CLASIFICAREA EXCURSIILOR

CLASIFICAREA reprezint repartizarea obiectelor, fenomenelor in clase, subdiviziuni, n

dependent de criteriile sau particularitile lor comune
Problema clasificrii excursiilor s-a aflat mereu n centrul ateniei specialitilor si teoreticienilor
din sfera turismului.
Dicionarul Explicativ al limbii romane definete excursia ca o plimbare sau o cltorie
realizata in grup, pe jos sau cu un mijloc de transport, in scopuri cognitive, educative, dar si
recreative.
Avnd in vedere toate acestea este utila o clasificare a excursiilor nu numai din punct de
vedere tiinific, dar si teoretic.
Divizarea excursiilor n grupe i subgrupe vine in ajutorul ghidului, ajutndu-l s se orienteze
n toate problemele i aspectele de dezvoltare a lor, n acelai timp ajuta ageniile turistice la
diversificarea tematicii excursiilor promovate. Clasificarea excursiilor pe grupe este clar definit i are
o importan mare pentru activitatea practic. Clasificarea excursiilor ofer condiii pentru o mai bun
organizare a lucrului ghidului, faciliteaz specializarea acestuia, lund n consideraie cunotinele i
nclinaiile personale. Respectarea legitilor de efectuare a excursiilor dintr-o anumit grup,
contribuie la faptul, c fiecare excursie s devin ct mai eficient. La mijlocul anilor '70, sec. XX
teoreticienii din domeniul turismului din URSS au adoptat clasificarea excursiilor, care rmne
neschimbat pn n prezent. Potrivit acesteia, ntreaga diversitate a excursiilor se clasific dup
urmtoarele caracteristici:
1. coninut;
2. componena participanilor;
3. locul de desfurare;
4. mijloacele de transport utilizate;
5. forma de desfurare.
1.1.Clasificarea excursiilor in dependent de tematica expusa:
excursii complexe sau circuite ( tururi)
tematice.
Tururile de ora de regula sunt complexe. Aici ghidul va intercala materialul istoric cu
realizrile actuale. Un tur se va construi prin demonstrarea celor mai diverse si variate obiecte
(monumente si locuri istorice si memorabile, de cultura, edificii si construc ii urbanistice, monumente
ale naturii, elemente de amenajare a oraului, ntreprinderi industriale si agricoleinstitutii de ocrotire a
sanatatii si de invatamant, spatii verzi).
Intr-un tur de ora evenimentele se vor reflecta in linii mari. Toate acestea vor face o impresie
despre ora, inut, republic, in cazul nostru. Limitele cronologice ale unui tur vor fi: data de
ntemeiere a localitii pn in prezent si perspectivele ei de dezvoltare.
Tururile de ora au trsturi absolut specifice. Spre deosebire de excursiile tematice,
selectarea temelori intr-un tur prezint anumite dificulti. Indiferent unde se va realiza un tur de ora
- toate tururile vor avea o structura similara; in fiecare din ele vor fi expune in mod obligatoriu
aceleai teme, cu mici exceptii:
1. istoria oraului si dezvoltarea lui in diverse perioade istorice
2. tema istorico-militar (evenimente militare, lupte, manifestaii, rebeliuni)
3. dezvoltarea arhitectonica,
4. dezvoltarea economica si industriala a localitii
5. viaa tiinifica
6. dezvoltarea nvmntului,
7. dezvoltarea artelor (viata teatral- muzicala, dezvoltarea literaturii)
8. ocrotirea sntii
9. dezvoltarea sportului s.a.
10. spaiile verzi

Totui, fiecare tur de ora va purta amprenta specifica a urbei concrete. De exemplu, dat fiind
faptul ca mun. Chiinu este construit din piatra alba, ghidul va accentua aceasta latura neordinara a
capitalei.
Tema istorico-militara va fi desfurata mai pe larg in acele orae unde s-au purtat lupte
importante. Tema literara va fi inclusa in acele tururi, in ora ele crora au activat marcante
personaliti literare sau chiar eroi literari. In cadrul turului prin Chi inu poate fi reflectata perioada
legata de aflarea lui Puskin in Basarabia si operele create aici sau a altor scriitori ilu tri din literatura
naionala..
Excursiile tematice acest tip de excursii se vor axa in linii generale doar pe reflectarea
anumitor teme istorice si pe prezentarea unor monumente, locuri si obiective excursioniste cu
caracter istoric.
Excursiile tematice, se vor diviza la rndul lor, in dependent de temele studiate, in
urmtoarele grupuri:
1. istorice;
2. cu tematic religioas;
3. de arhitectur i urbanism.
4. de studiere a artelor muzical-teatrale, literare;
5. naturale sau ecologice;
6. de producie;
I. Excursiile cu tematica istoric cunosc si ele anumite subdiviziuni si reflect un anumit segment
istoric a regiunii. n plus, ele se divizeaz n:

istorico-militare sau militar-patriotice.

arheologice
etnografice sau istoria inutului natal.
istorico-biografice care vor face cunotina cu viaa si activitatea unor comandani militari
(de exemplu, Stefan cel Mare a fost un strateg militar talentat, arta militara a lui se studiaz
in unele academii militare din Europa.)

Excursiile istorico-militare presupun vizionarea unor locuri memorabile, unde s-au

desfurat aciuni militare, prezentarea fortificaiilor militare i a cetilor, turnurilor, podurilor,
anurilor de aprare, terasamentelor etc.; a locurilor legate de unele fapte de eroism a conaionalilor
notri, muzee memoriale. Ageniile de turism din Chiinu au elaborat mai multe excursii pe teme
istorico-militare sau militar-patriotice: Operaia militara Iai-Chiinu, Chiinul in timpul Rzboiului
II Mondial; 5- . In prezent in circulaie avem excursia Capul de pod erpeni.
Sunt posibiliti de a elabora si alte excursii cu tematica istoric prin republica sau chiar
transfrontaliere spre cetile istorice a Statului Moldovenesc (Neamu, Suceava, Hotin, Cetatea
Alba), spre locurile legate de btliile purtate de Stefan cel Mare si Sfnt si de alti domnitori
(Chiinu, Orhei, Soroca, Lipnic) sau excursii pe urmele rzboaielor ruso-turceti... Ageniile ar
putea crea mai multe teme noi la acest compartiment. - Orae istorice cu elucidarea istoriei unor
urbe istorice - Orhei, Soroca, Tighina de alta dat sau n cutarea oraelor antice - Orhei, (cetea
geto-dac),Soroca, (Olhionia), Rudi (Metonium).. .

Istorico-biografice asemenea excursii ar face cunotina cu viaa si activitatea unor

comandani militari de exceptie, (de exemplu, Stefan cel Mare a fost un mare strateg militar
, arta militara a lui se studiaz in unele academii de profil din Europa.)
arheologice - la acest capitol avem o singura excursie istorico-arheologica - Orheiul
Vechi.
Nu putem pretinde ca tema data ar fi exploatata de ageniile noastre pana la sfr it, cu toate ca
RM este considerata un adevrat muzeu arheologic sub cerul liber. Cauza o vedem in faptul ca
Guvernul RM a fcut prea puine pentru conservarea acelor situri din paleolitic, neolitic s.a., care au
fost descoperite in spaiul republicii de ctre arheologii notri. Pcat!

a) etnografice sau istoria inutului natal (aceasta tema este prezenta prea pu in in lista exc.
noastre). n cadrul unor excursii de acest tip se studiaz centrele de artizanat si a
meteugurilor populare: (atelierele de lucru a meterilor populari, muzeele de me te uguri
populare Ivancea, meterite brodeze, meteri clopotari..meteri olari (de la Iurceni), me teri
pietrari (Cosui)...
II. Excursiile cu tematic religioas , se vor axa pe vizitarea locaurilor de cult i pe reflectarea
istoriei cretinismului i a bisericii ortodoxe naionale. Ele, de asemenea, se mpart n subdiviziuni:

excursii cu tematica religioas

pelerinaje

1. Turismul religios sau excursiile cu tematic religioas este o Cltorie fcut ntr-un loc
renumit din punct de vedere spiritual si au drept scop de a redescoperi prin arhitectur i istorie, prin
studierea obiectelor de cult veacurile spirituale ncepute de apostolatul Sfntului Andrei n acerste
spaii! Turitii se vor deplasa pe traseul bisericilor i mnstirilor din ar si din afara ei pentru a
viziona lacasele sfinte, dar si pentru a afla mai multe despre istoria crestinismului, si in special, a
ortodoxiei. Dat fiin faptul ca in RM exista in present peste 50 de mnstiri si mai mult de o mie de
biserici agentiile de turism dispun de o opferta foarte bogata la acst capitol.
2. PELERINJ, pelerinaje este o Cltorie pe care credincioii o fac ntr-un loc considerat sfnt. Din fr. plerinage.
n general, cretinii merg n pelerinaj cu scopul de a se nchina, pentru a se mbogi
sufletete. Pelerinajul este specific omului credincios, care caut s se ntlneasc cu Dumnezeu, de
aceea este privit ca o datorie de suflet pentru cretini. Ei merg n pelerinaj pentru a- i regsi linitea
sufleteasc. Atunci cnd se simt apsai de problemele vieii de zi cu zi, pelerinajul i ajut s se
reculeag, s vad din alt perspectiv situaiilor dificile din via.
Pelerinajul este mai mult dect o cltorie sau o excursie, deoarece atunci cnd se merge n
pelerinaj pelerinul merge cu rugciune smerit, se pregtete sufletete pentru a se ruga, a se putea
spovedi, se scriu pomelnice, pentru sntate sau pentru adormii etc. Pelerinul nu i dorete doar s
viziteze o mnstire sau o biseric, pentru a rmne cu amintiri frumoase, ci i dorete s se ncarce
sufletete cu rodul rugciunilor care se nal n locul respectiv, s primeasc un sfat folositor de la un
duhovnic iscusit, s participe la sfintele slujbe, s-i regseasc echilibrul sufletesc de care are atta
nevoie. n plus, mnstirile au avut ntotdeauna imaginea unor oaze de spiritualitate, de rugciune.
Numarul turitilor care fac turism intern de pelerinaj a ramas constant in ultimii ani, iar
calatoriile externe cu tematica religioasa sunt in crestere, acesta fiind singurul segment al turismului
care nu a fost afectat de criza.
III.
Excursii arhitectural-urbanistice se mpart si ele in subgrupuri:
a) Vizitarea si demonstrarea celor mai reprezentative monumente arhitectonice ale orasului;
(Agentia de turism si excursii a elaborat tema Chiinul arhitectonic, cu demonstrarea
monumentelor de arhitectur din sec. XIX-XX si cu prezentarea cartierelor locative noi);
b) demonstrarea edificiilor arhitectonice, care in de o epoca istorica concreta;
c) excursii care vor face cunotina cu activitatea unui arhitect renumit (la Chiinu s-ar putea
elabora excursia Oraul lui Bernardazzi , care ar demonstra monumentele arhitectonice
create de A.Bernardazzi );
IV.
Excursiile de studiere a artelor mbin urmtoarele subgrupe:
1. Muzical-teatrale (Biroul de calatorii si excursii avea in palamaresul sau excursia
hisinaul muzical-teatral ) cu reflectarea activitatii unor institutii teatrale si a unor pagini din creaia
compozitorilor i muzicienilor, excursii cu vizitarea operelor de sculptur sau pictur monumental,
excursii prin galeriile de art, muzee, ateliere ale pictorilor i sculptorilor, (de exemplu, vizitarea
atelierului lui Gleb Sainciuc) expoziii de meteugari populari, prin locurile de trai i activitate ale
artitilor i pictorilor renumii.
2. Excursii literare, care sunt, de obicei, grupate n felul urmtor: biografico-literare,

care duc spre locurile de bastin, legate de viaa i activitatea unor scriitori sau dramaturgi; istoricoliterare, care dezvluie anumite perioade de dezvoltare a literaturii; excursii n locuri, care sunt
descrise n operele unui sau altui scriitor; excursii n muzee memoriale.
a) excursii literar-biografice (Pukin la Chiinu, Pukin la Dolna, Donici cuib de
ntelepciune, La batina lui . Mateevici).
b) istorico-literare (Chiinul literar)
c) literar-biografice - cu timpul, speram, vor fi elaborate asemenea excursii prin locurile
descrise in opera lui Ion Dru (Horodite, cmpia Sorocii, Arione ti, satul in care s-a
nscut dar si pe care l-a descris intr-o lucrare speciala Ion Dru s.a. ..)
V.

Excursiile naturale sau ecologice, drumetiile in natura, vizitele in teren

Asemenea excursii se desfasoara : in regiuni de campie, de deal, de munte, in pesteri,
rezervatii naturale, la Nistru, n muzee ale naturii locale;
Dupa problemele studiate pot fi : geografice, botanice, zoologice, speologice, ecologice,
hidrobiologice, pedologice, geologice In RM se cunoaste acest tip de excursii- Excursia in
Rezervatia Codrii, Poem despre Nistru, (cu vaporul pe cel mai mare fluviu al republicii)...
Trebuie de evideniat faptul ca nici o excursie tematica nu va exista izolat, de una singura, ci va
conine elemente care in de alta tematica.
VI.

Excursiile industriale sau de producere se divizeaz n istorico-industriale, economicoindustriale, tehnico-industriale i de orientare profesional.
(la anumite ntreprinderi industriale (Floare Carpet) dar si alimentare, (Bucuria); vinicole - (Milestii
Mici, Cricova, Purcari, Vartelly, cu vizionarea unor podgorii dar si a procesului de producere a
vinului)
Clasificarea excursiilor dup componena i numrul participanilor
Dup numrul de participani:
excursii in masa sau turismul de mas. Turismul de mas s-a dezvoltat datorit
progreselor tehnologice, permind transportarea unui numr mare de persoane ntr-un timp scurt
ctre locuri de interes turistic, astfel nct din ce n ce mai muli oameni s-au putut bucura de
petrecerea timpului liber n respectivele localiti sau staiuni. (trenurile turistice sau odihna
corporativ, cand o organizatie cu cuteva sute de angajati organizeaz excursii in mas pentru tot
colectivul.) Membrii excursiei sunt plasai n 5-10 si mai multe autobuze,iar n fiecare din ele excursia
va fi prezentata de un ghid. Astfel de excursii pot include vizionarea unor spectacole deosebite de
teatru, festivaluri de folclor etc. Biroul de calatorii si excursii din Chisinau prin anii 80 organiza, de
regul, asemenea excursii pentru scolile din republica, unde, in afara de un tur de oras, se propunea
vizitarea spectacolelor de teatru sau a circului national. Asemenea grupuri se organizau si la Odesa,
cu participarea turistilor la concertele unor consacrati artisti internationali.
pentru grupuri organizate;
pentru turiti individuali.
Dup componena participanilor la excursie, acestea se subdivizeaz n:
pentru aduli
pentru populaia local;
pentru tineretul studios (precolari, elevi ai colilor primare, ai gimnaziilor i
liceelor, studenti,
pentru oaspeii capitalei,
pentru toate categoriile de excursioniti;
Clasificarea excursiilor dup locul de desfurare
excursii n mediul urban,
excursii n mediul rural,
excursii la intreprinderile industriale - destinaii pentru organizarea excursiilor industriale
pot fi uzinele, fabricile, construcii, instituii de nvmnt, de ocrotire a sanatatii etc.

 excursii muzeistice (cel mai accesibil si mai raspindit tip de excursie),

mixte (care mbin cteva elemente).

Clasificarea excursiilor dup tipul de transport utilizat

Dup tipul de transport putem evidenia urmtoarele excursii
pe jos - avantajul excursiilor pe jos const n faptul ca pot fi organizate oricnd si sunt cele
mai accesibile la pret;
cu utilizarea diverselor tipuri de transport - auto, cu tramvaiul, cu troleibusul;
Excursiile cu utilizarea mijloacelor de transport (autobuz, troleibus, vaporas) constau din dou
pri: vizionarea obiectelor excursioniste la staionare (uneori monumentele se prezinta din autobuz,
alteori cu iesirea grupului pe teren) i prezentarea monumentelor excursioniste n timpul deplasarii
mijloacelor de transport de la un obiectiv turistic la altul.
- cu vaporul
- elicopterul
turismul spaial -- Se preconizeaz c turismul spaial va demara n primul sfert al
secolului al XXI-lea, dei prin comparaie cu destinaiile tradiionale numrul turitilor care vor zbura
pe orbita spaial va rmne redus, pn cnd tehnologii moderne ca elevatorul spaial vor contribui
la ieftinirea cltoriei n spaiu. Optimizarea tehnologic va face posibil cazarea n nave spaialehotel, amenajate pe aeroplane bazate pe putere solar sau sau n dirijabile de mari dimensiuni.
Hoteluri subacvatice, cum este Hydropolis din Dubai, vor mai fi construite. Pe oceane, turitii vor fi
ateptai pe mari vase de croazier sau chiar n orae plutitoare.
Clasificarea excursiilor dup forma de desfurare
Formele de desfurare a excursiilor pot fi diferite:
excursie-plimbare, care combin elemente de cunoatere, cu elemente de relaxare,
practicarea sportului, desfurate n pdure, parc, mare, ru etc.;
excursie-lecie (cu explicarea unor anumite procedee metodice, a unor tehnici de
ezcursioniste utilizate de ghid. Demonstrarea obiectului va domina expunerea materialului
informativ;
excursie-concert, dedicat unei tematici muzicale, cu audierea lucrrilor muzicale n salonul
autobusului excursia Chisinaul teatral-muzical;
excursie-spectacol o form de organizare a excursiei artistico-literare, la baza creia stau
lucrri artistico-literare concrete etc.
Excursia - form activ de instruire pentru diverse grupuri de turiti. Aceasta poate fi:
excursia-consultaie;
excursia-demonstrativ - aceasta este cea mai eficient form a cunoaterii fenomenelor
naturale, proceselor de producie etc.;
excursia de instruire (pentru un public special, de exemplu, pentru viitorii ghizi), si reprezint
modalitatea de instruire i de formare profesional;
excursia de testare este o form de examinare a cunotinelor studenilor sau ghizilor la
prezentarea de ctre ei a unei excursii;
excursia-demonstrativ - o form a excursiei de instruire, care are ca scop demonstrarea unui
exemplu de utilizare a unor procedee metodologice si a unor tehnici excursioniste pe exemplul
unui anumit obiect, pentru a putea dezvolta o subtem oarecare etc.;
excursia de promovare.
Divizarea excursiilor n grupe poart n practic un caracter ipotetic, ns joac un rol
important pentru activitatea instituiilor excursioniste. Clasificarea corect a excursiilor, contribuie la o
mai bun organizare a lucrului ghidului cu turitii, faciliteaz specializarea, creeaz baza activitii
seciilor metodice.
Excursia de obicei, are o durat de la 45 min pana la 14-16 ore. (de dimineata pana seara).
Potrivit definitiei date la Conferinta OMT de la Ottawa din iulie 1991, turismul desemneaza
activitatile angajate de persoane in cursul voiajului sau sejurului lor in locuri situate in afara mediului

rezidential, pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an, in
vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat
prestarea unei activitati lucrative in locul.
1.3. Clasificarea excursiilor
In prezent excursiile sint clasificate dupa urmatoarele criterii:
1. Dupa continut;
2. Dupa componenta si numarul participantilor:
a) pentru turisti individuali
b) pentru grupuri organizate;
c) pentru elevi si stidenti,
d) pentru oaspetii capitalei,
e) pentru toate categoriile de excursanti;
3. Dupa locul unde sint realizate;
a) prin oras;
b) in afara orasului;
c) prin muzee;
d) complexe (care imbina citeva elemente)
4. dupa mijloacele de transport:
a) auto;
b) pe jos;
c) cu vaporul. (pe Nistru au fost elaborate citeva teme- Poem despre Nistru)
Prima categorie (excursii dupa continut) se impart la rindul lor in alte 2 categorii:
a) tururi (multiple);
b) tematice.
Tururile de oras de regula sint multiplanice. Aici ghidul va intercala materialul istoric cu cel contemporan. Un tur se va
construi prin demonstrarea celor mai diverse si variate obiecte (monumente istorice si de culuira, edificii si constructii,
monumente ale naturii, locuri istorice si memorabile, elemente de amenajare a orasului, intreprinderi industriale si
agricole).
Intr-un tur de oras evenimentele se vor reflecta in linii mari. Toate acestea vor face o impresie despre oras, tinut,
republica in cazul nostru. Limitele cronologice a unui tur vor fi: data de intemeiere a localitatii pina in prezent si
perspectivele lui de dezvoltare.
Tururile de oras au trasaturi absolut specifice. Spre deosebire de excursiile tematice, formularea temei intr-un tur
prezinta anumite dificultati. Indiferent unde se face un tur de oras- vor avea o structura similara: in toate tururile de
oras se vor expune in mod obligatoriu citeva teme
1. istoria orasului
2. dezvoltarea industriala a localitatii
3. dezvoltarea stiintei
4. a invatamintului,
5. a culturii
6. a ocrotirii sanatatii
7. a sportului s.a.
Totusi, fiecare tur de oras va purta amprenta specifica a urbei concrete. De exemplu, tema istorico-militara va fi
desfasurata in acele orase unde s-au purtat lupte importante. Tema literara va fi inclusa in acele tururi, in orasele carora
au activat marcante personalitati literare sau chiar eroi literari. In excursia prin Chisinau neaparat va fi reflectata
perioada legata de aflarea lui Puskin la Chisinau si operele create aici.
b) excursiile tematice aici vor fi incluse acele tipuri de excursii care reflecta doar o tema concreta
5. excursia istorica va cuprinde numai obiecte istorice;
6. daca este vorba de o tema literara ea va include numai tema legata de viata si activitatea literara a unui sau mai
multor scriitori, cit si operele lor;
7. excursia arhitectonica va scoate in evidenta cele mai interesante edificii si monumente arhitectonice.
Excursiile tematice la rindul lor se vor diviza in mai multe categorii:
1. istorice;
2. de studiere a artelor;
3. literare;
4. arhitectonice;
5. de producere; (la anumite intreprinderi industriale (Floare Carpet) dar si alimentare, (Bucuria) vinicole
6. ecologice sau de studiere a cadrului natural;
7. excursii monastice sau religioase.