectionala a clientelei asupra gamei si structurii din localitatile/statiunile de primire. Astfel, prin prisma perspectivelor de dezvoltare a cererii populatiei pentru odihna activa, este justificata cresterea considerabila a preocuparilor organizatorilor de turism pentru popularizarea ofertelor lor de servicii menite sa creeze conditii cat mai adecvate de agrement in paralel cu preocuparile individualizate ale turistilor. Una dintre preocuparile permanente ale agentilor economici din comert si turism o constituie perfectionarea si dezvoltarea activitatii de alimentatie publica, atat cantitativ, cat si calitativ. Din punct de vedere cantitativ, cresterea cererii rezidentilor si intensificarea circulatiei turistice determina sporirea semnificativa a volumului activitatii. Pe plan calitativ, eforturile se materializeaza prin modernizarea si perfectionarea productiei, prin imbunatatirea si diversificarea formelor de comercializare si servire. In domeniul productiei alimentare se manifesta o accentuata preocupare pentru concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a preparatelor culinare. Modul de organizare a productiei culinare, nivelul industrializarii acesteia conditioneaza folosirea rationala a resurselor materiale si umane, sporirea eficientei activitatii si satisfacerea cererii, aflata in continua crestere. Unitatile pot functiona, in functie de activitatea desfasurata si profilul productiei culinare, fie ca sectii combinate cu activitatea de servire, fie ca independente. Una dintre formele moderne de industrializare a productiei culinare este cateringul, care presupune separarea functiilor de aprovizionare si prelucrare de cele legate de comercializarea si servirea preparatelor. O alta directie o reprezinta modernizarea retelei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu, precum si diversificarea formelor de servire. Astfel, se remarca tendinta de realizare a unor unitati cu functii complexe care sa raspunda unor cerinte variate. Intre sistemele moderne de comercializare se remarca unitatile cu servire rapida, respectiv fast-foodurile, care functioneaza in 3 variante: drive-in (preparatele se comanda si se platesc la un ghiseu, si se ridica la un altul, printr-un circuit parcurs cu masina fara a fi necesara parasirea acesteia), eat-in (produsele se consuma in incinta unitatii) si take-home (preparatele se achizitioneaza in cadrul unitatii si se consuma in afara acesteia, de obicei la domiciliul clientului). Paralel cu modernizarea formelor de comercializare si servire are loc si o diversificare a prestatiilor cu caracter complementar oferite de unitatile de alimentatie publica, servicii diferentiate structural in functie de beneficiari (turisti sau populatie rezidenta). In ceea ce priveste diversificarea ofertei de produse culinare, in mod traditional lista meniu a unui restaurant este relativ bogata, permitand clientului sa gaseasca si sa aleaga ce isi doreste. Dar optiunea pentru o lista prea lunga prezinta si unele inconveniente, cum ar fi punerea clientului in incurcatura sau, pentru producator, necesitatea dispunerii de un stoc important de materii prime pe care le va conserva pentru o perioada mai lunga. In plus, asigurarea diversificarii preparatelor culinare in conditii de competitivitate cere un volum mare de munca pentru pregatirea si servirea lor.

Diversificarea serviciilor de agrement depinde de fiecare organizator turistic in parte, de modul in care reuseste sa motiveze clientul, sa-l atraga in perimetrul turistic respectiv si sa-l conviga sa revina. Solutionarea acestei probleme trebuie sa aibe in vedere asigurarea unei baze tehnico-materiale adecvate, a unui personal cu o pregatire si o calificare corespunzatoare. Programele turistice, care reprezinta baza serviciilor de agrement trebuie sa fie inedite sa atraga prin specificul lor clientul, sa-l faca pe acesta sa nu uite momentele petrecute in vacante. Pentru a putea avea rezultatele scontate programul turistic trebuie sa fie promovat corespunzator, sa fie cunoscut de potentialii clienti. Un alt factor care poate contribui atat la diversificarea serviciilor, cat si la cresterea calitatii activitatii turistice il constituie cresterea nivelului de calificare a lucratorilor din acest sector, intensificarea atentiei si solicitudinii lor fata de dorintele turistilor. Se apreciaza ca tendintele amplificarii structurii si cresterii calitatii serviciilor turistice vor constrange agentiile de turism producatoare de produse turistice sa abandoneze tot mai mult conventionalele vacante din deceniile trecute. Aceasta si pentru faptul ca, in paralel cu cererea de odihna activa bazata pe motivatiile rationale de preocupari de timp liber ale omului modern, mai pot fi mentionate si alte motivatii care influenteaza cresterea cererii pentru anumite servicii turistice, cum ar fi: moda, dorinta de imitatie, snobismul. Aceste manifestari ale cererii turistice presupun forme deosebite de organizare a calatoriilor si de aceea, oferta globala de aranjamente turistice de acest gen va incorpora in categoria serviciilor de baza si unele prestatii de servicii considerate, deocamdata, speciale, pe masura ce asemenea servicii sunt solicitate de turist. Tarifele pentru folosirea facilitatilor instituite in acest scop, pe parcurs si la destinatia calatoriilor sunt incluse in preturile forfetare de tip IT ale aranjamentelor oferite de intreprinzatorii din domeniul turistic. In consecinta, turistii potentiali trebuie informati detaliat despre toate variantele si posibilitatile de programe ce li se ofera pentru satisfacerea preferintelor. Aceasta cerinta impune de asemenea regandirea conceptiei clasice de publicitate turistica, formele de exprimare a mesajelor turistice fiind selectionate mai nuantat, in functie de caracteristicile segmentelor de piata din care se recruteaza noile categorii de turisti si dupa caracteristicile socio-profesionale ale clientelei potentiale. In concordanta cu obiectivele managementului turistic, diversitatea si nivelul calitativ al serviciilor turistice trebuie concepute in asa fel incat, in functie de conditiile naturale si de posibilitatile concrete ale unei arii teritoriale, sa raspunda urmatoarelor cerinte: satisfacerea gusturilor si preferintelor pentru activitatile recreative ale celor mai diferite categorii de turisti, de la turismul de masa pana la manifestarile individualizate, cu caracter de unicitate, ale cerintelor; gama serviciilor oferite sa fie in masura sa cointereseze prin diversitatea si atractivitatea ei pe fiecare turist, pentru ca acesta sa solicite cat mai multe prestatii, si pe cat posibil, sa-l cointereseze sa-si prelungeasca sejurul sau/si sa se intoarca in viitor la aceeasi destinatie turistica; asigurarea conditiilor de petrecere agreabila a timpului liber in orice imprejurare; conferirea posibilitatii de substituire facila a unei oferte de servicii cu o alta oferta la fel de atractiva, capabila sa satisfaca, in functie de imprejurarile dictate de conditiile locale concrete, preferintele turistului consumator; permiterea compensarii reducerii volumului de activitate turistica prin intensificarea ofertei atractive, capabile sa suscite cresterea solicitarilor de servicii turistice pe unitatea de sejur mediu. Enuntarea si transpunerea in practica a acestor obiective sunt impuse de importanta complexei problematici a strategiei de marketing de diferentiere a serviciilor, fiind cunoscut faptul ca, pe masura ce oferta de prestatii de servicii va fi mai diversificata si mai nuantata, din punct de vedere calitativ, cu atat se va diminua riscul de a dezamagi un turist si, prin urmare, se reduce si riscul de indepartare, in perioadele viitoare, a unei parti din clientela potentiala, intampinata in permanenta cu o oferta concurenta tot mai atractiva, la diversele destinatii turistice.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Tema 11. Aspecte legislative n turism Reglementri legislative n domeniul industriei turistice Obiectivele Ministerului Culturii i Turismului Atribuiile Ministerului Culturii i Turismului Utilizarea voucherului turistic Activitatea turoperatorilor i ageniilor de turism. Drepturi i obligaiuni Licenierea activitii de turism Suspendarea i retragerea Licenei de Turism n baza legii privind organizarea i desfurarea activitii turistice Structurile de primire turistic Drepturile i obligaiile turitilor Asigurarea de cltorie Protecia i securitatea turitilor Crearea i funcionarea zonelor turistice naionale Pregtirea profesional i perfecionarea cadrelor 1. Reglementri legislative n domeniul industriei turistice Activitatea turistic n Republica Moldova este reglementat n temeiul Legii cu privire la organizarea i desfurarea activitii turistice nr. 352-XVI din 24.11.2006, publicat n Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007. (Modificri prin Legea nr. 280 XVI din 14.12.2007, n vigoare din 30.05.2008 Monitorul Oficial 94-96 pag.68-71). Prezenta lege reglementeaz: raporturile juridice ce in de elaborarea i promovarea politicii de stat n domeniul turismului; organizarea i coordonarea activitii turistice i a activitii de ntreprinztor n domeniul turismului; formele de turism; crearea i activitatea zonelor turistice naionale; stabilete cerinele privind calitatea serviciilor turistice i asigurarea securitii turitilor; principiile de colaborare internaional n domeniul turismului. 2. Obiectivele Ministerului Culturii i Turismului a) dezvoltarea integrat, echilibrat i durabil a turismului intern i internaional; b) promovarea pe plan internaional a Republicii Moldova ca destinaie turistic; c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului n politica de dezvoltare general a rii; d) includerea n circuitul turistic internaional a patrimoniului turistic naional; e) aprarea drepturilor consumatorilor produsului turistic; g) asigurarea prestrii unor servicii turistice care s corespund standardelor internaionale; h) crearea unui climat investiional favorabil pentru atragerea investiiilor autohtone i strine n domeniul turismului. 3. Atribuiile Ministerului Culturii i Turismului a) elaboreaz i prezint Guvernului, spre aprobare, strategia i programele naionale n domeniul turismului i poart rspundere, n limita competenei sale, pentru implementarea acestora; b) coordoneaz cu autoritile administraiei publice centrale i locale, cu asociaiile obteti din domeniul turismului msurile privind realizarea strategiei i politicii de stat n domeniul turismului; c) elaboreaz i prezint Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltrii turismului i poart rspundere, n limita competenei sale, pentru implementarea acestora; d) efectueaz analize i pronosticuri privind dezvoltarea turismului n ar, furnizeaz, n limita competenei sale, informaii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioare;

e) reglementeaz activitatea turistic din ar prin elaborarea de acte normative, armonizate cu normele internaionale; f) organizeaz i monitorizeaz activitatea turistic n zonele turistice naionale; g) organizeaz i desfoar activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ar ce prezint interes att pentru turismul intern, ct i pentru cel internaional, organizeaz activiti expoziionale n domeniul turismului n ar i peste hotare; h) reprezint interesele statului n domeniul turismului n organismele internaionale i regionale, coordoneaz i monitorizeaz colaborarea Republicii Moldova cu Organizaia Mondial a Turismului i cu alte organisme internaionale din domeniu n conformitate cu legislaia; i) coordoneaz implementarea programelor de asisten tehnic acordat de Uniunea European, de Organizaia Mondial a Turismului i de alte organisme internaionale, precum i a programelor de integrare european n domeniul turismului; j) organizeaz inerea evidenei patrimoniului turistic, asigur valorificarea i protejarea acestuia n conformitate cu legislaia; k) avizeaz documentaia de urbanism privind zonele i staiunile turistice, precum i documentaia referitoare la construciile din domeniul turismului; l) examineaz petiiile consumatorilor referitoare la serviciile turistice, efectueaz controlul calitii serviciilor turistice prestate; m) elaboreaz i prezint Guvernului, spre aprobare, normele metodologice i criteriile de clasificare a structurilor de primire turistic i a agenilor economici din industria turismului, efectueaz clasificarea structurilor respective i exercit controlul asupra respectrii criteriilor de clasificare; n) elaboreaz norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprob i nregistreaz rutele turistice conform legislaiei; o) colaboreaz cu diverse asociaii i organizaii neguvernamentale n probleme ce in de domeniul turismului; p) acord asisten metodologic i informaional n probleme ce in de sfera turismului agenilor economici din industria turismului, asociaiilor obteti din domeniu, precum i autoritilor administraiei publice locale; q) organizeaz i supravegheaz activitatea editorial i de publicitate n domeniul turismului; r) organizeaz pregtirea i perfecionarea continu a cadrelor n domeniul turismului, coordoneaz activitatea Centrului Naional de Perfecionare a Cadrelor din Industria Turismului, aflat n subordine sa precum si alte institutii acreditate in conditiile legii; t) elaboreaz modelul contractului de servicii turistice i modelul voucherului turistic i le prezint Guvernului spre aprobare; u) gestioneaz Fondul special pentru promovarea i dezvoltarea turismului; v) monitorizeaz circulaia turistic; x) ine Registrul turismului; y) exercit alte atribuii stabilite de legislaie. 4. Utilizarea voucherului turistic Modelul contractului de activitate turistic, modelul voucherului turistic, instruciunea privind modul de completare a voucherului turistic, modelul de dare de seam privind utilizarea formularelor voucherelor turistice se elaboreaz de Ministerul Culturii i Turismului i se aprob de Guvern. Modelul unic al voucherului turistic va fi utilizat n baza i n conformitate cu contractele perfectate la: a) turismul receptor; b) turismul emitor; c) turismul intern; d) deservirea cu excursii. Voucherul aplicat la turismul receptor se utilizeaz la primirea i deservirea cetenilor strini pe teritoriul Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismul emitor se utilizeaz la

deservirea, n afara teritoriului Republicii Moldova, a cetenilor Republicii Moldova i a persoanelor care nu snt ceteni ai Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismul intern se utilizeaz la deservirea turitilor pe teritoriul republicii i la organizarea traseelor turistice (pedestre, ecvestre, cu traciune, cicliste, acvatice, cu transport etc.), inclusiv la rute pentru zile de odihn, precum i la organizarea odihnei la baze turistice, n campinguri, moteluri, indiferent de forma de proprietate i de amplasarea obiectivului de profil turistic (este vorba despre proprietatea amplasat peste hotarele Republicii Moldova). Voucherul turistic aplicat la deservirea cu excursii pe teritoriul Republicii Moldova se utilizeaz la organizarea excursiilor. Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup. La cltoria individual (excursie), voucherul se perfecteaz individual pentru fiecare persoan. La cltoria de familie (excursie) se perfecteaz un singur voucher turistic pentru ntreaga familie, cu indicarea tuturor membrilor familiei participani la cltorie. La cltoria n grup (excursie), voucherul se perfecteaz pe numele conductorului grupului de colaboratori ai unei ntreprinderi, instituii, organizaii, de studeni ai unei instituii, de sportivi ai unui club sau ai unei federaii, care ntreprind o cltorie comun, cu condiii strict planificate ce in de itinerar, durat, componen, calitate i preul egal al serviciilor. La voucherul pentru grup se anexeaz lista tuturor membrilor grupului, cu indicarea numrului de turiti, aplicndu-se tampila agentului economic care a eliberat voucherul. Cltoria se consider n grup dac acesta este format din cel puin 6 turiti. La dorin, fiecrui membru al grupului poate fi perfectat un voucher individual. La formarea de ctre agentul economic a unui grup mixt din clieni, care nu se refer la categoriile menionate anterior, sosii conform anunului pentru o cltorie concret pe un itinerar format n prealabil, fiecrui turist sau fiecrei familii de turiti i se perfecteaz un voucher individual sau pentru familie, voucherul fiind unicul document nsoitor al turistului, ce conine informaia despre numrul i calitatea serviciilor prestate. Voucherul se perfecteaz pentru toate tipurile de turism organizat, cu excepia cazurilor cnd grupuri de elevi pleac peste hotare n baza unei invitaii oficiale de participare la festiviti, concursuri, competiii etc., cheltuielile de cltorie fiind suportate de ctre organizatori. Voucherul servete drept temei pentru deservirea turitilor i este primit de orice agent economic care practic activitate de turism fr perceperea unei pli suplimentare. Toate decontrile reciproce pentru serviciile notificate n voucher se efectueaz ntre agenii economici de sine stttor, n conformitate cu actele legislative n vigoare. Agenii economici care practic activitate de turism, la perfectarea contractului cu parteneri strini, fac schimb de vouchere. La prezentarea voucherului partea primitoare este obligat s asigure nivelul adecvat de deservire, calitatea i componena serviciilor notificate n el, fr perceperea unor pli suplimentare. O plat suplimentar poate fi perceput n cazul n care turistului i-au fost prestate, la cererea sa, servicii suplimentare, neindicate n voucher. Agenii economici care presteaz servicii turistice primesc spre deservire voucherele eliberate de ctre ali ageni economici. Agenii economici care practic activitate de turism n Republica Moldova vor utiliza n activitatea lor, ca document de strict eviden, formulare tipizate ale voucherelor turistice, tiprite conform modelului aprobat de Guvern. Alte tipuri de vouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu snt valabile. Agenii economici titulari ai licenelor de turism snt obligai: a) s procure formularele tipizate ale voucherelor turistice la ntreprinderea de Stat Editura de Imprimate "Statistica"; b) s prezinte Ministerului Culturii i Turismului dri de seam trimestriale privind utilizarea formularelor voucherelor turistice pn la data de 25 a lunii imediat urmtoare trimestrului de gestiune. Agenii economici care practic activitate de turism utilizeaz voucherul la achitarea cu clientul, precum i la achitrile reciproce ntre agenii economici: transportatori, proprietarii locurilor de cazare, birourilor de excursii etc. Voucherul este compus din trei file de culoare diferit, care se autocopie.

La completarea formularului statistic privind circulaia turitilor nr.1-tur, agenii economici anexeaz o not explicativ privind volumul de vnzri al serviciilor turistice, ntru evitarea eronrii datelor statistice. Agentul economic care practic activitate de turism poart rspundere pentru corectitudinea i veridicitatea perfectrii, aplicrii, evidenei i pstrrii voucherelor. 5. Activitatea turoperatorilor i ageniilor de turism. Drepturi i obligaiuni Comercializarea serviciilor i pachetelor turistice pe teritoriul Republicii Moldova este efectuat de turoperatori i ageniile de turism n baza contractului de servicii turistice i a voucherului turistic, ca parte integrant a acestuia, n conformitate cu legislaia. Turoperatorii pot desfura urmtoarele activiti: a) contractarea de servicii turistice de la agenii economici care presteaz direct astfel de servicii (uniti de cazare, uniti de servire a mesei, ageni transportatori, uniti de prestare a serviciilor de agrement) i formarea de pachete turistice; b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul ageniilor de turism sau direct consumatorilor; c) rezervarea i comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole i pentru alte manifestri culturale; d) organizarea de congrese, conferine, ntruniri sportive i culturale, dac acestea implic prestarea serviciilor turistice. Ageniile de turism pot desfura urmtoarele activiti: a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori; b) comercializarea serviciilor proprii, precum i a serviciilor contractate de la alte agenii de turism liceniate; c) vnzarea serviciilor proprii altor agenii de turism; d) rezervarea i comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole i pentru alte manifestri culturale. Drepturile turoperatorilor i ageniilor de turism a) s presteze servicii turistice n conformitate cu legislaia; b) s reclame de la turiti i parteneri repararea prejudiciului cauzat de acetia; c) s beneficieze de asisten metodologic i informaional n domeniul turismului din partea Ministerului Culturii i Turismului; d) s participe la aciunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaie turistic i s fie inclui /incluse n cataloage, ghiduri i alte mijloace de lansare a ofertei turistice naionale; e) s fie inclui /incluse, la solicitare, n programele de pregtire profesional iniiate de Ministerul Culturii i Turismului; f) s beneficieze de nlesnirile acordate n condiiile legii; g) s creeze asociaii profesionale n conformitate cu legislaia. Obligaiile turoperatorilor i ageniilor de turism a) s obin de la Camera de Liceniere licena pentru activitate turistic ca turoperator sau agenie de turism; b) s asigure atragerea n ar a turitilor strini: turoperatorii minimum 100 de persoane anual, iar ageniile de turism minimum 50 de persoane anual, ncepnd cu al treilea an de activitate; c) s ncheie contracte de colaborare n exclusivitate cu structurile de primire turistic clasificate; d) s ncheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat i s elibereze vouchere turistice; e) s presteze n totalitate serviciile prevzute n contractul de servicii turistice;

f) s elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puin o rut turistic intern i s o asigure cu materiale ilustrativ-publicitare; g) s pun la dispoziia turitilor informaii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile consulare, drepturile i obligaiile turitilor, condiiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor i condiiile de renunare la servicii; h) s pun la dispoziia turitilor informaii complete i obiective privind ara de aflare temporar: legislaia acesteia, obiceiurile i tradiiile locale i alte particulariti, a cror cunoatere este necesar pentru cultivarea respectului fa de valorile culturale naionale; i) s repare prejudiciile cauzate turitilor n cazurile de nclcare a clauzelor contractului de servicii turistice; j) s ntocmeasc o list a serviciilor turistice i s o afieze la un loc accesibil; k) s pstreze confidenialitatea numelor i adreselor clienilor lor, cu excepiile prevzute de legislaie; l) s asigure exploatarea durabil i conservarea patrimoniului turistic, precum i protecia mediului; m) s prezinte organelor de statistic i Ministerului Culturii i Turismului dri de seam statistice i financiare n termenele stabilite prin lege. 6. Licenierea activitii de turism Pentru activitatea de tur-operator se stabilesc urmtoarele condiii de liceniere: a) activitate turistic de minimum 3 ani n Republica Moldova. Succesorului de drept care a dobndit recent personalitate juridic i se permite utilizarea mrcii comerciale nregistrate cu o vechime de minimum 3 ani; b) includerea obligatorie n statele de personal din cadrul direciei turism a ghidului turistic, autorizat n condiiile legii; c) oficiul va fi amplasat n imobile i ncperi nelocative la parter, mezanin, etajul unu sau alte nivele uor accesibile ale cldirilor cu destinaie public; d) produsele turistice oferite vor fi nsoite de cataloage proprii color, cu anexa de preuri, incluznd informaie despre tipurile de structuri de primire turistic cu funcii de cazare i de servire a mesei incluse n programul turistic; e) dispunerea de contracte de colaborare ncheiate cu ofertanii serviciilor turistice pentru rile de destinaie i pentru Republica Moldova: transport, cazare, alimentaie, agrement, servicii ale companiilor de asigurri; f) atragerea turitilor strini n Republica Moldova, ncepnd cu al treilea an de activitate, n numr de minimum 100 de persoane anual. Pentru activitatea ageniei de turism se stabilesc urmtoarele condiii de liceniere: a) oficiul va fi amplasat n imobile i ncperi nelocative la parter, mezanin, etajul unu sau alte nivele uor accesibile ale cldirilor cu destinaie public; b) dispunerea de contracte de colaborare ncheiate cu minimum un turoperator de pe teritoriul Republicii Moldova; c) atragerea turitilor strini n Republica Moldova, ncepnd cu al treilea an de activitate, n numr de minimum 50 de persoane anual. La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz documentele prevzute de Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor, precum i: a) copia de pe actul de proprietate sau de pe alt act prin care se confirm dreptul de posesie sau de folosin a spaiului respectiv; b) copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfecionare, emis de Centrul Naional de Perfecionare a Cadrelor din Industria Turismului sau de alte instituii acreditate n condiiile legii; c) schema de ncadrare a personalului.

7. Suspendarea i retragerea Licenei de Turism n baza legii privind organizarea i desfurarea activitii turistice Suspendarea licenei de turism Motiv pentru suspendarea licenei de turism poate servi comiterea urmtoarelor nclcri: nu a fost s asigurat atragerea n ar a turitilor strini: turoperatorii minimum 100 de persoane anual, iar ageniile de turism minimum 50 de persoane anual, ncepnd cu al treilea an de activitate; au fost ncheiate contracte de colaborare cu structurile de primire turistic neclasificate de Ministerul Culturii i Turismului; nu au fost prestate n totalitate serviciile prevzute n contractul de servicii turistice; nu a fost s asigurat exploatarea durabil i conservarea patrimoniului turistic, precum i protecia mediului; nu au fost prezentate organelor de statistic i Ministerului Culturii i Turismului dri de seam statistice i financiare n termenele stabilite prin lege. Retragerea licenei de turism Motiv pentru retragerea licenei de turism poate servi comiterea urmtoarelor nclcri: nu a fost ncheiat contractul de servicii turistice conform modelului aprobat i nu sa eliberat voucher turistic; nu au fost reparate prejudiciile cauzate turitilor n cazurile de nclcare a clauzelor contractului de servicii turistice; 8. Structurile de primire turistic Tipurile structurilor de primire turistic care pot funciona n Republica Moldova snt stabilite prin Normele metodologice i criteriile de clasificare a structurilor de primire turistic cu funcii de cazare i de servire a mesei, elaborate de Ministerul Culturii i Turismului i aprobate de Guvern. Structurile de primire turistic snt obligate s obin de la Ministerul Culturii i Turismului actul de clasificare. Clasificarea structurilor de primire turistic se efectueaz fr plat. n cazul nerespectrii criteriilor de clasificare, Ministerul Culturii i Turismului are dreptul, n temeiul actului de verificare, s declasifice structurile de primire turistic, s suspende aciunea actului de clasificare sau s-l anuleze. Declasificarea, suspendarea sau anularea actului de clasificare se efectueaz de ctre Ministerul Culturii i Turismului n conformitate cu prevederile stipulate mai jos: Structura de primire turistic este obligat s respecte, pe toat perioada de funcionare, criteriile ce au stat la baza clasificrii. Ministerul Culturii i Turismului va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza clasificrii structurii. n cazul n care, dup obinerea de ctre titular a actului de clasificare, se va constata nendeplinirea unor condiii importante prevzute pentru eliberarea actului de clasificare, Ministerul Culturii i Turismului nu-i va putea anula actul de clasificare, dar i va notifica neregularitile constatate, modul de remediere a tuturor deficienelor identificate, termenul n care titularul trebuie s respecte aceast obligaie i care nu poate fi mai mic de 30 de zile. Ministerul Culturii i Turismului va anula actul de clasificare prin care se permite desfurarea activitilor prevzute de prezenta lege dac va constata o grav atingere interesului public, securitii naionale, ordinii sau sntii publice ce nu poate fi remediat sau dac deficienele identificate nu au fost remediate n termenul stabilit. Procedura de declasificare se aplic de ctre Ministerul Culturii i Turismului n cazul n care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Pentru a-i prelungi

activitatea, structura declasificat este obligat s obin un nou act de clasificare pentru categoria la care a fost declasificat. Structura i va putea relua activitatea doar dup lichidarea cauzelor ce au condus la retragerea actului de clasificare. Ministerul Culturii i Turismului, n termen de 10 zile, va ntiina structura, autoritatea administraiei publice locale i Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre decizia de declasificare, de retragere sau de anulare a actului de clasificare. Procedura de eliberare a actelor de clasificare a structurilor de primire turistic (1) Agenii economici care solicit clasificarea structurii de primire turistic prezint la Ministerul Culturii i Turismului urmtoarele documente: a) cerere; b) copie de pe certificatul de nregistrare a agentului economic; c) copie de pe autorizaia de funcionare, emis de autoritile administraiei publice locale; d) schia privind amplasarea structurii de primire turistic, conform cerinelor stabilite de Guvern; e) structura, amplasarea i nominalizarea camerelor, respectiv a spaiilor de servire a mesei, conform cerinelor stabilite de Guvern; f) fia privind ncadrarea nominal a spaiilor de cazare sau de servire a mesei pe categorii, conform modelului stabilit de Guvern; g) schema de ncadrare a personalului; h) copia de pe certificatul de absolvire a cursurilor de perfecionare profesional din cadrul Centrului Naional de Perfecionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor instituii n domeniu acreditate n condiiile legii. (2) Ministerul Culturii i Turismului examineaz documentele prezentate i verific respectarea criteriilor minime de clasificare la faa locului, n prezena reprezentantului structurii, ntocmind nota de verificare, conform modelului stabilit de Guvern, n dou exemplare. Un exemplar al notei se transmite solicitantului de clasificare. (3) Ministerul Culturii i Turismului, n termen de 10 zile de la data primirii setului complet de documente specificate la alin.(1), va adopta decizia privind acordarea sau neacordarea categoriei sau va propune efectuarea unor modificri n dotri i servicii pentru acordarea sau meninerea categoriei solicitate de ctre structur. Actul de clasificare se consider acordat sau, dup caz, reconfirmat dac Ministerul Culturii i Turismului nu rspunde solicitantului n termenul prevzut de prezentul alineat. (4) Pentru confirmarea categoriei acordate, Ministerul Culturii i Turismului, n termen de 10 zile de la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va elibera actul de clasificare conform modelului stabilit de Guvern. (5) Dup expirarea termenului stabilit la alin.(3) i (4) pentru acordarea categoriei i n lipsa unei comunicri scrise din partea Ministerului Culturii i Turismului, solicitantul poate desfura activitatea pentru care a solicitat actul de clasificare. (6) n cazul n care constat neregulariti n documentele depuse, Ministerul Culturii i Turismului va notifica acest fapt solicitantului actului de clasificare cu cel puin 5 zile nainte de expirarea termenului prevzut la alin. (3) pentru emiterea actului de clasificare. Ministerul Culturii i Turismului va preciza, totodat, i modul de remediere a neregularitilor constatate. (7) Structurii i se acord categoria n care se ncadreaz toate spaiile ei. Pentru spaiile de cazare sau de servire a mesei, care se ncadreaz la o categorie mai superioar dect cea a structurii, va fi emis o anex la actul de clasificare, conform modelului stabilit de Guvern, cu meniunea categoriei respective a fiecrui spaiu. (8) n termen de 30 de zile de la data eliberrii actului de clasificare, structurile de primire turistic cu funcii de cazare i de servire a mesei snt obligate s dein i s afieze placheta, cu nscrierea categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.

(9) Termenul de valabilitate a actului de clasificare este de 2 ani. Structura de primire turistic se va adresa Ministerului Culturii i Turismului pentru reconfirmarea actului cu cel puin 10 zile nainte de expirarea termenului de valabilitate. (10) Actul de clasificare se afieaz la un loc vizibil pentru toi clienii structurii. n cazul pierderii sau deteriorrii actului de clasificare, agentul economic este obligat s solicite Ministerului Culturii i Turismului un duplicat al acestuia. (11) n cazul modificrii dotrilor i serviciilor sau n cazul expirrii termenului de valabilitate a actului de clasificare, structura este obligat s solicite o nou clasificare n termen de 10 zile de la apariia modificrilor sau pn la expirarea termenului de valabilitate. 9. Drepturile i obligaiile turitilor n conformitate cu Legea cu privire la organizarea i desfurarea activitii turistice turitii dispun de urmtoarele drepturi: a) la totalitatea serviciilor prevzute n contractul de servicii turistice; b) la securitate personal, la protecia vieii i sntii; c) la aprarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice; d) la asisten medical n conformitate cu prevederile asigurrii de cltorie; e) la nlturarea imediat a nclcrii clauzelor contractului de servicii turistice, nclcare depistat n timpul cltoriei; f) la repararea prejudiciului material i moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice; g) la informaii privind licena agentului economic; h) la acces liber n obiectivele turistice pentru vizitarea i folosirea crora nu snt stabilite restricii legale; i) la informaii complete i obiective privind ara de aflare temporar: legislaia acesteia, obiceiurile i tradiiile locale i alte particulariti, a cror cunoatere este necesar pentru cultivarea respectului fa de valorile culturale naionale. n conformitate cu Legea cu privire la organizarea i desfurarea activitii turistice turitii dispun de urmtoarele obligaiuni: a) s respecte clauzele contractului de servicii turistice; b) s respecte legislaia rii de aflare temporar, obiceiurile i tradiiile locale; c) s respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat i termenul de edere legal; d) s repare toate prejudiciile aduse agentului economic n cazul nclcrii clauzelor contractului de servicii turistice; e) s repare prejudiciile aduse rii de aflare temporar; f) s respecte normele de protejare a patrimoniului turistic i a mediului n locul vizitat. 10. Asigurarea de cltorie Asigurarea de cltorie a turitilor este obligatorie i se efectueaz de ctre agenii economici din industria turismului prin ncheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate s efectueze acest gen de asigurare. Cheltuielile pentru asigurare snt incluse n preul pachetului turistic. Asigurarea de cltorie trebuie s prevad acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asisten medical turistului n locul de aflare temporar. 11. Protecia i securitatea turitilor Protecia i securitatea turitilor pe teritoriul Republicii Moldova snt garantate de stat. Protecia i salvarea turitilor care s-au confruntat cu situaii excepionale se efectueaz de subdiviziunile specializate ale Departamentului situaii excepionale al Ministerului Afacerilor Interne.

n scopul asigurrii securitii turitilor, agenii economici din industria turismului snt obligai: a) s informeze turitii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta n timpul cltoriei; b) s asigure turitii cu echipamentul i inventarul necesar pentru forma de turism practicat; c) s asigure acordarea asistenei medicale de urgen persoanelor accidentate n timpul cltoriei; d) s informeze operativ autoritile administraiei publice locale i persoanele interesate despre situaiile excepionale cu care s-au confruntat turitii i despre persoanele disprute. n cazul situaiilor excepionale, statul ntreprinde msuri de protecie a turitilor ceteni ai Republicii Moldova aflai n strintate, inclusiv evacuarea acestora din ara de aflare temporar. 12. Crearea i funcionarea zonelor turistice naionale n scopul dezvoltrii turismului intern i receptor, n Republica Moldova, prin atragerea investiiilor autohtone i strine, se creeaz, pe o durat de 50 de ani, zone turistice naionale, denumite n continuare zone. Zonele snt create, la propunerea Guvernului, prin lege organic care le delimiteaz convenional hotarele i le stabilete direciile prioritare de activitate, condiiile i particularitile de funcionare. Crearea zonei se consider lucrare pentru cauz de utilitate public de interes naional. Crearea zonei se va baza pe urmtoarele criterii principale: a) geografic; b) de atractivitate peisagistic; c) de structur, volum, concentrare i valoare a resurselor turistice; d) de funcionalitate pentru turism. Iniiatori ai crerii zonei pot fi autoritile administraiei publice centrale i locale, agenii economici i diverse instituii interesate. Iniiatorii crerii zonei vor prezenta Ministerului Culturii i Turismului: a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei; b) proiectul planului de amenajare a zonei. Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie s includ: a) delimitarea hotarelor zonei; b) caracteristica potenialului turistic al zonei; c) fundamentarea etapelor i termenelor de creare a zonei; d) volumul investiiilor necesare; e) oportunitatea (raionalitatea) i eficacitatea crerii zonei. n cazul n care propunerea privind crearea zonei va fi considerat oportun i va fi acceptat, Ministerul Culturii i Turismului va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv. Zona se consider creat dup intrarea n vigoare a legii corespunztoare. Dup crearea zonei i delimitarea n natur a hotarelor ei, terenurile proprietate public ale unitii administrativ-teritoriale, aflate n perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, n proprietatea public a statului, n modul stabilit de lege, i trec n gestiunea Ministerului Culturii i Turismului. n cazul n care crearea infrastructurii n zon va necesita traversarea unor terenuri aflate n proprietate privat, statul va rscumpra aceste terenuri n modul stabilit de lege. Crearea i amenajarea infrastructurii generale (ci de acces, reele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu ap i de canalizare) pn la hotarele zonei se efectueaz din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat. 1. Pregtirea profesional i perfecionarea cadrelor Pregtirea profesional n domeniul turismului se realizeaz de instituiile de nvmnt secundar profesional, mediu de specialitate, superior, de formare profesional continu specializate, de stat i private, acreditate n condiiile legii.

Perfecionarea personalului din industria turismului se realizeaz la cursuri specializate, n baza programelor avizate de Ministerul Educaiei i Tineretului i aprobate de Ministerul Culturii i Turismului. Perfecionarea i specializarea profesional a personalului angajat n industria turismului snt efectuate, n condiiile legii, de Centrul Naional de Perfecionare a Cadrelor din Industria Turismului, precum i de alte instituii acreditate. Personalul ncadrat n industria turistic (turoperatori, agenii de turism, structuri cu funcii de cazare i de servire a mesei), cu excepia funciilor de jurist, contabil, personalului tehnic i de deservire, este obligat, o dat la 3 ani, s absolve cursurile de perfecionare profesional din cadrul Centrului Naional de Perfecionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor instituii n domeniu acreditate n condiiile legii. Deintorii diplomelor de studii superioare/medii de specialitate n domeniul turismului vor activa n industria turismului, n baza diplomelor de studii, n decurs de 3 ani dup ncheierea studiilor, cu perfecionarea profesional ulterioar o dat la 3 ani. Absolvenii cursurilor de perfecionare profesional care pretind la funcia de director de turoperator, de agenie de turism, de structur de primire turistic cu funcii de cazare i de servire a mesei, pentru obinerea certificatului respectiv vor prezenta documentele ce atest vechimea n munc n industria turismului de cel puin 2 ani. Criteriul "vechimea n munc n industria turismului" nu este obligatoriu pentru persoanele care activeaz n structurile de primire turistic cu funcii de cazare i de servire a mesei: pensiune agroturistic, vil turistic, bungalou, camping, sat de vacan, tabr de vacan, pensiune turistic, apartament sau camer de nchiriat n locuine familiale i motel. Pentru conductorii de turoperator, de agenie de turism i de hotele care activeaz n mediul rural i n centrele raionale, vechimea n munc pentru obinerea certificatului de perfecionare profesional se reduce cu 50%. Tema Nr.12 Tehnica comunicarii 12.1 Noiuni generale despre comunicare 12.2 Bariere n comunicare 12.3 Ascultare activ 12.4Formularea de ntrebri eficiente 12.5FEED-BACK 12.6Tehnici de convingere. Formule de limbaj. Tipuri de clieni 12.7 Comportament professional 12.8 Customer care. Relaii cu clienii 12.9 Plngerile 12.1 Noiuni generale despre comunicare De-a lungul timpului s-au incercat multiple definiri ale comunicarii, de la simpla aducere la cunostinta, informare, contacte verbale in interiorul unui grup, prezentare ce favorizeaza un schimb de idei spirituale pana la schimbul de informatii printr-un sistem comun de simboluri. Comunicarea este un proces de transmitere a informaiilor, sub forma mesajelor simbolice, ntre dou sau mai multe persoane, unele cu statut de emitor, altele cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice (O. Nicolescu i I. Verboncu, 1997, p. 464). Cel mai simplu model de comunicare (schema lui Laswell) cuprinde emitor, receptor, canal de comunicare i mesaj. Acest model reflect concepia colii relaiilor umane (behaviorism), adic schema stimul-rspuns: cine ? ce zice ? prin ce mijloace ? cui ? i cu ce efecte ? Un episod de comunicare consta n sursa - emitatorul - care codifica si transmite mesaje pe un canal, destinatarul receptorul - care primeste mesajul, il decodifica si raspunde intr-un anumit mod. Conexiunea inversa sau feedback-ul este raspunsul receptorului directionat inapoi

catre emitator. Pentru transmitere, se utilizeaza un canal de comunicare scris, oral sau ideografic. Sensul comunicarii este in linii generale dat de identitatea dintre mesajul transmis (codificat) si mesajul perceput (decodificat) Codificarea este operatiunea prin care cel care transmite mesajul isi transpune ideile in seturi de simboluri, pe care le reda prin limbaj.Simbolurile contin informatia sau mesajul. Decodificarea este procesul prin care receptorul interpreteaza mesajul primit.Feedback-ul este ultimul pas, care are rolul de a inchide comunicarea. Tipuri de codificari Sa ne imaginam o paradigma a sistemului de comunicare. Individul, fie in postura de emitator fie in cea de receptor, localizeaza informatia pe care o clasifica si o inmagazineaza pentru folosinta ulterioara categorizare; o data memorate, datele sunt interpretate, primesc sensuri noi, sunt adica conceptualizate; noile sensuri conduc catre noi modalitati de exprimarea a continutului simbolizare; noile simboluri sunt adaptate la un context social selectat anterior organizarea; ulterior urmeaza transmiterea mesajului intr-o forma fizica operationalizarea. Indiferent daca actul de comunicare are ca scop intelegerea, influentarea, consolidarea sau transmiterea, procesul ramane in linii mari acelasi. Procesele componente: perceptia, memorarea si stocarea informatiilor categorizarea interpretarea informatiilor conceptualizarea selectarea, alegerea simbolurilor pentru exprimare simbolizarea adaptarea mesajului (inainte de transmitere) la contextul social - organizarea modul in care se transmite mesajul operationalizarea COMUNICARE NON VERBAL Cercetarile arata ca ponderea cea mai mare in impactul pe care un mesaj il are consta in partea sa non-verbala. Altfel spus, e chiar mai important cum transmit un mesaj, decat continutul in sine, decat ce transmit.Procesul complex al comunicarii non-verbale, acel cumul ce constitutie cum spunem lucrurile, cum livram mesajele noastre catre ceilalti se refera la: gestica, mimica, postura, proximitate.Studiile arata ca reactiile corpului nostru sunt universale, cu foarte mici diferente. Diferentele reale constau in interpretarea acestora, in functie de obiceiurile culturale sau traditii. E adevarat ca un chinez de exemplu, se va exprima mai putin expansiv decat un occidental sau un european, datorita educatiei primite.O alta mentiune, inainte de interpretarea detaliata a componentelor non verbale se refera la contextualizare. Exemplu: Gestul de inchidere din prima imagine nu mai semnifica inchidere in a doua, unde persoana in mod evident are aceasta postura din cauza frigului.

2. 3. 4. 5. 6.

De aceea, poate parea important sa controlam comunicarea non verbala, insa acest lucru este foarte dificil pe o perioada mai mare de 10 secunde. Corpul are reactiile lui proprii la tensiuni create intre ceea ce gandim si ceea ce spunem, mai ales cand cele doua nu coincid. Corpul nu stie sa minta. Ce putem face este sa spunem ceea ce gandim si mesajul va avea un impact garantat. Cand ceea ce gandim este in acord cu ceea ce spunem, limbajul nostru non verbal ne va sustine fara eforturi. Distana n comunicare Zona personal (46 122 cm) Corespunde distanei normale la care doi oameni converseaza pe strad sau ntr-o ncpere mare. Regula:daca partenerul se retrage sau face gesturi de distanare, fii sigur c ai ptruns ptruns n spaiul su personal; Zona social (1,23 - 3.5 m) Este spaiul rezervat contactelor sociale,negocierilor, vnzrilor, relaiilor profesionale, vnzrilor, relaiilor profesionale. Zona public (peste 3.5m) Este spaiul n care comunicarea i relatia i pierd caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial, formal, ritual. 12.2 Bariere n comunicare Blocajul intreruperea totala a comunicarii datorita unor factori strict obiectivi (probleme tehnice care apar pe canalul de comunicare) sau subiectivi (considerarea celeilalte persoane ca fiind inabordabila). Bruiajul perturbare partiala si tranzitorie care poate fi voluntara sau involuntara. Se poate datora unor cauze obiective sau subiective. Filtrarea transmiterea si receptionarea doar a unei anumite cantitati de informatii. Filtrarea este intotdeauna voluntara. Distorsiunea informatiei degradarea involuntara a mesajului in cursul transmiterii lui. Se produce cand informatia trece prin mai multe verigi. O alta clasificare imparte barierele in: bariere externe: Fizice: deficiente verbale, acustice, amplasamet, lumina, temperatura, ora din zi, durata intalnirii,etc Semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, etc bariere interne: Implicarea pozitiva: Suntem dispusi sa ascultam mai bine o persoana placuta. De asemenea putem asocia emitatorul cu o persoana pe care o pretuim si sa nu analizam foarte atent informatia primita. In ambele cazuri mesajul poate fi perceput pozitiv chiar si cand nu este cazul. Implicarea negativa: Sunt situatii in care putem judeca persoana care transmite mesajul dupa o actiune sau un comportament pe care l-am observat sau putem sa o asociem cu un personaj care ne displace. In acest caz suntem influentati in mod negativ atunci cand interpretam mesajul primit. Tracul: Sunt situatii in care suntem preocupati de ceea ce vom spune incat nu auzim ceea ce doreste sa ne comunice emitatorul. Se intampla mai ale atunci cand suntem intr-un grup mai mare. Agenda ascunsa: Sunt situatii in care suntem cu gandul in alta parte ceea ce ne impiedica sa percepem mesajul trimis de emitator. Lumi imaginare: Sunt situatii in care avem propria noastra interpretare asupra lucrurilor si a

ideilor pe care incercam sa le protejam. De aceea nu intodeauna suntem dispusi sa ascultam mesaje care vin in contradictie cu interpretararile noastre. Factorii care distorsioneaza calitatea mesajului au fost numiti zgomot. Factorii de distorsiune pot interveni in oricare faza a procesului comunicarii: in prima etapa, respectiv in formularea mesajului, in transmiterea lui, in interpretare sau in contextul comunicarii. 12.3 Ascultare activ Metode de ascultare activa Poate parea paradoxal, insa cea mai importanta parte a comunicarii este ascultarea. Ascultarea activ implic atitudinea prin care ari c eti interesat, dai rspunsuri potrivite, acorzi atenie ambelor laturi ale discuiei i opiniilor interlocutorului. Exista doua coordonate pe care se manifesta ascultarea activa: Atitudine non verbala, paraverbala, interioara foloseti contactul vizual te asiguri c tonul vocii tale denot interes. Inclini usor capul in partea stanga. Folosesti gesturi aprobatoare (inclinari usoare ale capului) Te apleci usor in fata, spreinterlocutor Te concentrezi asupra celor spuse de interlocutor, alungand alte ganduri Atitudine verbala NU i ntrerupe interlocutorul NU continua frazele neterminate ale interlocutorului. NU i petrece timpul de ascultare formulnd urmatoarea ntrebare. NU te aga de aspectele lipsite de importan ale discuiei, neglijnd esenialul. Confirmare Repetitie Verbal Inteleg, Aha, Interesant Citat direct din ce a spus interlocutorul Rezumat Daca am inteles bine . cand v-ati intors ati gasit casa incuiata ?

Parafraza

Interlocutor: Am fost la primarie si mi-am depus dosarul Eu: Inteleg ca s-a inregistrat dosarul

Tipuri de ascultare activa Tipuri Atent Ideea de baza Se folosesc mesaje non verbale pentru a arata atentia captata asupra vorbitorului Folosirea de cuvinte neutre care nu exprima nici acordul nici dezacordul cu vorbitorul Scop A manifesta interes fata de vorbitor si mesajul sau Exemple Priviri, inclinari ale capului cu sens afirmativ-aprobator, pozitionarea cu fata catre vorbitor Inteleg, Interesant Aha,

Neutru

Repetativ

Rezumativ

Incurajarea vorbitorului sa continue sa vorbeasca, fara a interveni Repetarea afirmativa a Dovedeste ca intregii sau ultimei parti ascultatorul e foarte din propozitia finala a atent. Ajuta vorbitorul vorbitorului sa nu isi piarda sirul gandirii Strangerea ideilor si Punct de control sentimentelor afirmate si pentru discutii reafirmarea lor drept viitoare. concluzii Raspuns in ceea ce priveste continutul si parererile vorbitorului, exprimat in cuvintele ascultate

Orice citat direct din ceea ce a spus vorbitorul

Parafraza

Intrebari

Catre cine ? ce ? cand ?

daca am inteles bine .... Acestea sunt ideile de baza la care v-ati referit ? Arata ca ati inteles 1. Am fost la atat ce a spus cat si primarie si mi-am ce a simtit vorbitorul depus dosarul 2. Inteleg ca nu mai aveti probleme legate de inregistrarea dosarului Pentru a obtine La ce institutie v-ati informatii adresat ? ce suplimentare. Ajuta probleme ati vorbitorul sa intampinat ? Cu ce cerceteze toate va putem ajuta ? aspectele problemei respective

Atentia si mecanismele acesteia trucuri pentru maximizarea atentiei Creierul este in asa fel construit, incat atunci cand vorbim cu cineva si in special atunci cand ascultam, gandurile noastre pot fi in cel putin 4 directii diferite. Oare am hranit pisica ? Am inchis usa ? Ce tematici sa mai adaug in proiectul pentru doctorat ? Pana la 3 am termen sa predau bugetul

1. 2. 3. 4.

Mai mult, dupa 10 minute de prezentare oral, interlocutorul a auzit, neles, evaluat i reinut doar jumtate din ce s-a vorbit. Dup 48 ore acestea se reduc la 25%. Ce putem face ? Alterna tonalitate pe care vorbim. George Calinescu, in prelegerile sale, era renumit pentru felul cum capta atentia studentilor, schimband brusc volumul vocii. Pune intrebari audientei, transformand astfel monologul in dialog interactiv. Capta privirea interlocutorului. Daca e vorba de o audienta marita, atunci e indicat sa ii priviti pe toti, pe rand, in ochi. Alterna rolurile vorbitorul sa devina ascultator si invers.

12.4 Formularea de ntrebri eficiente Modelul preciziei ntrebarile sunt inima oricarei comunicari. Ele pot fi folosite pentru multiple motive: culegerea informatiilor, explorarea sentimentelor si atitudinilor, observarea stilului, metodei de a raspunde a interlocutorului, provocarea reflectiilor si discutiilor ulterioare, sustinerea unei persoane de a se gndi la o anumita proplema, clarificarea unei anumite probleme. Tipuri de ntrebari si utilitatea lor Intrebarile recomandate sunt acelea care lasa loc liber unui raspuns amplu. Dintr-un raspuns amplu afli de cele mai multe ori mai multe informatii decat ai anticipat. Acestea se numesc intrebari deschise: " Ce / Cat / Unde / Cum...?" Mai putin recomandate sunt intrebarile inchise, acele intrebari care restrictioneaza raspunsul la variantele da / nu: Ai terminat scoala ? , Ai peste 30 de ani ? Asemenea intrebari sunt utile in general in cadrul chestionarelor sau sondajelor de opinie. Intrebarile contra indicate sunt acele intrebari care nu genereaza raspunsurile dorite sau produc efecte negative in ascultator: Cand ati terminat liceul, ce calificare aveti, facultate ati urmat, in ce an si ce experienta aveti dupa? In acest caz dezavantajul este al celui care intreaba, pentru ca respondentul are libertatea sa aleaga la care anume dintre intrebari va raspunde, lasand astfel intrebari fara raspuns, poate chiar dintre cele de o importanta maxima. Recomandat este sa selectam intrebarile importante pentru noi si sa le punem pe rand. Intrebari Nu te deranjeaza sa ramai peste program, nu? Manipulative N-ar fi mai bine daca Nu-I asa ca iti place sa lucrezi la acest proiect ? Acest tip de intrebari directioneaza raspunsul. Intrebari Justificative DE CE ? Cu acest tip de intrebari pozitionezi interlocutorul intr-o postura defensiva iar efectul asupra acestuia este iritant, periclitand comunicarea.

Intrebari de Precizie

Interlocutor: Se spune ca medicamentul vostru e prost Eu: Cine anume spune ?

In Programarea Neuro Lingvistica acest tip de intrebari apartin modelului preciziei. Sunt utile in preluarea controlului unei discutii si atunci cand se vrea aducerea discutiei la date concrete. Atentie la tonalitate, caci asemenea intrebari pot fi percepute ca deranjante Pentru a intelege ceva ce nu ne este clar, cel mai bine este sa pui intrebari. Realitatea este ca nu intotdeauna este usor sa pui intrebarea potrivita, mai ales cand nu stii exact ce cauti. Metamodelul a definit citeva categorii de cuvinte care ne semnaleaza ca interlocutorul nostru nu ne comunica precis gandurile sale, fie pentru ca este el insusi confuz sau pentru ca nu vrea in mod deliberat. Aceste categorii sunt: cuvinte universale, obligatii, verbe, nume, comparative. Fiecarei categorii ii corespunde cel putin o intrebare de precizie, de clarificare. Cuvinte universale toti, nimeni, intotdeauna, niciodata Tinerii de astazi nu au chef de munca (se subintelege: toti, niciodata). Pentru a incepe o activitate este nevoie de mult capital (se subintelege- intotdeauna). Toti scotienii sunt avari Intrebari de precizie: Chiar toti? intr-adevar intotdeauna? Chiar nimeni? Cuvinte care reflecta obligatii trebuie, nu trebuie, nu se poate, necesita, este nevoie, plus expresii echivalente. De fiecare data cind auzim aceste cuvinte, avem in fata o obligatie sau limitare care poate sa fie adevarata sau nu. Indiferent de context, aceste cuvinte creaza reactii subconstiente de revolta si adversitate. Reactiile cele mai intalnite vor fi intrebarile De ce? care servesc doar la a produce justificari, rationalizari, exemple de cazuri precedente sau regulamente. in schimb, intrebarile pot fi: Chiar trebuie ? Ce s-ar intampla daca n-as face-o? Cine sau ce ma determina sau ma impiedica? Cine o zice? Verbe incerte Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine (nu se intelege daca e vroba de un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile casei). Intrebare: Cum anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere? Anul acesta vom bate concurenta! (poate sa insemne ca vrem sa marim cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor concurente). Intrebare: Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?. Comparative mai bun, mai rau, prea mult, prea putin Este mai bine sa faci asa. Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla. Acest obiect e prea scump. Inveti prea putin.

Intrebare: Mai bun Fata de ce anume?, Mai rau in comparatie cu ce ? Prea scump raportat la ce ? Reluam avertismentul referitor la tonalitatea pe care sunt puse aceste intrebari. Evitati sa puneti aceste intrebari ton agresiv, daca nu vreti sa atacati deliberat interlocutorul. Sunt intrebari incomode, care este recomandat sa fie puse atunci cand vi se pare intr-adevar necesar sa identificati mai bine problema sau gandul interlocutorului, sau sa elaborati solutii creative. 12.5 FEED-BACK Ce este feedback-ul ? Feedback inseamna a descrie unei persoane comportamentul acesteia si ce emotie a trezit acest comportament persoanei care da feedback-ul. Feedback Ideea devine mesaj

Transmitatorul are o idee

Receptorul reactioneaza si furnizeaza feedback

Receptorul primeste mesajul

Caracteristicile feedback-ului: SPECIFIC DESCRIPTIV CADOU si nu general evaluativ descarcare nervoasa

Mentioneaza interpretarile vorbitorului

faptele, nu sau asteptarile

Afirmatiile tale contin multe idei discutabile despre rolul femeilor si NU Esti misogin

E Descriptiv, NU Evaluativ

Parerea ta este ca echipa comunica greu si NU Esti un manager prost, de-aia nu lucram bine

E Specific, Concret

Cand tu ai spus ca echipa noastra e un dezastru, eu am simtit ca

Primirea feedback-ului ne da posibilitatea sa schimbam si sa modificam ceea ce facem si modul in care actionam. Feedback-ul are ca scop schimbarea de comportamente. Dupa ce se primeste feedback este recomandat ca persoana: sa se gandeasca la ce a spus interlocutorul despre comportamentul sau sa se gandeasca la ceea ce vrea sa schimbe. Oferirea feedback-ului ii ajuta pe oameni: sa fie mai atenti la ceea ce fac si modul in care actioneaza, sa invete, sa se dezvolte si sa evolueze. Un feedback eficient: Ne ajuta sa constientizam ceea ce facem si modul in care actionam. Ne ofera posibilitatea de a ne schimba comportamentul. E bine sa fie oferit intr-un mod delicat si suportiv. Cand oferi un Feedback e bine sa reflectezi: Cum o va ajuta pe aceasta persoana sa invete, sa progreseze, ceea ce ii spun acum? Mesaje de tip EU Scop: De a-mi asuma responsabilitatea pentru afirmatiile si sentimentele mele. A comunica mai indeaproape cu ceilalti, a informa pe ceilalti despre pozitia mea. Strategie: A incepe afirmatia cu Eu .... (As dori, Sunt preocupat de ...). Strategii ineficiente: A folosi termeni vagi ca noi sau unii.

12.6

Tehnici de convingere. Formule de limbaj. Tipuri de clieni Formule lingvistice pozitive care incurajeaza comunicarea (limbaj pozitiv) Studiile au aratat ca cea mai pregnant caracteristic a oamenilor care folosesc fora limbajului pozitiv este aceea c proiecteaz ateptri pozitive, att n ceea ce-i privete, ct si n privina celorlali. Dar este oare suficient s stam retrasi ntr-un colt si s gandim pozitiv ? va produce acest lucru o schimbare ? Sunt sanse mari ca schimbarea sa apara atunci cand interactionam cu ceilali ntr-un mod pozitiv. Pe lng a gndi pozitiv, este important s vorbii pozitiv. Atunci cand folosesti un limbaj pozitiv transmiti mesaje variate, dar toate pozitive:

Imi asum responsabilitatea Ma simt suparat(a) atunci cand ....

Si nu

Ma superi cand ... E un produs bun, dar scump Nu e practic, n-o s mearg niciodat

Incurajez cooperarea, aplanez conflictele E un produs bun si scump Si nu Stimulez fluxul de idei la ceilalti E o abordare neobinuit, haidei vedem unde ne duce Si nu

Acelasi efect pozitiv, de incurajare a comunicarii, de castigare a cooperarii si simpatiei celorlalti il generam prin folosirea unui minim control de limbaj si atentie catre ceilalti. SPUNE: persoanelor pe NUME; in cazul in care am uitat numele, este permis si nu creaza iritare, sa intrebam din nou persoana: Imi cer scuze, imi puteti repeta numele dvs. ? MULTUMESC de cat de multe ori este nevoie pentru ca nu, nimeni nu ghiceste ca apreciezi ce au facut tendinta inconstienta a fiecaruia dintre noi este catre presupuneri agresive IMI PARE RAU daca ai gresit dezamorsezi pornirile emotionale, eviti confruntarile si intaresti respectul celorlalti pentru caracterul tau; de preferat sa fie urmat de alternative pentru rezolvarea situatiei, indiferent ca este sau nu vina celui care spune Formule lingvistice cu efecte negative Expresii din familia "negarea negativului". Stergeti din vocabularul propriu toate expresiile prin care se neaga ceva. Motivul? Chiar daca la nivelul constientului cel care va asculta va intelege perfect, la nivelul subconstientului creierul nu intelege negarea si se va forma chiar imaginea pe care nu o vreti! Exemplu: daca spui "Nici o problema" - subconstientul celor care va asculta va retine existenta unei probleme ! daca spui "Nu va ingrijorati" - se va intelege ca exista niste motive de ingrijorare ! 269

daca spui "Nu-i grav" - se va intelege tocmai ca e grav... De exemplu: in loc de: "Nu va suparati...", spuneti "Fiti amabil..." (Apropo de aceasta expresie tipica - "Nu va suparati..." - nu cumva ea se leaga strans de faptul ca unii au draci de dimineata pana seara?) "Voi incerca". A spune "O sa incerc" sau ceva asemanator inseamna, evident, a pregati terenul pentru a putea spune mai tarziu "Am incercat, dar nu a fost posibil". Verbul "a incerca" nu creeaza deloc incredere si-i da imediat de banuit clientului. (Ganditi-va la un medic chirurg care va anunta: "Voi incerca sa fac operatia.") Daca rezultatul pe care-l va aduce produsul/serviciul vostru nu este garantat, este mult mai profesionist sa spuneti ceva de genul: "Statisticile noastre arata ca produsul nostru este eficient in 80% din cazuri". "Nu sunt sigur". Cum sa convingeti un client atata timp cat voi insiva nu sunteti convinsi (si lasati si sa se vada lucrul acesta)? Daca va aflati in dificultate cand trebuie sa raspundeti la o intrebare, iata o alternativa: "Intrebarea dvs. e foarte interesanta si, desigur, specialistii nostri va pot explica totul in amanunt. Dati-mi cateva minute (ore, zile) ca sa obtin un raspuns cat mai exact". "Ca sa fiu sincer..." ("Daca tot trebuie sa spunem adevarul...", "Vorbind serios..."). Ce santelegem? Ca pana acum s-a glumit ori s-au spus minciuni? Stiu ca este o expresie care subliniaza mesajul unei fraze, dar, departe de a linisti clientul, ea va mari neincrederea. La fel, declaratiile de genul "Pe onoarea mea" nu fac decat sa declanseze suspiciuni. Onoarea se demonstreaza cu fapte, nu cu declaratii. Inlocuieste cuvintele care resping cu cuvintele care atrag. Un cuvant care respinge este acel cuvant care induce teama, respingerea sau le reaminteste potentialilor clienti (in cazul vanzarilor) ca incerci sa le vinzi ceva. COST sau PRET le puteti inlocui cu: investitie totala in valoare de disponibil pentru disponibil cu oferit cu valoreaza PLATA in AVANS o puteti inlocui cu: - investitie initiala PLATA LUNARA o puteti inlocui cu: - investitie lunara CONTRACT il puteti inlocui cu: - acord - conventie A VINDE si VANDUT inlocuiti-le cu: a fi implicat si a beneficia dobandit prin intermediul meu ajutor acordat sfat sau consultatie am lucrat impreuna si ne-am pus de acord am avut placerea de a actiona ca agent am valorificat o ocazie favorabila am pus la punct detaliile reprezentant sau intermediar

am avut privilegiul sa fiu consultat in legatura cu aceasta achizitie SEMNA CONTRACTUL inlocuiti-l cu: sa confirme acordul pe hartie sa consimta valabilitatea documentului sa aprobe acordul sa autorizeze conventia sa vizeze documentul Specialistii in stiintele comunicarii recomanda sa se elimine exprimarile familiare de genul: a face capul mare, a bate palma, a bea aldamasul, a lua contractul. Limbaj persuasiv tehnici Aristotel scria ca persuasiunea cuprinde 3 elemente: ETHOS (partea morala sau caracterul), LOGOS (partea rationala) si PATHOS (partea emotionala sau pasiunea). Fiecare element este necesar, dar nu poate realiza persuasiunea de unul singur. Cercetarile moderne referitoare la persuasiune au pastrat la baza aceste 3 principii. Ethos - Etica este piatra unghiulara a persuasiunii. Daca nu inspirati incredere si integritate, nimeni nu va fi dispus sa va creada, indiferent cat de perfectionate ar fi tehnicile voastre. Este posibil sa exersati crearea unei aparente de sinceritate si onestitate (escrocii se bazeaza pe o asemenea aparenta), dar nici o actiune de persuasiune pe termen lung nu a fost construita pe fundamente nesincere (neoneste). Etica semnifica si pregatirea si profesionalismul. Logos - Partea rationala este, evident, foarte importanta, dar singura nu va obtine decat consensuri firave. Oricare ar fi mesajul prezentat, trebuie sa fiti clari, simpli, directi. Daca aveti o logica in vorbire, sunteti usor de urmarit, iar daca va ajutati si cu exemple, mesajul este mai usor de vizualizat, de inteles. Aceasta parte trebuie metinuta cat mai scurta posibil si limitata la strictul indispensabil. Pathos - Logica ne poate convinge la nivel teoretic, dar ceea ce ne face sa actionam este intotdeauna emotia. Ca un mesaj sa aiba impact, este necesar sa vorbim cu pasiune si convingere, utilizand imagini puternice si exemple care antreneaza direct interlocutorul. Doar daca ceea ce spunem ii va crea sentimente profunde, vom reusi sa-l convingem de ceea ce ii propunem. Alte principii ale persuasiunii se refera la evitarea contrazicerilor, vorbirea in imagini, metafore, exemple, evitarea cuvantului daca. O tehnica moderna inspirata din stiintele tinere ale comunicarii Programarea Neuro Lingvistica consta la nivel de limbaj in oglindirea termenilor folositi de interlocutor. Exemplu: Client tip cerebral: Cred ca nu e ceea ce vreau..... daca ma gandesc bine, mai bine mai caut. Se poate sa fie potrivit, sa nu ma insel la dimensiuni, totusi, parerea mea e ca inteleptul masoara de 100 de ori si taie o data, asa ca mai vin maine si va spun daca iau robinetul sau nu Client tip emotional / sensitiv: Nu stiu ce sa spun .... am asa un sentiment bun cand ma gandesc la vacanta din Tenerife. De fiecare data cand am fost in climate calde in vacanta m-am simtit extraordinar. Sotul meu va fi asa fericit ca avem mai multe optiuni, totusi. Ma voi consulta si cu el, insa eu zic ca raman la Tenerife revin si garantez alegerea finala.

Client tip vizual: Imi imaginez ca stiti dvs. de ce imi recomandati vopseaua lavabila verde. Vad ca luminozitatea e mai buna. Da, vad ce vreti sa imi spuneti. Exact asta imi doream, o culoare care sa lumineze. Vad cum fac, daca vopsesc si baia sau doar bucataria si daca da, atunci mai vin o data si mai cumpar o cutie Clasificarile de mai sus nu sunt singulare, motivul pentru care au fost alese se refera la ilustrarea tehnicii oglindirii. Mai putin important este sa clasificam clientii in cerebrali, sensitivi, imaginativi, auditivi, in primul rand pentru ca ne va fi dificil si in al doilea rand pentru ca ar fi putin productiv. Ce putem face este sa acordam maxima atentie limbajului folosit de interlocutor, in special acelor formule care se repeta, sau acelor sintagme care revin in discursul interlocutorului. Principiul este simplu: Vorbeste pe limba lui Atunci cand ne adresam celorlalti in formulele lor favorite, recurente, efortul lor de intelegere si procesare este minim spre zero. Receptivitatea lor creste, ne vor intelege si ne vor simpatiza, fara sa stie neaparat sa explice de ce, la nivel constient. Exemplu: Tipuri de adresare in oglinda Vanzator - Client tip cerebral: Ce parere aveti, domnule Popescu ? Credeti ca acest robinet se potriveste mai bine la modelul dvs. de chiuveta ? Oricum, dvs. stiti (cunoasteti) cel mai bine tipul de robinet de care aveti nevoie, asa ca astept sa ne revedem maine a. aprecierea persoanei (ceea ce cred eu despre mine ) c.aprecierea rezultatelor activitii (ceea ce cred eu despre competena mea /ceea ce pot face eu) d. sistemul meu de valori (etice, religioase ) e. relaia cu partenerul de via Orice agresiune ( depreciere ,desconsiderare )a uneia dintre aceste componente este resimit ca o agresiune la nivel psihologic i ca urmare comunicarea cu persoana perceput ca agresor va fi deteriorat. 12.7. Comportament profesional Comunicarea la ntlniri de afacer Cunoate-i auditoriul. Indiferent dac intervievezi pentru o slujb, i vinzi abilitile unui client sau vinzi un plan de afaceri unor oameni de afaceri rigizi, urmeaz aceast regul: informeaz-te Intr pe internet i afl cu ce se ocup compania. ntreab-i prietenii sau rudele dac tiu pe cineva care a lucrat acolo. Intereseaz-te despre oamenii de decizie din companie i despre ceea ce i-ar putea interesa Intereseaz-te de experiena i portofoliile lor. Apoi arat c tii, adapteaz-i discursul la auditoriu. Creeaz o legatur armul este o cheie spre succes. De la discursuri formale la mese informale, discuiile cu oamenii nseamn cldura. Discut cu ei, dar nu-i domina. Dac nu tii nimic despre sport, nu vorbi despre sport. Fii flexibil Dac ai o personalitate deschis, las s se vad. Pregtirea ta nu este terminat n momentul n care intri pe ua. Folosete timpul n care interlocutorul vorbeste pentru a afla mai multe informaii. Pregte te-i o agend care s fie suficient de flexibil pentru a lua n considerare ceea ce auzi i pentru a raspunde la ntrebri sau pentru a argumenta temerile. Poveste te lucruri relevante

Povestirile atrag auditoriul i l menin interesat.Totui, nu te a tepta ca publicul s accepte o poveste fr sens. Asigur-te c fiecare poveste pe care o spui are un rost i c auditoriul a neles acest rost.Intreab-te singur: De ce vreau s spun aceast povestire? Care este scopul? Dac acesta nu este clar, renun! F o pauz. Prea muli oameni vorbesc prea mult, de prea multe ori. Oblig-te s iei o pauz i dezvolt-i o atitudine lini tit. Lini tea are o putere incredibil: las publicul s absoarb ceea ce ai spus i adaug un pic de efect. Totodat, i d ansa s i revii. Important n ntlnirile de afaceri Iat cteva lucruri pe care nu trebuie s le uii n timpul unei ntlniri: Zmbete strnge mna ferm poart conversaii obi nuite la nceput, pentru a destinde atmosfera fii politicos ia notie i ntreab evit limbajul specializat, pentru c poate duce la confuzii promite doar ce poi ndeplini dac nu nelegi ce spune interlocutorul, reformuleaz pentru a evita nenelegerile folosete crile de vizit mulumete Dup ntlnire Trimite informaii suplimentare dac i-au fost cerute n timpul ntlnirii. Hotrte data urmtoarei ntlniri. Editeaz contractul pentru ntlnirea viitoare. Deleag responsabilitile pe care i le-ai asumat n numele companiei. Du-i obligaiile la ndeplinire (asumate n timpul ntlnirii) 12.8. Customer care. Relaii cu clienii Clieni pe via? Pn de curnd clienii erau loiali. Astzi, sunt nspimnttor de schimbtori. Condui de interes personal din ce n ce mai mult, fac afaceri ntr-o singur direcie: beneficiul lor. Companii de toate dimensiunile i din toate domeniile cresc i mresc ritmul, ncercnd s devin 110% receptive la clieni pentru a menine nivelul optim de performan. Fac orice fel de concesie i ofer orice fel de serviciu cu valoare adugat pentru a-i reine pe cei cu care lucreaz. i totui, clienii pleac... Conceptul client pe via este un mit unul plcut, dar un mit. Scopul trebuie s fie construcia unei loialiti limitate Este important s dispui de ct mai mult atenie din partea clientului. Conceptul de loialitate limitat creeaz premizele pentru un scop tangibil. Metodele de mbuntire a loialitii clienilor Ofer o garanie Cea mai important este garania personal. Dac reputaia ta este la mijloc i clientul are ncredere n tine personal, asta te va separa de cei mai muli competitori. Creeaz acces nelimitat de timp Deschiderea ctre client la orice or este testul principal n meninerea clientului. Deci, fii deschis oricnd un client are timp s fac afaceri. Recompenseaz clienii vechi Nimnui nu-i place s fie considerat un bun c tigat pentru totdeauna. De aceea, a face un efort s pstrezi comunicarea cu vechii clieni i va face s se simt importani.

Este un mod de a spune ne pas. F promisiuni realiste E uor s promii prea mult cnd competiia este dur, dar asta nu face dect s nruteasc lucrurile. Este mai bine s fii realist i s subliniezi alte avantaje: calitatea, serviciul, preul. Scopul este s oferi un serviciu de care eti capabil. Ascult ce spune clientul Dac l asculi pe client, vei obine informaii eseniale pentru a-i mbunti serviciile, i nu numai. nseamn i s i lai clieni s vorbeasc despre ce este important pentru ei, adic s fii un bun asculttor. Rspunde prompt Un rspuns prompt spune clientului c i pas; unul ntrziat spune exact opusul. F-le o surpriz Nu uita c toi adulii sunt copii iar copiilor le plac surprizele. Fie c este vorba de o felicitare de ziua de na tere sau o not de felicitare, asemenea surprize fcute clienilor nu sunt uitate i sunt apreciate. Simplific modul de a face afaceri "Dar aa este procedura." Aceste cuvinte sunt bariere care alung clienii. Procedura trebuie s fie att de simpl nct s vrei s o reiei. Ia decizii rapide Fraze de genul "V voi suna eu s v spun," trimit un client grbit la competiie. Alte fraze care sunt de evitat sunt "trebuie s verific cu eful meu..." sau "Nu tiu..." Aceste fraze le neag clientilor ce vor mai mult: s ia o decizie. Trebuie evitate cu orice pre. Nimic nu satisface clienii mai mult dect posibilitatea s ia o decizie rapid. Scrie-i numarul personal sau de mobil pe crile de vizit i adresa de email. S tie c poate s ajung la tine chiar i n weekend sau seara. Este foarte reconfortant pentru client. Dac apare o urgen, clientul va ti c este posibil comunicarea. Accesibilitate F publice informaii pe care le cer de obicei clienii, pe un material sau pe o pagin de web public (ntrebri Frecvente). Va reduce numarul de telefoane i i va face pe clieni s se simt informai. Comunic regulat Pstrarea contactului constant cu clienii i face s se simt importani. Trimite informaiile de care au nevoie, nu doar materiale promoionale. Clienii vor s tie i ce gndeti, nu doar ce vinzi. Scopul este s i apropii de afacerea ta, n care s aib ncredere. Spune mulumesc n mai multe feluri Mulumind, le spui de fapt clienilor c i vezi i c i pas Fii entuziast Clientul va trage concluzia c i place ce faci i pentru cine faci. Atitudinea pozitiv l va atrage. Va voi s petreac mai mult timp cu tine sau n magazinul tu, de exemplu. ndrum-i clienii cum s fac economii Nu atepta s te ntrebe clientul cum s reduc costurile: ia iniiativa. Vei fi considerat proactiv. i este mai puin probabil s se ntoarc spre un competitor doar pentru c are un pre mai mic, pentru c vor ti c ai grij de ei. Graba rnete Un rspuns politicos este mai plcut dect unul repezit. ine minte c graba i irit pe clieni i impiedic o comunicare eficient. nva s foloseti telefonul pentru c este veriga de baz ntre tine i client. Rspunde la toate telefoanele i nu fi grbit n toate afacerile, unele telefoane nu mai pot fi returnate. Poi face o mare greeal dac amni,

chiar dac eti sunat de simpli oameni de vnzari. Va fi mai bine dac ti vei crea o reputaie de persoan care vorbete cu oamenii, nu care i alung. Recomandri la ntlnirea cu clienii Nu domina conversaia Nu ntrerupe, las clientul s vorbeasc Nu completa ce spune i nu interpreta totul Nu exagera adevrul Nu ataca competiia Pstreaz contactul vizual Zmbete Nu te agita, nu csca i nu te arta plictisit Nu te uita la ceas din minut n minut Nu arta neprofesionist i neglijent mbrcat La nceputul ntlnirii nu uita s mulumeti clientului pentru timpul acordat 12.9 Plngerile Fie ca primim plangeri implicite fie explicite, nimeni nu agreeaza plangerile. Cnd apare plangerea i de ce ? Oamenii se plng atunci cnd ateptrile lor nu se regsesc n realitate Se plng atunci cnd NU SE SIMT IMPORTANI Cum Reacionm ? Pai De urmat: ntlnirea cu clientul trebuie s aib loc ntr-un ambient linitit (loc izolat bar, exclusive lounge, etc.) Ascult cu atenie clientul, fr s ntrerupi Cnd termin expunerea, pune ntrebri acolo unde ai neclariti Nu lua personal plngerea clientului Fii empatic la problema sa, prin frazele folosite i un limbaj deschis al corpului Mulumete-i clientului i cere-i scuze Cum Rezolvm Plngerea ? Ia msuri imediate sau ia legtura cu acei pe care problema i prive te n mod direct Follow up, pentru a verifica dac problema s-a rezolvat Feed back ctre client, cu scuze pentru neplcerea pe care a suferit-o ntreab clientul dac l mai poi ajuta cu ceva Asigur-l c i stai la dispoziie pe viitor i totui Cu Toii Agrem Prea Puin Plngerile din Partea Clienilor, Scopul Este S Avem Doar CLIENI MULUMII Cum Prevenim Plngerile ? Asigur-te c lucrurile sunt fcute bine de prima dat (insistnd pe acest aspect cu oamenii aflai n subordine) Fiind n permanen alert i atent De Ce Este Plngerea Benefic ? Pentru c n spatele aspectului neplcut aparent, Plngerea este: Sans de a mbunti standardele Posibilitatea de a observa aspectele n care oamenii au nevoie de un training suplimentar / special

nelegerea nevoilor clientului Ajut s previi situaia (FOARTE GRAV) n care clientul poate ramane nemulumit, ceea ce de fapt previne situaia n care: Clientul vorbe te negativ despre Kontirom Face ca viziunea noastr asupra nevoilor clienilor s fie una realist Un client mulumit va comunica impresiile sale la cel puin o persoan (potenial client) Un client nemulumit va comunica ctre alte 10 persoane experiena sa negativ, prejudiciind astfel indirect Kontirom exist anse minime spre nule ca cele 10 persoane care au auzit despre experiena sa, s contacteze totusi Kontirom pentru cereri de oferte. Tema Nr.13 Formele de turism in Republica Moldova Turism - ansamblu de relaii i fenomene ce rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n orice loc, altul dect locul lor de reedin, pe o perioad mai mic de un an i n alt scop dect desfurarea unei activiti remunerate n locul vizitat. Forme de turism modaliti i circumstane de practicare a turismului adaptate n timp i spaiu n funcie de mutaiile produse n motivaia i cererea turistic. ipurile formelor de turism practicabile n Republica Moldova, sunt menionate n Legea nr. 352 din 26.11.2006 cu privire la organizarea i desfurarea activitii turistice n R.M., Art.3, Noiuni generale. Forme de turism: turism balnear - form de turism practicat de persoanele ce au ca destinaie staiunile balneoclimaterice n scopul ngrijirii sntii sau prevenirii unor boli; turism cultural - form de turism care valorific obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localiti, zone sau ri; turism de afaceri - form de turism practicat n interes de serviciu, incluznd participarea la ntlniri de afaceri, expoziii i trguri, conferine, congrese i reuniuni; turism ecologic - form de turism orientat spre cunoaterea naturii i conservarea ei; turism rural - form de turism desfurat n mediul rural i orientat spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaterea mediului rural, activitilor specifice acestuia, obiceiurilor i tradiiilor locale, gospodriilor rneti i de fermier etc.; turism social - form de turism practicat de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vrst, handicap, situaie familial), al crei cost este suportat parial sau integral de Guvern (prin subvenii), de sindicate sau de case de asigurri sociale; turism sportiv - form de turism practicat n scopul desfurrii unor activiti sportive; turism vitivinicol - form de turism orientat spre vizitarea agenilor economici care activeaz n domeniul vinicol i a regiunilor vinicole cu scopul de a mbina plcerea degustrii produselor vitivinicole cu cunoaterea mediului rural, stilului de via i activitilor culturale locale; ghid turistic - persoan fizic care nsoete un vizitator sau un grup turistic i acord acestora, n limitele contractului de servicii turistice, asisten calificat, oferind informaii despre ara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural i antropic; excursionist - persoan care viziteaz o zon sau o destinaie turistic pe durata unei zile (fr a efectua o nnoptare la destinaie); turist - persoan fizic care se deplaseaz n orice loc, altul dect locul su de reedin, pe o durat de cel puin 24 de ore i n alt scop dect desfurarea unei activiti remunerate n locul vizitat;

Turism Balnear - form de turism practicat de persoanele ce au ca destinaie staiunile balneoclimaterice n scopul ngrijirii sntii sau prevenirii unor boli; Obiectivele balneare din R.M.: 1. Staiunea balneoclimateric Codru, s. Hrjauca, r. Clrai . Sunt tratate maladii ale tractului digestiv, ale sistemului nervos central i periferic, ale aparatului locomotor, ale cilor respiratorii, afeciunile ginecologice, prostatita cronic. Staiunea dispune de 450 de locuri. 2. Staiunea balneoclimateric Strugura, s. Cocieri, r. Dubsari. Sunt tratate maladii ale aparatului locomotor, sistemul nervos periferic, tractului gastrointestinal, ficatului i vezicii biliare, organelor sistemului respiratoriu. Dispune de 200 de locuri de cazare. 3. Staiunea balneoclimateric Nistru, or. Camenca, str. Lenin 53 Staiunea ofer posibiliti pentru tratamentul bolilor sistemului nervos, locomotor, circulator, afeciuni ale pielii. Dispune de 150 locuri de cazare. 4. Staiunea balneoclimateric Nufrul Alb, or. Cahul, str. Nucilor.1 Profilul staiunii: dermatologie, urologie, ginecologie, boli cardiovasculare, tratamentul de boli ale sistemului locomotor, nervos, afeciuni ale pielii. 5. Staiunea balneoclimateric Bucuria, or. Vadul lui Vod, str. Balnear 1. Profilul principal de activitate al sanatoriului este tratamentul de boli ale sistemului cardiovascular, locomotor, digestiv, urinar, nervos, endocrin i a altor boli. Turism Cultural - form de turism care valorific obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localiti, zone sau ri; n aceast form de turism se vor ncadra urmtoarele tipuri de obiective turistice antropice din R.M.: 1. Muzee 2. Case muzeu 3. Conace boiereti 4. Biserici 5. Mnstiri 6. Ceti 7. Festivaluri i trguri. Turism de Afaceri - form de turism practicat n interes de serviciu, incluznd participarea la ntlniri de afaceri, expoziii i trguri, conferine, congrese i reuniuni; R.M. dispune de un singur centru de expoziii, Centrul Internaional de Expoziii Moldexpo. Acesta dispune de 5 pavilioane de amenajare, suprafaa total fiind de 5000 de m.p. Un factor important de dezvolatarea formei de turism de afaceri l constituie unitile de cazare de 4 i 5 stele care dispun de sli de conferine. Turism Ecologic - form de turism orientat spre cunoaterea naturii i conservarea ei; Scopul mondial al acestei forme de turism este ca vizitatorul s- nu afecteze obiectivul vizat. Ca puncte de reper pentru dezvoltarea acestei forme de turism n R.M. putem enumera: 1. Rezervaiile tiinifice de sub protecia statului. 2. Monumentele Geologile i Paleontologice. 3. Rezervaiile Peisagistice. 4. Grdinile Dendrologice. 5. Parcuri. 6. Grdini Botanice. 7. Grdini Zoologice.

Turism Rural - form de turism desfurat n mediul rural i orientat spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaterea mediului rural, activitilor specifice acestuia, obiceiurilor i tradiiilor locale, gospodriilor rneti i de fermier etc.; Turismul rural n Republica Moldova cunoate n ultima perioada o ampl dezvoltare. Acest fapt se datoreaz att dezvoltrii acestei forme de turism la nivel mondial ct i factorilor externi care impulsioneaz dezvoltarea acestei forme de turism n R.M. Principalele zone: s. Butuceni, r.Orhei s. Trebujeni, r.Orhei. s. Lalova, r. Rezina. Turism Social - form de turism practicat de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vrst, handicap, situaie familial), al crei cost este suportat parial sau integral de Guvern (prin subvenii), de sindicate sau de case de asigurri sociale; Destinaii: Republica Moldova Romnia Ucraina Turism Social - form de turism practicat de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vrst, handicap, situaie familial), al crei cost este suportat parial sau integral de Guvern (prin subvenii), de sindicate sau de case de asigurri sociale; Destinaii: Republica Moldova Romnia Ucraina turism sportiv - form de turism practicat n scopul desfurrii unor activiti sportive; Principalele atracii caracteristice pentru Republica Moldova: Vntoarea Pescuitul Parautismul.

Tema Nr.14 Potenialul turistic natural

Arealul Codrilor, cuprinde Podiul Moldovei Centrale, respectiv Codru, zona cea mai pitoreasc a rului Rut i rezervaia peisagistic Orheiul-Vechi". Este cea mai reprezentativ regiune, iar potenialul turistic se concentreaz n patru subareale distincte prin specificul resurselor: Orhei, Teleneti, Clrai, Hnceti. Rezervaia Codru Cea mai veche rezervaie din Moldova Codru , a fost fondat n anul 1971. Cercettorii au studiat-o mult timp, aici, n snul naturii, vin la studii studenii de la facultile de biologie, pedologie i ecologie. Au fost nregistrate n diferii ani 924 specii de plante, 138 specii de psri i 45 de mamifere. La sediul rezervaiei se afl un Muzeu al Naturii i un Hotel cu 8 camere. Rezervaia Plaiul Fagului Rezervaia Plaiul Fagului a fost fondat n anul 1992 pe o suprafa de 5642 ha pe partea central de vest a Podiului Codrilor. Sunt conservate poriuni unice pentru Moldova de pdure de fag, alternnd pdurile de stejar i carpen. Vegetaia local numr 814 specii de plante superioare, dintre care 30 sunt trecute n Cartea Roie a R.M. Ornitiofauna de la Plaiul Fagului numr n total 138 specii. Circa 20 din ele se afl aici n trecere, restul de 90 sunt originare, fac cuiburi i scot pui n aceste locuri. Dintre cele rare aici pot fi ntlnite barza neagr, acvila pitic, viesparul, acvila iptoare mic, iar vara lebda cucuiat. n perioada migrrii aici poate fi vzut cristelul de cmp, acum pasre rar, despre care puini au auzit, iar de vzut, puin probabil. Complexul natural-cultural Orheiul-Vechi. Rutul (286 km), cel mai mare afluent al Nistrului, este al treilea ca lungime n spaiul ntre Nistru i Prut. n inutul Orheiului, n apropierea satelor Phrniceni, Piatra, Jeloboc, Furceni, Trebujeni, Butuceni, Morovaia, Mcui, defileul rului este aproape slbatic. Cu maluri abrupte, grote i peteri n carst, stnci calcaroase cu forme bizare, Rutul formeaz configuraii geografice unice. Zona respectiv are condiii ideale pentru practicarea turismului rural i ecologic. Istoria spune c acum 2-3 mii ani Rutul era navigabil pn la cetatea medieval Orheiul-Vechi i chiar pn la Bli, fapt confirmat de inscripiile lapidare de la mnstirile rupestre spate n malul abrupt al defileului. Rentoarcerea treptat la echilibru a ecosistemului ofer anse reale ca Rutul s devin o arter turistic european. La 40 km spre nord de Chiinu, la Orheiul Vechi, se ntinde mreaa mprie a trecutului geologic i istoric. Cu o vechime de milenii, aici se afl mai multe vetre de civilizaie dacic, rmiele cetii ehr-al-Djedid, ridicate de Hoarda de Aur n sec. XIV, mnstirile rupestre din Evul Mediu, peterile spate n stnc, biserica cu hramul Sfnta Maria construit n sec. XIX, o cetate dacic, ruinele unei bi publice ttreti toate ncadrnd satele Trebujeni i Butuceni i formnd minunea cu numele Orheiul Vechi. Fiecare dintre ele vine dintr-un alt timp, cu o alt poveste i cu o alt arhitectur peisagistic. Arealul Nistrului de Mijloc i Inferior. Acest areal cuprinde bazinul de Mijloc i Inferior al Nistrului, care dispune de resurse naturale de o mare valoare turistic. De la Naslavcea pn la Palanca ( 700 km ) se afl cele mai multe rezervaii peisagistice , monumente ale naturii i culturii, situri arheologice, cetile medievale moldoveneti de pe Nistru. Arealul cuprinde bazinul de mijloc i inferior al Nistrului i dispune de resurse naturale valoroase. n acest spaiu de la Naslavcea pn la Palanca, pe o distan de 700 km se afl multe rezervaii peisagistice, monumente ale naturii i culturii, situri arheologice, complexe monastice, locaiti etnografice, mnstiri rupestre, cetile medievale moldoveneti de pe Nistru. Cetatea Hotin, prima atestare din sec.X. Reconstruit n timpul domniei lui Alexandru cel Bun, dar fortificat i finisat n forma actual de ctre tefan cel Mare.

Cetatea Soroca, nceput de Alexandru cel Bun, reconstruit de tefan cel Mare i adus n forma actual de Petru Rare n anii 1543-1545. Rezervaiile peisagistice 22 de vaduri de la Naslavcea, Ocnia; Clruca, Dondueni; Rudi-Arioneti, Holonia, Cosui, Trifui, Soroca; Nemiruca, Napadova, Japca-Bursuc, Floreti; Climuii de Jos-Racov-Socola, oldneti; Saharna, ipova, Rezina etc. Complexul istorico-arheologic i monastic Saharna este amplasat n mijlocul peisajului pitoresc al Rezervaiei naturale Saharna, ce include defileul stncos i mpdurit al ruleului omonim cu cele 22 de cascade i praguri, pdurea de pe versantul stng cu o suprafa total de 674 ha. Cea mai cunoscut cascad a ruleului este Cascada Voinicului. Un interes deosebit prezint Izvorul Minunilor, amenajat de MEM n 1998, apa cruia are proprieti curative. Acest complex se nvecineaz cu satul Saharna, care este o aezare rural pitoreasc, situat ntr-un mediu nepoluat, cu un bogat trecut istoric. La mnstirea din localitate se gsesc moatele Sf. Cuvios Macarie. Nu departe de mnstire, la baza unei stnci de 175m nlime de asupra Nistrului se afl Complexul monastic rupestru, care necesit reconstrucie. n apropierea satului pe malul abrupt al albiei vechi a Nistrului au fost descoperite dou graditi getice din sec. 3-4 .Hr. i dou necropole din sec. 8-6 .Hr. Rezervaia peisagistic pova ocup o suprafa de 306 ha. Aici este situat un impresionant complex rupestru de cult spat n stnca recifal la o nlime de 100-120 m fa de baz. Se consider cea mai mare mnstire rupestr din Europa. Arealul Toltrele Prutului, cuprinde partea de nord-vest din bazinul Prutului, respectiv Toltrele Prutului" i dispune de un potenial ecoturistic deosebit cuprins pe segmentul Criva - Ungheni, inclusiv obiective cultural-istorice din cele mai ndeprtate evuri. Arealul Prutul de Mijloc Cuprinde partea de Nord-Vest a R.Moldova, sectorul Prutului de la Criva pn la Ungheni. Distana-peste 200 de km. n aceast zon Prutul penetreaz unul dintre cele mai mari zcminte de gips din Europa i barajul coralier fosil de vrst sarmaian. n stratul de gips se afl unele dintre cele mai mari sisteme carstice de pe planet, cum snt, peterile Optimisticescaia, Oziornaia n Ucraina i Emil Racovi n R. Moldova, care au niste volume impuntoare. De exemplu, toate peterile bucovinene n ansamblu ating un volum de1.468.000m3, iar petera E. Racovi are un volum de 712.000m3, sau circa jumtate din volumele carstice din zon. Valea Prutului de Mijloc este un teritoriu cu cea mai mare densitate de peisaje inedite. Aici se afl peste 40 la sut din toate monumentele naturale i antropice din R.Moldova, aici natura a creat un ansamblu unic de monumente de la cele geologice, paleontologice i pn la cele floristice i faunistice. Combinaiile originale dintre piatr i ap, vegetaie i animale, pmnt i aer au dat natere unui peisaj cu o valoare de unicat. n aceast zon sunt incluse n categoria de arii protejate: Petera Emil Racovi, complexele naturale Caracuenii Vechi Corjeui, GordinetiBuzdujeni-Brnzeni, Feteti-Burlneti, Dru-Horodite, Cheile Buteti , Defileurile Duruitoarea i Vratec, Reciful Proscureni, Suta de Movile de la Branite, Rcani. n anul 1993 a fost creat rezervaia Pdurea Domneasc. Pdurile de stejar secular din Lunca Prutului se mai pstreaz i astzi n rezervaia Pdurea Domneasc. ara Btlanilor e o colonie unicat cu peste 1000 de exemplare de egrete ce cuibresc pe arborii din lunc. Arealul Tigheci, care cuprinde dealurile Tigheciului i o parte din cmpia nalt: zone peisagistice, lacuri cu vegetaie de stufri, ape minerale i termale (Cahul), fond piscicol i de vntoare, podgorii renumite (Cahul, Ciumai, Iargara, Leova) rezervaii;

obiective cultural istorice, catedral (Cahul), vestigii romane (Valul lui Traian), muzee. 1. Monumentele istorice, de art i arhitectur, de o mare varietate, din diferite epoci istorice, dintre care ntre cele mai reprezentative: mnstirile rupestre din bazinul Nistrului (sunt identificate 42 de locuri, dintre care 6 sunt accesibile - au valoare de unicat n Europa); bisericile din lemn, sunt puine la numr i prind epoci de dup Evul Mediu pn n sec. XVIII; cetile moldoveneti de pe Nistru Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea-Alb complexele monastice (33, 24 complexe mnstireti, 6 rupestre, 3 schituri) castele i conace nconjurate de parcuri (aul, Redii Vechi, Mndc, Ivancea etc.) reeaua de muzee i case memoriale arta i tradiia popular. 2. Vestigiile arheologice - avem descoperite n R.Moldova peste 8000 de obiective arheologice suntem poate cea mai bogat zon arheologic din Europa. Arealele nominalizate ntrunesc majoritatea criteriilor care determin potenialul turistic al unei sau altei regiuni, prin caracteristicile naturale i antropice cele 5 areale ofer anse mari de dezvoltare i practicare a turismului rural, ecologic i cultural. n aceste spaii sunt concentrate cele mai importante valori ale patrimoniului natural i antropic din R. Moldova, aici i au vatra secular sute de localiti rurale, care la rndul lor pot fi omologate, n funcie de specific, n categoria tipurilor de sate turistice. Zonele identificate ofer anse reale pentru lansarea i dezvoltarea turismului rural, ecologic i cultural att n plan intern ct i extern. Zonele evideniate pot fi extinse i cuprinde noi spaii rurale i teritorii din Fondul ariilor naturale protejate de stat, pot fi grupate i regrupate n funcia de itinerarele turistice, de managementul, oferta i cererea turistic. Atenionm asupra faptului c zonele nominalizate ntrunesc deopotriv criterii ale patrimoniului turistic natural i antropic. Ct privete evaluarea patrimoniului antropic, constatm: R. Moldova dispune de importante creaii ale civilizaiei rurale ca rezultat al vieuirii de peste 2 milenii a poporului nostru n acest spaiu geografic. Am putea evidenia prin valoarea i atractivitatea lor: n concluzie, putem afirma, c avem un potenial turistic ecologic bogat, dar care actualmente nu este valorificat. Valorificarea lui n mod gradual, ealonat, respectnd rigorile ecologice, este legat de foarte muli factori, principalul rmnnd necesitatea de a fi o societate deschis, democratic, cu o economie de pia, n care economia funcioneaz pentru a dezvolta o infrastructur pe potriva cererii turistice, pe de alt parte furnizeaz bani pentru protecia mediului nconjurtor, pentru diferite categorii de ceteni, care i pot rezerva finane i pentru odihn, recreare i agrement. Tema Nr.15 Potenialul turistic antropic al Republicii Moldova Dezvoltarea turismului presupune existena unui potenial turistic, care, prin atractivitatea sa, are menirea s incite i s asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaie turistic n circuitele turistice interne i internaionale, permind accesul turitilor prin amenajri corespunztoare. n literatura de profil, noiunea de potenial turistic este redat i prin expresiile de fond turistic i patrimoniu turistic, ns potenialul turistic are un sens mai larg, el incluznd structurile i dotrile tehnico-edilitare, precum i serviciile turistice oferite.

Printre componentele potenialului turistic trebuie menionate, n primul rnd, resursele naturale (de exemplu: frumuseile montane i peisagistice, plajele de pe litoral, factorii de cur din staiunile balneoclimaterice, (ca pild: sanatoriul din Calarai, Cahul etc), clima, vegetaia, fauna, alte atracii de interes tiinific cu caracter de unicat etc.). ntr-un sens determinant, valorile naturale (aa-numita ofert primar) constituie baza ofertei turistice poteniale a unei zone considerate ca apt pentru a fi introdus n circuitele turistice. Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice, create demna omului (aa-numita ofert turistic secundar), menite s mbogeasc i s faciliteze valorifi carea raional a potenialului touristic natural, asigurnd premisele transformrii acestei oferte poteniale ntr-o ofert turistic efectiv. Punerea n valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) i a resurselor create (oferta secundar) ntr-o zon, staiune etc. de interes turistic depinde, n mare msur, de dinamismul dezvoltrii economiei naionale a unei ri, de politica de ansamblu pe care o promoveaz una sau alta dintre rile primitoare de turiti n domeniul dezvoltrii turismului, de facilitile oferite pentru atragerea vizitatorilor. Aa doar: Potenialul turistic al unei ri, zone, staiuni etc. ar putea fi definit ca fiind totalitatea tuturor valorilor naturale, economice, culturale .a., care, ca urmare a aciunii omului, pot deveni obiective de atracie turistic. Prin urmare, este vorba de acele valori a cror punere n funciune n scopuri turistice necesit lucrri de amenajare i echipare, investiii de capital i for de munc specializat. Fondul monumentelor antropice al Republicii Moldova este destul de impresionant att din punct de vedere cantitativ, structural ct i sub aspectul atractivitii. Conform datelor Academiei de tiine i Ministerului Culturii n republica sunt atestate circa 15 mii de monumente de istorie i cultur, aproapte 6 mii dintre care fiind luate sub protecia statului. Cea mai mare parte a monumentelor antropice, cu excepia celor arheologice, sunt situate n localiti i n apropierea lor. Monumentele arhelogice sunt destul de variate, cele mai numeroase(2/3) sunt situate n partea de nord a Republicii Moldova- Edine, Soroca, Bli i Orhei; cu mult mai puin(1/3) n partea central-monumentul cu cea mai mare valoare din aceast categorie este Oheiul Vechi, unica aezare urban medieval moldoveneasc de pe teritoriul dintre Prut i Nistru- i foarte puine(aproximativ 4%) n partea de Sud. Descoperirile arheologice demonstreaz c primii oameni au aprut pe meleagurile noastre acum cca 200-250 mii de ani. n prezenta sint cunoscute cca 300 de situri paleolitice i mezolitice. Unul dintre cele mai vechi situri paleolitice, situat sub cerul liber, se afl lng comuna Brnzeni, n partea de apus, pe malul stng al rului Racov. Alte monumentele antice i medievale, aezri amplasate pe creste de promontorii au fost descoperite lng localitile Rudi, Slovozia-Cremene, Redi-Cerenov, Vertiujeni, Napadova, Racov, Caterinovca, Hansca, Olicani, Rezina, Saharna, areuca Monumentele istorice i de art religioas. Monumente de importan foarte mare sunt i locuinele istorice unde au avut loc luptele strmoilor notri pentru independen i libertate, care se ntlnesc n afar de vestitele noastre ceti de pe Nistru. Astfel de locuri se afl n apropierea comunei Lipnic(Ocnia) unde tefan cel Mare i-a distrus pe ttari, la Codrul Cosminului de lng Cernui, unde tot acest viteaz domnitor a ctigat victoria deplin asupra nvlitorilor poloni. Numeroase sunt monumentele de arhitectur bisericeasc, ce au fost i sunt nu numai lcae purttoare de credin, ci i simboluri naionale purttoare de tradiii istorice i culturale.

Cea mai mare concentrare a mnstirilor se afl n regiunea central i central de est(ntre cursul mijlociu i inferior al Rutului i rul Nistru). Al doilea loc n aceast privin i revine prii de nord a republicii. Majoritatea mnstirilor sunt situate n afara localitilor, n locuri pitoreti nconjurate de pduri, aproape de izvoare i ape curgtoare. Cele mai vechi sunt mnstirile Vrzreti, Cpriana, Hrjauca, Hrobv, igneti, Condria, Suruceni, Saharna. Un deosebit interes prezint complexele monastice rupestre, aproape toate fiind situate n bazinul Nistrului. Au fost atestate 42 mnstiri rupestre, dintre care doar 7 au fost studiate. Un interes deosebit pentru turiti prezint mnstirile rupestre de la pova, Butuceni, Saharna, Socola, Japca. Bisericile sunt amplasate mai uniform n spaiul republicii, n mare parte repetnd sistemul localitilor urbane i al celor rurale, cu o reea mai ra n sudul ei i ndeosebi n regiunea transnistrean. O deosebit concentrare a bisericilor cu nfiri specifice timpului nlrii lor (ncepnd cu sec.XVIII i terminnd cu timpul de astzi) exist n Chiinu. Cele mai vechi biserici de pe teritoriul RM(cu excepia celor din complexele mnstireti) sunt bisericile de la Cueni(sec.XV-XVIII) i Orhei(1636). n afar de bisericile construite n stiluri arhitectonice moldoveneti(romneti), n republic se ntlnesc i lcae nlate n stil rusesc, grecesc, polonez, armenesc, german, evreesc. n ultimul deceniu au aprut i biserici ale baptitilor i altor sectani ridicate n stiluri moderne. Apropiate de biserici, ca monumente istorice i memoriale, sunt cimitirele din localiti i cele aflate n afara lor. Cele mai multe din cimitirele din oraele mari au importan republican i chiar naional. Numeroase sunt monumentele de arhitectur civil, care, ca i bisericile, deseori au specific naional, ce determin i varietatea lor. Aceste monumente sunt concentrate, de regul, n oraele mari Chiinu, Bli, Tighina, Tiraspol, Soroca, Orhei precum i n unele localiti rurale din regiunea Codrilor, zona de nord. Partea de sud a Stepei Blilor sunt aproape lipsite de astfel de monumente. Ca adevrate cri de vizit n multe localiti se prezint monumentele personalitilor proeminente ale neamului-ale domnitorilor, scriitorilor, savanilor etc. Din numrul monumentelor istorico-culturale fac parte i muzeele. Muzeele i casele memoriale se afl preponderent n capital, dar i n alte localiti ale rii. Acestea snt: Muzeul Naionale de Etnografie i Istorie Natural, Muzeul Naional de Arheologie i Istorie a Moldovei, Muzeul Naional de Arte Plastice, Muzeul Literaturii Romne ,,M.Koglniceanu,, aflat sub egida Uniunii Scriitorilor, Muzeul Pedagogic Republican, CasaMuzeu ,,A.S.Pukin,, Casa-Muzeu ,,Constantin Stamati,, Casa-Muzeu ,,Alexie Mateevici,, din Zaim, Casa-Muzeu ,,Igor Vieru,, Muzeul Meteugurilor Populare din Ivancea, etc. Monumente de arhitectur snt reprezentate de conace, cldiri publice i de locuit. Printre acestea pot fi menionate conacele de la aul, Ivancea, Hnceti, .a., edificiile cu valoare arhitectural din Chiiinu, Orhei, Bli, Cahul, etc. n calitate de model caracteristic al urbanismului din cea de-a doua jumtate a sec.XIX- nceputul sec.XX poate servi municipiul Chiinu. Printre monumentele de arhitectur pot fi amintite un ir de cldiri publice: Judectoria de Circumscripie(1887) astzi sediul Direciei Cilor Ferate cldirea fostei Bnci oreneti, astzi Sala cu Org; cldirea Dumei Oreneti(1902), astzi Primria municipiului Chiinu; cldirea Muzeului naional de Etnografie i Istorie Natural a Moldvoei(1905); cldirea fostului Gimanziu de fete ,,N.Dadiani,,(1902) n prezent sediul secundar al Muzeului Naional de Arte Plastice etc. Obiective atractive pentru turiti constituie teatrele, slile de concerte, slile de expoziii, mai rar bibliotecile i instituiile de nvmnt, cele tiinifice i altele.

De regul, formarea fondului de monumente a depins mai mult de evoluia numrului populaiei i intensitatea vieii ei economice, culturale, politice. Cele mai reprezentative monumente antropice s-au constituit n secolele medievale trzii(XVI-XVIII) i n perioada evolurii relaiilor capitaliste ind sec.XIX-inc.sec.XX. n urltimul secol au aprut numeroase monumente de cultur. Concomitent, pe parcursul secolelor faorte multe monumente au disprut, ele fiind din cele mai diferite motive ruiante i distruse. Atractive pentru turiti sunt localitile n care predomin construcii cu arhitectur popular unde sunt muli meteri iscusii i s-a pstrat artizanatul. Sate cu arhitectur specific rneasc sunt n municipiul Ungheni, Lpuna, Cahul, cu arhitectura popular modern- n Edine. Un anumit interes pentru turiti pot avea articolele meterilor populari; o rspndire mai larg a meterilor populari se observ n Chiinu, Edine i Ungheni. Exist i o anumit specializare teritorial n aceast privin, dei slab evideniat. Meterii iscusii n arta ornamentrii n piatr se ntlnesc n Cosui, Orhei, Camenca etc., arta olritului se practic n multe localiti din zona Codrilor- Clrai, Hogineti, Cinieeui, igneti, Streni, Clrai, Nisporeni etc., esutul covoarelor n nordul i centrul republicii, esutul prosoapelor n Soroca,Orhei,Rcani, Dondueni,Cueni, Nisporeni, Hnceti etc., mpletitul n lozie Teleneti, Orhei, Rezina, Soroca. Conform estimrilor n republic snt peste 2400 de meteri populari, care contribuie la dezvoltarea meteugurilor populare i care ar pute fi anatrenai n circuitul turistic.Pentru propagarea artizanatului n republic se organizeaza periodic expoziii speciale, la care i demonstreaz lucrrile lor meterii populari. O deosebit nsemntate pentru dezvoltaera tursimului are viticultura i vinificaia. Fiind unul din principalele state vinicole din Europa, Republica Moldova i-a creat o bun imagtine n lume cu vinurile sale. Vestitele beciuri de vinuri de la Cricova, Miletii Mici, Brneti, Cojuna. menionnd cele mai importante evenimente legate de sectorul vitivinicol putem spune c o imagine meritorie a vinului moldav o creeaz tradiionala Expo Vin Moldova- expoziia internaional de produse vinicole (anual- luna februarie), care are scopul de a contribui la formarea i dezvoltarea culturii de consum a vinului pe piaa autohton precum i promovarea imaginii Moldovei ca o ar vinicol. Conceptul de baz al evenimentului dat const n degustarea public general a produselor alcoolice de ctre consumatorii autohtoni i oaspeii din strintate. Concomitent cu expoziia se desfoar i Concursul Internaional de Vinuri i Buturi Alcoolice CHISINAU WINES & SPIRITS CONTEST- unul dintre cele mai renumite 21 de concursuri internaionale de vinuri i buturi alcoolice. Din 2002, anual la Chiinu, n al doilea week-end al lunii octombrie, este srbtorit Ziua Naional a Vinului sau Festivalul Vinului, care reprezint o ntrunire a vinificatorilor moldoveni unde mii de vizitatori, inclusiv oaspei i turiti din ntreaga lume, vin s srbtoreasc sfritul recoltei strugurilor i naterea vinului nou. Obiective turistice antropice sunt i staiunile balneare aflate att pe teritoriul RM ct i pe teritoriul Ucrainei. n spaiul R: astfel de staiuni exist la Cahul, Hrjauca, Vadul lui Vod i Camenca. Primele dou funcioneaz pe baza apelor minerale preioase de aici. n lista obiectivelor turistice antropice sunt incluse i rezervaiile tiinifice: Rezervatia tiinific Codri;Rezervaia tiinifica Padurea Domneasc;Rezervaia tiinific Plaiul Fagului.

MATERIAL SUPLIMENTAR INTRODUCERE


In Programul de dezvoltare durabila a turismului si mai ales dupa adoptarea de ctre Guvernul R. Moldova a Legii turismului s-a observat o activizare a turismului naional. Toate acestea ne dau sperana ca se va activiza atit turismul intern cit si extern, iar intreaga activitate turistica si excursionista a Republicii VA FI IMPULSIONATA. Piaa turistica actuala cere alte metode de organizare a activitatii excursioniste, care ramine unul din produsele tuiristice primordiale. Stim cu totii ca de calitatea excursiei, de competenta ghidului depinde in mare masura imaginea unei sau altei agenii. Turoperatorii sau ageniile turistice isi vor crea produsul sau turistic, marca sa. Nu este o taina pentru noi ca in republica noastra ageniile copie una de la alta titlurile excursiilor, neobosindu-se macar sa le shimbe titlul, sau sa creeze noi teme. Pregatirea cadrelor pentru ageniile turistice si excursioniste este procesul de pregtire sau de instruire a unor cadre atit de calificate, care in masura maxima ar rspunde cerinelor puse in procesul de deservire a excursantilor sau a turitilor. Rolul primordial in acest caz se va acorda pregtirii ghizilor calificai si calitatea elaborarii a excursiei propriu zise, studierea metodicii si tehnicii de executare a ei. In anii 1970-1990 savanii si lucratorii practici au elaborat bazele teoretice si metodologia stiintifica a excursologiei. In aceasta perioada au fost editate mai multe articole, brouri, si lucrri stiintifice, in care se expuneau problemele, principiile de baza si metodica excursologiei. Astzi putem discuta pina la infinit despre rolul excursiei in viata umanitatii, sa vorbim la infinit despre politizarea excursiei la acea perioada, despre depolitizarea ei in prezent, putem schimba tematica excursiilor, sa-i schimbam continutul, sa tratam din alt punct de vedere evenimentele istorice, dar este cert ca excursiile in perioada anilor 19701990 au jucat un rol foarte important in viata a milioane de oameni. Cifrele de mai jos sint mai mult decit concludente - 0,5 mlrd de excurionisti pentru anul 1985, 70 mii de ghizi calificai, zeci de teme excursioniste, mai bine de 3,5 mii de oragnizatii care prestau si elaborau planurile tematice si noi si noi trasee excursioniste. Au fost publicate brouri separate, unde era analizata metodica si organizarea activitatii excursioniste, cit si fiecare procedeu metodic in parte. Se organizau seminare republicane, unde era studiata metodica unui cabinet metodic in parte. O astfel de conferina a avut loc la Chiinu, unde s-a analizat coala metodica a biroului de excursii din Chiinu, care era considerat unul din cele mai puternice in ex URSS. Si totui abea in 1986 a aparut prima ediie a crtii cu titlul "Bazele excursologiei". Anterior aparuse mai multe brouri semnate de B. Emelianov, printre care si broura "In ajutorul ghizilor".

CAPITOLUL 1. Terminologie specifica


Fiecare domeniu al economiei naionale are terminologie sa specifica. Nu face excepie nici Excursologia. Un aport deosebit in crearea unui asemenea "dicionar de termini excursioniti" 1-a adus Boris Emelianov - un teoretician emerit al excursologiei sovietice, autor cunoscut al multor lucrri stiintifice, manuale, si indicaii metodice. Vom prezenta citiva termini specifici domeniului, atit de necesari atit ghidului, cit si metodistilor. EXCURSIA - este o cltorie colectiva sau o plimbare care are scopuri stiintificoeducative. EXCURSIA - inseamna vizitarea unor monumente istorice, arhitectonice sau monumente ale naturii, adica este o forma si o metoda de a acumula cunostinte.

EXCURSIA - este o metoda de educare, bazata pe perceperea activa a obiectivelor turistice prin intermediul organelor de percepere a omului, si, in primul rind prin intermediul ochiului. Scopul principal al excursiei este aciunea educativa asupra auditorului. EXCURSIA - inseamna studierea, cercetarea monumentelor de istorie si cultura in locul amplasarii lor, in scopul perfecionrii individului. Pe parcursul acestui proces excursantii vor contrapune viziunile personale cu viziunile ghidului. In epoca totalitar-comunista EXCURSIA era o forma de educaie politica, ideinicopolitica si activitate culturala in mase. EXCURSIA - este un proces de cunoatere a lumii inconjuratoare, a obiectivelor ei si evenimentelor; este un proces de cunoatere prin intermediul obiectivelor selectate riguros din timp si care vor reflecta tema data. Spre deosebire de o lecie ordinara excursia are elemente practice. Daca in timpul unei lecii se va pune accentul pe relatarea temei, excursia prevede elemente de demonstrare, aratare, de vizualizare a obiectivului turistic. EXCURSIA - este un proces educativ, bine planificat din timp, cu aciune educativa asupra excursantului. In acest proces se planifica din timp ce va vedea si ce va auzi turistul, ce va simi el si la ce concluzii va ajunge la sfirsitul excursiei. EXCURSIA - este o metoda demonstrativa de trasmitere a cunotinelor unui auditoriu, o posibilitate de a face cunostinta pe viu cu anumite oboiective turistice, (nu este o lecie!) EXCURSANT - este participantul la excursie intr-un grup organizat sau induividual. A nu se confunda cu persoana care cltorete pur si simplu in scopuri cognitive. EXCURSANT - este persoana care a venit la excursie pentru ca sub egida unui specialist sa studieze si sa analizeze anumite monumente si locuri memorabile. De regula, excursantul cunoate in prealabil tema excursiei si o alege in dependenta de interesele sale. EXCURSIONIST - adjectiv de la cuvintul "excursia". In practica are o intrebuintare larga: procedeu metodic, metodica excursionista, autobus excursionist, excursie, tematica excursionista, literatura excursionista. EXCURSOLOGIE - stiinta despre excursii, complexul de probleme, care stau la baza activitatii organizaiilor turistice, bazele teoriei excursologiei, esena excursiei ca forma de educare patriotica si estetica. EXCURSOLOGIE - studiaza excursia si rolul ei in procesul de educare, ne da noiuni despre funciile si particularitatile excursiei, clasificarea si tematica excursiilor, atitudinea difereniata in deservirea diverselor categorii de populaie, rolul ghidului in procesul de pregtire si realizare a excursiei. PROCEDEU EXCURSIONIST - una din metodele de transmitere a cunotinelor auditoriului, bazat pe principiul concret si intuitiv, in corelaie obligatorie cu 2 elemente, relatarea = demonstrarea si unitatea a unor componente cum ar fi - ghidul-ecursantul obiectivul turistic- ecursantul. OBIECTIV EXCURSIONIST- este obiectul care ne da idee si cunostinte in linii generale despre particularitatile caracteristice ale unei epoci, despre natura, societatea, stiinta, cultura, arta s.a. Acesta poate fi un monument sau un loc legat de anumite evenimente istorice sau fenomene naturale, care au un interes deosebit la excursanti, o constructie arhitectonica sau inginereasca, care da idee despre dezvoltarea arhitecturii si nivelul tehnicii de constructie; monumente de arta si artizanat, sculpturi, monumente ale naturii, parcuri, monumente arheologice si geologice s.a OBIECTIV EXCURSIONIST este izvorul cunoaterii pentru excursioniti. Astfel noiunea de "OBIECTIV EXCURSIONIST' are o semnificaie foarte larga. Metodistii si ghizii includ in acest termen orice poate fi demonstrat: monumentele istorice, arheologice si

geologice, monumentele naturii, casele memoriale, drumul, (drumurile comerciale de alta data) pamintul, pdurile, movilele, satele, strzile, casele, plcile comemorative s.a. (mic dicionar de termini excursioniti de Boris Emelianov) CE ESTE GHIDUL DE TURISM? GHIDUL DE TURISM - este persoana care arata obiectivele, insotindu-le de explicaiile necesare. Expresia "to guide" cu sensul de a indruma, a cluzi, de origine franceza, preluata si asimilata de limba engl. Inseamna a arata ceva cuiva, a conduce pe cineva spre o anumita destinatie. Cei care cltoresc spre noi destinatii, din diverse motive au nevoie de o persoana pusa la dispoziie de agenia de turism, care sa-i insoteasca in locurile necunoscute, sa le furnizeze informaii si sa le prezinte obiectivele turistice de pe traseul respectiv. Aceasta persoana este cunoscuta in mod obinuit sub numele de ghid. In zilele noastre denumirea de ghid este folosita pentru a desemna o persoana care insoteste turitii sosii dintr-o alt zon geografic sau dintr-o ar strin i le arat obiectivele turistice de interes general. Ghidul de turism este persoana calificat care in urma obinerii atestatului de ghid de turism este angajat n relaiile dintre turiti, prestatorul de serviciu (agenia de turism) pentru a asigura derularea n bune condiii a programelor turistice. Ghidul trebuie s asigure turitilor serviciile solicitate la nivelul lor calitativ si cantitativ. Intruct ghidul este singura persoan cunoscut de ctre turiti, acesta este un factor mediator ntre cerere i ofert i este obligat s lucreze in aa mod, nct la finalul programului turistic s poat observa satisfacia i recunotina turitilor pentru excursia de neuitat. CATEGORIILE DE GHIZI: > Ghid local > Ghid naional > Ghid specializat pentru anumite secvene turistice GHIDUL LOCAL este ghidul care asigur asistena turistic pe plan local (staiune turistic. Hotel, obiectiv turistic, transfer) > GHID NATIONAL este ghidul care asigur asistent turistic pentru turitii din RM i turitii strini n aciunile turistice organizate n ar i n afara republicii. GHID - este colaboratorul ageniei de turism, al unui muzeu sau expoziii, care, in concordanta cu indicaiile metodice face excursii cu demonstrarea monumentelor, locurilor memorabile si alte obiective turistice selectate din timp. GHIDUL este calificat ca un propagandist, pedagog, educator, conductorul procesului de percepere in excursii. (Anterior ghidul era numit conductor de excursii, demonstrator, explicator si chiar calauza.) Fiecare ghid trebuie sa aiba studii superioare, sa studieze la cursuri speciale, trebuie sa posede materialul informativ pentru temele concrete de excursii, sa cunoasca si sa aplice in practic indicaiile metodice si tehnica excursiilor. Calificarea in profesia de ghid - (ghid - este profesie!) se realizeaza potrivit normelor legale in vigoare prin: clase specializate la unele licee sau institutii superioare de invtmint; cursuri speciale organizate de Ministerul educaiei si turismului. Profesia de ghid poate fi exercitat doar de persoane fizice care au stuidii superioare, detinatoare ale atestatului de ghid, eliberat de instantele de resort. Prin acest atestat se confirm capacitatea profesionala a persoanelor fizice, calificate in profesia de ghid de turism, de a exercita aceast activitate. Ar fi bine ca acest atestat sa fie vizat o dat la 2 ani sau 5 ani de ctre instantele de resort. Pentru aceasta el trebuie s aib dovada practicii profesiei de ghid pe durata ultimilor 2 ani sau a unui curs de perfecionare de scurt durat.

Utilizarea ghizilor de turism Activitatea de ghid poate fi exercitata fie ca activitate de baza, fie ca activitate complementar, desfasurat in timpul liber, deintori ai atestatului de ghid si posesori ai ecusonului de ghid. Ghidul de turism are obligaia s poarte ecusonul de ghid si atestatul de ghid, pe care sa-1 prezinte la cererea persoanelor mputernicite sa-i controleze activitatea. Calitile ghidului de turism profil agreabil; "stofa" - talent pentru desfasurarea viitoarei profesii; aptitudini de comuncare, aptitudini de a lucra cu oamenii; calitati pedagogice. Calitati morale Ghidul trebuie sa fie onestt, sa aiba o idee corect despre relaia sa cu turitii, s nu incerce sa modifice lucrurile in favoarea sa. Comportament corect fata de turiti. Calitati intelectuale Ghidul - un inteligent, deoarece munca lui cere maximum capacitatea intelectuala Cultura generala solida- cunostinte vaste din diverse domenii, studiu individual sistematic si o memorie foarte buna. Limbaj coerent, expresiv O buna memorie a faptelor si a fizionomiilor (turitii vor fi incintati cind el ii va numi pe nume. Calitati socio-profesionale (de comportament profesional) Ghidul trebuie sa fie pregtit sa ofere un serviciu - a servi oamenii este o meserie ca altele si chiar foarte interesant - cind turistul este multumit ghidul are satisfactia reuitei sale. sa fie sociabil - pentru a crea nite relaii de incredere si cooperare; sa fie amabil- tot ce va spune, va fi intr-un mod plcut; sa fie rbdtor; sa fie diplomat; sa fie maleabil - adica reacii rapide pentru a se adapta la orice situatie; Sa fie inventiv; Sa fie fermector, cu simul umorului si cu o atitudine pozitiv fat de turiti (turistul este la odihn!) Corect imbrcat, sa fie o apariie plcut - prima impresie conteaza mult! O persoan puternic, dar si o voce plcut. Metodica de desfasurare a excursiilor in Rusia s-a stabilit de-a lungul unei perioade de ling durata. In 1916, in revista rusa "Excursant" a fost publicat prima clasificare a excursiilor, care evidenia 8 tipuri de excursii si cuprindea scurte indicaii metodice cu privire la modul de desfasurare a lor: 1. Istorico - arheologice; 2. istorico-militare, 3. istorico-revolutionare 4. arhitectonice, 5. literare, 6. de studiere a tinutului natal, 7. de producie (vizionarea unor intreprinderi industriale) 8. de studiere a naturii sau ecologice Dar in aceasta clasificatie lipsea tipul de excursii pe teme religioase, lucru explicabil pentru acele timpuri. Preedintele SCN V. I. Lenin s-a condus in atitudinea sa fata de religie de fraza lui K. Marks "Religia este opium pentru popoare". Partidul bolevic a declarat rzboi religiei si pe parcursul a 70 de ani decretul din 1918 a stat la baza actelor legislative, care decretau atitudinea puterii sovietice fata de uniunile religiose si credincioi. Cine ar fi

riscat sa organizeze excursii in lacasele sfinte, care peste tot erau distruse, fiind transformate in depozite? Astzi in RM practic avem citeva din aceste categorii: de studiere a tinutului natal, istorico-arheologice, literare, athitectonice (cine le mai face?), de studiere a naturii... si monastice, care isi fac loc tot mai activ in viata noastra.

II. RECOMANDARI LA PREGATIREA UNEI EXCURSII NOI Procesul de pregtire a unei excursii noi include citeva etape: - stabilirea scopului excursiei; - studierea izvoarelor stiintifice, studierea obiectivelor turistice; studierea exponatelor muzeistice; stabilirea traseului excursiei, - vizitarea obiectivelor si calcularea timpului de prezentare a obiectivelor, - pregatirea textului de control al excursiei, - completarea "portofoliului" ghidului, - stabilirea procedeelor metodice, - excursia de control, - elaborarea harii tehnologice a excursiei. La incheere urmeaza recenzia metodistuluisau a unui speciaslist in materie si aprobarea excursiei. Fiecare din etapele nomnalizate este absolut desinestatator, dar in acelai timp sunt in corelaie deplina. Cu cit mai bine cunoti materialul stiintific, cu atit mau uor va fi selectarea obiectivelor excursioniste. Corelaia dintre aceste etape presupune si unificarea lor in alte variante. Aceasta mai depinde si de caracterul creativ de pregtire a excursiei. De exemplu: completarea "portofoliului" ghidului poate fi combinata cu procesul de studiere a izvoarelor, iar stabilirea procedeelor metodice va fi legata de alegerea obiectivelor excursioniste si elaborarea planului metodic, stabilirea itinerarului cu alegerea temei. Indicaiile metodice vor fi corelate cu o asemenea etapa importanta pregtitoare, ca studierea diverselor tipuri de materiale istorice. Stabilirea corecta a scopului excursiei consta in faptul de a directiona activitatea grupului de creaie, care este implicat in elaborarea unei noi excursii - metodistii si ghizii - in direcia studierii stiintifice, pentru utilizarea cit mai raionala in excursie a izvoarelor scrise, etnografice, ligvistice, orale, a materialelor fono-foto. In procesul de studiere a izvoarelor vor fi implicai: metodistii, membrii grupului de creaie, cit si ghizii care vor sa lucreze pe noua ruta. Studierea de ctre echipa creatoare a izvoarelor stiintifice are citeva scopuri: 1. pragmatic, adica izvoarele culese vor fi folosite la perfectarea textului de control al ageniei; 2. cognitiv - adica in procesul de pregtire a excursiei cit si mai tirziu, in momentul perfeciunii se vor adresa la aceste izvoare pur si simplu pentru a-si completa cunostintele la tematica data, si nu in ultimul rind la aceste izvoare se vor adresa pentru a-si perfecta nivelul stiintific si alti membri participani la elaborarea noii excursii.
STUDIEREA IZVOARELOR

Majoritatea materialelor studiate si cercetate de ctre grupul de creaie sint numite de obicei IZVOARE LITERARE. Lucrul asupra izvoarelor literare, studierea lor profunda si utilizarea materialului informativ respectiv vor contribui la calitatea si succesul excursiei. Numai detinind informaia literara si stiintifica necesara se va contribui la realizarea unei excursii plina de continut, contribuind la educaia stiintifica, estetica, eticaDi patriotic a excursantului. Izvoarele preconizate studierii vor fi clasificate in grupuri. 1. Izvoarele istorice Cele mai importante izvoare sint actele istorice. Asemenea izvoare reflecteaza realitatea istorica cu toate contradiciile ei, ajuta la explicarea si reconstituirea trecutului. Pregatirea excursiei noi conine elemente active de cercetare stiintifica a izvoarelor istorice - adica se vor studia acte necunoscute sau puin tiute si puin studiate. Asemenea izvoare sunt o raritate. A descoperi un izvor unicat nu este uor, dar nici nu este obligatoriu. Pentru a uura lucrul este bine sa se studieze foarte amnuntit izvoarele deja publicate. Aici vom accentua necesitatea

studierii in primul rind a cronicilor statului nostru. Cronicarii moldbveni si romani au reuit sa reflecte mai multe perioade istorice, si ne-au lasat descrieri atit geografice, cit si istoricopolitice, obiceiuri, moravuri, traditii, descrieri geografice. Gr. Ureche, M. Costin, I. Neculce, Dm. Cantemir. Cel mai des ghidul culege materiale pentru excursii din "izvoarele istorice", care sint o adevarata comoara, din care se vor culege evenimentele vremurilor demult apuse. Ele ii vor da ghidului acel fir cluzitor, care-1 va ajuta la realizarea unui text cit mai bogat in continut. 1. Studierea mrturiilor arheologice; 2. Studierea "izvoarelor istorice " din sec 14-17: 3. Studierea "izvoarelor istorice " din sec 18-19-20; CRONICILE - Gr. Ureche, M. Costin, I. Neculce; OPERELE ILUMINITILOR: Nicolae Milescu Spataru, Dm. Cantemir (in special de o mare valoare este Descrierea Moldovei, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor..). Acte legislative, cronici, hrisoave de danie - file de istorie. Acte privind istoria judeelor de alta data - Orhei, Soroca, Lapusna... de exemplu actele de atestare a anumitor localitati (Orhei, Chiinu, Lapusna, Tighina, Hincesti..)... Manuale de istorie Monumente literare si publiciste de epoca. 4. Enciclopedii: Enciclopedia RM, a Romniei, a loicalitatilor, Personalitati orheiene, Basarabeni in lume...
> Crti editate de specialisti in domeniu - Gh. Postica, IO. Hincu, Andrei Iesanu, Tamara Nesterov, E. Bizgu... > Reviste de specialitate - de arheologie (la muz de istorie pot fi gsite ultimerle

descoperiri arheologoice si istorice), paleontologie, in special cele publicate de Acad de stiinte a RM si de istorici notorii; editare de muz de istorie si de etnografie. E importanta revista Tiragretia! Revista istorica. Tezele de doctorat a savanilor; 5. Revistele raionale, care dein informaia locala cu privire la gospodarii, oameni, realizari. 6. Material geografic - manuale de geografie cu prezentrile geografice, descrierile si impresiile unor calatori, ambasadori... Hari Monografii Raporturi statistice Literatura de studiere a tinutului natal. Literatura artistic (de exemplu, poezia lui P. Zadnipru, P. Darienco, Gr. Vieru despre frumuseea plaiului moldav, sau I. Druta despre cimnpia Sorocii...) Cum se va lucra cu cronicile? A include material din cronici este dificil, pe motivul limbajului arhaic al lor. De aceea vom folosi cronicile care conin anumite explicaii si corecturile prezentatorului. Dar anume din ele vom gasi informaie despre statul noastru, cu oraele si localitatile lui. La tur de oras ghidul va cita nu numai data primei atestari a localitatii, dar si continutul actului de danie, semnat de domnitorii Moldovei pe parcursul secolelor. Exemple: Studierea izvoarelor istorice cu includerea lor ulterioar in textul excursiei este motivat si din punct de vedere metodic, deoarece ele nu sint dispersate de alte evenimente culturale, deci legtura dintre epoc si monumentele culturale este de nedespartit. Cronicile moldave descriu si evenimentele religioase, dar si evenimentele civile. Prin aceasta se va realiza scopul excursiei, care este de a propaga si de a scoate in evident motenirea istoric si cultural a tarii. Putem sa regretam ca pentru un anumit interval istoric nu dispunem de obiective istorice, ca au disprut pe parcursul istoriei, fiind distruse in timpul razboaelor sau de cataclismele naturale, dar nu putem trece peste epoca respectiva din acest motiv. Obiective de demonstrare atunci va deveni pamintul, drumul, riul (cile comerciale de alta data), localitile,
7. 8. 9. 10. 11. 12. etnografic, legende... Ziare si reviste (Natura, Moldova Suverana, Comersant Moldova)

monumentele arheologice, valurile de pamint, movilele, si, desigur, exponatele din muzee armele, sgeile, stindardele, hrile... Izvoarele istorice dispun de calitati literare deosebite. Citatele din cronici poetizeaza excursia, ii dau un anumit aromat caracteristic epocii respective o fac mai convingtoare. In fiecare zi planeta cunoate un numr imens de noi izvoare, a le studia pe toate chiar si fugitiv este imposibil. Deaceea ghidul va trebui sa stie sa le selecteze pe cele mai importante pentru tema lui. II. Selectarea si studierea obiectivelor excursiei si exponatelor muzeistice Demonstrarea obiectivelor ocup locul primordial intr-o excursie. De aceea este extrem de important sa se aleag corect obiectivele de demonstrare. In prezent mii de monumente arheologice, istorice, de arhitectura, monumente ale naturii snt luate sub ocrotirea statului. Un loc deosebit il ocup monumentele istorice: arheologice ( staiuni istorice, fortificaii, valuri de aprare, movile, sanctuare s.a), paleontologice, istorice, de cult. Tblie memoriale, drumuri istorice, poduri, localiti, unde au avut loc evenimente deosebite, s.a. - toate acestea pot fi obiecte de demonstrare intr-o excursie. Monumente de arhitectura - mnstiri, elemente ale arhitecturii populare, pori, case de locuit, chiar i un hogeag lucrat miestrit - de exemplu la Brneti, (la tur de ora se vor demonstra case din epoca postbelica, din anii 70-80, din epoca modern) ntreprinderi industriale, Monumente ale naturii: rezervaii, arbori ocrotii de stat, parcuri, ruri, lacuri podiuri Obiective literare - case ale unor personaliti literare, locuri descrise n opera lor, eroi ale anumitor lucrri - de exemplu: cmpia Sorocii descrisa de I. Dru, monumentul lui Badea Mior; monumente ale unor personaliti literare, tblie comemorative, basoreliefuri - B. Bodoni s.a. Monumente de arta - monumente de art, scupturi, arta crerii parcurilor clasice; Pentru includerea obiectivului in excursie se va tine cont de urmtoarele criterii: nsemntatea Iui cognitiva - legtura lui cu anumite evenimente istorice, cu viaa unei personaliti marcante;
popularitatea obiectivului, individualitatea lui sau elementul exotic; expresivitatea obiectivului; starea de conservare a monumentului; amplasarea lui.

Uneori aceleai obiective excursioniste se demonstreaz n mai multe excursii - ghidul va avea grija ca de fiecare dat sa-1 prezinte n alt lumin, n aa mod, ca interesul fa de el s sporeasc. De exemplu: la tur de ora, la excursia spre Capriana sau spre Doina se merge pe acelai bul. tefan cel Mare - n primul caz se vor scoate n eviden monumente din istoria planificrii lui, dezvoltarea lui arhitectonica pe parcursul deceniilor, n al doilea se vor scoate n eviden lcaele de cult,- n al treilea - se vor prezenta date despre aflarea lui Pukin la Chiinu, plimbrile pe care acesta le efectua pe bulevardul Aleksandrovschii ... Selectarea corect a obiectivelor excursioniste va juca un rol decisiv pentru calitatea excursiei. La un tur de ora se recomanda s se prezinte nu mai mult de 25, maximum 30 de obiective, in alt caz excursia va fi superficiala si din noianul de obiective turitii nu vor memoriza nimic. Obiectivele alese vor fi ct mai diverse. De exemple, un tur de ora nu va fi construit numai n baza monumentelor arhitectonice. Selectarea obiectivelor se va face n mediul lor natural, astfel pe viitor ghidul se va orienta liber la monument, demonstrndu-i particularitile ct mai reuit. Concomitent cu studierea monumentelor se va pregti si fisa sau paaportul obiectivului excursionist. III. Trasarea itinerarului - aceasta va fi cea mai comoda si mai accesibil cale de acces pentru grupul de turiti, ce vor cltori cu autocarul sau pe jos. La crearea traseului se va tine cont de amplasarea obiectivelor excursioniste, de tematica ce va trebui expus, dar si de locurile potrivite pentru staionarea autocarului. Scopul primordial al itinerarului - prezentarea cit ampla a temei excursiei.

Obiectivele vor fi prezentate intr-o ordine cit mai fireasca, mai logica, n practica excursionist se cunosc trei criterii de creare a unui itinerar: Cronologic tematic
tematico-cronologic.

Un tur de ora se va prezenta in mod tematico-cronologic: ntemeierea, dezvoltarea lui pe parcursul secolelor, viata actuala... Criteriul cronologic va fi prezent doar la desfurarea fiecrei teme in parte. Obiectivele demonstrate, in dependent de rolul lor in excursia data, vor fi divizate in: principale si suplimentare, (de ex. cinemograful Patria). Obiectivele principale vor fi analizate mai detaliat, de obicei grupul se va deplasa pe jos spre ele, deci va fi necesar ca grupul sa ias din autocar. E de dorit s nu se mearg pe aceleai strzi. n unele cazuri ghidul este nevoit sa schimbe itinerarul, din cauza orelor de vrf, reparaii ale drumurilor, manifestaii sau alte motive, atunci vor fi prevzute itinerare de rezerv. Parcurgerea preventiva a itinerarului (obiezd) a studia strzile, pieele pe unde se va deplasa autocarul, unde sunt semne de circulaie; concretizarea locului de amplasare a obiectivului; concretizarea locului de staionare a autocarului; studierea cailor de acces auto ctre aceste obiective turistice si ctre locurile de parcare a autocarului; cronometrarea timpului necesar pentru parcurgerea drumului, pentru demonstrarea unui sau alt obiectiv excursionist, dar si a timpului pentru a ajunge la el si rentoarcerea la autocar; selectarea locurilor optimale pentru amplasarea grupului si demonstrarea obiectivului excursionist; aprobarea de comun acord a itinerarului cu inspeciile auto locale (dac se poate sau nu deplasa autocarul pe acest sector...) schema itinerarului va fi nmnata tuturor celor cointeresai de a lucra pe acest itinerar. Daca itinerarul va fi elaborat corect, ghidul nu se va pierde timpul cu indiciaii pentru ofer, unde sa mearg, unde s-o ia la dreapta sau la stnga.
Pregtirea textului de control

Textul de control va fi baza pentru fiecare excursie la aceasta tem. De obicei informaia va fi prezentat in mod cronologic. El nu se va construi conform itinerariului excursiei, nu va relata structura excursiei, ci va aduna materialul faptic, care va fi destul de amplu la fiecare tem de prezentare, pentru desfurarea cit mai complexa a fiecrei teme, prezente n excursie.. El va conine date referitoare la introducerea, la temele principale de prezentare, ncheierea, legtura logica dintre obiective, informaii cu privire la obiectivele neincluse in excursie. Este un material complex, bogat, care va veni in ajutorul ghidului, care va lucra la tema respectiva sau pentru cel care abia se pregtete. Va conine material istoric, geografic, cifre, date statistice, citate, cu indicarea sursei de unde a fost preluat. Este o prezentare foarte amnunit a tuturor temelor excursiei. Este un document directiva! Textul de control va fi creat de grupul de creaie. La audierea ghidului pe traseu textul de control va oferi posibilitatea de a constata daca prezentarea materialului informativ este corect, daca cifrele prezentate snt cele veridice, dac prezentarea nu este tendenioas. De obicei prezentarea se va face n mod cronologic sau tematico+cronologic, de ex la un tur de ora.
Textul individual

Exist si alt tip de text textul individual. Acest text este creat individual de ctre ghidul care vrea sa lucreze pe acest traseu. Textul va reflecta ntocmai structura excursiei si va fi creat in conformitate cu itinerarul. Este un text care conine informaia cit mai deplina vis-a-vis de obiectivele si temele de prezentare, cu indicarea sursei istorice, tiinifice, cu trecerile logice, Textul de control va fi divizat in mai multe pri - fiecare parte va fi consacrat unei teme si unui obiectiv excursionist. Fiecare tema principal sau suplimentar va fi prezentat aparte,

aici vor fi folosite si date istorice, si legende... Fiecare tem va fi o povestire nou. Textul acesta, daca e bine creat, este bun pentru prezentare. Cifrele prezentate vor fi corespunde adevrului istoric. Datele geografice statistice vor fi cit mai corecte... Textul de control si textul individual snt identice dup coninut. De aceea excursiile prezentate de ghizi la tema dat vor fi aproape identice, si totui ele se vor deosebi radical, deoarece fiecare ghid va include informaie mai plin de coninut, mai individual, trecur prin fora lui de cunoatere si prin sufletul lui. Textul de control ca si textul individual vor avea introducere, coninutul propriu zis si ncheiere. Introducerea de obicei este divizata in alte 2 pri: partea organizaional si partea informaional. n prima parte ghidul va lua cunotin cu grupul, cu alte cuvinte se va prezenta, anunndu-si familia, numele, il va prezenta pe ofer, categoria ofer, anuna tema excursiei, itinerarul, durata, ora ncheierii excursiei, prezint agenia de turism receptoare, va urma apoi instructajul, regulile de comportare, si regulile de securitate, Partea a II - partea informaional - se prezint coninutul aciunii - aici se vor numi anumite teme, obiective pe care le vor viziona turitii.
Introducerea va fi cit mai atractiv si concis, in acelai timp va fi cit actual si dinamica, nceputul excursiei este un moment foarte important, de obicei turitii i vor face o idee despre ghid. Anume aici se va stabili contactul cu grupul. De miestria ghidului va depinde si reuita excursiei. De obicei dureaz 5-7 min.

Introducerea se prezint de obicei din autocar, nainte de a porni autocarul, Ghidul se va strdui sa capteze interesul turitilor, sa-i pregteasc pentru cele vor urma sa vad si sa aud. PARTEA INFORMAIONAL - coninutul excursiei. Compoziia ei este mai complicata, deoarece ea conine mai multe teme principale, care la rndul lor au teme suplimentare. NCHEIEREA + in forma succinta ghidul va face totalizarea celor ce au fost vzute si auzite de turiti.
Cerinele fata de texte : cit mai succint, concret, intr-o un limbaj bun.

RECOMANDARI LA PREGATIREA EXCURSIEI PRIN ORAS Ce este un tour de oras? Un municipiu, un orasel sau un centru raional - toate aceste unitati administrative sint centre industriale, economice, politice, culturale, formate pe parcursul istoriei - adevarate centre pstrtoare a unor traditii, monumente istorice, de art si arhitectonice. Fiecare oras in parte acord mari si diverse posibilitati pentru desfasurarea activittilor excursioniste. Tematica excursiilor desfasurate in cadrul unui oras poate fi divers si ea va fi dictat de trsturile caracteristice a oraului, de trecutul si prezentul lui. Excursiile prin oras pot fi divizate in excursii tematice si tour de oras cu tematica variata. Denumirea fiecrei excursii va determina continutul ei si caracterul obiectivelor excursioniste alese pentru tema data. Fiecare excursie tematica isi are specificul sau si metoda sa de selectare a obiectivelor excursioniste. Fiecare tip de excursie are specificul su de pregtire se de relatare. Pregatirea si organizarea unui tour de oras este unul din procesele cele mai dificile, deoarece un tour de oras prevede desfasurarea mai multor teme din diverse domenii - istorie, arhitectura, religie, economie, industrie, invatamint, cultura, s.a. Turul de oras prezint un deosebit interes, deoarece permite excursionitilor intr-un interval de timp limitat sa faca cunostinta cu cele mai importante pagini din istoria oraului, cu specificul lui. Anume aceasta este marea dilem pentru grupul ocupat cu elaborarea unei asemenea excursii. Cum vom plasa atita informaie imensa, legata de istoria unui oras, intr-o singura excursie? Ce este absolut obligatoriu de artat si ce vom trece cu vederea, fara a tirbi continutul excursiei? Rezolvarea acestei probleme se complica si prin faptul ca un tour de oras poate va fi unica si ultima posibilitate de lua cunostinta cu el. Relatarea fragmentara si demonstrarea incorecta va duce la o imagine denaturata despre oras. Modulul principal va fi: " turul de oras este o relatare armonioasa si succesiva despre oras, bazata pe demonstrarea celor mai semnificative monumente".

Scopul - a aduce la cunostinta excursantilor particularitatile oraului, istorice si contemporane concomitent, scop dificil, dar realizabil. La elaborarea taurului de oras vom evidenia acele evenimente si obiective, care au fost si sint cruciale in istoria oraului. La pregatirea unui tour este dificil sa evidentiezi un punct culminant unic, care caracterizeaza oraul. In acest caz vom evidenia citeva caracteristici generale, care in esena sa evidentiaza individualitatea oraului, caracterul lui iripetabil comparativ cu alte orae, "oraul meu alb", "floare alba din piatra", "oraul celor 7 coline"... plasarea la intersectie de cai comerciale... Astfel, stabilirea tematicii - este prima si cea mai importanta etapa in elaborarea unui tour de oras. Daca nu vom avea un schelet tematic puternic, nu vom avea nici excursie in sensul adevarat al cuvintului. Excursia se va transforma intr-o artare elementar a monumentelor, dezbinate, fara nici o legtur logica, iar povestirea ghidului - intr-un comentariu. Este esenial de concretizat c sensul excursiei const atit in demonstrarea monumentelor, cit si in relatarea concomitenta a evenimentelor sociale, economice, politice, spirituale. Apariia oraului. Istoria creterii si dezvoltrii lui, particularitatile planificrii lui, monumentele arhitectonice vor fi teme obligatorii in excursie. Anume de aici va incepe relatarea despre oras. Cronica in piatra (KaMeHHaa jieTonncb), asa este numita uneori arhitectura urbana, ne va permite sa simim legtur dintre epoci, veridicitatea evenimentelor, care au avut loc aici. Sa nu uitam ca rezolvarea arhitectonica si monumentele arhitectonice exercita o fora estetica deosebita asupra noastra. Ele se memorizeaza pe mult timp si fiecarea din turitii care au vizitat oraul, isi vor aminti in primul rind carateristicile lui arhitectonice. Oraele noastre au specificul sau, practic toate au fost distruse in timpul razboaelor ruso-turce apoi in timpul celui de-al 11-lea rzboi mondial, si este dificil sa gsim monumente antice, in schimb toate sint fcute din "piatra alba". Vom alege anume acele obiective care se incadreaz in tema relatata. De multe ori excursantii atrag atentia la unele monumente ieite din comun, chiar dac ghidul in timpul acesta vorbete despre alte obiective mai interesante, dar nu atit de impresionante. Atentia lor este sustras si imprastiat si pentru a-si satisface curiozitatea, ei il intrerup pe ghid cu diverse intrebari. In asemenea cazuri vom include o not informativ despre obiectiv pentru a nu pierde contactul cu grupul si a nu pierde firul excursiei.

CONCLUZII: - Stabilirea scopului si tematicii excursiei; studierea izvoarelor stiintifice, vizitarea si selectarea obiectivelor excursiei; cu exponatele muzeistice; stabilirea unui itinerar cit mai raional, obiectivelor si calcularea timpului, pregatirea textului de control al excursiei, completarea "portofoliului" ghidului, selectarea procedeelor metodice de relatare si demonstrare, excursia de control, elaborarea planului metodic al excursiei. La incheere urmeaz recenzia metodistului si aprobarea excursiei. La elaborarea itinerarului se va tine cont de urmatorele principii: principiul cronologic; tematic, complex - cronologico-tematic. Turul prin oras va fi compact, iar trecerea de la un obiect la altul nu va dura mai mult de 15-20 min. Un moment important este sa nu se mearga de 2 ori pe acelai drum. (numai in cazuri excepionale). Se va tine cont si de aspectul estetic al obiectivelor turistice, de insemnatatea lor. Rondoul itinerarului excursiei Acest lucru se va face pentru a lua cunostinta cu traseul, pentru studierea si concretizarea obiectivelor excursioniste, pentru cronometrarea timpului parcurs de la un obiect la altul. Fara ndoiala, textul de control se va deosebi de textul individual al ghizilor, deaceea este necesar ca fiecarea ghid sa-si scrie textul individual, cu anumite "gaselnite"individuale, dar care va respecta cerinele planului metodic. De regula textul unui tur de oras, planificat pentru 3 ore, va avea 40-50 pag si 25-30 pag pentru excursie pietonala (pe jos). III. Crearea textului excursiei 1. Pagina de titlu va include date despre oganizatie turistica superioara, apoi denumirea ageniei, denumirea temei, numele si prenumele autorilor, data aprobarii. 2. Fiecare text dar si excursie este compusa din 3 parti: introducerea, continutul propriu zis, ncheierea. Textul, ca si planul metodic va reflecta continutul excursiei Introducerea si ncheierea se vor deosebi de celelalte parti ale excursiei. Ele nu sint legate de demonstrarea obiectivelor turistice. Ele seamn intr-o oarecare msur cu inceputul unei lecii, scopul carea este de a stabili contactul cu auditoriul, cu prezentarea temei: prezentarea ghidului, a organizaiei ce-o reprezint, numele si prenumele oferului; prezentarea temei, temelor si obictivelor mai importante, itinerarului, durata excursiei. Introducerea va fi cit maia tractiva, concisa si actuala dupa continut. nceputul excursiei este un moment foarte important, cind excursantii isi vor face o idee despre ghid. Continutul propriu zis - excursia ca atare se va construi imbinind relatarea cu demonstrarea obiectivelor. Continutul va avea mai multe teme, care la rindul lor vor avea mai multe teme auxiliare, ncheierea - se vor face concluziile.

CLASIFICAREA EXCURSIILOR CLASIFICAREA este repartizarea obiectelor, fenomenelor in clase, subdiviziuni, in dependenta de criteriile sau particularitatile sale. In prezent excursiile sint clasificate dupa urmatoarele criterii: 1. Dupa continut; 2. a) b) c) d) e) Dupa componenta si numarul participantilor: pentru turisti individuali pentru grupuri organizate; pentru elevi si stidenti, pentru oaspetii capitalei, pentru toate categoriile de excursanti;

3. Dupa locul unde sint realizate; a) prin oras; b) in afara orasului; c) prin muzee; d) complexe (care imbina citeva elemente) 4. dupa mijloacele de transport: a) auto; b) pe jos; c) cu vaporul. (pe Nistru au fost elaborate citeva teme- Poem despre Nistru) Prima categorie (excursii dupa continut) se impart la rindul lor in alte 2 categorii: a) tururi (multiple); b) tematice. Tururile de oras de regula sint multiplanice. Aici ghidul va intercala materialul istoric cu cel contemporan. Un tur se va construi prin demonstrarea celor mai diverse si variate obiecte (monumente istorice si de culuira, edificii si constructii, monumente ale naturii, locuri istorice si memorabile, elemente de amenajare a orasului, intreprinderi industriale si agricole). Intr-un tur de oras evenimentele se vor reflecta in linii mari. Toate acestea vor face o impresie despre oras, tinut, republica in cazul nostru. Limitele cronologice a unui tur vor fi: data de intemeiere a localitatii pina in prezent si perspectivele lui de dezvoltare. Tururile de oras au trasaturi absolut specifice. Spre deosebire de excursiile tematice, formularea temei intr-un tur prezinta anumite dificultati. Indiferent unde se face un tur de oras- vor avea o structura similara: in toate tururile de oras se vor expune in mod obligatoriu citeva teme 5. istoria orasului 6. dezvoltarea industriala a localitatii 7. dezvoltarea stiintei 8. a invatamintului, 9. a culturii 10. a ocrotirii sanatatii 11. a sportului s.a. Totusi, fiecare tur de oras va purta amprenta specifica a urbei concrete. De exemplu, tema istorico-militara va fi desfasurata in acele orase unde s-au purtat lupte importante. Tema literara va fi inclusa in acele tururi, in orasele carora au activat marcante personalitati literare sau chiar eroi literari. In excursia prin Chisinau neaparat va fi reflectata perioada legata de aflarea lui Puskin la Chisinau si operele create aici.

b) excursiile tematice aici vor fi incluse acele tipuri de excursii care reflecta doar o tema concreta 12. excursia istorica va cuprinde numai obiecte istorice; 13. daca este vorba de o tema literara ea va include numai tema legata de viata si activitatea literara a unui sau mai multor scriitori, cit si operele lor; 14. excursia arhitectonica va scoate in evidenta cele mai interesante edificii si monumente arhitectonice. Excursiile tematice la rindul lor se vor diviza in mai multe categorii: 1. istorice; 2. de studiere a artelor; 3. literare; 4. arhitectonice; 5. de producere; (la anumite intreprinderi industriale (Floare Carpet) dar si alimentare, (Bucuria) vinicole 6. ecologice sau de studiere a cadrului natural; 7. excursii monastice sau religioase. Aici am remarca ca in R. Moldova nu sint pe deplin exploatate asemenea tipuri de excursii cum ar fi vizitarea unor podgorii vinicole, a unor asociatii agricole. De ce sa nu sa nu propunem oaspetilor nostri excursii la cules roada cimpului - cirese, visine, mere, struguri s.a. Grecia are deja experienta in practicarea unor asemenea excursii. Turistii straini, stresati de viata de oras, platesc bani pentru a avea posibilitatea sa se destinda un pic la muncile cimpului. Desigur, practicarea unor asemenea excursii necesita o pregatire deosebita, o coordonare a tuturor problemelor cu autoritatile locale, cit si anumite conditii sanitare 1. Excursii istorice la rindul lor ele se impart in grupuri: a) de istorie a tinutului natal; b) arheologice - la acest capitol avem o singura excursie istorico-arheologica, Orheiul Vechi. Nu putem pretinde ca tema istorica ar fi exploatata de agentiile noastre pina la sfirsit, cu toate ca posibilitati sint. Agentiile ar putea crea mai multe teme noi la acest compartiment. - Orase istorice cu includerea istoriei unor urbe istorice - Orhei, Soroca, Tighina de alta data. Excursii militar-istorice sau militar-patriotice (pe teme militare) agentia de turism Chisinau a creat mai multe excursii pe teme militar-istorice: Operatia militara Iasi-Chisinau, Chisinaul in timpul Marelui Razboi pentru apararea Patriei; 5- . In prezent in circulatie avem excursia Capul de pod Serpeni. Am putea elabora excursii spre locurile legate de bataliile purtate de Stefan cel Mare si Sfint (Chisinau, Orhei, Soroca, Lipnic),sau excursii pe urmele razboaelor ruso-turcesti... c) Istorico-biografice care ar face cunostinta cu viata si activitatea unor comandanti militari (de exemplu, Stefan cel Mare a fost un strateg militar talentat, arta militara a lui se studiaza in unele academii militare din Europa.) 2. Excursii de stidiere a artelor : si divizeaza in 2 categorii: a) muzical teatrale - de exemplu Chisinaul teatral-muzical b) de studiere a mestesugurilor populare: (atelierele de lucru a mesterilor populari, muzeele de mestesuguri populare Ivancea, mesterite brodeze, mesteri clopotari..) c) excursii prin galeriile de arta si salile de expozitii, muzeele de arta, , cum ar fi, vizionarea atelierelor unor artisti (Gleb Sainciuc,) 3. Excursiile literare se grupeaza de obicei in: a) excursii literar-biografice (Puskin la Chisinau, Puskin la Dolna, Donici cuib de ntelepciune, La bastina lui Mateevici). b) Istorico-literare (Chisinaul literar) c) Literar-biografice - cu timpul vor aparea asemenea excursii prin locurile, care au fost descrise in opera lui Ion Druta (Horodiste, cimpia Sorocii, Arionesti, satul in care s-a nascut dar si pe care l-a descris intr-o lucrare speciala Ion Druta s.a. ..)

4. Excursii arhitectonice se impart si ele in grupuri: a) demonstrarea celor mai reprezentative monumente ale orasului; (Agentia de turism si excursii a elaborat tema Chisinaul arhitectonic); b) demonstrarea edificiilor arhitectonice, care tin de o epoca istorica concreta; c) excursii care vor vace cunostinta cu activitatea unui arhitect renumit (la Chisinau s-ar putea elabora excursie, care ar demonstra monumentele arhitectonice, create de Bernardazzi); d) excursii prin cartierele locative noi Trebuie de evidentiat faptul ca nici o excursie tematica nu va exista izolat, de una singura, ci va contine elemente care tin de alta tematica. PROCEDEE METODICE: DEMONSTRAREA IN EXCURSIE Metodica de prezentare a excursiei este totalitatea procedeelor folosite de ctre ghid pentru ca excursionitii s nsueasc ct mai uor informaia prezentat. Procedeele metodice pot fi: Generale, Particulare Unicale sau individuale Procedeele generale vor fi utilizate in toate excursiile, indiferent de tem i categoria de turiti, indiferent de ce obiectiv se va demonstra sau ce tem se va prezenta - acestea vor fi: procedeul de comparaie, localizarea evenimentelor, reconstituirea obiectivului sau a evenimentelor, demonstrarea preventiv. Procedeele particulare vor fi utilizate doar la anumite excursii, cum ar fi: ecologice, de producere, prin muzee. Procedeele unicale sau individuale vor fi aa numitele gselnie ale unui ghid i nu vor fi utilizate de toi ghizii. n practica excursionist exist diverse metode de demonstrare a obiectivelor: Din geamul autocarului la o vitez de 40-60 km ghidul va explica cele ce vd la momentul dat excursionitii; Obiectivul va fi demonstrat doar fugitiv. Studierea sau analizarea obiectivului excursionist din geamul autocarului, dar la viteza minima a autocarului. (De exemplu: Aceste procedee sunt utilizate la demonstrarea bisericii Mazarachi de pe podul de peste Bic, la demonstrarea Palatului prezidenial si a Parlamentului) Aceasta ne permite s prezentm n mod general panorama sau obiectivul dat. Studierea sau analizarea obiectivului excursionist din geamul autocarului, fr ieirea grupului din autocar, cu staionarea autocarului n faa monumentului. Demonstrarea lui se face din autocar. n cazul acesta se va face o analiz mai detailat a obiectivului sau a evenimentelor descrise. Demonstrarea obiectivului cu ieirea obligatorie a grupului din autocar. n cazul acesta ghidul va nsoi grupul spre obiectiv. Legea prezentrii unei excursii va fi urmtoarea: de la demonstrare la povestire, la explicare. Primatul l va deine demonstrarea. O excursie se va deosebi de o lecie anume prin demonstrarea obiectivelor excursioniste. DEMONSTRAREA IN EXCURSIE este procesul de realizare a principiului intuitiv, posibilitatea de a face cunotina cu obiectivele excursioniste prin exemple concrete.

Demonstrarea poate fi trata ca o aciune concreta a ghidului, scopul creia este de a evidenia caracterul, natura obiectivelor excursioniste. Termenul demonstrare a intrat in limbajul tiinei excursioniste ca termen specific si se folosete in literatura metodologica a excursologiei. Demonstrarea poate fi calificata ca un proces de artare publica a unui obiectiv excursionist unui grup de persoane (oaspei, clasa muncitoare, studeni, elevi). Demonstrarea obiectivului excursionist este un sistem de aciuni a ghidului si excursionitilor, studierea obiectivului sub egida unui specialist calificat. Demonstrarea presupune analiza obiectivelor, activitatea de sine stttoare a excursionitilor. A DEMONSTRA - nseamn a arata obiectivele, a explica, a face accesibil ceea ce vad excursionitilor, direcionnd activitatea lor de studiere a lui. Specificul demonstrrii consta in evidenierea si descoperirea unor anumite caliti ale obiectivului, ceea ce la prima vedere nu poate fi observat. Eficacitatea procedeului intuitiv depinde de modul cum e organizata demonstrarea obiectului, analiza corecta a obiectului. Turitii la excursie nva a privi, a vedea corect, a analiza si a studia. Anume acestea vor fi obiectivele demonstrrii. Demonstrarea se afl in corelaie cu asemenea elemente cum ar fi contemplarea si cercetarea. Cercetarea, spre deosebire de demonstrare poate fi calificata ca o familiarizare superficiala cu obiectivul. Fiecare persoana fr ajutorul cuiva poate privi exteriorul unei construcii sau a unei strzi, a unui monument. Deosebirea dintre cercetare si demonstrare consta in faptul ca in timpul cercetrii omul vede numai elementele exterioare ale monumentului, iar in timpul demonstrrii el va vedea nu numai monumentul, ci cu ajutorul ghidului, va deosebi diversele laturi ale monumentului. Ghidul va demonstra nu numai elementele, care snt expuse in exterior, ci si cele care nu se vad, si snt ascunse dup pereii edificiului. Prin intermediul procedeelor demonstrativ si narativ va stabili legtura dintre edificiul evideniat si evenimentele care au avut loc aici sau in interiorul lui. Exemplu: piaa prieteniei moldobulgare - aici se vor restabili evenimentele care au avut loc in 1877, cnd a fost citit manifestul tarului rus despre nceputul ultimului rzboi ruso-turc. OBIECTIVELE GHIDULUI: 1) a demonstra obiectivele excursioniste care se afla in fata excursionitilor; 2) a demonstra obiectivele care nu mai exista (s-au pstrat numai in foto, in memorii, acte..) 3) a demonstra evenimentele istorice, care au avut loc anume aici, a reconstrui tabloul ilustrativ al evenimentelor; 4) a demonstra monumentul aa cum a existat in timpul evenimentelor descrise. Metoda analizei vizuale : Analiza este strns legat de demonstrarea obiectivului. Divizarea obiectivului n anumite pri si evidenierea anumitor elemente mai importante. De exemplu: la prezentarea monumentului lui tefan cel Mare se va evidenia inti soclul, apoi figura domnitorului, haina de domnitor mpodobit cu blni scumpe si brodat cu fir de aur si argint, se va evidenia coroana de domnitor, apoi crucea si spada - simbol al luptelor purtate n aprarea cretinismului. Astfel se va ajunge la rolul ce l-a avut tefan cel Mare n aprarea cretinismului nu numai n Statul Moldovenesc, ci in ntreaga Europ, la explicarea titlului dat de Papa de la Roma atletul lui Crist Metoda de reconstituire a evenimentelor Aceasta metod nseamn de a reconstitui aspectul iniial al obiectivului excursionist, chiar daca astzi el lipsete sau este complet schimbat. De exemplu, la prezentarea bisericii Adormirea Maicii Domnului de la Cpriana se va reconstitui aspectul iniial al bisericii de pn la reconstrucia ei din 1821. n general aceast metod se va utiliza la prezentarea obiectivelor arhitectonice sau la prezentarea unor evenimente istorice, de o mare importan. Metoda de localizare a evenimentelor Aceast metod il va pune pe excursionist in anumite rame concrete, ii va ateniona privirea anume spre aceasta zon concret, unde s-au desfurat

evenimentele descrise. De exemplu, la prezentarea pieei voluntarilor bulgari ghidul il va ntoarce pe excursionist in anul 1877, cnd anume aici, in fosta pia a fost citit de ctre arul Rusiei manifestul despre nceputul ultimului rzboi ruso-turc. Alte procedee metodice: Metoda de comparatie Demonstrarea tblielor memoriale sau a basoreliefului. RELATAREA IN EXCURSIE Scopul acestui procedeu este de a comunica, a transmite excursionitilor faptele, evenimentele, materialul istoric in aa mod, incit ei sa vad ceea ce a fost relatat de ghid. Acest procedeu poate fi divizat in 2 grupuri: In grupul 1 intra procedeele care in de forma de relatare nota informativa, reportajul, citatele. Rolul lor este de a sistematiza informaia, de a o face mai accesibila turitilor. Ghidul va prezenta informaii succinte despre obiectivul prezentat - data construciei sau a restaurrii, autorul, mrimea monumentului, menirea lui. Grupul I1 cuprinde procedeele de caracterizare, explicaii, ntrebri - rspunsuri, trimiteri la mrturiile martorilor oculari, montajul verbal, inducia si deducia. Procedeul descriptiv scopul lui este descrierea veridica a obiectivului forma, mrimile lui, din ce roca este construit, plasarea lui geografica Pentru acest procedeu este caracteristica exactitatea, concretul. Aici ghidul va evidenia trsturile specifice ale obiectivului. Acest procedeu se va referi nu numai la monumentele arhitecturale, dar si la evenimentele istorice. In excursiile fcute cu autocarul acest procedeu se va utiliza in toate tipurile de demonstrare, fie ca se vor face din geamurile autocarului sau la locurile de staionare. Procedeul de caracterizare se bazeaz pe evidenierea celor mai specifice trasatori si calitti ale obiectivului, fenomenelor, omului. Aici se vor enumera calitile si specificul, care vor descrie cit mai amnunit obiectivul sau personalitatea data. (La descrierea personalitii lui V. Lupu, sau Stefan cel Mare). Caracteristica obiectivului va urma de obicei dup descrierea lui. La descrierea obiectivului se vor scote in evidenta numai trsturile exterioare, atunci insa cnd vom caracteriza obiectul se va meniona nsemntatea lui, caliti artistice, originalitatea artistica a lui. (tefan cel Mare parc-ar merge in fata inamicului si parca le-ar spune: oprii-va, temei-va de Dumnezeu) Monumentul in cazul acesta se va memoriza, nu se va uita nici odat. CERINTE LA VIZITAREA UNUI OBIECTIV TURISTIC Ghidul va avea grija ca: 1. mersul sa fie potrivit, asigurndu-se ca turitii il urmeaz; 2. grupul sa se adune departe de mulime si glgie, la locul de unde se vad foarte bine particularitile obiectivului excursionist. 3. grupul va fi plasat intr-un loc protejat, de ploaie, de vnt sau de soare. 4. grupul va fi avertizat daca trebuie sa lase lucrurile in autocar sau sa le ia cu sine. 5. grupul va fi anunat cit dureaz vizitarea obiectivului respectiv si daca exista posibilitatea unor locuri de odihna. (la Saharna si Tipova este f. important!). 6. sa indice un loc si o ora de ntlnire (in cazul in care cineva se rtcete sau obosete si nu merge pn la capt.) 7. fiecare excursant trebuie sa cunoasc locul de parcare si numrul autocarului, iar pentru cei care pleac in afara republicii neaprat sa cunoasc denumirea hotelului si adresa lui. 8. Comentariile la locul vizitei sa fie fcut intr-un limbaj accesibil, pe nelesul turitilor.

PARTICULARITATILE DE PREZENTARE A EXCURSIILOR PRIN LACASELE ORTODOXE


Religia devine in ultima vreme forma suprema, capabila sa influeneze asupra politicii economiei si moralitii. Se construiesc si se restaureaz noi lcae bisericeti, substanial se majoreaz numrul celor care viziteaz lcaele sfinte, in diverse straturi sociale a societii sporete interesul fata de religie. Una din formele de a potoli interesul fata de istoria si tainele religiei snt excursiile prin lcaele sfinte. La momentul actual o prioritate deosebita o ocupa excursiile pentru elevi si studeni. Cu regret, de organizarea acestor excursii se ocupa de multe ori nvtorii si profesorii, marea majoritate a crora au cunotine superficiale despre religie si care nu poseda metodica organizrii excursiilor pe teme religioase. Aceasta se explica prin faptul ca deocamdat nu snt posibiliti de a acumula asemenea cunotine, deoarece, pe de o parte lipsesc materiale metodice, iar pe de alta parte lipseste sistemul de pregtire a ghizilor, care ar inocula deprinderi de desfurare a excursiilor pe teme religioase. In prezent a aprut necesitatea stringenta de a stusia acest tip de excursii ca un obiect independent de cercetare in legtura cu existenta lor reala in practica excursologica si elementele ei vdit distincte comparativ cu excursiile tematice de alte tipuri.

Scopul excursiilor pe teme religioase


Pregtirea unei excursii prin biserici, ca si oricare alta excursie ncepe prin stabilirea scopului ei. Scopul este punctul spre care va tinde ghidul in desfurarea excursiei, o prezicere ideala a rezultatului activitii sale iluministe. Scopul va determina alegerea obiectivelor turistice, itinerarul ei, selectarea izvoarelor literare si a citatelor. Formularea concreta a scopului excursiei va influenta substanial coninutul ntregii excursii. Teoria excursologiei sovietice evidenia cteva scopuri, care trebuiau sa fie atinse pe parcursul excursiei: educarea dragostei si a respectului fata de patria sovietica, educaia in spiritul muncii, in spiritul internaionalismului si a respectului fata de alte popoare (acum spunem toleranta), educaia estetica. Printre alte scopuri exista si educaia ateista. In promovarea excursiilor prin lcaele ortodoxe nu si-au pierdut actualitatea asemenea scopuri ca educarea dragostei si a respectului fata de patria noastra, noiune mai larga si mai istorica dect fata de patria sovietica, educaia estetica. Dar mai pot fi menionate si alte scopuri caracteristice pentru excursiile prin lcaele sfinte. Vom enumera citeva din ele: demonstrarea rolului bisericii ortodoxe; studierea bazelor etico-morale a ortodoxiei; explicarea semnificaiei obiceiurilor si tradiiilor bisericii ortodoxe moldoveneti si romne. Biserica ortodoxa romana mpreuna cu administraia tarii a participat activ in rezolvarea problemelor economice poporului sau. Un rol deosebit in viata economica au jucat mnstirile ortodoxe. De rnd cu activitatea religioasa si de binefacere ele erau si centre culturale, comerciale si industriale a unei sau altei regiuni. Rolul ortodoxiei in dezvoltarea economica a RM contemporane este o tema extrem de actuala in excursiile prin lcaele sfinte, tema care este perceputa de excursioniti cu un mare interes si care lrgete considerabil sfera interesului cognitiv fata de problemele religiei.

Exemple de influenta pozitiva a bisericii ortodoxe asupra poporului nostru snt multe si in excursiile bine pregtite asculttorii si port forma o concepie veridica a legturilor perpetue a istoriei patriei cu credina poporului. Obiectivele de demonstrare caracteristuice pentru lacasele de cult. Excursiile prin lcaele de cult includ in sine o mulime de obiecte de demonstrare, inclusiv clopotniele, mormintele din curtea bisericii, sursele sfinte, daca exista. Obiectivele principale de demonstrare sunt icoanele, care reprezint in sine prezentarea artistica, de regula, pe lemn, a lui Isus Hristos, a Macii Domnului si a sfinilor. Canonul Iconostasul stabilete trsturile sfinilor, detaliile subiectului si atributele sfritului martiric. Pe ling icoanele pictate in vopsea snt si icoanele incrustate si turnate in metal. Iconostas sau Catapeteaza, - este peretele care divizeaz altarul de partea centrala a bisericii, in care in cteva rnduri snt plasate icoanele. Prin prti, in dreapta si in stnga snt porile diaconeti, in - porile mprteti, pe care este prezentata Bunavestirea si cei patru evangheliti, de asupra icoana Cinei cea de taina. In primul rnd, la stnga de porile mprteti este plasata icoana Maicii Domnului, in dreapta icoana Mntuitorului, apoi vine icoana protectoare, icoana hramului, adic icoana sfntului, in numele cruia a fost sfinit lcaul respectiv. In rndul doi se afla icoanele legate de srbtorile mprteti, in rndul trei - icoanele celor 12 apostoli, in rndul 4 icoanele proorocilor. Rstignirea. O cruce mare in lemn cu reprezentarea reliefata a Domnului rstignit. Crucea este ntrita pe un postament, care simbolizeaz muntele Golgota, pe care este reprezentat craniul lui Adam. Racla pentru moastele sfinte este o racla speciala, in care sub sticla se pstreaz corpul sfinilor bisericii cretine sau prticele din ei, pstrai fr urme de putreziciune dup sfritul lor. Mormintul Domnului sau Sfintul Aer - este ca un scrin de mrime deosebita si se afla sub o cornisa, la care se nchina cretinii in memoria morii pe cruce a lui Hristos. Pe el se afla epitaful. Epitaful - este un obiect de cult, o pnza pe care este brodata (cu fire de aur si de argint) scena care reprezint corpul si punerea in mormnt a lui Isus Hristos. Ea se scoate in ajunul srbtorilor de Paste, pentru nchinarea si srutarea ei de ctre credincioi. Potirul - o cupa de aur sa de argint, cu picior, cu marginile rsfrnte, in care se pregtete si se pstreaz in altarul bisericii cuminectura. Unul din vasele sacre, care sint folosite in timpul slujbei, la mprtanie. Pristol o masa de o sacralitate deosebita din mijlocul altarului. Este mpodobit de obicei in 2 vesminte, cea de dedesubt e de culoare alba, cea de deasupra e din pnz scumpa, de obicei din brocard. Culoarea lor depinde de srbtoare. In sptmna patimilor totul se mbrac in negru. Pe masa se in obiectele necesare oficierii liturghiei antimins , Evanghelia, crucea, sfintele daruri si daronosita !.

Antimins este un batic de mtase sfinit de mitropolit, in care snt cusute moatele sfintilor. Prapur steag bisericesc purtat la procesiuni sau in timpul alte servicii religioase. Este steagul bisericii, steagul lui Hristos. Ele au fost introduse de Constantin cel Mare, substituind acvila romana si chipul mpratului cu chipul lui Hristos. Cristelnita - este un vas bisericesc folosit de biserica cretina, in care preotul afunda copilul la botez. Fresca - pictura fcuta in culori amestecate cu apa de var, fcuta pe perei, pod sau coloane cu tencuiala nc ud. Soleia construcie in forma de balcon, O ridictura nu prea mare in fata altarului. Partea centrala a ei se numete amvon. Acesta este locul unde cretinii primesc cuminectura, de aici se citete predica sau se citete Evanghelia. Masa pentru parastase o masa dreptunghiulara cu loc pentru multe luminri, pe care este reprezentat muntele Golgota cu rstignire si chipurile Macii Domnului si a apostolului Ioan. Ghidul trebuie sa cunoasc semnificaia fiecrui obiect in parte, dar si asemenea obiecte ca cdelnia, racla, sfintele daruri, pstrtoarea de daruri darohranitelnita? si alte obiecte care snt prezente in biserici. Ali termini bisericeti: Potcap acopermnt al capului de forma cilindrica, fr boruri, purtat de preoii si clugrii ortodoci. Prescura pinioara rotund sau in forma de cruce fcut din aluat dospit, din care se pregtete cuminectura si se taie anafura.

Obiectele principale de demonstrare in Catedrale


Obiectele enumerate pentru demonstrare constituie baza pentru elaborarea excursiilor, care ar putea avea unul din scopurile enumerate mai sus. In bisericile mai mici condiiile de demonstrare snt mai modeste dect in catedralele mari, care au o istorie mai veche, dar si aici snt destule posibiliti pentru desfurarea excursiei, are scopul creia este de a demonstra rolul Bisericii ortodoxe ruse in istoria Rusiei.

Traseul excursiei
Traseul excursiei va fi determinat de scopul ei si va fi legat concret de demonstrarea consecventa a obiectivelor. La demonstrarea icoanelor e bine sa respectam modul cronologic in desfurarea evenimentelor biblice. De exemplu, la icoana Naterea Domnului relatarea se va face dup ce excursionitii au fcut cunotina cu icoana Bunavestirea. Apoi se va trece la icoanele, care demonstreaz viata lui Isus Hristos de pe pmnt. In excursiile prin lcaele de cult va fi demonstrata conexiunea dintre personalitile, sfinii si relictele sacre cu istoria bisericii si a tarii. De exemplu, se va vorbi neaprat despre binecredinciosul tefan cel Mare i Sfnt, care a fost canonizat recent de biserica ortodox romn.

Cerinele fata de ghid


La organizarea excursiilor prin lcaele de cult o dificultate o constituie selectarea si pregtirea ghizilor. In epoca ateista au disprut cunotinele despre tainele si obiceiurile bisericii, nelegerea limbajului rugciunii. De obicei poseda cunotine pentru desfurarea unei asemenea teme ghidul care are o anumita pregtire spirituala si care are studii teologice. Se va ocoli invitarea la lucru in calitate de ghid pe asemenea trasee a adepilor diverselor secte religioase. Fanatismul si tendeniozitatea reflectrii temei ii va ndeprta pe asculttori si chiar va duce la situaii de conflict si la ratarea excursiei. Ghidul trebuie sa cunoasc bine terminologia veche slavona si a terminologiei teologice, care neaprat vor fi folosita in excursie. Nu ntotdeauna va fi ndeajuns o simpla traducere a termenului respectiv din slavona veche in limba contemporana. De exemplu, epitaful este o bucata de stofa, dar o asemenea stofa in care a fost nvelit corpul Domnului nainte de nmormntare. Pe el s-a imprimat intr-un mod miraculos corpul lui Hristos. Epitaful este una din relictele sfinte a cretintii. O simpla traducere a termenului nu va reflecta ntregul coninut al acestui simbol. Explicarea coninutului termenilor teologico - bisericeti ne dau plintatea si expresivitatea percepiei spiritului ortodoxiei. La pregtirea textului ghidul va folosi asemenea izvoare literare ca Sfnta Scriptura - Biblia, creaiile prinilor bisericii, Viata sfinilor, cit si izvoare lumeti izvoare istorice, literare, de arta. Cartea de cpti pentru ghidul care face excursii prin lcaele sfinte vor fi revista Pelerinul romn, Istoria bisericii ortodoxe romne, crile sfinilor prini Cleopa sa. Reguli de comportare in biserica nainte de intrarea in biserica brbaii vor descoperi capul. Dimpotriv, femeile isi vor acoperi capul cu baticul sau cu altceva. ghidul va meniona ca pentru excursionitii care aparin altor confesiuni nu este obligatoriu sa-si fac semnul crucii; mbrcmintea va fi sobra, cit mai decenta. Aceste cerine snt si mai stricte fata de ghid. Comportarea lui pioasa, nfiarea cuviincioasa snt condiii necesare pentru efectuarea excursiei prin biserici. Comportarea excursionitilor in biserica nu va leza sentimentele religioase ale enoriailor si de acest factor poarta responsabilitate ghidul. In biserica se va vorbi in oapta sau nu se va vorbi deloc. Este interzis ca grupul sa stea cu spatele la altar, deoarece este unul din cele mai sacre obiecte din biserica. Nu se vor sruta icoanele daca buzele snt vopsite. Filmarea, fotografierea se va face numai cu binecuvntarea preotului.

Crucea - forme si semnificatii

Crucea este simbolul de capatai al crestinismului, reprezentind patima, moartea si invierea Domnului. Indentificata dintru inceput ca fiind semnul Fiului Omului (Matei 24, 30), crucea arata calea urmarii lui Hristos (imitatio Christi). Toti martirii au ochii atintiti asupra lui Iisus, Care a suferit crucea, marturisind ca nu exista experienta a imparatiei lui Dumnezeu fara cruce. Pentru Sf. Ignatie, Biserica isi are radacina in lemnul crucii, crestinii fiind ramurile ei. Sf. Maxim Marturisitorul spunea ca toate creaturile, prin insasi finalitatea existentei lor, se cer dupa Cruce. In pietatea ortodoxa, venerarea Sfintei Cruci este nedespartita de lauda Invierii: Crucii Tale ne inchinam, Hristoase, si Sfanta Invierea Ta o laudam si o marim. In luna septembrie, cu prilejul praznicului Inaltarii Sfintei Cruci, magazinul ilustrat Lumea credintei si-a propus sa va prezinte pe scurt, o data cu semnificatiile generice ale crucii, principalele tipuri de cruci consemnate de traditie. Crucea - Vechi simbol cosmic, dar si instrument de supliciu Crucea este un vechi simbol cosmic (mult anterior aparitiei crestinismului) care reprezenta soarele si armonia contrariilor. Punctul de intretaiere a bratelor ei simboliza centrul universului. Cele 4 brate indicau cele 4 puncte cardinale. Cruce vine de la cuvantul latin crux,-ucis. Termenii stauros (in greaca) si crux (in latina) inseamnau insa numai stalpul vertical (crux simplex) de lemn, pe care multi condamnati la moarte erau rastigniti. Cuvantul grec pentru cruce, stavros, insemna in sens propriu tot un stalp vertical sau un element al unui gard, de care se putea atarna vreun lucru oarecare, sau care se putea folosi pentru a imprejmui o bucata de pamant. (...) Si la romani termenul crux (din care deriva cuvantul cruce) pare sa fi avut la origine sensul de stalp vertical (The Imperial Bible Dictionary). Romanii au preluat metoda executiei pe cruce de la cartaginezi. Inca din antichitate existau mai multe tipuri de cruci. Romanii se foloseau de trei feluri de cruci: crux comissa, denumita si crucea Sfantului Antoniu, avea forma literei T; crux immissa, sau crucea latina veche, avea 4 brate (+); crux decussata, sau crucea Sfantului Andrei, avea forma literei X. Mantuitorul a fost rastignit pe o crux immissa. Acest fapt apare si in Sf. Scriptura, unde Matei (27, 37), Marcu (15, 26), Luca (23, 38) si Ioan (19, 19) pomenesc despre titlul pironit deasupra capului lui Hristos (redat iconografic cu initialele I.N.R.I. - Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor). Crucea - Simbol crestin al mantuirii Crestinismul a prefacut crucea dintr-un instrument de tortura, aducator de moarte, intr-un obiect sfant, datator de viata. Inchinandu-se Jertfei si Invierii Domnului, crestinii au facut analogia intre forma crucii si pozitia de rugaciune cu bratele intinse, iar stravechiul simbol al victoriei soarelui asupra fortelor intunericului a devenit semn al mantuirii si al biruintei intru Hristos, Soarele Dreptatii. Cinstirea Sfintei Cruci a capatat o pondere deosebita mai ales dupa ce Imparateasa Elena, mama Imparatului Constantin cel Mare, a descoperit la Ierusalim lemnul crucii de pe Golgota (la anul 326), iar Constantin insusi adoptase deja crucea ca

emblema pentru steagurile si monezile sale, dupa ce la anul 312, cand il infruntase pe rivalul sau Maxentiu, semnul crucii i se aratase pe cer, ca fagada de biruinta (In hoc signo vinces, Intru acest semn vei invinge). El a ridicat in inima Romei o cruce impunatoare (prototipul troitelor de mai tarziu). Sinodul al saptelea ecumenic (Niceea, 787) a stabilit definitiv ca modul de cinstire al Sfintei Cruci este asemenea cu cinstirea Sfintelor Icoane, ea reprezentand semnul distinctiv si plin de putere al credintei si evlaviei crestine. Bisericile crestine traditionale sunt construite in forma de cruce si poarta crucea in varf, ca semn distinctiv si sfintitor. Semnul crucii se regaseste si in stemele multor tari. Credinciosii obisnuiesc sa poarte crucea la gat, iar mormintele crestine sunt marcate cu cruci. Canonul prevede ca orice fel de cruce sa fie sfintita inainte de a i se da o destinatie sau alta. Peste 400 de forme de cruci Se cunosc circa 400 de forme de cruci, dintre care urmatoarele 3 sunt cele mai raspandite: -Crucea Tau, in forma de T (litera greaca Tau), forma cea mai veche, cu origini in Orientul pagan. -Crucea latina/catolica (crux immissa), cu 4 brate inegale: (stalpul vertical mai lung). Este forma cea mai raspandita la ora actuala. -Crucea greaca/ortodoxa, cu 4 brate egale: + (totodata simbolul actual al Crucii Rosii). In afara de tipurile mentionate mai sus, de o raspandire mai larga se mai bucura: -Crucea slava/ruseasca (cu 6 brate laterale, cele de la baza fiind inclinate), -Crucea celtica (cu un cerc in mijloc), Crucea Sfantului Andrei (in forma de X), -Crucea papala (cu 6 brate laterale, cele din mijloc fiind mai lungi), -Crucea trilobata (cu extremitatile in forma de trefla), -Crucea sagitata (cu extremitatilre in forma de sageti), sau crucile unor vechi ordine cavaleresti, precum Crucea de Malta (cu bratele egale si extremitatile mult latite). -Svastica (vechi simbol pagan) este si ea un fel de cruce (crux gammata). -Crucifixul - crucea mobila, de obicei manuala, pe care e infatisat Iisus rastignit - a aparut cam prin sec. 10, cunoscand si varianta Crucifixului complex (unde Iisus este reprezentat alaturi de ingeri, de Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si de Sfantul Apostol Ioan).

Fia tehnic a itinerarului Chiinu raionul Leova raionul Cantemir raionul Cahul UTA Gguzia Chiinu

Cile de acces Timpii circuitului Etapele Mijloc de trans port Kilometr aj De cltorie De oprire i vizite Orarul aproximativ Programul escalelor

1. Chisinu 2. Leova Autocar Pe jos 101 km 1 km 40 min 1 or 40 min

Autocar 3. Cahul Pe jos

79 km 0,5 km

1 or 10 min 1 or 40 min

4. Bealma

Autocar Pe jos

75 km 1 km

1 or 20 min 2 ore

5. Chiinu

Autocar

140 km

2 ore

07.45 08.00 Intlnirea grupului n Piaa Marii Adunri Naionale 08.00 08.10 Urcarea grupului n autocar i pornirea spre primul obiectiv: oraul Leova. 08.10 09.50 n drum spre oraul Leova. 09.50 10.30 Vizitarea monumetului antropic din preajma oraului Leova, Valul lui Traian. 10.30 10.40 Urcarea grupului n autocar i pornirea spre al doilea obiectiv turistic: localitatea iganca. 10.40 11.50 n drum spre oraul Cahul. 11.50 13.30 Vizitarea oraului Cahul i servirea mesei. 13.30 13.40 Urcarea grupului n autocar i plecarea spre localitatea Bealma. 13.40 15.00 n drum spre satul Bealma. 15.00 17.00 Vizitarea localitii i asistarea la un program artistic folcloric. 17.00 17.10 Urgarea grupului n autocar i plecarea ctre Chiinu. 17.10 19.10 n drum spre Chiinu 19.10 Desprirea de grup.