Sunteți pe pagina 1din 71

CUPRINS

Tema N1 Specificul activităţii ghidului de turism


1.1. Introducere în ghidaj
1.2. Calificarea ghizilor de turism
1.3. Utilizarea ghizilor de turism
1.4. Calităţile ghidului de turism
1.5. Obligaţiile generale ale ghidului de turism
1.6. Atribuţiile generale ale ghidului de turism

Tema N 2 Plecarea în excursie


2.1. Tipurile de transport utilizate în turism
2.2. Prezentarea ghidului
2.3. Prezentarea excursiei
2.4. Relaţiile cu grupul de turişti
2.5. Încheierea excursiei

Tema N3 Organizarea şi desfăşurarea excursiei în turismul internaţional


3.1. Planificarea excursiei
3.2. Preluarea grupului de turişti
3.2.1.Excursie cu turiştii străini în ţară
3.2.2. Excursii cu turiştii din Moldova peste hotare
3.3. Sosirea la hotel
3.4. Plecarea de la hotel
3.5. Prezentarea generală a excursiei
3.6. Reguli generale în excursie
3.6.1.Reguli de transport
3.6.2. Reguli privind bagajele
3.6.3.Obligaţiile şoferul autocarului
3.6.4.Regului generale privind folosirea microfonului
3.7. Crearea unei relaţii bune cu grupul
3.8. Comentarii şi opririi pe parcursul excursiei
3.9. Vizitarea unui obiectiv turistic
3.10. Excursii opţionale
3.11. Situaţii neprevăzute
3.12. Finalul excursiei

Tema N 4 Metodologia prezentării itinerarelor şi obiectivelor turistice


4.1. Elemente de bază în prezentarea itinerarelor
4.2. Cerinţele prezentării atractive
4.3. Factorii care intervin în prezentarea itinerarelor turistice

Tema N 5 Metodologia prezentării unui muzeu


5.1. Metodele de prezentare a unui muzeu
5.2. Etapele prezentării unui muzeu

Tema N 6 Raportul ghidului şi decontarea acţiunii turistice


6.1. Raportul ghidului de turism
6.2. Decontul acţiunii turistice

Tema № 7. Aspecte legislative în turism


1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice
2. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului
3. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului
4. Utilizarea voucherului turistic
5. Activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism. Drepturi şi obligaţiuni
6. Licenţierea activităţii de turism
7. Suspendarea şi retragerea Licenţei de Turism în baza legii privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii turistice
8. Structurile de primire turistică
9. Drepturile şi obligaţiile turiştilor
10. Asigurarea de călătorie
11. Protecţia şi securitatea turiştilor
12. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 
13. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

Tema № 8. Licenţierea activităţii de turism


1.Reglementarea activităţii de licenţiere
2.Atribuţiile Camerei de Licenţiere
3.Conţinutul licenţei de turism
4.Primirea deciziei privind eliberarea sau respingerea declaraţiei pentru licenţă
5.Eliberarea licenţei de turism
6.Reperfectarea licenţei de turism
7.Eliberarea duplicatului licenţei de turism
8.Controlul în domeniul licenţierii
9. Sistarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei
10. Retragerea licenţei

Tema № 9 Protecţia consumatorului în industria turistică


1. Reglementări juridice în domeniul protecţiei consumatorului
2. Drepturile consumatorilor. Obligaţia prestatorului
3. Încheierea contractelor
4. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului, sau serviciului
5. Informarea consumatorului
6. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor:

Tema № 10. Specificul activităţii de transport în industria turismului.


Acordul Interbus
1. Reglementarea activităţii de transport
2. Transporturile turistice. Organizarea transporturilor ocazionale.
3. Implementarea acordului Interbus.
4. Condiţiile de admitere la efectuarea transporturilor auto internaţionale ocazionale de călători
liberalizate şi eliberarea carnetelor CFP INTERBUS
5. Serviciile de transport ocazionale liberalizate
6. Serviciile de transport ocazionale neliberalizate
7. Controale şi sancţiuni în domeniul transportului internaţional de pasageri
8. Calcularea tarifelor la transport

Tema № 11 Particularităţile legislaţiei muncii în turism


1. Reglementarea raporturilor de muncă
2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului
3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului
4. Contractul individual de muncă
5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă
6. Concediile anuale
7. Remunerarea angajaţilor
8.  Disciplina muncii
9. Răspunderea materială

Tema № 12. Activitatea migraţională în Republica Moldova


1.Reglementarea  activităţii migraţionale
2. Competenţele funcţionale a organelor abilitate cu probleme migraţionale
3. Emigrarea şi imigrarea
4. Răspunderea cetăţenilor străini şi a apatrizilor
5. Expulzarea şi extrădarea

Tema № 13 Scoaterea şi introducerea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către


persoane fizice
1. Reglementarea activităţii privind scoaterea şi introducerea bunurilor
2. Introducerea şi scoaterea valutei de pe teritoriul Republicii Moldova
3. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova
4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase
Tema N 14. Voucherul turistic
1. Aplicarea voucherului turistic
2. Dările de seamă, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic
3. Completarea voucherului turistic
Anexe
Regiunile turistice ale Moldovei. Itinerare turistice naţionale
Planul metodic al excursiei
2
Tema N1 Specificul activităţii ghidului de turism
1.1. Introducere în ghidaj
1.2. Calificarea ghizilor de turism
1.3. Utilizarea ghizilor de turism
1.4. Calităţile ghidului de turism
1.5. Obligaţiile generale ale ghidului de turism
1.6. Atribuţiile generale ale ghidului de turism

1.1. Introducere în ghidaj


Expresia "to guide", cu sensul „a îndruma, a călăuzi", de origine franceză, preluată şi asimilată de
limba engleză, înseamnă a arăta ceva cuiva, a conduce pe cineva spre o anumită destinaţie, dar mai
înseamnă şi a organiza şi direcţiona cursul evenimentelor.
Toţi cei care călătoresc spre noi destinaţii, din diverse motive, au nevoie de o persoană pusă
la dispoziţie de către agenţia de turism, care să-i însoţească în locurile necunoscute, să le furnizeze
informaţii şi să le prezinte obiectivele de interes din regiunea respectivă. Această persoană este
cunoscută în mod obişnuit sub numele de ghid. În zilele noastre denumirea "ghid" este folosită
pentru a desemna o persoană care întâmpină şi însoţeşte turiştii veniţi dintr-o altă zonă geografică
sau dintr-o ţară străină şi le arată obiectivele de interes general şi particular, în funcţie de categoria
socială si interesele acestora.
Ghidul de turism este persoana calificată care în urma obţinerii atestatului de ghid de
turism este angajată în relaţiile dintre turişti, prestatorii de servicii şi agenţiile de turism pentru
a asigura derularea în bune condiţii a programelor turistice.
Ghidul trebuie să asigure turiştilor serviciile solicitate la nivelul lor cantitativ şi calitativ,
întrucât ghidul este singura persoană cunoscută de către turişti, acesta trebuie să fie un factor
mediator între cerere şi ofertă şi să facă în aşa fel încât la finalul programului turistic să poată
observa nemijlocit satisfacţia turiştilor că au avut o vacanţă de neuitat şi au văzut şi aflat lucruri noi şi
interesante.
1.2. Calificarea ghizilor de turism
Calificarea în profesia de ghid de turism poate fi obţinută, prin intermediul Centrului Naţional de
Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului la modului „Ghid turistic”.
Profesia de ghid de turism poate fi exercitată doar de persoane fizice deţinătoare ale
Certificatului şi legitimaţiei de ghid eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din
Industria Turismului, prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor fizice calificate în
profesia de ghid de turism.
In vederea perfecţionării ghizilor de turism şi a ridicării calităţii prestaţiei turistice, legitimaţia
de ghid de turism va fi vizată o dată la 3 ani de către Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din
Industria Turismului
Pentru obţinerea prelungirii legitimaţiei de ghid, posesorul trebuie să facă dovada practicării pe
durata ultimilor 3 ani a meseriei de ghid de turism, prin completarea unei fişe, unde se va stipula
excursiile petrecute.
În conformitate cu articolul 15 a Legii privind organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice
punct 1) b, firmele turistice tur-operatoare sînt obligate să includă în statele de personal din cadrul
direcţiei de turism a ghidului turistic, autorizat în condiţiile legii.

1.3. Utilizarea ghizilor de turism


Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca activitate
complementară desfăşurată în timpul liber, numai de către ghizii deţinători ai Certificatului şi
legitimaţiei de ghid.
Firmele de turism pot utiliza ghizii de turism în următoarele cazuri:
- angajat de bază în cadrul firmei turistice;
- în baza unui contract individual de muncă, încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Aspectele negative constatate, privind abateri ale ghizilor de turism în ceea ce priveşte
comportamentul cu turiştii şi realizarea programelor şi a acţiunilor încredinţate, sunt evidenţiate,
pentru fiecare ghid de turism în parte, în baza de date a Ministerului Culturii şi Turismului.
Ghizii de turism care, pe parcursul activităţii, au înregistrat mai mult de cinci reclamaţii care se
confirmă ca fiind reale sunt sancţionaţi de către Ministerul Culturii şi Turismului, sau li se retrage
temporar sau definitiv legitimaţia de ghid.
Ghidul de turism are obligaţia ca, în timpul desfăşurării activităţii, să poarte legitimaţia de ghid
de turism pe care să-1 prezinte la cererea persoanelor împuternicite din partea Ministerului Culturii şi
Turismului, sau organelor abilitate de control.
1.4. Calităţile ghidului de turism
Calităţile necesare unei persoane pentru exercitarea activităţii de ghid:
- calităţi morale : înainte de toate un ghid trebuie să fie cinstit, onest. Aceasta nu înseamnă numai
să aibă o idee corectă despre relaţia dintre el şi turişti, dar mai ales să nu încerce niciodată să modifice
3
lucrurile în favoarea sa. El trebuie să aibă un comportament cinstit faţă de meseria pe care şi-a ales-o, şi
implicit faţă de turişti.
Trebuie să ştie să-si evalueze corect poziţia şi să nu-şi supraestimeze sau, din contră, să nu-şi
subestimeze munca, întotdeauna să-şi recunoască greşelile, şi să încerce să le îndrepte pe cât posibil.
Toate acestea vor ajuta la crearea unui climat de încredere între turişti şi ghid.
Un ghid trebuie să fie corect. Dacă turiştii realizează că o excursie a fost scurtată sau modificată
pentru a servi intereselor personale ale ghidului, aceştia vor rămâne cu o impresie foarte proastă,
deoarece turiştii plătesc şi ei au dreptul să obţină un profit maxim de pe urma unei călătorii sau în orice
caz serviciile pe care le-au cumpărat.
Un ghid trebuie să fie loial într-o activitate de colaborare. Când un ghid a acceptat deja oferta făcută
de o firmă turistică el trebuie să o respecte, chiar dacă se întâmplă ca apoi să i se ofere ceva mai
avantajos. Un ghid trebuie să evite scuzele facile, neîntemeiate doar pentru a scăpa de primul
angajament, acest lucru slăbind considerabil reputaţia şi şansele sale.
Un ghid trebuie să fie conştiincios, să facă faţă la toată complexitatea obligaţiilor sale faţă de firma
turistică care la angajat şi faţă de turişti, munca sa îi solicite toată atenţia fără a-i da dreptul să comită
neglijenţe.
- calităţi intelectuale: înainte de toate ghidul trebuie să fie inteligent, deoarece munca îi solicită la
maximum capacitatea intelectuală. Ghidul trebuie să aibă o cultură generală solidă. Activitatea sa
necesită cunoştinţe teoretice vaste, studiu individual sistematic şi memorie foarte bună. Cunoştinţele
teoretice trebuie trecute prin filtrul gândirii, spuse la locul şi timpul potrivit, cu măiestria specific
profesională, astfel încât să satisfacă interesul turiştilor.
Folosirea unui limbaj coerent, expresiv, atât în limba maternă, cât şi într-o altă limbă este
condiţia esenţială pentru comunicarea optimă a ghidului cu turiştii, el trebuind să răspundă la toate
întrebările turiştilor, să le dea informaţii detaliate şi să se descurce în toate situaţiile neprevăzute.
Ghidul trebuie să aibă o bună memorie a faptelor si înfăţişărilor, iar turiştii vor fi deosebit de
încântaţi când ghidul, după o anume perioadă de timp, le va cunoaşte numele şi preferinţele.
- calităţi socio-profesionale (de comportament profesional): în primul rând, un ghid trebuie să
fie pregătit să ofere un serviciu: a servi oamenii este o meserie ca oricare alta şi adesea mai interesantă,
căci atunci când turistul este mulţumit, are şi ghidul satisfacţia reuşitei acţiunii sale.
Ghidul trebuie să fie sociabil: întâmpinarea turiştilor este una din sarcinile cele mai importante
ale ghidului, astfel ca în cel mai scurt timp să se instaleze între turişti şi ghid relaţii de încredere şi
cooperare.
Ghidul trebuie să fie amabil: multe lucruri pot fi spuse sau cerute oamenilor, dacă aceasta se face
într-un mod plăcut. A fi amabil şi insistent totodată este de cele mai multe ori cel mai eficient mod de a
obţine ceva.
Ghidul trebuie să fie răbdător, căci turiştii pot pune aceleaşi întrebări zilnic, de nenumărate ori şi el
trebuie să le răspundă la toate cu aceeaşi răbdare.
Ghidul trebuie să fie diplomat: a discuta cu oamenii, a-i convinge de anumite lucruri care vin poate
în contradicţie cu ideile lor, dar a accepta în spiritul toleranţei şi ideile acestora, este o mare artă,
necesară pentru evitarea conflictelor.
Un ghid trebuie să fie ager, adică să aibă reacţii rapide pentru a se putea adapta imediat oricărei
situaţii.
Un ghid trebuie să fie inventiv, nu trebuie să fie luat cu nimic prin surprindere şi să ştie să întoarcă
situaţiile dezavantajoase în favoarea sa, dar totodată trebuie să aibă iniţiativă şi pentru a face programul
cât mai atractiv.
In afară de asta, un ghid trebuie să fie fermecător, cu simţul umorului şi cu o atitudine pozitivă faţă
de munca sa şi faţă de turişti.
Ghidul trebuie să fie punctual: punctualitatea ghidului denotă respectul faţă de turist, iar acest lucru
trebuie să fie dezideratul de bază în relaţia ce se stabileşte între turist şi ghid.
Un ghid trebuie să fie bine îmbrăcat, să fie o apariţie plăcută, mai ales că prima impresie asupra
turiştilor contează foarte mult, dar o apariţie îngrijită denotă, de asemenea, respect faţă de turişti.
Ghidul trebuie să aibă o personalitate puternică, lucru acceptat cu plăcere de turişti, dar şi o
voce plăcută pe care să ştie cum s-o folosească la microfon, şi nu în ultimul rând trebuie să aibă o
sănătate excelentă. Orele neregulate, călătoriile în zonele cu relief variat, sunt lucruri de care trebuie să
ţină seama.
1.5. Obligaţii generale ale ghidului de turism :
 să poarte legitimaţia de ghid de turism în timpul desfăşurării activităţii, pe care să o prezinte la
cererea persoanelor împuternicite să-i controleze activitatea, conform normelor metodologice;
 să se poarte respectuos cu turiştii şi sa-şi îndeplinească atribuţiile cu demnitate şi într-un mod
care să inspire încrederea şi respectul turiştilor;
 să realizeze un serviciu de primire, de informaţii turistice şi animaţie eficace;
 să asigure informarea turiştilor privind măsurile de securitate şi siguranţă personală, a
obiectelor de valoare şi a lucrurilor personale;

4
 să pună la dispoziţia turiştilor informaţii de bază, respectiv telefoane utile, privind puncte de
informare şi asistenţă turistică, ambasade şi consulate, poliţie, servicii de asistenţă medicală, alte servicii
de urgenţă disponibile;
 să întreţină un dialog corect şi decent cu turiştii şi să conducă derularea acţiunilor turistice:
vizite, circuite, manifestări etc., conform programului încredinţat;
 să modeleze (potrivit competenţelor acordate) programul şi să impună un anumit ritm de
desfăşurare a acţiunii, în funcţie de structura turiştilor participanţi la acţiune şi de circumstanţe;
 să facă propuneri de îmbunătăţire a programelor turistice, în funcţie de sugestiile turiştilor;
 să gestioneze corect mijloacele de plată încredinţate;
 să facă dovada unei stări de spirit compatibile cu exigenţele profesiei, îndeosebi în domeniile
relaţionale şi comerciale.

1.6. Atribuţii generale ale ghidului de turism


In scopul protecţiei turiştilor şi al realizării unor servicii de calitate, se stabilesc următoarele
atribuţii generale ale ghidului de turism:
 să preia de la firma turistică programul acţiunii, documentele de plată şi instrucţiunile de
lucru referitoare la derularea programului;
 să verifice dacă au fost lansate comenzile de cazare, masă, transport sau alte servicii şi să ia
măsuri în consecinţă;
 să controleze dacă sunt rezervate spaţiile de cazare şi de servire a mesei;
 să verifice starea de curăţenie a autocarului şi funcţionarea staţiei de amplificare;
 să preia de la organizatori materiale publicitare, respectiv pliante, broşuri, hărţi etc., ale
localităţilor şi obiectivelor de interes turistic prevăzute în program pe care le va pune la
dispoziţia turiştilor la începerea acţiunii;
 să se prezinte la punctul de primire a turiştilor, cu minimum 45 de minute înainte de ora
fixată pentru începerea acţiunii;
 să asigure îmbarcarea turiştilor si a bagajelor acestora în mijlocul de transport;
 să comunice, la începerea acţiunii, programul ce urmează a fi efectuat, prezentând succint
traseul şi alte informaţii;
 să verifice dacă turiştii nu au uitat obiecte sau lucruri personale în mijlocul de transport;
 să asigure în mod operativ, pe baza diagramei, cazarea şi transportul bagajelor turiştilor în
camere;
 să fie cazat în aceeaşi unitate în care este cazat grupul de turişti pe care îl însoţeşte iar în
cazul acţiunilor de sejur, numele său şi numărul camerei vor fi comunicate turiştilor;
 sa urmărească, zilnic, efectuarea curăţeniei în camere şi buna funcţionare a instalaţiilor,
electrice etc., precum şi schimbarea la timp a lenjeriei;
 să sigure, prin recepţia unităţii de cazare, trezirea turiştilor atunci când programul impune
aceasta;
 să recomande turiştilor prestaţiile suplimentare de care aceştia pot beneficia;
 să asigure pregătirea unor meniuri corespunzătoare preferinţelor turiştilor, urmând ca, în
perioada sejurului, inclusiv în cazul excursiilor în mai multe localităţi, să nu se repete meniul,
iar turiştilor bolnavi să li se asigure regimul alimentar adecvat;
 să verifice, înainte de servirea mesei, starea de curăţenie a restaurantului şi a grupurilor sanitare,
aranjarea meselor stabilind măsurile în consecinţă, şi să urmărească servirea în bune
condiţii a tuturor turiştilor cu preparatele şi băuturilor cuprinse în meniu;
 să fie prezent la servirea meselor de către turişti, urmărind servirea operativă şi
corespunzătoare a tuturor preparatelor prevăzute în meniu;
 să intervină, cu operativitate, pentru a se acorda asistenţă medicală de specialitate în cazul
îmbolnăvirii unor turişti;
 să asigure executarea tuturor acţiunilor înscrise în program (excursii, tur de oraş, spectacole
etc.);
 să se intereseze, pe timpul derulării programului turistic, dacă turiştii sunt mulţumiţi de
serviciile primite, intervenind ca eventualele sesizări şi reclamaţii ale acestora să fie rezolvate
operativ cu factorii de decizie ai prestatorilor de servicii în cauză;
 să atenţioneze în mod politicos turiştii asupra obligaţiei pe care o au cu privire la ocrotirea
monumentelor naturii, a tuturor obiectivelor turistice, la evitarea degradării şi a poluării naturii şi la
păstrarea patrimoniului naţional;
 să asigure ca, la încheierea programului turistic, plecarea turiştilor să se facă în condiţii bune,
luând următoarele măsuri;
 rezervă şi procură biletele de călătorie;
 pregăteşte listele nominale în cazul transportului aerian;
5
verifică dacă au fost programate mijlocele de transport corespunzătoare numărului de
turişti şi volumului de bagaje şi ia măsuri în consecinţă;
 se interesează dacă ora efectivă de plecare a mijlocului de transport corespunde cu orarul şi
ia măsuri în funcţie de situaţia creată;
 verifică asigurarea eventualelor servicii de care turiştii beneficiază pe perioada transportului
de pachete cu hrană rece, băuturi răcoritoare, masă la vagon-restaurant etc.);
 verifică dacă toţi turiştii au predat cheile la recepţia hotelului, dacă nu le lipsesc bagajele sau
actele de identitate;
 se îngrijeşte de îmbarcarea turiştilor şi a bagajelor acestora.
 să comunice organizatorului situaţiile în care, din motive de sănătate sau alte cauze deosebite,
este nevoit să-şi întrerupă activitatea, stabilindu-se modalitatea de preluare a acţiunii de către alt
ghid şi continuarea în bune condiţii a derulării programului
Documentele care trebuie preluate de către ghid în dosarul acţiunii:
 lista turiştilor în care se va conţine şi numere de telefon unde aceştia pot fi contactaţi;
 voucherul, poate fi unul singur pentru tot grupul sau pot fi vouchere individuale;
 programul acţiunii cu desfăşurarea acestuia pe zile;
 rooming-list - repartizarea turiştilor pe camere;
 schema autocarului, respectiv aşezarea turiştilor pe locuri (dacă acest lucru a fost stabilit chiar
de la agenţie);
 delegaţia sau ordinul de deplasare al ghidului;
 avans spre decontare, în lei sau în valută;
 alte documente de călătorie (bilete de transport);
 copii după comenzile de rezervare şi anulare, dacă este cazul, pentru toate serviciile solicitate;
 adresele agenţiilor partenere şi a persoanelor de contact (eventual ghizi locali);
 pliante şi alte materiale informative;
 coli de hârtie cu antetul şi sigla agenţiei de turism pentru diverse comunicări;
 etichete pentru bagaje, lipici, etc.

Tema N 2 Plecarea în excursie


2.1. Tipurile de transport utilizate în turism
2.2. Prezentarea ghidului
2.3. Prezentarea excursiei
2.4. Relaţiile cu grupul de turişti
2.5. Încheierea excursiei

2.1. Tipurile de transport utilizate în turism


Plecarea în excursie se face, în funcţie de mijlocul de transport, din gară, din aeroport sau dintr-un
loc convenabil şi uşor accesibil atât pentru turişti, cât şi pentru autocar atunci când se pleacă cu acest
mijloc de transport.
Plecarea cu trenul presupune sosirea ghidului cu aproximativ 45 de minute înaintea orei de
plecare pentru a identifica peronul şi locul de întâlnire cu turiştii. Pe măsură ce aceştia sosesc, ghidul îi
va saluta, le va verifica documentele de călătorie şi îi va nota pe lista pasagerilor. Cu un sfert de oră
înaintea plecării trenului, ghidul va conduce turiştii la vagon, suprave ghind urcarea acestora şi a
bagajelor, cerându-le să-şi ocupe fiecare locul în compartiment pentru a-i putea număra încă o data.
Plecarea cu avionul presupune întâlnirea ghidului cu turiştii în aeroport cu aproximativ
două ore înainte de decolarea avionului. Ghidul va ajunge însă în aeroport cu ceva mai devreme
pentru a identifica poarta de îmbarcare a turiştilor şi locul unde se vor desfăşura formalităţile de
îmbarcare (check-in). Apoi ghidul va aştepta turiştii în locul stabilit şi odată cu sosirea lor îi va
saluta, îi va trece pe lista pasagerilor şi le va lipi pe bagaje etichete cu numărul zborului, ruta,
numele pasagerului. In momentul deschiderii ghişeului de check-in, ghidul va invita turiştii să
prezinte bagajele şi documentele pentru verificare în vederea îmbarcării. Cu această ocazie le va
atrage atenţia încă o dată asupra greutăţii maxime admise la bagajele. Înainte de urcarea în avion,
ghidul va mai face o dată apelul turiştilor.
Plecarea cu autocarul se va face dintr-un loc ales astfel încât să fie cunoscut de toată lumea,
iar autocarul trebuie să poată parca fără a stânjeni circulaţia. Ghidul va sosi înaintea turiştilor pentru
a verifica starea autocarului, dacă acesta corespunde cu tipul de autocar rezervat, respectiv dacă are
toate dotările solicitate, iar acestea sunt în stare de funcţionare. Ocuparea locurilor în autocar se va
face în baza listei primite de la agenţie sau, în lipsa acesteia, în ordinea sosirii turiştilor. Ghidul va
supraveghea aşezarea bagajelor în spaţiul destinat acestora, cerând turiştilor să nu ia cu ei, în interior,
decât lucruri strict necesare pentru călătorie. După urcarea turiştilor în autocar, ghidul va face
prezenţa acestora pentru a putea pleca.
Verificarea bagajelor se face încă din momentul sosirii turiştilor, prin notarea numărului de
geamantane aferent fiecărei persoane, realizarea unor modalităţi de identificare uşoară a acestora

6
prin lipirea de etichete (lucru necesar atât în aeroport, cât şi la hotel). Orice modificare a
numărului acestora va fi anunţată ghidului pentru o mai bună urmărire a lor.
Persoane care nu s-au prezentat. Dacă în momentul plecării lipseşte un turist, ghidul va
acţiona conform cu situaţia dată:
 în cazul plecării cu trenul, ghidul se poate întoarce la locul de întâlnire după ce a condus
turiştii prezenţi la tren şi mai poate aştepta câteva minute. In limita posibilităţilor, va încerca să ia
legătura cu cel/cei absenţi sau contactează agenţia de turism pentru ca aceasta să poată efectua
anulările necesare. In situaţia în care nu se poate lua legătura nici cu agenţia, ghidul va face anulările
odată cu sosirea sa la destinaţie.
 în cazul plecării cu avionul, se procedează ca în situaţia anterioară, numai că ghidul poate
încerca variantele expuse mai sus doar înaintea deschiderii check-in-ului.
 în cazul plecării cu autocarul, dacă ghidul nu reuşeşte să ia legătura nici cu turistul, nici cu
agenţia, se mai poate aştepta 10-15 minute la locul de întâlnire, după care se pleacă în excursie.
Indiferent de situaţie, ghidul va atrage atenţia asupra punctualităţii, subliniind faptul că
nerespectarea orelor de întâlnire atrage după sine imposibilitatea realizării programului stabilit.

2.2. Prezentarea ghidului

Prezentarea ghidului se face în funcţie de locul întâlnirii cu grupul, ghidul având grijă ca atunci
când va face acest lucru să fie prezenţi toţi turiştii, cu această ocazie prezentându-le salutul şi urările
de bun venit în excursie. Este foarte importantă modalitatea în care ghidul se va prezenta
turiştilor, aceasta fiind prima impresie pe care o va face asupra lor, cunoscând faptul că niciodată nu
va mai exista o a doua şansă pentru a crea prima impresie.
Acest lucru se face în autocar, după ce toţi turiştii şi-au ocupat locurile. Stând cu faţa către ei,
ghidul îşi va căuta o poziţie astfel încât să fie văzut de toată lumea şi se prezintă. Nu se poate vorbi
de un şablon în ceea ce priveşte prezentarea ghidului si a celorlalte persoane implicate în excursie. De
obicei se folosesc expresii de genul "bună ziua doamnelor şi domnilor, mă numesc .... şi voi avea
plăcerea să vă însoţesc pe toată durata excursiei în calitate de ghid de turism alături de .. .. care ne va
conduce cu încredere pe traseul ...." (în cazul în care se pleacă cu autocarul, odată cu
prezentarea ghidului se va face şi prezentarea şoferului).
Urmează apoi anunţarea orei de plecare, traseul ce se va urma, principalele opriri, intervalul
şi locul de oprire cu facilităţile oferite, prima destinaţie sau destinaţia finală, prezentarea propriu-zisă
a excursiei făcându-se mai târziu, în mod normal, după această prezentare se poate pune muzică,
lăsând turiştii să se acomodeze şi să se cunoască între ei.
Dacă plecarea se face cu trenul sau cu avionul, tehnica de prezentare rămâne aceeaşi, numai
că ghidul se va prezenta după ce toţi turiştii s-au adunat la locul stabilit, înainte de a se urca în
tren sau în avion. Prezentarea traseului excursiei se va face abia la sosirea la destinaţie,
eventual se organizează un cocteil de bun venit.

2.3. Prezentarea excursiei


Prezentarea excursiei se face la ieşirea pe şosea sau pe autostradă şi se descrie detaliat
programul, respectiv traseul sau programul zilnic (fără a se specifica şi orele). Este foarte important
cum se descrie acest traseu pentru a stârni curiozitatea turiştilor şi nu pentru a le da senzaţia că
este o sarcină pe care ghidul o are de îndeplinit, turiştii trebuind să perceapă senzaţia de confort
şi siguranţă în orice moment.
Ghidul va informa grupul asupra următoarelor aspecte:
- activităţile şi serviciile incluse în circuit;
- transportul şi mijloacele de transport utilizate;
- categoriile de hoteluri unde vor fi cazaţi;
- excursii opţionale;
- alte activităţi de agrement specifice zonei;
- programul magazinelor;
- reguli de călătorie cu autocarul
La începutul fiecărei zile (de obicei la micul dejun), ghidul va anunţa programul zilei desfăşurat
pe ore. Dacă excursia respectivă îmbracă forma unui sejur, pentru a-şi uşura munca, ghidul poate
expune într-un loc special amenajat în holul hotelului întregul program desfăşurat pe zile şi pe ore,
astfel încât să poată fi consultat în orice moment de către turişti.

2.4. Relaţiile cu grupul de turişti

Pe măsura desfăşurării programului, ghidul va cunoaşte mai bine pe turişti şi va trebui să adopte o
strategie de comunicare diferită, în funcţie de personalitatea fiecărui participant, astfel încât să poată
interveni în cazul unor atitudini care pot genera nemulţumiri în cadrul grupului (a se vedea "întârziatul",
nemulţumitul", "negativistul" etc.).
7
Ghidul este un permanent transmiţător de mesaje, de aceea el trebuie să accepte ideea că turiştii
nu sunt întotdeauna atenţi la ceea ce li se spune şi nu trebuie să fie surprins daca unii turişti pun
întrebări referitoare la date sau aspecte care le-au fost deja prezentate. Explicaţiile date trebuie să fie
concise, pe înţelesul, dar şi la nivelul tuturor (spre exemplu, dacă grupul este compus din intelectuali,
exprimarea ghidului trebuie să fie pe măsură).
De asemenea, ghidul se poate confrunta şi cu o serie de reclamaţii din partea turiştilor
referitoare la serviciile primite sau la confortul din hoteluri, reclamaţii care pot fi justificate sau nu.
Înainte de a le da curs, ghidul are obligaţia să le verifice în vederea rezolvării lor. În situaţia unor
reclamaţii nefondate, ghidul va căuta să le atenueze folosind argumente care să maximizeze
avantajele, ca de exemplu: "Hotelul este situat în zona veche şi mai puţin industrializată a oraşului ca
răspuns la o reclamaţie privind alegerea unui hotel nu tocmai în centrul oraşului.

2.5. Încheierea excursiei

Încheierea excursiei presupune două aspecte din punctul de vedere al ghidului: despărţirea de
grup şi predarea dosarului la firma turistică.
Despărţirea de grup, într-un circuit cu autocarul, se face după ce toţi turiştii au coborât din
autocar, inclusiv bagajele, ghidul îşi va lua rămas bun de la turişti mulţumindu-le pentru participare
şi invitându-i să participe şi la alte excursii organizate de aceeaşi firmă turistică. In momentul salutului,
ghidul va fi lângă turişti într-un loc în care va putea fi văzut şi auzit de toată lumea, în nici un caz el nu
va rămâne în autocar.
Dacă excursia se termină cu trenul sau cu avionul, ghidul va saluta grupul după ce acesta s-a
adunat cu bagajele pe peron sau în sala de ieşire din aeroport, într-un loc unde nu stânjeneşte pe
ceilalţi călători, în aceeaşi formulă ca şi cea prezentată mai sus.
Predarea dosarului la agenţie include în mod obligatoriu decontul şi raportul ghidului.
Decontul va fi alcătuit pe baza cheltuielilor efectuate pe parcursul excursiei, justificate prin
chitanţe şi alte documente legale admise, eventualele sume rămase necheltuite se vor depune
împreună cu acesta.
Raportul ghidului cuprinde desfăşurarea excursiei, principalele evenimente neprevăzute
care au avut loc, precum şi modalităţi de rezolvare a acestora, reclamaţii primite din partea turiştilor,
sugestii şi recomandări, turiştii care au prezentat probleme (persoane dificile etc.) de la care ar putea
veni, eventual, reclamaţii ulterioare.
Dosarul acţiunii se depune la agenţie în termen de 24 de ore de la finalizarea excursiei, pentru excursii
interne şi de 48 ore, pentru excursii externe.

Tema N3 Organizarea şi desfăşurarea excursiei în turismul internaţional


3.1. Planificarea excursiei
3.2. Preluarea grupului de turişti
3.2.1.Excursie cu turiştii străini în ţară
3.2.2. Excursii cu turiştii din Moldova peste hotare
3.3. Sosirea la hotel
3.4. Plecarea de la hotel
3.5. Prezentarea generală a excursiei
3.6. Reguli generale în excursie
3.6.1.Reguli de transport
3.6.2. Reguli privind bagajele
3.6.3.Obligaţiile şoferul autocarului
3.6.4.Regului generale privind folosirea microfonului
3.7. Crearea unei relaţii bune cu grupul
3.8. Comentarii şi opririi pe parcursul excursiei
3.9. Vizitarea unui obiectiv turistic
3.10. Excursii opţionale
3.11. Situaţii neprevăzute
3.12. Finalul excursiei

3.1. Planificarea excursiei


Pentru planificarea optimă a excursiei trebuie avute în vedere următoarele elemente:
a) alegerea ofertei. De regulă se face la firma turistică (practic se preia de la agentul de
turism care s-a ocupat cu promovarea şi comercializarea programului respectiv, inclusiv cu formarea
grupului) având în vedere şi anumite variante alternative ale rutei pentru situaţiile deosebite ce pot apărea.

8
b) participanţii la excursie. Ghidul de turism trebuie să se informeze asupra participanţilor la
excursie, lucru care se poate face odată cu preluarea dosarului acţiunii, şi anume referitor la:
 numărul participanţilor (dacă va avea un grup mare, mediu sau turişti individuali);
 vârsta turiştilor (pentru a putea stabili dacă grupul este omogen din
punct de vedere al vârstei sau care este ponderea turiştilor de aceeaşi
vârstă în numărul total al turiştilor);
 mediul din care provin turiştii;
 profesiile lor;
 hobby-uri sau preferinţe (dacă sunt specificate).
Importanţa culegerii acestor informaţii constă în aceea că ghidul de turism îşi poate alcătui
un program echilibrat, o prelegere adecvată grupului de turişti (atât din punct de vedere al limbajului
folosit cât şi al bogăţiei cantităţii de informaţii oferite) sau poate alcătui şi propune excursii
opţionale (funcţie de preferinţe, preocupări, cerinţe etc.).
c) nivelul calităţii. Acesta se poate stabili în funcţie de etalonul participanţilor la excursie şi
nivelul calitativ al serviciilor oferite prin program, acestea două fiind într-o relaţie direct proporţională.
Evident că în concediu fiecare persoană doreşte să se simtă confortabil şi să primească servicii
de calitate în conformitate cu preţul plătit. Dar este impropriu să alcătuieşti o excursie care se
adresează în exclusivitate studenţilor (care nu dispun de resurse financiare prea mari) oferindu-le
servicii de bază (cazare, masă, transport) într-o reţea hotelieră foarte scumpă cu dineuri la
restaurante de lux şi transport cu avionul, în condiţiile în care aceste servicii pot fi substituite cu
altele similare, dar mai accesibile acestora.
Totuşi, indiferent de serviciile oferite, ghidul trebuie să se asigure că acestea sunt cele mai bune
pentru preţul plătit. Există însă situaţii în care nu se pot oferi serviciile comandate la nivelul contractat, în
acest caz, ghidul de turism este obligat să recompenseze sau să despăgubească turiştii fie prin
oferirea unui serviciu suplimentar, fie prin returnarea banilor la sfârşitul excursiei.
d) cât de mult se poate include. Aceasta depinde de talentul ghidului în evaluarea turiştilor din
punctul de vedere al interesului pe care 1-ar putea manifesta pentru vizitarea unor obiective turistice, de
a participa la excursii opţionale, de cunoaştere şi îmbogăţire a nivelului cultural etc. El îşi va pregăti o
prezentare cât mai detaliată care să poată satisface la maximum curiozitatea turiştilor, dar abia la faţa
locului va sesiza, la un moment dat, interesul mai ridicat sau mai scăzut al turiştilor pentru un obiectiv
turistic, prin urmare îl va prezenta mai pe larg sau mai pe scurt. Spre exemplu, în cazul vizitării unui muzeu,
în funcţie de gradul de interes manifestat de turişti, ghidul naţional de turism va hotărî asupra căror săli sau
exponate să insiste mai mult (evident, ghidul trebuie să ţină cont şi de timpul alocat vizitării fiecărui obiectiv)
sau, dacă el constată că turiştii au un nivel cultural mai ridicat şi îşi exprimă dorinţa de a acumula cât mai multe
informaţii în timpul excursiei, el va fi pregătit să le ofere toate detaliile.
e) transportul. Ghidul de turism are obligaţia ca, înainte de plecarea în excursie, să culeagă toate
informaţiile despre mijlocul de transport folosit, programul ales, traseul urmat, opriri pe parcurs şi durata
acestora etc. După cum se ştie, într-o excursie se poate folosi un singur mijloc de transport sau
transportul combinat (situaţie în care ghidul de turism trebuie să cunoască punctele de legătură şi
orarul mijloacelor de transport).
Transport cu autocarul. Ghidul de turism trebuie să cunoască tipul de autocar folosit
(clasificarea sa trebuie să corespundă cu comanda făcută la agenţie), facilităţile pe care le oferă (aer
condiţionat, video, bar, toaletă etc.), ora şi locul întâlnirii şi să preia toată documentaţia referitoare la
comandarea si confirmarea închirierii autocarului. Dacă transportul pe toată durata excursiei se efectuează
doar cu autocarul, ghidul trebuie să-şi stabilească de la început (în funcţie de distanţa parcursă într-o zi)
numărul şi durata opririlor (la ce oră se face o oprire, câte minute), alegând de pe traseu parcări amenajate
sau benzinării cu grup sanitar (de preferat).
Transport cu avionul. Acest tip de transport presupune 2 variante: fie plecarea cu grupul din
aeroport (este situaţia în care ghidul pleacă cu turiştii din Moldova în străinătate), fie preia grupul de la
aeroport (situaţia în care realizează o excursie cu turişti străini în ţară).
În prima situaţie, călătorie peste hotare, ghidul va avea grijă de a avea asupra sa biletele de călătorie
şi paşapoartele turiştilor (cu viză, dacă este cazul) şi va informa grupul asupra orei şi locului de întâlnire din
aeroport, bagajele ce le pot transporta (20 kg la economic class), obiecte, cadouri ce pot fi trecute prin
vamă etc.
In situaţia preluării grupului din aeroport, ghidul de turism va trebui să se ocupe şi de mijlocul de
transport necesar transferului până la hotel sau către destinaţie.
Transport cu trenul . Acest tip de transport presupune cele două situaţi: distincte menţionate
mai sus.
Totuşi, în practică, se foloseşte mai puţin trenul ca mijloc de transport pentru excursii în străinătate.
In cazul transportului combinat, ghidul trebuie să aibă în vedere coordonarea acestora pentru a
asigura continuitatea desfăşurării programului.
f) cazarea la hotel. In privinţa cazării, ghidul trebuie să fie informat referitor la:
- tipul hotelului;
- poziţia sa în oraş (distanţa faţă de principalele obiective);

9
- servicii oferite (cu sau fără plată);
- ora la care se cazează şi ora la care se părăseşte camera.
g) meniul oferit. Este bine ca ghidul să se informeze asupra tipului de meniu oferit (a la carte, bufet
suedez, meniu fix) pentru a putea oferi relaţii şi pentru a fi sigur că acesta corespunde cu cerinţele sau
preferinţele turiştilor şi nu încalcă anumite reguli impuse de obiceiuri sau religie (ex. referitor la consumul
de carne de porc, perioade de post etc);
h) imprimarea unui ritm susţinut excursiei. Acest lucru trebuie avut în vedere şi planificat, de
regulă, la excursiile în circuit, atunci când există un program dinainte stabilit care trebuie să se încadreze
între anumite limite orare, pentru ca toate obiectivele incluse în program să poată fi atinse.
i) opriri pentru odihnă si masă. Sunt necesare mai ales la parcurgerea unor distanţe lungi
(excursii cu autocarul). Se pot planifica opriri scurte, de maxim 15 minute, la fiecare 2-3 ore de mers şi o
oprire de aproximativ 45 minute pentru servit masa. Este de preferat ca pentru servirea mesei (în situaţia în
care aceasta nu este inclusă în preţul excursiei pentru a fi servită la un restaurant de pe traseu) ghidul să
prevadă o parcare care să cuprindă toate utilităţile.
j) echilibrarea excursiei. Pentru ca excursia să nu devină monotonă, ghidul va căuta ca, pe
lângă expunerea pe care o are de făcut pe parcurs, să fie pregătit să intercaleze momente muzicale,
să iniţieze diverse discuţii pentru atragerea turiştilor.
k) timpul de oprire la obiectivele turistice. În cadrul unei excursii organizate, acest timp este
dinainte stabilit în funcţie de importanţa acordată obiectivului respectiv, de locul său de amplasare (în
aer liber sau acoperit), de perioada în care se vizitează, ghidul de turism îl poate modifica, evident cu
acordul turiştilor.
l) agrementul. Este vorba de a fi informat dinainte despre posibilităţile de agrement existente
în zonă, pentru a putea sfătui turiştii asupra modului de petrecere a timpului liber în eventualitatea
nerespectării programului din cauza vremii nefavorabile sau a unor situaţii neprevăzute care ar putea
să apară. Totodată, ghidul are un rol important în realizarea agrementului atât pe parcursul excursiei,
dar mai ales în cazul în care cazarea se realizează în afara unei localităţi (ex.: cabane montane)
iar singura modalitate de a petrece timpul este de a organiza diverse jocuri, discuţii pe anumite teme
etc. Acestea trebuie să fie dinainte planificate pentru a putea fi derulate la momentul potrivit.
m) locuri de interes special. Acestea pot constitui obiective întâlnite pe traseu sau la
destinaţie, neincluse în programul turistic, dar asupra cărora ghidul este bine să fie informat dinainte,
iar dacă este cazul să poată face o prezentare a lor, evidenţiind de ce prezintă interes (ca obiectiv
istoric, arheologic, economic) şi în funcţie de posibilităţi, chiar poate organiza excursii opţionale cu
turiştii interesaţi.

3.2. Preluarea grupului de turişti


Dacă excursia este efectuată cu turişti străini în Moldova, ghidul poate prelua grupul de la
aeroport sau direct de la hotel (în situaţia în care grupul a avut ghid de transfer). Dacă excursia este cu
turişti din Moldova în străinătate, ghidul se poate întâlni cu grupul direct la aeroport sau în locul de
plecare a autocarului.

3.2.1. Excursii cu turişti străini în ţară.


3.2.1.1. Preluarea grupului de aeroport
Ghidul are obligaţia să verifice ora de sosire a cursei (de preferat să sune la aeroport pentru a
verifica dacă întârzie sau nu). Sosirea la aeroport se va face cu cel puţin l oră înainte (însoţit de încă o
persoană, dacă este posibil). Pentru a putea fi recunoscut sau identificat de turişti, ghidul va avea
asupra sa o pancartă mare, vizibilă, cu denumirea şi logoul firmei turistice. Este foarte important ca
ghidul să cunoască aeroportul pentru a nu aştepta la o altă ieşire. Pe măsură ce apar turiştii, aceştia
se vor grupa într-un loc care nu incomodează (nu blochează trecerea) până se adună toţi membrii
grupului.
De asemenea, ghidul trebuie să sfătuiască turiştii să fie atenţi cu bagajele lor în aeroport
deoarece există riscul ca acestea să se rătăcească sau să dispară. Odată ce s-au adunat toţi
turiştii, bagajele vor fi numărate şi notate în lista de bagaje, după aceea ghidul va aduce autocarul
într-un loc convenabil pentru ca turiştii să urce, iar bagajele să fie aranjate, apoi se pleacă spre
destinaţie.
3.2.1.2.Preluarea grupului de la hotel
Este o situaţie specifică pentru turismul de sejur, când grupul soseşte la hotel însoţit de ghidul
de transfer, iar formalităţile de cazare le îndeplineşte ghidul de transfer, urmând ca grupul să fie
preluat de către ghidul de sejur. Pentru aceasta el va aranja un loc de întâlnire cu grupul în holul
hotelului sau într-o încăpere special amenajată în acest scop, va plasa un buletin de informare într-
un loc vizibil în care va specifica ora şi locul întâlnirii; de asemenea, mai poate scrie mesaje în acest
scop pe care le va plasa în căsuţa de la cheie, astfel încât turiştii să preia mesajul odată cu cheia.

10
3.2.2 Excursii cu turiştii din Moldova peste hotare
3.2.2.1. Preluarea grupului în cazul plecării cu avionul
Ghidul de turism se va întâlni cu grupul la aeroport, cu 2 ore înaintea plecării (turiştii vor fi
informaţi asupra orei şi locului de întâlnire de la firma de turism). Totuşi ghidul de turism va trebui să
ajungă la aeroport cu aproximativ 3o minute înaintea grupului pentru a verifica poarta de îmbarcare,
ora de deschidere pentru ghişeul de check-in, supravegherea formalităţilor vamale. El va trebui
să aibă asupra sa biletele de călătorie şi actele turiştilor - paşapoartele cu viză (în situaţia în care se
călătoreşte într-o ţară care necesită viză) pe care le preia de la firma turistică odată cu dosarul
acţiunii. Formalităţile vamale (în aeroport) :
- verificarea bagajelor şi paşapoartelor;
- repartizarea locurilor în avion;
- trecerea frontierei.

3.2.2.2. Preluarea grupului în cazul plecării cu autocarul


Ghidul de turism trebuie să ajungă la locul de întâlnire cu grupul mai devreme pentru a verifica
starea autocarului (curăţenia, dacă acesta corespunde cu rezervarea făcută, funcţionarea aparaturii
de bord: microfon, difuzoare, radio, video etc.) şi pentru a lua legătura cu şoferul în vederea discutării
traseului ce va fi urmat, opririle pe parcurs. Ca şi în situaţia anterioară, ghidul va prelua de la agenţie
documentele necesare călătoriei (cu dosarul acţiunii). Trecerea frontierei presupune ca ghidul să
supravegheze comportamentul turiştilor în vamă. Aceştia vor fi sfătuiţi să nu părăsească autocarul, să
stea pe locuri, să nu facă poze, să prezinte bagajul la cererea vameşului, declararea bunurilor şi
valorilor supuse restricţiilor vamale (conform codului vamal în vigoare). Ghidul va prezenta
paşapoartele la vamă şi lista de pasageri pentru a întocmi procedura de verificare.

3.3. Sosirea la hotel


Dacă este posibil, ghidul va suna la hotel, odată cu plecarea din aeroport sau înainte de
sosirea la destinaţie, pentru a anunţa timpul aproximativ de sosire (ca o ultimă verificare a rezervării
efectuate).
Operaţiunile (principale) care se efectuează de către ghidul de turism la sosirea la hotel
(îndeplinirea formalităţilor de cazare) sunt:
• verificarea turiştilor şi a bagajelor (se face prezenţa în holul hotelului);
• prezentarea la recepţie a rooming- list-ului pentru repartizarea camerelor;
• verificarea cerinţelor speciale din partea turiştilor (preferinţe la camere, meniuri speciale, regim
alimentar, vegetarian etc.);
• preluarea cheilor de la recepţie;
• verificarea camerelor şi rezolvarea problemelor (dacă apar);
• stabilirea orelor de masă şi a locului rezervat turiştilor pentru servirea micului dejun, a dejunului şi
a cinei;
• prezentarea facilităţilor oferite de hotel (piscină, bar, discotecă, salon de coafură), precum şi a
modalităţii de acces pentru turiştii hotelului (cu sau fără plată).
Informaţiile primite de ghid vor fi transmise cu promptitudine turiştilor. Suplimentar se mai
comunică următoarele :
- locul unde va fi plasat un buletin informativ asupra desfăşurării programului sau unde se vor
face diverse comunicări;
- numărul camerei ghidului (se face verbal, nu se afişează);
- rugămintea ca toate reclamaţiile sau cererile turiştilor să fie semnalate mai întâi
ghidului, iar acesta le va aduce la cunoştinţă celor în măsură să le remedieze.
Alte operaţiuni care trebuie efectuate (în funcţie de specificul fiecărui grup sau program) :
 supravegherea transportului bagajelor în cameră (în situaţia în care acest lucru e făcut de
către personalul hotelului);
 comunicarea la recepţie a orei de trezire pentru a doua zi dimineaţa, în situaţia în care grupul
are în program plecarea la o oră matinală;
 aranjarea ca în loc de dejun să se dea turiştilor hrană la pachet - atunci când aceştia au
hotărât să plece într-o excursie opţională cu durata de o zi.

3.4. Plecarea de la hotel


Dacă excursia se face cu autocarul, plecarea se face de regulă după micul dejun. Ghidul va
trebui să ajungă înaintea grupului, cu aproximativ un sfert de oră înainte de servirea micului dejun,
pentru a verifica dacă totul este în regulă. Plecarea de la hotel impune ca ghidul de turism să
urmărească :
 dacă bagajele au fost coborâte în hol, să verifice etichetele şi să le numere;
 să supravegheze încărcarea lor în autocar de către şofer;

11
 să verifice la recepţie dacă toate serviciile solicitate de turişti, care nu apăreau în voucher,
au fost plătite de aceştia (ex. convorbiri telefonice);
 să verifice dacă toate cheile au fost returnate;
 să verifice dacă toate paşapoartele au fost luate;
 să numere turiştii şi să se asigure dacă aceştia şi-au ocupat locurile în autocar;
 să salute turiştii, prezentându-le un sumar al zilei, cu itinerarul de urmat şi obiectivele de
vizitat;
 ca plecarea să se facă la ora stabilită pentru a nu permite turiştilor să întârzie în mod
constant.

3.5. Prezentarea generală a excursiei


Se va face de către ghidul de turism, urmărind o anumită schemă logică, indiferent dacă
acest lucru se întâmplă la hotel (odată cu preluarea grupului) sau în autocar:
• Introducere de bun venit.
• Descrierea turului - la ce să se aştepte, Se face o descriere mai amplă, motivând
obiectivele turistice incluse în program, pentru a trezi interesul turiştilor.
• Ritmul excursiei - se stabileşte în funcţie de programul excursiei. De regulă la circuite unde
sunt distanţe mai lungi de parcurs şi mai multe obiective de vizitat, ritmul va fi mai alert, astfel
încât să nu existe discontinuităţi pe parcurs.
• Rolul diverselor persoane implicate în excursie. Se face prezentarea ghizilor locali, a
şoferului, personalului de la agenţia parteneră sau alte persoane care au legături directe cu
grupul, pe măsura apariţiei şi implicării lor în relaţia cu turistul.
• Regulile excursiei - se stabilesc reguli de călătorie (mai ales, în cazul excursiilor cu
autocarul), de participare la excursii opţionale, de punctualitate.
• Bagaje - se atrage atenţia asupra numărului de genţi şi volumul acestora, numărul de kg admise
în transportul aerian, obligativitatea însemnării acestora etc.
• Securitatea turiştilor - se atrage atenţia asupra eventualelor pericole, generale sau locale;
• Obiceiurile dintr-o ţară - cum să nu fie ofensate. Se aduce la cunoştinţa turiştilor regulile de
comportament, regimul amenzilor, relaţia cu autorităţile locale, obiceiuri ale localnicilor. Se oferă
informaţii asupra cursului valutar, birouri de schimb valutar, orarul magazinelor, locuri de interes
special, poziţia hotelului în planul oraşului (central, periferic).
• Mâncare şi băutură - turiştii vor primi informaţii referitoare şi la alte localuri (eventual cu
specific local, naţional) în care se pot consuma mâncăruri şi băuturi tradiţionale (este bine ca aceştia
să fie avertizaţi şi asupra "conţinutului" meniurilor tradiţionale pentru a nu exista surprize).
• Transport - se fac referiri asupra mijlocului (sau mijloacelor) de transport, categorie, legături (în
cazul în care se schimbă mai multe mijloace), facilităţi oferite.
• Rata de schimb - se specifică paritatea faţă de moneda naţională sau faţă de dolar,
comisioanele practicate, unde se poate face schimb valutar - eventual programul caselor de
schimb sau al băncilor – sau unde se poate extrage numerar de pe cârduri.
• Cumpărături - ghidul va informa turiştii asupra centrelor comerciale mai importante de pe
traseu unde se pot găsi suveniruri tradiţionale, ce produse pot trece graniţa.
• Excursii opţionale - sunt prezentate programele opţionale (pe care ghidul le preia fie de
la agenţia de turism organizatoare, fie de la alte agenţii partenere sau locale), precizându-se în ce
constau punctele de atracţie, cât costă, condiţii de înscriere şi participare, formulare de
completat.

3.6. Reguli generale în excursie


Se stabilesc în special pentru transportul cu autocarul (reguli de călătorie), şi se referă
la:
3.6.1. Reguli de transport
• Fumat - este interzis în autocar sau în spaţiile închise.
• Servirea mesei şi a băuturilor în autocar - se interzice consumul băuturilor alcoolice sau
servirea alimentelor în autocar (ex.: îngheţată).
• Servirea mesei - se stabilesc de la început ora şi punctele speciale unde va opri autocarul (parcări
amenajate pentru a consuma mâncarea de la pachet sau un restaurant, fast-food etc.)
• Rotaţia locurilor în autocar - se face pentru ca toţi turiştii să poată ocupa pe rând locurile din
faţă. Această regulă se stabileşte de la bun început de către ghid, odată cu plecarea în traseu, dar se
poate stabili şi de la agenţie, ghidul preluând schema autocarului.
• Curăţenia în autocar - şoferului îi revine sarcina de a face curăţenie, iar turiştii au obligaţia să o
păstreze.
• Bagajele - vor fi etichetate cu însemnul specific firmei, iar ghidul va ţine o evidenţă strictă a
lor, respectiv numărul de bagaje ce revine fiecărui turist şi modificările intervenite.

12
• Bagajele de mână se află în grija fiecărui turist, cu obligaţiile de rigoare care vor fi aduse la
cunoştinţa turiştilor, în funcţie de mijlocul de transport folosit.
• Căratul bagajelor - această sarcină revine turiştilor, ghidul poate da o mână de ajutor celor care
se află în dificultate, şoferul (sau ajutorul de şofer) este cel care aranjează bagajele în autocar.
• Cheltuieli suplimentare la hotel -turiştii vor fi avertizaţi asupra serviciilor suplimentare oferite
de hotel şi în sarcina cui revin la plată acestea (de ex.: room service, accesul la discoteca sau
la piscina hotelului etc.).
• Cheia de la cameră - obligatoriu de returnat (de regulă unii turişti o uită în buzunar sau în geantă).
• Disponibilitatea ghidului - turiştii vor avea posibilitatea să contacteze ghidul la camera unde
acesta va sta sau lăsându-i mesaje la un loc dinainte stabilit (ex.: la recepţie).

3.6.2. Reguli privind bagajele


Este bine ca şi în această privinţă ghidul de turism să stabilească nişte reguli pentru a nu
avea reclamaţii referitoare la dispariţia lor sau a lucrurilor din bagaje. Turiştii ar trebui să fie informaţi
de la agenţie asupra bagajelor (spre ex.: max. 20 kg în călătoria cu avionul, la tren şi autocar nu
există limită de kg, dar să nu fie foarte voluminoase), totuşi ghidul ar trebui să atragă atenţia asupra
următoarelor :
 De obicei, un singur bagaj (geamantan, geantă de voiaj) /persoană poate fi pus sub autocar
si o geantă mică cu obiecte personale se poate lua în autocar (sunt companii de transport
care taxează pentru bagaje suplimentare);
 Plata serviciului pentru căratul bagajelor în aeroport este inclusă în preţul excursiei. La fiecare
oprire, este obligaţia ghidului să plătească acest serviciu;
 Bagajele trebuie să fie clar etichetate, eventual să se aplice un simbol cu însemnele grupului,
respectiv ale firmei turistice (ghidul trebuie să ştie în orice moment câte geamantane, genţi există
pentru tot grupul);
 La sosirea în hotel, ghidul va asista la descărcarea lor din autocar şi le va marca pe fiecare;
 La plecarea din hotel bagajele vor fi coborâte cu cca. 45 min. înainte pentru a putea fi numărate;
 Turiştii nu au voie să adauge sau să reducă numărul geamantanelor fără a informa ghidul;
 Bagajele vor fi aranjate de către şofer în autocar;
 Orice stricăciune care apare pe parcursul călătoriei va fi raportată de ghidul de turism împreună
cu o declaraţie scrisă în care se descriu împrejurările în care s-a produs paguba, declaraţie
necesară pentru asigurare (în cazul în care s-a făcut);
 Pierderea bagajelor în aeroport va fi semnalată printr-o declaraţie la oficiul de bagaje pierdute,
ghidul fiind cel care va păstra legătura cu acest oficiu;
 Pierderea sau furtul bagajelor la hotel se va semnala la recepţia hotelului.

3.6.3. Obligaţiile şoferul autocarului


Încă de la începutul călătoriei ghidul va trebui să discute cu şoferul, stabilind serviciile şi
responsabilităţile ce-i revin acestuia pe parcursul excursiei, în principiu, acesta va avea următoarele
obligaţii :
- încărcarea şi descărcarea bagajelor;
- curăţatul geamurilor;
- curăţatul autocarului în interior şi în exterior;
- asigurarea unui sac pentru gunoi;
- să ajute pasagerii la coborât (dacă e cazul);
- să respecte pauzele de masă;
- să efectueze toate opririle prevăzute în program;
- să respecte traseul stabilit, modificări de traseu putând fi făcute doar în situaţii absolut necesare
şi cu acordul ghidului;
- atitudinea faţă de pasageri să fie plină de solicitudine, să emane încredere;
- să aibă o ţinută îngrijită, decentă;
- să asigure funcţionarea aparaturii de bord (tv, microfon, frigider);
- să participe la excursiile opţionale;
- să încuie uşa autocarului ia fiecare oprire (sau semafor), oricât de scurtă ar fi.
In ce priveşte durata unei zile de lucru a şoferului, aceasta se stabileşte în funcţie de numărul de
km parcurşi zilnic, putând exista chiar 2 şoferi (ex.: la excursiile în circuit, când distanţa zilnică
parcursă depăşeşte 450 km sau 8 ore de condus).

3.6.4. Reguli privind folosirea microfonului


Având în vedere faptul că microfonul reprezintă pentru ghid "obiectul muncii", el trebuie să
dovedească dexteritate în folosirea acestuia. Prin urmare va căuta :
- să nu privească microfonul în timp ce vorbeşte (ca şi cum ar vorbi cu el), ci dimpotrivă, de câte ori
este posibil să privească turiştii, pentru a şti că ei sunt cei cărora li se adresează prezentarea;
- să verifice volumul întrebând turiştii dacă se aude în tot autocarul;

13
- să nu ţină microfonul la o distanţă mare faţă de gură, dar nici să nu vorbească, prea aproape de
el, fiindcă sunetul nu va fi clar;
- să nu stea sub difuzor pentru a nu crea efectul de microfonie;
- atunci când răspunde la întrebări, să repete întrebarea astfel încât toţi turiştii să poată înţelege la ce
se referă răspunsul;
- să nu lase microfonul pe mâna turiştilor pentru mici intervenţii, s-ar putea ca aceştia să-1
acapareze;
- în situaţia în care nu mai funcţionează, să găsească o poziţie astfel încât să fie auzit de toată
lumea.

3.7. Crearea unei relaţii bune cu grupul


Se face într-o manieră profesională, ghidul dovedind o atitudine pozitivă faţă de turişti de la
primire şi pe toată perioada excursiei care se va reflecta în :
 politeţe în comunicare, în gesturi, atitudini;
 eficienţă în conducerea excursiei;
 cunoştinţe bine fundamentate pentru realizarea unor expuneri închegate, atractive şi
la obiect;
 asumarea responsabilităţii în ce priveşte serviciul şi informaţiile oferite turiştilor, precum şi
securitatea acestora;
 acurateţe.
Se cunoaşte importanţa ghidului în reuşita unei excursii, de el depinde, în mare parte, satisfacţia
sau insatisfacţia turiştilor. De cele mai multe ori, când anumite servicii primite nu se ridică la nivelul
cerut, ghidul este cel care menţine la un standard ridicat excursia, prin agrementul oferit şi prin
calităţile acestuia de a ţine turiştii uniţi în realizarea programului, deoarece un turist mulţumit este
cel căruia i-au fost satisfăcute nevoile de petrecere a timpului liber. Prin urmare, se poate spune că
ghidul este cel care face sau desface o excursie prin gradul de satisfacţie sau insatisfacţie manifestat
de turişti.

3.8. Comentarii şi opriri pe parcursul excursiei


Ghidul de turism va face comentarii în funcţie de obiectivele stabilite în programul excursiei şi
va stabili opriri pentru diverse necesităţi.
Comentariile presupun:
• Prezentări scurte şi la obiect, într-un limbaj agreabil nici sofisticat, dar nici monoton.
• Referiri asupra lucrurilor practice conţinute în program.
• Informaţii generale referitoare la ţară sau oraşul care se vizitează, privind economia, cultura,
obiceiurile, tradiţia, religia, personalităţile cunoscute din diverse domenii. Subiectul tratat va fi ales şi
în funcţie de structura grupului.
• Prezentarea obiectivelor importante întâlnite pe traseu, chiar dacă nu se fac opriri.
• Prezentarea hotelul unde vor fi cazaţi turiştii (grad de confort, poziţie în oraş, facilităţi oferite).
Se pot intercala în prezentare şi anumite glume, bancuri, legende sau se poate cere şi
participarea membrilor grupului (pentru a-i scoate din monotonie) - dar se vor evita discuţiile
contradictorii care creează conflicte între turişti (în nici un caz, ghidul nu se va lăsa antrenat în astfel de
discuţii).
Opririle pe parcurs se fac :
 într-un loc amenajat, cel puţin una la 2 ore de mers cu autocarul;
 pentru fotografii;
 pentru cumpărături;
 pentru masa la restaurant.
Mai pot fi si opriri neprevăzute în program, fără însă a devia de la traseu sau a întârzia
atingerea celorlalte obiective incluse.
Atenţie ! După fiecare oprire se numără turiştii, după ce şi-au reluat locurile în autocar.

3.9. Vizitarea unui obiectiv turistic


Indiferent de locul unde se desfăşoară vizita, în interior (muzeu) sau în exterior (tur de oraş pe
jos), ghidul trebuie să ţină seama de particularităţile însoţirii unui grup, având grijă ca :
 mersul să fie potrivit, asigurându-se că turiştii îl urmează;
 grupul să se adune departe de mulţimi, de intrări la obiective, să nu se amestece cu alte
grupuri;
 să nu dea întâlnire grupului într-un loc neprotejat (de soare sau ploaie);
 turiştii să fie avertizaţi să aibă grijă de lucrurile pe care le au asupra lor (să nu fie buzunăriţi);
 grupul să ştie cât durează vizitarea obiectivului respectiv (deci cât au de stat în picioare) şi
dacă există posibilitatea unor locuri pentru odihnă;
 să indice un loc şi o oră de întâlnire (în cazul în care cineva se rătăceşte);

14
 fiecare turist să cunoască numele hotelului sau locul de parcare al autocarului;
 comentariul la locul vizitei să fie făcut într-un limbaj accesibil, pe înţelesul tuturor;
 vocea să fie bine dozată, să se facă auzită de tot grupul, nu doar de primii turişti;
 să fie încurajate întrebările venite din partea turiştilor.

3.10. Excursii opţionale


Pe parcursul unui program turistic, ghidul de turism are ocazia de a vinde excursii opţionale pe
care le poate prelua la plecare de la agenţie sau pot fi achiziţionate pe plan local, de la agenţii care
se ocupă doar de promovarea programelor de agrement sau de la agenţia parteneră din zonă. Pentru
a promova şi vinde aceste excursii, ghidul trebuie să aibă în vedere:
• identificarea agenţiilor care organizează aceste excursii;
• planificarea lor într-o perioadă optimă (în funcţie de distanţa la care se găsesc obiectivele,
timpul alocat, disponibilitatea turiştilor);
• întocmirea unei liste cu posibilele excursii opţionale care va servi şi ca formular de rezervare;
• tipurile de excursii pentru care se poate opta (tururi de oraş, spectacole, expoziţii);
• descriere amănunţită a lor, astfel încât turiştii să ştie la ce să se aştepte;
• momentul vânzării: de obicei se prezintă turiştilor cam într-a treia zi, după micul dejun;
• formularul pentru înscrierea la excursiile opţionale (se poate alcătui în funcţie de numărul
de excursii, oferind diverse detalii, neexistând un formular tip pentru acestea) care se dă fiecărui
turist în parte pentru a-şi completa numele, numărul excursiilor la care doreşte să participe; în final,
acest formular reprezintă "cererea de rezervare" a turistului pentru excursiile opţionale;
• anulări la excursiile opţionale - nu se fac. Încasarea contravalorii se face odată cu
predarea de către turist a formularului (datorită faptului că timpul este relativ scurt, ghidul va
lansa comanda la agenţia organizatoare de îndată ce va strânge banii);
• costurile pe care le implică organizarea acestor excursii presupun existenţa unui număr
minim obligatoriu de participanţi.

3.11. Situaţii neprevăzute


Pe parcursul unei călătorii pot apărea situaţii neprevăzute la care ghidul trebuie să reacţioneze
spontan, astfel încât să facă faţă crizei. Deşi aceeaşi situaţie neprevăzută poate apărea în mai
multe excursii, nu se pot da soluţii universal valabile, acestea rezolvându-se de la caz la caz. Doar
unele recomandări pot fi făcute :
 modificări : înlocuirea obiectivelor cu altele;
 zboruri suprarezervate - la altă cursă, în aceeaşi zi;
 întârzieri ale turiştilor - se poate aştepta până la maximum un sfert de oră peste ora plecării, în
cazul transportului cu autocarul. Se încearcă contactarea turistului, dacă nu e posibil se anunţă
la agenţie neprezentarea, urmând ca de aici să se facă anulările;
 bagaje pierdute sau deteriorate -se poate întâmpla în cazul transportului cu avionul şi se
lasă o reclamaţie la biroul de bagaje pierdute. Se urmăreşte pe baza numărului de înregistrare primit;
 pierderea biletelor de transport - se poate elibera un alt bilet dacă există dovada că turistul se află
pe lista pasagerilor (la transportul cu avionul) pierderea sau furtul lucrurilor personale — se face o
plângere la poliţie sau la recepţia hotelului (în funcţie de locul unde se întâmplă);
 pierderea unui paşaport - se anunţă la consulat sau la ambasadă pentru eliberarea unui
duplicat;
 lipsa unui turist - dacă nu-i lipsesc şi bagajele, atunci se anunţă poliţia;
 îmbolnăvire - se acordă primul ajutor în situaţii care nu necesită punerea unui diagnostic
sau, în cazuri mai grave, se solicită personal calificat (se cheamă ambulanţa, se internează turistul);
 decese - se anunţă familia pentru a veni să se ocupe de formalităţile de transport.
Pentru îmbolnăvire şi deces se plăteşte asigurare.
Alte probleme:
 arestarea turiştilor;
 probleme politice (ex.: revoluţii);
 cataclisme naturale;
 incendii;
 defectarea mijlocului de transport.
3.12. Finalul excursiei.
Pentru ca excursia să se sfârşească în bune condiţii, ghidul va trebui să se îngrijească de:
 reconfirmarea zborului cu cel puţin 72 ore înainte;
 organizarea unei mese festive (dacă nu este inclusă în program);
Tema N 4 Metodologia prezentării itinerarelor şi obiectivelor turistice
4.1. Elemente de bază în prezentarea itinerarelor
4.2. Cerinţele prezentării atractive

15
4.3. Factorii care intervin în prezentarea itinerarelor turistice

4.1. Elemente de bază în prezentarea itinerarelor


Anterior plecării în itinerar:
• salutul;
• prezentarea ghidului şi a persoanelor de însoţire (şofer, ajutor);
• expunerea în câteva cuvinte a planului de vizitare a zonei/ a oraşului;
• date elementare de cunoaştere a localităţii:
• aşezare geografică;
• căi de acces, legături cu principalele trasee turistice;
• întindere (suprafaţă) în comparaţie cu ţara de origine a turistului;
• număr de locuitori;
• data fondării şi eventual, originea numelui;
• scurt istoric: date referitoare la dezvoltarea economico-socială, aspecte culturale.
In timpul derulării itinerarului:
 prezentarea obiectivelor turistice propriu-zise:
 se face astfel ca atenţia turiştilor să fie trezită în prealabil pentru noul obiectiv;
 explicaţiile se vor da pentru obiectivele ce se văd pe traseu;
 nu se vor aminti obiectivele turistice care au fost depăşite;
 în cazul opririlor de durată la obiective - se vor face comentarii mai ample, cu eventuale date
comparative;
 prezentarea să fie: - obiectivă - clară - precisă — atractivă – interesantă.
La sfârşitul derulării itinerarului:
• aprecieri generale asupra perspectivelor de dezvoltare a oraşului sau zonei;
• mulţumiri din partea ghidului şi firmei de turism pentru plăcerea efectuării turului de oraş.

4.2. Cerinţele prezentării atractive


Totalul acestor cerinţe constă în:
• pasiunea pentru meserie prin evitarea lipsei de interes faţă de excursie;
• documentarea serioasă reflectată în explicaţii concise şi clare;
• prezentarea să se refere la ceea ce este valoros şi caracteristic turismului moldovenesc;
• să se imprime un ritm susţinut prezentării prin sistematizarea explicaţiilor, în funcţie de
succesiunea obiectivelor;
• să nu se abuzeze de detalii minuţioase şi nesemnificative care obosesc turiştii;
• prezentarea să fie un act de creaţie;
• ghidul însoţitor trebuie să fie un bun psiholog, antrenant şi spiritual;
• să aibă o atitudine plină de tact, politeţe şi atenţie faţă de turişti;
• să întrebuinţeze formule de atragere la conversaţie a turiştilor la explicaţii.
• dozarea cu pricepere a vocii.
1. Pasiunea pentru meserie constă în evitarea lipsei de interes faţă de excursie ,
activitatea ghidului nu trebuie să fie transformată într-o rutină sau o obligaţie.
Este neplăcut ca turiştii să perceapă ghidul ca pe o persoană obosită de acelaşi traseu şi
obiective şi care urmăreşte mai degrabă terminarea acţiunii decât satisfacţia turiştilor. Ghidul
trebuie să conştientizeze faptul că, deşi excursia se poate repeta, participanţii se vor schimba de
fiecare dată, la fel şi prezentarea sa va trebui să fie la alt nivel şi concepută în funcţie de
caracteristicile şi opţiunile grupului.
2. Documentarea serioasă, reflectată în explicaţii concise şi clare, presupune din
partea ghidului un studiu aprofundat al materialului bibliografic aferent fiecărui obiectiv în
vederea extragerii şi prezentării doar a informaţiilor importante, evident ţinându-se cont şi de timpul
alocat fiecărui obiectiv.
3. Prezentarea trebuie să se refere la ceea ce este valoros şi caracteristic turismului
moldovenesc. Ghidul va evidenţia acele resurse turistice (naturale sau antropice reprezentative
pentru turismul nostru) care au valoare de unicat pe plan european sau mondial (ex. cramele
vinicole unice în Europa, sau peştera „Emil Racoviţă” din nordul Moldovei – adevărat obiectiv
turistic de interes sporit.
4. Să se imprime un ritm susţinut prezentării prin sistematizarea explicaţiilor, în
funcţie de succesiunea obiectivelor, astfel încât să nu se ajungă la situaţia în care
prezentarea mai detaliată a unui obiectiv duce la neprezentarea altora (ex. în condiţiile în
care se realizează turul oraşului Chişinău, prezentarea amplă a Arcului de Triumf, fără a fi
prevăzută o oprire la acest obiectiv, poate duce la neprezentarea următorului obiectiv important de
pe traseu – Catedrala Naşterea Domnului).
5. Să nu abuzeze de detalii minuţioase şi nesemnificative care obosesc turiştii,
expunerile să nu fie nici seci, dar nici excesiv de didactice. Ghidul trebuie să ţină cont de faptul că

16
turiştii doresc să afle în mod agreabil şi fără efort tot ce-i interesează în legătură cu obiectivele
turistice vizitate.
6. Prezentarea să fie un act de creaţie. Fiecare expunere va fi diferită de cele anterioare (chiar
dacă se referă la acelaşi obiectiv turistic), ghidul ţinând cont în prezentarea sa de particularităţile
fiecărui grup, respectiv va ţine cont de preferinţele turiştilor, gradul de interes manifestat, nivelul
cultural etc. Dacă totuşi, din anumite motive se prelungeşte prezentarea, ca de ex. datorită unor
întrebări suplimentare ale turiştilor, obiectivul depăşit nu va mai fi prezentat.
7.Ghidul trebuie să fie un bun psiholog, antrenant şi spiritual, depăşind momentele de
oboseală. Chiar dacă ghidul în cea mai mare parte a timpului călătoreşte, el trebuie să nu piardă din
vedere faptul că el este în timpul serviciului iar principala sa îndatorire este să asigure turiştilor tot
confortul necesar pentru reuşita unei excursii. Acest lucru se va reflecta nu doar în serviciile plătite
de turişti, de care ghidul trebuie să fie convins că vor fi primite la nivelul calitativ comandat, ci şi în
realizarea unei ambianţe plăcute în grup prin stabilirea unor relaţii amicale între el şi turişti, dar şi în
interiorul grupului. El se va strădui să fie la dispoziţia turiştilor ori de câte ori aceştia au nevoie,
căutând să nu-şi manifeste stările de oboseală sau plictiseală pentru a nu pune turiştii într-o situaţie
jenantă.
8. Atitudinea plină de tact, politeţe, atenţie faţă de turişti, este o calitate a ghidului prin care
acesta face dovada unui comportament matur, căutând în orice moment că creeze o atmosferă
plăcută în grup. El trebuie să afişeze aceeaşi atitudine faţă de toţi turiştii pentru a nu genera
senzaţia că unele persoane se bucură de un tratament preferenţial.
9. Întrebuinţarea formulelor de atragere la conversaţie a turiştilor la explicaţii, este de
preferat ca ghidul sa atragă turiştii în discuţie pentru a crea o atmosferă antrenantă prin
sporirea atenţiei acestora, aflând ceea ce-I interesează mai mult, ce obiective apreciază,
înlăturând totodată posibilitatea unei prezentări plictisitoare.
10. Dozarea cu pricepere a vocii. Este important ca ghidul să-şi menajeze vocea
având în vedere că aceasta este principalul său "instrument de lucru". Orice pierdere
temporară a vocii duce la încetarea lucrului datorită imposibilităţii de comunicare cu turiştii.

4.3. Factorii care intervin în prezentarea itinerarelor turistice


În decursul prezentării traseului turistic, ghidul caută să atragă de partea sa simpatia şi
aprecierea turiştilor. Turiştii sunt dornici să cunoască localitatea, oraşul, zona sau ţara pe care o
vizitează, în funcţie de pregătirea, ocupaţia turiştilor, interesele pot fi diferite: un turist se interesează
de artă, altul de arhitectură, un altul de etnografie etc.
Ghidul trebuie să aibă pregătită prezentarea traseului turistic cuprinzând informaţii generale care
să satisfacă curiozitatea turiştilor şi să fie pregătit să răspundă şi la întrebările suplimentare puse de
turişti. Ghidul trebuie să se apropie de turişti în decursul prezentării programului turistic, să creeze o
atmosferă destinsă, de prietenie.
Înainte de a face cunoştinţă cu grupul, ghidul chemat să execute un program turistic, va
obţine dosarul cu documentele necesare şi programul grupului - în funcţie de cele prevăzute în
contract sau în programele excursiilor suplimentare. Este bine ca din documentaţia existentă să
se extragă date cu privire la componenţa profesională a grupului, vârsta turiştilor etc., aceste
elemente fiind importante pentru felul în care ghidul îşi va organiza expunerea.
In prezentarea unui tur de oraş sau a unui traseu turistic trebuie să ţină seama de o serie de
factori şi anume:
4.3.1. Factorul timp, adică durata, timpul afectat în cadrul programului pentru vizitarea unor
obiective. De exemplu: turul obişnuit al oraşului Chişinău durează aproximativ 2 ore - durată în care
se prevăd câteva opriri pentru vizitarea unor muzee, pentru fotografiere etc. Trebuie avut în vedere
că nu întotdeauna turul de oraş durează atâtea ore. In cadrul unor acţiuni speciale, programul
durează mai mult (ex. Festivalul vinului).
Sunt situaţii însă, când avem de a face cu grupuri care stau două sau mai multe zile în
Chişinău şi nu au prevăzut în program o vizitare mai amănunţită a oraşului sau zonei, în astfel de
situaţii, prezentarea se poate face pe etape, în prima zi se va face prezentarea generală a oraşului,
cu opriri rezervate doar pentru vizitarea unora dintre obiective şi fotografierea lor.
De aici rezultă, evident, că fiecare ghid trebuie să stăpânească perfect materialul brut, faptic,
pe care să-1 poată prezenta. Aici intervine capacitatea ghidului de a selecţiona din bogatul material
documentar înmagazinat, aspectele principale în funcţie de compoziţia şi profilul grupului şi de a le
înlătura pe cele secundare. Situaţia e valabilă nu numai în Chişinău, ci şi pentru orice alte tururi de
oraşe, de exemplu: Bălţi, Soroca, Orhei.
4.3.2. Factorul anotimp - prin aceasta înţelegem felul în care se prezintă oraşul sau traseul, în
funcţie de diferitele anotimpuri în care se efectuează excursia.
De obicei, în sezonul de primăvară şi toamnă au loc cele mai multe acţiuni turistice, dar acest
lucru nu înseamnă că în restul anului nu avem activitate cu turişti.

17
Ghidul trebuie să ţină seama de condiţiile climaterice în care se desfăşoară acţiunea, în
general, în sezonul de vârf, începând din primăvară şi până în toamnă, se pot face mai multe opriri la
obiectivele situate în aer liber. Turul de oraş sau vizitarea unor obiective se va adapta condiţiilor
climaterice (bineînţeles cu consultarea prealabilă a serviciului de resort) astfel încât, în caz de ploaie
sau timp nefavorabil, să se evite coborârile din autocar. De asemenea, pe timp nefavorabil se pot
înlocui unele obiective cu altele.
În zilele prea călduroase de vară, ghidul trebuie să aibă grijă ca opririle să fie făcute în locuri
mai umbrite, ferite de razele dogorâtoare ale soarelui.
4.3.3. Componenţa numerică a grupului: grupuri mari, grupuri mici, turişti individuali.
Modul de expunere al ghidului diferă în funcţie de componenţa numerică a grupului. In
cazul în care ghidul va avea în faţă un grup mare de 45 de turişti, va trebui să acorde o deosebită
atenţie respectării graficului excursiei, iar expunerea sa trebuie să fie cuprinzătoare şi explicită
pentru a satisface exigenţele tuturor turiştilor din grup. De asemenea, va trebui să anunţe clar timpul
afectat vizitării unui monument sau cel afectat pauzelor de fotografiere.
În timpul deplasărilor cu autocarul va folosi microfonul. Este indicat să nu stea tot timpul cu
spatele la turişti. Din când în când, se va întoarce spre turişti, pentru a observa felul în care
reacţionează aceştia şi pentru a stabili contactul cu ei.
În acţiuni cu turişti individuali, ghidul nu mai face o expunere la microfon de genul celei din
autocar. Având ca auditor un om sau cel mult trei, angajează cu ei o convorbire directă în care rolul
de a conduce discuţia îi revine, bineînţeles, lui. În cadrul unor acţiuni cu turişti individuali, opririle
pot fi mai dese, deoarece mobilitatea unui autoturism este mai mare. De asemenea, timpul câştigat
prin parcurgerea unor trasee mai puţin interesante cu viteze mai mari, poate fi folosit pentru vizitarea
mai multor obiective. Ghidul trebuie să cunoască foarte bine traseul, regulile elementare de
circulaţie, precum şi semnele de circulaţie, cunoştinţe deosebit de utile atunci când trebuie să
conducă turişti care au autoturisme proprii, în această situaţie, ghidul indică şi traseul ce trebuie
parcurs şi, ca atare, trebuie să respecte regulile de circulaţie şi să aibă grijă să nu se rătăcească.
4.3.4. Vârsta participanţilor. Experienţa arată că atunci când avem de-a face cu un grup de turişti
mai în vârstă, explicaţiile trebuie date mai răspicat, mai tare şi înlăturând mult amănuntele
nesemnificative. Opririle şi coborârile din maşină trebuie reduse la minim. Pe de altă parte, la
grupurile de tineri, se pot face referiri, în mod special, la condiţiile de studiu, sport, cultură, distracţie
şi alte subiecte care interesează tineretul de pretutindeni.
4.3.5. Naţionalitatea turiştilor. In general, programul se execută cu turişti aparţinând unei singure
naţionalităţi. Se pot ivi însă cazuri în care în acelaşi autocar sunt turişti de naţionalităţi diferite, în
care turiştii au un singur element în comun, şi anume o limbă de circulaţie internaţională.
In explicaţiile care se dau trebuie să nu se lezeze demnitatea naţională a turiştilor. Este
bine ca ghidul să fie informat înainte de plecarea în acţiune asupra componenţei naţionale a
grupului. Există unele obiective în prezentarea cărora trebuie să se ţină neapărat seama de
naţionalitatea grupului. De exemplu: cimitire, trecutul istoric al Moldovei etc. Deci, tact şi iar tact!
Este desigur, greu de făcut recomandări universal valabile, dar pe cât posibil, este indicat să se
evite discuţii în contradictoriu, subiectele delicate.

4.3.6. Componenţa profesională a grupului influenţează, şi ea, asupra felului în care ghidul îşi
construieşte explicaţiile şi are o înrâurire deosebită asupra desfăşurării programului. Astfel, pe
lângă explicaţiile obişnuite, cunoscând că are în grup medici, ingineri, agricultori, el va prezenta, pe
cât posibil, mai multe aspecte legate de aceste profesii.
Mai există însă unele cazuri speciale. Acestea se referă la grupurile care cuprind turişti având
aceleaşi profesii. In asemenea situaţii, tot programul a fost alcătuit ţinând seama de specialitatea
grupului. Obiectivele alese sunt cele care interesează mai mult grupul respectiv, având în vedere
componenţa sa. Pentru astfel de cazuri, este bine ca, pe lângă ghid să fie ataşat un specialist care
să poată satisface cerinţele acestui gen de turişti. In asemenea situaţii, ghidul activează mai mult
ca organizator al desfăşurării programului şi în calitate de interpret, în cazul în care specialistul
român nu cunoaşte limba turiştilor. Totuşi, ghidul va trebui să se pregătească în prealabil pe
problemele principale ale specialităţii respective, pentru a nu fi cu totul neinformat şi pentru a-şi
însuşi un minim de cunoştinţe absolut necesare. Pentru termenii de specialitate va consulta
dicţionarul tehnic. In toate cazurile de grupuri speciale prezentarea oraşului sau obiectivelor
turistice se face însă de către ghid. Doar unele obiective care interesează pe membrii grupului din
punct de vedere profesional pot fi prezentate de specialistul desemnat să însoţească turiştii.
4.3.7. Încadrarea turului de oraş în programul general al grupului sau al turistului individual
In cazul în care turiştii vizitează doar un singur obiectiv din ţara noastră, de exemplu Chişinăul,
fără a mai vedea altceva din ţară, turul oraşului trebuie să constituie totodată prilej de prezentare
generală a ţării. Astfel, se vor da unele date generale asupra ţării (suprafaţa, relief, climă, populaţie,
economie, istorie) şi, în special, trebuie insistat asupra principalelor obiective turistice. Aceste
prezentări au drept scop sporirea interesului faţă de obiectivele turistice din Moldova . De asemenea,
vizitarea unei expoziţii etnografice sau a unui muzeu de artă populară este un prilej pentru a recomanda

18
acestei categorii de turişti să ia cunoştinţă de bogăţia folclorului şi artei noastre populare (se recomandă
vizitarea unor muzee cu acest profil, de preferinţă autentic săteşti).
În general, se poate profita ca, prezentând unele obiective, în mod discret şi plin de tact, să se
recomande turiştilor alte excursii sau acţiuni. Ghizii trebuie să promoveze vânzarea unor excursii sau
acţiuni turistice ale firmei de turism, care la angajat pentru derularea excursiei respective
Dacă turiştii au venit la Chişinău după ce au parcurs şi alte localităţi din ţară, atunci, în explicaţiile pe
care le vor da ghizii, ei vor face referiri la obiectivele văzute de ei anterior.
4.3.8. Situaţiile neprevăzute
Indiferent de natura lor, situaţiile neprevăzute cer din partea ghidului prezenţă de spirit, calm şi spirit
de orientare. Este imposibil de a da recomandări universal valabile pentru soluţionarea lor. Totuşi, dăm
unele cu privire la anumite perturbări curente de program:
- dacă microfonul s-a defectat şi nu poate fi reparat, ghidul se va aşeza într-un loc din care să poată
fi auzit de toţi turiştii;
- în cazul unor defecţiuni tehnice legate de mijlocul de transport, ghidul (împreună cu şoferul) va
decide dacă trebuie să ia legătura cu firma turistică organizatoare sau o companie de transport din
apropiere, pentru a procura de urgenţă un alt autocar sau autoturism, în cazul în care defecţiunea se
poate repara pe loc cu mijloacele proprii, ghidul va explica turiştilor situaţia creată. El va solicita
înţelegere pentru acest incident şi îi va invita la obiectivul cel mai apropiat, în scopul de a le oferi o
preocupare, un amuzament în timpul în care se va repara autovehiculul, în explicaţiile date turiştilor
referitor la defecţiunea produsă, ghidul trebuie să accentueze că firma de turism se scuză pentru
acest neajuns;
- în cazurile în care se ivesc greutăţi datorită unor restricţii de circulaţie, ghidul va schimba traseul şi va
încerca să efectueze restul turului normal. Dacă va fi posibil, se va reîntoarce la locul care nu a putut fi
vizitat. In cazul în care nu se va putea pătrunde pe porţiunea respectivă cu autovehiculul, ghidul va
trebui să aprecieze dacă turiştii pot să se deplaseze pe jos. Dacă timpul nu mai permite vizitarea
integrală a obiectivului, se vor trece în revistă numai elementele esenţiale;
- dacă un obiectiv inclus în program îşi schimbă orarul de funcţionare, ghidul va trebui să
explice deschis turiştilor situaţia creată şi va oferi vizitarea altui obiectiv, de preferinţă asemănător.
Din bagajul vast de cunoştinţe pe care le are, ghidul va reda numai esenţialul şi elementele
caracteristice, căci acestea se reţin. Trebuie evitat abuzul de date istorice (mai ales când sunt
controversate). Se folosesc, de preferinţă, datele "rotunjite" sau chiar secolele. De asemenea, un
sfat: ghidul nu trebuie să-şi epuizeze toate resursele! Să-şi păstreze întotdeauna câte ceva
care să poată fi furnizat ca amănunt suplimentar la solicitarea turiştilor!

Tema N 5 Metodologia prezentării unui muzeu


5.1. Metodele de prezentare a unui muzeu
5.2. Etapele prezentării unui muzeu

5.1. Metodele de prezentare a unui muzeu


Muzeul este instituţia care se ocupă, cu strângerea, păstrarea şi expunerea obiectelor, care
prezintă interes istoric, ştiinţific, artistic etc., clădire în care sunt expuse şi păstrate astfel de obiecte.
Există mai multe tipuri de muzee: de artă, de istorie, de etnografie şi folclor, de ştiinţe ale naturii etc.,
toate create cu acelaşi scop de a aduce la cunoştinţa publicului anumite trăsături, caracteristice şi
definitorii ale unui popor (naţiuni).
Pregătind vizita la un muzeu, ghidul de turism trebuie să găsească o cale logică de
prezentare a acestuia, în funcţie de cum sunt prezentate exponatele în interior, pentru a-şi alcătui un
discurs interesant, atractiv, uşor de urmărit. Cele mai întâlnite metode sunt:
Metoda tematică - este folosită doar acolo unde ghidului de turism i s-a cerut să arate doar
anumite particularităţi (ex.: o anumită colecţie aparţinând cuiva, sau doar sala cu costume populare
provenind din mai multe zone ale ţării din cadrul unui muzeu etnografic). Această metodă este
specifică muzeelor care prezintă acelaşi tip de exponate sau muzeele care urmăresc o anumită
tematică prin totalitatea obiectelor expuse, ca de exemplu cele care reprezintă viaţa şi obiceiuri de
la ţară, muzee etnografice, case memoriale, muzeul muzicii.
Metoda cronologică - este folosită pentru a prezenta obiectivele unui muzeu în ordine
cronologică. Cu ajutorul acestei metode, ghidul de turism trebuie să-şi construiască prezentarea astfel
încât turistul să înţeleagă transformările survenite de-a lungul vremii şi cauzele care au dus la aceste
transformări. Este întâlnită, de obicei, la muzeele de istorie, ştiinţe ale naturii,
Metoda vizitei generale - este un tur de muzeu unde ghidul de turism va prezenta obiectele
expuse în ordinea în care sunt aranjate, urmând traseul prestabilit.
In general, muzeele sunt găzduite în interiorul unor palate, castele, case renumite prin
arhitectura lor deosebită sau clădiri special construite, cu sisteme de securitate performante, care
adăpostesc obiecte de mare valoare (tezaure, bijuterii, picturi sau sculpturi de mare valoare).

19
Indiferent de metoda folosită, ghidul de turism, înainte de prezentarea exponatelor din muzeu,
poate face scurte referiri la clădirea în care acestea se găsesc şi anume: cui a aparţinut, destinaţia
iniţială, anul de construcţie, arhitectură, stil etc.

5.2. Etapele prezentării unui muzeu:


Înainte de a părăsi punctul de plecare, ghidul se va asigura că toţi turiştii sunt prezenţi şi
pregătiţi pentru vizitarea obiectivului respectiv. Plecarea spre muzeu va fi un prilej pentru ghid să
familiarizeze turiştii cu obiectivul de vizitat, subliniind totodată şi importanţa acestuia. De asemenea,
ghidul poate face referiri asupra clădirii muzeului, împrejurimi. Sosirea la muzeu presupune informarea
turiştilor asupra condiţiilor de participare şi anume:
 recunoaşterea autocarului (după sigla firmei de turism);
 stabilirea unui loc de întâlnire în cazul în care turiştii se pierd de grup;
 modalităţi de ajungere la hotel;
 cine plăteşte taxa de intrare;
 utilizarea garderobei;
 durata vizitei;
 interzicerea atingerii exponatelor;
 reguli privind folosirea camerelor de luat vederi şi a aparatelor de fotografiat în interiorul
muzeului.
In interiorul muzeului, ghidul va ţine grupul cât mai strâns, separat de alte grupuri, urmărind în
principal:
 menţinerea interesului turiştilor prin informaţiile oferite;
 conducerea turiştilor prin sălile muzeului şi opririle să se facă astfel încât să nu blocheze
circulaţia altor vizitatori;
 prezentarea să fie făcută urmând una din metodele prezentate anterior;
 timpul alocat vizitării fiecărei săli să fie suficient;
 de explicaţiile oferite să nu beneficieze şi alte persoane străine de grup;
 să fie satisfăcută curiozitatea turiştilor în legătură cu vizita efectuată;
 în măsura posibilităţilor să se efectueze şi o pauză;
 oferirea altor informaţii şi detalii pentru a le spori atenţia (date comparative, legende referitoare la
anumite exponate, construcţia clădirii, provenienţa etc.);
 anunţarea sfârşitului vizitei (ex. cu ocazia ultimei săli vizitate), încheierea vizitei presupune ca
ghidul să invite turiştii să cumpere diverse amintiri (cataloage, ilustrate);
 să supravegheze preluarea lucrurilor de la garderobă;
 să conducă turiştii la autocar;
 să verifice dacă toţi turiştii sunt prezenţi;
 să mulţumească pentru participare.

Tema N 6 Raportul ghidului şi decontarea acţiunii turistice


6.1. Raportul ghidului de turism
6.2. Decontul acţiunii turistice

6.1. Raportul ghidului de turism


La încheierea acţiunii turistice, ghidul de turism va întocmi "Raportul de ghid" către
conducerea firmei de turism, care va cuprinde:
• programul şi perioada de desfăşurare a acţiunii turistice;
• descrierea zi de zi a efectuării acţiunii turistice;
• calitatea transportului, a eventualelor schimbări de traseu, prestaţia şoferului;
• comentarii asupra fiecărui hotel în care au fost cazaţi turiştii;
• calitatea mesei servite în restaurante şi recomandări de viitor;
• comentarii asupra ghizilor locali şi a relevanţei unor obiective turistice vizitate;
• aprecieri asupra excursiilor opţionale valorificate şi a prestaţiilor suplimentare;
• aspecte relevante asupra altor părţi ale programului turistic derulat;
• comentarii asupra componenţei grupului sau privind turiştii care au
creat probleme desfăşurării acţiunii turistice;
• aspecte esenţiale privind trecerea graniţei de stat şi a vămii de către turişti;
• propuneri pentru acţiunile turistice viitoare;

6.2. Decontul acţiunii turistice


Odată cu depunerea "Raportului de ghid", se întocmeşte şi decontul acţiunii, care reprezintă
sinteza justificării legale a cheltuielilor efectuate pentru buna desfăşurare a excursiei interne sau
externe.

20
Decontul acţiunii turistice trebuie întocmit cu multă atenţie, exactitate şi acte justificative, în
24 de ore de la încheierea excursiei interne, respectiv în 48 de ore de la încheierea celei externe.
Un decont al acţiunii poate fi întocmit şi pe documente tip de care dispune firma de turism.
In decont trebuie incluse raportul asupra respectării cheltuielilor efectuate, rata de schimb
valutar pentru cheltuielile efectuate în alte ţări, lista exactă a comisioanelor la diverşi prestatori,
sumele necesare pentru sărbătorirea unor turişti sau a zilei naţionale etc.
Dacă ghidul realizează economii la un element de cheltuieli, acestea pot fi utilizate pentru
îmbunătăţirea altui element de cheltuieli cu acte justificative.
În cazul în care economiile rezultă în urma neparticipării unor turişti la excursie, acestea nu pot
fi cheltuite pentru alte servicii suplimentare şi se restituie integral la casieria firmei de turism.
Decontul va avea anexat programul acţiunii turistice, copiile comenzilor, note de plată, chitanţe
şi facturi fiscale, copiile notelor de decomandare (când este cazul), diagramele de transport auto şi
cazare, eventual un scurt raport al şoferului, carnetul de cec-uri, voucherul confirmat şi semnat de
reprezentantul firmei partenere şi ale ghidului de turism etc.
Certificarea serviciilor pe voucher se va face doar în momentul în care serviciile comandate au
fost efectiv prestate. În cazul în care turistul întrerupe excursia, se vor menţiona pe un blanc de hîrtie
aparte, serviciile efectiv primite. Serviciile de care nu au beneficiat turiştii care nu s-au prezentat la
acţiunea turistică respectivă sau au beneficiat numai parţial, se anulează de către ghidul de turism şi se
consemnează în decontul acţiunii turistice.

Tema № 7. Aspecte legislative în turism


1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice
2. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului
3. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului
4. Utilizarea voucherului turistic
5. Activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism. Drepturi şi obligaţiuni
6. Licenţierea activităţii de turism
7. Suspendarea şi retragerea Licenţei de Turism în baza legii privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii turistice
8. Structurile de primire turistică
9. Drepturile şi obligaţiile turiştilor
10. Asigurarea de călătorie
11. Protecţia şi securitatea turiştilor
12. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 
13. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice


Activitatea turistică în Republica Moldova este reglementată în temeiul Legii cu privire la
organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice nr. 352-XVI  din  24.11.2006, publicată în Monitorul Oficial
nr.14-17/40 din 02.02.2007. (Modificări prin Legea nr. 280 – XVI din 14.12.2007, în vigoare din
30.05.2008 Monitorul Oficial 94-96 pag.68-71).
Prezenta lege reglementează:
 raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului;
 organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului;
 formele de turism;
 crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale;
 stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor;
 principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului.
 

2. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului


a) dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional;
b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică;
c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală a ţării;
d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;
e) apărarea drepturilor consumatorilor produsului turistic;
g) asigurarea prestării unor servicii turistice care să corespundă standardelor internaţionale;
h) crearea unui climat investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine în domeniul
turismului.
 3. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului
a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul
turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;
b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din domeniul
turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului;

21
c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltării
turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;
d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară, furnizează, în limita
competenţei sale, informaţii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioare;
e) reglementează activitatea turistică din ţară prin elaborarea de acte normative, armonizate cu normele
internaţionale;
f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale;
g) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ţară ce prezintă
interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional, organizează activităţi expoziţionale în
domeniul turismului în ţară şi peste hotare;
h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale,
coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu
alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia;
i) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea Europeană, de
Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale, precum şi a programelor de
integrare europeană în domeniul turismului;
j) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în
conformitate cu legislaţia;
k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţia
referitoare la construcţiile din domeniul turismului;
l) examinează petiţiile consumatorilor referitoare la serviciile turistice, efectuează controlul calităţii
serviciilor turistice prestate;
m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a
structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici din industria turismului, efectuează clasificarea
structurilor respective şi exercită controlul asupra respectării criteriilor de clasificare;
n) elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprobă şi înregistrează rutele
turistice conform legislaţiei;
o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de domeniul
turismului;
p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor
economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei
publice locale;
q) organizează şi supraveghează activitatea editorială şi de publicitate în domeniul turismului;
r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniul turismului, coordonează
activitatea Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, aflat în subordine sa;
t) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turistic şi le prezintă
Guvernului spre aprobare;
u) gestionează Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului;
v) monitorizează circulaţia turistică;
x) ţine Registrul turismului;
y) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
  
4. Utilizarea voucherului turistic
Modelul contractului de activitate turistică, modelul voucherului turistic, instrucţiunea privind modul
de completare a voucherului turistic, modelul de dare de seamă privind utilizarea formularelor voucherelor
turistice se elaborează de Ministerul Culturii şi Turismului şi se aprobă de Guvern.
Modelul unic al voucherului turistic va fi utilizat în baza şi în conformitate cu contractele perfectate
la:
a) turismul receptor;
b) turismul emiţător;
c) turismul intern;
d) deservirea cu excursii.
Voucherul aplicat la turismul receptor se utilizează la primirea şi deservirea cetăţenilor străini pe
teritoriul Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismul emiţător se utilizează la deservirea, în afara
teritoriului Republicii Moldova, a cetăţenilor Republicii Moldova şi a persoanelor care nu sînt cetăţeni ai
Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismul intern se utilizează la deservirea turiştilor pe teritoriul
republicii şi la organizarea traseelor turistice (pedestre, ecvestre, cu tracţiune, cicliste, acvatice, cu
transport etc.), inclusiv la rute pentru zile de odihnă, precum şi la organizarea odihnei la baze turistice, în
campinguri, moteluri, indiferent de forma de proprietate şi de amplasarea obiectivului de profil turistic
(este vorba despre proprietatea amplasată peste hotarele Republicii Moldova). Voucherul turistic aplicat
la deservirea cu excursii pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează la organizarea excursiilor.
Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup.
La călătoria individuală (excursie), voucherul se perfectează individual pentru fiecare persoană. La
călătoria de familie (excursie) se perfectează un singur voucher turistic pentru întreaga familie, cu
indicarea tuturor membrilor familiei participanţi la călătorie. La călătoria în grup (excursie), voucherul se
22
perfectează pe numele conducătorului grupului de colaboratori ai unei întreprinderi, instituţii, organizaţii,
de studenţi ai unei instituţii, de sportivi ai unui club sau ai unei federaţii, care întreprind o călătorie
comună, cu condiţii strict planificate ce ţin de itinerar, durată, componenţă, calitate şi preţul egal al
serviciilor. La voucherul pentru grup se anexează lista tuturor membrilor grupului, cu indicarea numărului
de turişti, aplicîndu-se ştampila agentului economic care a eliberat voucherul. Călătoria se consideră în
grup dacă acesta este format din cel puţin 6 turişti. La dorinţă, fiecărui membru al grupului poate fi
perfectat un voucher individual.
La formarea de către agentul economic a unui grup mixt din clienţi, care nu se referă la categoriile
menţionate anterior, sosiţi conform anunţului pentru o călătorie concretă pe un itinerar format în prealabil,
fiecărui turist sau fiecărei familii de turişti i se perfectează un voucher individual sau pentru familie,
voucherul fiind unicul document însoţitor al turistului, ce conţine informaţia despre numărul şi calitatea
serviciilor prestate.
Voucherul se perfectează pentru toate tipurile de turism organizat, cu excepţia cazurilor cînd
grupuri de elevi pleacă peste hotare în baza unei invitaţii oficiale de participare la festivităţi, concursuri,
competiţii etc., cheltuielile de călătorie fiind suportate de către organizatori.
Voucherul serveşte drept temei pentru deservirea turiştilor şi este primit de orice agent economic
care practică activitate de turism fără perceperea unei plăţi suplimentare. Toate decontările reciproce
pentru serviciile notificate în voucher se efectuează între agenţii economici de sine stătător, în
conformitate cu actele legislative în vigoare.
Agenţii economici care practică activitate de turism, la perfectarea contractului cu parteneri străini,
fac schimb de vouchere. La prezentarea voucherului partea primitoare este obligată să asigure nivelul
adecvat de deservire, calitatea şi componenţa serviciilor notificate în el, fără perceperea unor plăţi
suplimentare. O plată suplimentară poate fi percepută în cazul în care turistului i-au fost prestate, la
cererea sa, servicii suplimentare, neindicate în voucher.
Agenţii economici care prestează servicii turistice primesc spre deservire voucherele eliberate de
către alţi agenţi economici.
Agenţii economici care practică activitate de turism în Republica Moldova vor utiliza în activitatea
lor, ca document de strictă evidenţă, formulare tipizate ale voucherelor turistice, tipărite conform
modelului aprobat de Guvern. Alte tipuri de vouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu sînt valabile.
Agenţii economici titulari ai licenţelor de turism sînt obligaţi:
a) să procure formularele tipizate ale voucherelor turistice la Întreprinderea de Stat Editura de
Imprimate "Statistica";
b) să prezinte Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă trimestriale privind utilizarea
formularelor voucherelor turistice pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.
Agenţii economici care practică activitate de turism utilizează voucherul la achitarea cu clientul,
precum şi la achitările reciproce între agenţii economici: transportatori, proprietarii locurilor de cazare,
birourilor de excursii etc.
Voucherul este compus din trei file de culoare diferită, care se autocopie.
La completarea formularului statistic privind circulaţia turiştilor nr.1-tur, agenţii economici anexează
o notă explicativă privind volumul de vînzări al serviciilor turistice, întru evitarea eronării datelor statistice.
Agentul economic care practică activitate de turism poartă răspundere pentru corectitudinea şi
veridicitatea perfectării, aplicării, evidenţei şi păstrării voucherelor.

5. Activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism. Drepturi şi obligaţiuni


Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe teritoriul Republicii Moldova este efectuată de
turoperatori şi agenţiile de turism în baza contractului de servicii turistice şi a voucherului turistic, ca parte
integrantă a acestuia, în conformitate cu legislaţia.
Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi:
a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii
(unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de
agrement) şi formarea de pachete turistice;
b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul agenţiilor de turism sau direct
consumatorilor;
c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi
pentru alte manifestări culturale;
d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică
prestarea serviciilor turistice.
Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:
a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori;
b) comercializarea serviciilor proprii, precum şi a serviciilor contractate de la alte agenţii de turism
licenţiate;
c) vînzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism;
d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi
pentru alte manifestări culturale.
 
23
Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turism
a) să presteze servicii turistice în conformitate cu legislaţia;
b) să reclame de la turişti şi parteneri repararea prejudiciului cauzat de aceştia;
c) să beneficieze de asistenţă metodologică şi informaţională în domeniul turismului din partea
Ministerului Culturii şi Turismului;
d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi să
fie incluşi /incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale;
e) să fie incluşi /incluse, la solicitare, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul
Culturii şi Turismului;
f) să beneficieze de înlesnirile acordate în condiţiile legii;
g) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia.

Obligaţiile turoperatorilor şi agenţiilor de turism


a) să obţină de la Camera de Licenţiere licenţa pentru activitate turistică ca turoperator sau agenţie
de turism;
b) să asigure atragerea în ţară a turiştilor străini: turoperatorii – minimum 100 de persoane anual,
iar agenţiile de turism – minimum 50 de persoane anual, începînd cu al treilea an de activitate;
c) să încheie contracte de colaborare în exclusivitate cu structurile de primire turistică clasificate;
d) să încheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat şi să elibereze vouchere
turistice;
e) să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice;
f) să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică internă şi să o asigure cu
materiale ilustrativ-publicitare;
g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile
consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi
condiţiile de renunţare la servicii;
h) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară:
legislaţia acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară
pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale;
i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de servicii
turistice;
j) să întocmească o listă a serviciilor turistice şi să o afişeze la un loc accesibil;
k) să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu excepţiile prevăzute de
legislaţie;
l) să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi protecţia
mediului;
m) să prezinte organelor de statistică şi Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă statistice şi
financiare în termenele stabilite prin lege.

6. Licenţierea activităţii de turism


Pentru activitatea de tur-operator se stabilesc următoarele condiţii de licenţiere:
a) activitate turistică de minimum 3 ani în Republica Moldova. Succesorului de drept care a
dobândit recent personalitate juridică i se permite utilizarea mărcii comerciale înregistrate cu o vechime
de minimum 3 ani;
b) includerea obligatorie în statele de personal din cadrul direcţiei turism a ghidului turistic,
autorizat în condiţiile legii;
c) oficiul va fi amplasat în imobile şi încăperi nelocative la parter, mezanin, etajul unu sau alte
nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;
d) produsele turistice oferite vor fi însoţite de cataloage proprii color, cu anexa de preţuri, incluzând
informaţie despre tipurile de structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei incluse
în programul turistic;
e) dispunerea de contracte de colaborare încheiate cu ofertanţii serviciilor turistice pentru ţările de
destinaţie şi pentru Republica Moldova: transport, cazare, alimentaţie, agrement, servicii ale companiilor
de asigurări;
f) atragerea turiştilor străini în Republica Moldova, începând cu al treilea an de activitate, în număr
de minimum 100 de persoane anual.

Pentru activitatea agenţiei de turism se stabilesc următoarele condiţii de licenţiere:


a) oficiul va fi amplasat în imobile şi încăperi nelocative la parter, mezanin, etajul unu sau alte
nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;
b) dispunerea de contracte de colaborare încheiate cu minimum un turoperator de pe teritoriul
Republicii Moldova;
c) atragerea turiştilor străini în Republica Moldova, începînd cu al treilea an de activitate, în număr
de minimum 50 de persoane anual.

24
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează documentele prevăzute de Legea privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi:
a) copia de pe actul de proprietate sau de pe alt act prin care se confirmă dreptul de posesie sau
de folosinţă a spaţiului respectiv;
b) copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfecţionare, emis de Centrul Naţional
de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului sau de alte instituţii acreditate în condiţiile legii;
c) schema de încadrare a personalului.

7.Suspendarea şi retragerea Licenţei de Turism în baza legii privind organizarea şi desfăşurarea


activităţii turistice

Suspendarea licenţei de turism


Motiv pentru suspendarea licenţei de turism poate servi comiterea următoarelor încălcări:
 nu a fost să asigurată atragerea în ţară a turiştilor străini: turoperatorii – minimum 100 de
persoane anual, iar agenţiile de turism – minimum 50 de persoane anual, începând cu al
treilea an de activitate;
 au fost încheiate contracte de colaborare cu structurile de primire turistică neclasificate de
Ministerul Culturii şi Turismului;
 nu au fost prestate în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice;
 nu a fost să asigurată exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi
protecţia mediului;
 nu au fost prezentate organelor de statistică şi Ministerului Culturii şi Turismului dări de
seamă statistice şi financiare în termenele stabilite prin lege.

Retragerea licenţei de turism


Motiv pentru retragerea licenţei de turism poate servi comiterea următoarelor încălcări:
 nu a fost încheiat contractul de servicii turistice conform modelului aprobat şi nu sa eliberat
voucher turistic;
 nu au fost reparate prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului
de servicii turistice;

8. Structurile de primire turistică


Tipurile structurilor de primire turistică care pot funcţiona în Republica Moldova sînt stabilite prin
Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de
servire a mesei, elaborate de Ministerul Culturii şi Turismului şi aprobate de Guvern.
Structurile de primire turistică sînt obligate să obţină de la Ministerul Culturii şi Turismului actul de
clasificare.
Clasificarea structurilor de primire turistică se efectuează fără plată.
În cazul nerespectării criteriilor de clasificare, Ministerul Culturii şi Turismului are dreptul, în temeiul
actului de verificare, să declasifice structurile de primire turistică, să suspende acţiunea actului de
clasificare sau să-l anuleze.

Declasificarea, suspendarea sau anularea actului de clasificare se efectuează de către


Ministerul Culturii şi Turismului în conformitate cu prevederile stipulate mai jos:
 Structura de primire turistică este obligată să respecte, pe toată perioada de funcţionare, criteriile ce au
stat la baza clasificării.
 Ministerul Culturii şi Turismului va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza clasificării structurii.
În cazul în care, după obţinerea de către titular a actului de clasificare, se va constata
neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentru eliberarea actului de clasificare,
Ministerul Culturii şi Turismului nu-i va putea anula actul de clasificare, dar îi va notifica
neregularităţile constatate, modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, termenul
în care titularul trebuie să respecte această obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de
zile.
 Ministerul Culturii şi Turismului va anula actul de clasificare prin care se permite desfăşurarea
activităţilor prevăzute de prezenta lege dacă va constata o gravă atingere interesului
public, securităţii naţionale, ordinii sau sănătăţii publice ce nu poate fi remediată sau dacă
deficienţele identificate nu au fost remediate în termenul stabilit.
 Procedura de declasificare se aplică de către Ministerul Culturii şi Turismului în cazul în care structura
nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Pentru a-şi prelungi
activitatea, structura declasificată este obligată să obţină un nou act de clasificare pentru
categoria la care a fost declasificată.
 Structura îşi va putea relua activitatea doar după lichidarea cauzelor ce au condus la retragerea actului
de clasificare.

25
 Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 10 zile, va înştiinţa structura, autoritatea administraţiei
publice locale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre decizia de declasificare, de
retragere sau de anulare a actului de clasificare.
Procedura de eliberare a actelor de clasificare a structurilor de primire turistică
(1) Agenţii economici care solicită clasificarea structurii de primire turistică prezintă la Ministerul
Culturii şi Turismului următoarele documente:
a) cerere;
b) copie de pe certificatul de înregistrare a agentului economic;
c) copie de pe autorizaţia de funcţionare, emisă de autorităţile administraţiei publice locale;
d) schiţa privind amplasarea structurii de primire turistică, conform cerinţelor stabilite de Guvern;
e) structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de servire a mesei,
conform cerinţelor stabilite de Guvern;
f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare sau de servire a mesei pe categorii,
conform modelului stabilit de Guvern;
g) schema de încadrare a personalului;
h) copia de pe certificatul de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională din cadrul
Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor instituţii în
domeniu acreditate în condiţiile legii.
(2) Ministerul Culturii şi Turismului examinează documentele prezentate şi verifică respectarea
criteriilor minime de clasificare la faţa locului, în prezenţa reprezentantului structurii, întocmind nota de
verificare, conform modelului stabilit de Guvern, în două exemplare. Un exemplar al notei se transmite
solicitantului de clasificare.
(3) Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 10 zile de la data primirii setului complet de
documente specificate la alin.(1), va adopta decizia privind acordarea sau neacordarea categoriei sau va
propune efectuarea unor modificări în dotări şi servicii pentru acordarea sau menţinerea categoriei
solicitate de către structură. Actul de clasificare se consideră acordat sau, după caz, reconfirmat dacă
Ministerul Culturii şi Turismului nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de prezentul alineat.
(4) Pentru confirmarea categoriei acordate, Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 10 zile de
la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va elibera actul de clasificare conform
modelului stabilit de Guvern.
(5) După expirarea termenului stabilit la alin.(3) şi (4) pentru acordarea categoriei şi în lipsa unei
comunicări scrise din partea Ministerului Culturii şi Turismului, solicitantul poate desfăşura activitatea
pentru care a solicitat actul de clasificare.
(6) În cazul în care constată neregularităţi în documentele depuse, Ministerul Culturii şi Turismului
va notifica acest fapt solicitantului actului de clasificare cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului
prevăzut la alin. (3) pentru emiterea actului de clasificare. Ministerul Culturii şi Turismului va preciza,
totodată, şi modul de remediere a neregularităţilor constatate.
(7) Structurii i se acordă categoria în care se încadrează toate spaţiile ei. Pentru spaţiile de cazare
sau de servire a mesei, care se încadrează la o categorie mai superioară decît cea a structurii, va fi
emisă o anexă la actul de clasificare, conform modelului stabilit de Guvern, cu menţiunea categoriei
respective a fiecărui spaţiu.
(8) În termen de 30 de zile de la data eliberării actului de clasificare, structurile de primire turistică
cu funcţii de cazare şi de servire a mesei sînt obligate să deţină şi să afişeze placheta, cu înscrierea
categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.
(9) Termenul de valabilitate a actului de clasificare este de 2 ani. Structura de primire turistică se
va adresa Ministerului Culturii şi Turismului pentru reconfirmarea actului cu cel puţin 10 zile înainte de
expirarea termenului de valabilitate.
(10) Actul de clasificare se afişează la un loc vizibil pentru toţi clienţii structurii. În cazul pierderii
sau deteriorării actului de clasificare, agentul economic este obligat să solicite Ministerului Culturii şi
Turismului un duplicat al acestuia.
(11) În cazul modificării dotărilor şi serviciilor sau în cazul expirării termenului de valabilitate a
actului de clasificare, structura este obligată să solicite o nouă clasificare în termen de 10 zile de la
apariţia modificărilor sau pînă la expirarea termenului de valabilitate.
 
9. Drepturile şi obligaţiile turiştilor
În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice turiştii dispun
de următoarele drepturi:
a) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;
b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii;
c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;
d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;
e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată
în timpul călătoriei;
f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de
servicii turistice;
26
g) la informaţii privind licenţa agentului economic;
h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii
legale;
i) la informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia, obiceiurile
şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă
de valorile culturale naţionale.
În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice turiştii dispun
de următoarele obligaţiuni:
a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice;
b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale;
c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere legal;
d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de
servicii turistice;
e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară;
f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat.
10. Asigurarea de călătorie
Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie şi se efectuează de către agenţii economici din
industria turismului prin încheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate să efectueze acest
gen de asigurare. Cheltuielile pentru asigurare sînt incluse în preţul pachetului turistic.
Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asistenţă
medicală turistului în locul de aflare temporară.
 
11. Protecţia şi securitatea turiştilor
Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat. Protecţia şi
salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate
ale Departamentului situaţii excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne.
În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria turismului sînt obligaţi:
a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei;
b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism practicată;
c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate în timpul călătoriei;
d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre
situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute.
În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai
Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.
 
12. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 
În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investiţiilor
autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în
continuare zone. Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează
convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de
funcţionare.
Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes naţional. Crearea
zonei se va baza pe următoarele criterii principale:
a) geografic;
b) de atractivitate peisagistică;
c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice;
d) de funcţionalitate pentru turism.
Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici
şi diverse instituţii interesate.
Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Ministerului Culturii şi Turismului:
a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei;
b) proiectul planului de amenajare a zonei.
Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica potenţialului turistic al zonei;
c) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei;
d) volumul investiţiilor necesare;
e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei.
În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată,
Ministerul Culturii şi Turismului va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv. Zona
se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.
După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii
administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a
statului, în modul stabilit de lege, şi trec în gestiunea Ministerului Culturii şi Turismului. În cazul în care
crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va
27
răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de lege. Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi
de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la
hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat.
 
13. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor
Pregătirea profesională în domeniul turismului se realizează de instituţiile de învăţămînt secundar
profesional, mediu de specialitate, superior, de formare profesională continuă specializate, de stat şi
private, acreditate în condiţiile legii.
Perfecţionarea personalului din industria turismului se realizează la cursuri specializate, în baza
programelor avizate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi aprobate de Ministerul Culturii şi Turismului.
Perfecţionarea şi specializarea profesională a personalului angajat în industria turismului sînt
efectuate, în condiţiile legii, de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului,
precum şi de alte instituţii acreditate.
Personalul încadrat în industria turistică (turoperatori, agenţii de turism, structuri cu funcţii de
cazare şi de servire a mesei), cu excepţia funcţiilor de jurist, contabil, personalului tehnic şi de deservire,
este obligat, o dată la 3 ani, să absolve cursurile de perfecţionare profesională din cadrul Centrului
Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor instituţii în domeniu
acreditate în condiţiile legii.
Deţinătorii diplomelor de studii superioare/medii de specialitate în domeniul turismului vor activa în
industria turismului, în baza diplomelor de studii, în decurs de 3 ani după încheierea studiilor, cu
perfecţionarea profesională ulterioară o dată la 3 ani.
Absolvenţii cursurilor de perfecţionare profesională care pretind la funcţia de director de
turoperator, de agenţie de turism, de structură de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a
mesei, pentru obţinerea certificatului respectiv vor prezenta documentele ce atestă vechimea în muncă în
industria turismului de cel puţin 2 ani. Criteriul "vechimea în muncă în industria turismului" nu este
obligatoriu pentru persoanele care activează în structurile de primire turistică cu funcţii de cazare şi de
servire a mesei: pensiune agroturistică, vilă turistică, bungalou, camping, sat de vacanţă, tabără de
vacanţă, pensiune turistică, apartament sau cameră de închiriat în locuinţe familiale şi motel.
Pentru conducătorii de turoperator, de agenţie de turism şi de hotele care activează în mediul rural
şi în centrele raionale, vechimea în muncă pentru obţinerea certificatului de perfecţionare profesională se
reduce cu 50%.

Tema № 8. Licenţierea activităţii de turism

1.Reglementarea activităţii de licenţiere


2.Atribuţiile Camerei de Licenţiere
3.Conţinutul licenţei de turism
4.Primirea deciziei privind eliberarea sau respingerea declaraţiei pentru licenţă
5.Eliberarea licenţei de turism
6.Reperfectarea licenţei de turism
7.Eliberarea duplicatului licenţei de turism
8.Controlul în domeniul licenţierii
9.Sistarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei
10. Retragerea licenţei

1. Reglementarea activităţii de licenţiere


Licenţierea activităţii turistice în Republica Moldova se efectuează în baza Legii privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător Nr.451-XV din 30.07.2001, publicată în
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.108-109/836 din 06.09.2001. Prezenta Lege a fost republicată în
Monitorul Oficial nr.26-28 din 18.02.2005. Modificări şi amendamente în redacţia Legii nr.281-XVI din
14.12.2007, în vigoare din 10.06.2008.
Legea respectivă determină cadrul juridic, organizatoric şi economic de reglementare prin
licenţiere a activităţii de turism şi este orientată spre asigurarea controlului din partea statului asupra
respectării cerinţelor şi condiţiilor a căror efectuare este necesară la desfăşurarea activităţii turistice.
În reglementarea activităţii de licenţiere sînt utilizate următoarele noţiuni:
Licenţă - act oficial, eliberat de către Camera de Licenţiere, ce atestă dreptul firmei turistice de a
desfăşura, pentru o perioadă determinată activitatea de turism, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de
licenţiere;
Solicitant de licenţă - persoană juridică sau fizică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în
calitate de întreprindere sau de organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, precum şi persoană fizică ce poate practica unele genuri de activitate supuse licenţierii în
temeiul unor alte acte legislative, care depune la autoritatea de licenţiere cerere şi documentele necesare
obţinerii licenţei;
Titular de licenţă - întreprindere, organizaţie, persoană fizică ce a obţinut licenţă;
28
Condiţii de licenţiere - totalitatea cerinţelor şi condiţiilor stabilite, a căror respectare este obligatorie
pentru solicitantul şi titularul de licenţă la desfăşurarea genului de activitate licenţiat;
Licenţiere - totalitatea procedurilor legate de eliberarea, reperfectarea, suspendarea, reînnoirea şi
retragerea licenţelor, eliberarea copiilor şi duplicatelor de pe acestea, ţinerea dosarelor de licenţiere şi a
registrelor de licenţe, controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere,
adoptarea prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;
Aprobare tacită – fapt prin care se consideră că licenţa este eliberată, reperfectată dacă autoritatea de
licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă la declaraţia pentru eliberarea licenţei, la cererea de
reperfectare a licenţei în termenele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate;
Ghişeu unic – procedură prin care autoritatea de licenţiere, în colaborare cu alte autorităţi publice ori
instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control, verifică autenticitatea informaţiei
prezentate de solicitantul/titularul de licenţă şi/sau remite actele recepţionate autorităţilor de specialitate
pentru aprobare, în cazurile în care legislaţia prevede aprobarea lor, în regim on-line, prin intermediul
reţelelor electronice la care are acces autoritatea de licenţiere, sau în alt mod stabilit de aceste autorităţi,
fără implicarea în acest proces a solicitantului/titularului de licenţă.
Registrul licenţelor - totalitatea informaţiilor cu privire la licenţele eliberate, reperfectate, suspendate,
reînnoite şi retrase;
Suspendarea licenţei - privarea titularului de licenţă, pe un termen stabilit, de dreptul de a desfăşura
activitatea de turism;
Retragerea licenţei - privarea titularului de licenţă de dreptul de a desfăşura activitatea de turism.
În conformitate  cu articolul 8 al Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător activitatea turistică este supusă licenţierii în baza punctului 35.

2. Atribuţiile Camerei de Licenţiere


Camera de Licenţiere, este o autoritate a administraţiei publice centrale. În scopul realizării
activităţilor atribuite în conformitate cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător în competenţa Camerei, intră următoarele atribuţii:
a) eliberează, reperfectează, reînnoieşte licenţele, eliberează copii şi duplicate ale acestora,
realizează acţiunile prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoaşterea nevalabilităţii
licenţelor;
b) organizează controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere;
c) asigură verificarea corespunderii solicitantului condiţiilor de licenţiere;
d) remite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;
e) ţine dosarele de licenţiere şi registrul de licenţiere;
f) comandă şi păstrează formularele de licenţă;
Deciziile Camerei pot fi contestate în instanţa judecătorească.
 
3. Conţinutul licenţei de turism
Formularele de licenţă sînt documente de strictă evidenţă. Formularele tipizate au serie şi
numerotare continuă. Tipul formularului de licenţă şi al anexei la aceasta se aprobă de Guvern.
Licenţa conţine:
a) denumirea autorităţii de licenţiere;
b) seria, numărul şi data eliberării licenţei;
c) denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică a titularului de licenţă, întreprindere sau
organizaţie, persoană juridică sau fizică ori numele, prenumele şi adresa titularului de licenţă persoană
fizică;
d) data şi numărul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei, IDNO al
întreprinderii sau al organizaţiei ori seria şi numărul buletinului de identitate, IDNP al persoanei fizice;
e) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare se eliberează licenţa;
f) termenul de valabilitate a licenţei;
g) semnătura conducătorului autorităţii de licenţiere sau a adjunctului acestuia autentificată prin
aplicarea ştampilei acestei autorităţi.
Anexa la licenţă este parte integrantă a acesteia şi conţine toate condiţiile de licenţiere.
La cererea de eliberare a licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul
de identitate al persoanei fizice;
b) copia statului întreprinderii cu stipularea genului de activitate „Activitate de turism”;
c) copia de pe actul de proprietate sau de pe alt act prin care se confirmă dreptul de posesie sau
de folosinţă a spaţiului respectiv. Oficiul va fi amplasat în imobile şi încăperi nelocative la parter, mezanin,
etajul unu ale nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;
d) copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfecţionare, emis de Centrul Naţional
de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului.
e) schema de încadrare a personalului.

29
Solicitarea altor documente decât cele prevăzute mai sus se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se
verifică prin procedura ghişeului unic.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform
borderoului, a cărui copie se expediază (se înmânează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind
data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prevăzute anterior.
Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat
în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicându-se temeiurile refuzului.
După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea
licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de
acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare
recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o
declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce
conţine:

4. Primirea deciziei privind eliberarea sau respingerea declaraţiei pentru licenţă


Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi documentelor anexate,
adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare
de la data înregistrării acesteia.
Dacă Camera de Licenţiere a depistat anumite derogări, poate fi stabilit un termen mai mare pentru
adoptarea de deciziei privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea
licenţei.
Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel târziu
în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către autoritatea
de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă.
În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă
declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în
termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre
refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile
refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate
desfăşura activitatea pentru care a solicitat licenţa.
Procedura aprobării tacite, se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise de autorităţile de
reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul activităţilor care vizează regimul
armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.
Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
  Termenul de valabilitate a licenţei este de 5 ani.
Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea de turism este de 2500 lei.
Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta se stabileşte în proporţie
de 10 la sută din taxa pentru eliberarea acesteia, dar nu mai mult de 450 de lei, iar a duplicatului licenţei
–  de 450 de lei.

  5. Eliberarea licenţei
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începând cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la
solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmânat) înştiinţarea
despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă
achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată,
autoritatea de licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia
privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă.
În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat în licenţă
după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este în drept să solicite prelungirea termenului de
valabilitate a licenţei pe termen încă de 5 ani, cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilite conform legii,
pentru perioada ulterioară. În acest caz, pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului
de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate
poate fi aplicată pe licenţă până la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenţei. În acest caz,
30
termenul nou de valabilitate a licenţei va reieşi din ultima zi calendaristică în care a expirat termenul
anterior de valabilitate a acesteia.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei
persoane.

Licenţele eliberate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se consideră valabile pînă la
expirarea termenului acestora.
 
6. Reperfectarea licenţei
Temeiurile pentru reperfectarea licenţei sînt schimbarea denumirii titularului de licenţă şi
modificarea altor date ce se conţin în licenţă.
La apariţia temeiurilor pentru reperfectarea licenţei titularul acesteia este obligat, în termen de 10
zile lucrătoare, să depună la autoritatea de licenţiere o cerere de reperfectare a licenţei împreună cu
licenţa care necesită reperfectare şi documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor
pentru verificare), ce confirmă modificările în cauză.
Autoritatea de licenţiere, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de reperfectare
a licenţei şi a documentelor anexate la ea, adoptă decizia privind reperfectarea licenţei şi o comunică
solicitantului. Licenţa reperfectată se eliberează pe acelaşi formular sau, după caz, pe un formular nou,
ţinându-se cont de modificările indicate în cerere; totodată se eliberează copiile necesare de pe această
licenţă.
Licenţa se consideră reperfectată dacă autoritatea de licenţiere nu-i comunică solicitantului de
licenţă decizia în termen de 10 zile lucrătoare. După expirarea termenului de adoptare a deciziei privind
reperfectarea licenţei şi în lipsa unei comunicări în scris privind respingerea cererii de reperfectare a
licenţei, se consideră că licenţa a fost reperfectată.
Termenul de valabilitate a licenţei reperfectate nu poate depăşi termenul de valabilitate indicat în
licenţa precedentă.
La reperfectarea licenţei, în cazul în care licenţa reperfectată se eliberează pe un formular nou,
autoritatea de licenţiere adoptă decizia despre recunoaşterea nevalabilităţii licenţei precedente,
introducând modificările respective în registrul de licenţiere, nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat
următoare adoptării deciziei.
În perioada examinării cererii privind reperfectarea licenţei titularul acesteia îşi poate continua
activitatea în baza unui certificat eliberat de autoritatea de licenţiere.
Licenţa care nu a fost reperfectată în termenul stabilit nu este valabilă.
Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze autoritatea de licenţiere despre toate modificările
datelor indicate în documentele anexate la declaraţia pentru eliberarea licenţei. Înştiinţarea se prezintă la
autoritatea de licenţiere, în persoană, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă
de document electronic cu semnătură digitală), în termen de 10 zile de la survenirea modificărilor,
împreună cu documentele (sau copiile de pe acestea) ce confirmă modificările în cauză.
 
7. Eliberarea duplicatului licenţei
Drept temei pentru eliberarea duplicatului licenţei serveşte pierderea sau deteriorarea acesteia. În
caz de pierdere a licenţei, titularul acesteia este obligat, în decurs de 15 zile lucrătoare, să depună la
autoritatea de licenţiere, în persoană, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică, o cerere de
eliberare a duplicatului licenţei.
În cazul în care licenţa este deteriorată şi nu poate fi folosită, titularul acesteia depune la
autoritatea de licenţiere, împreună cu licenţa deteriorată, o cerere de eliberare a duplicatului acesteia.
Autoritatea de licenţiere este obligată să elibereze duplicatul licenţei în termen de 3 zile lucrătoare
de la data depunerii cererii de eliberare a duplicatului licenţei.
Termenul de valabilitate a duplicatului licenţei nu poate depăşi termenul indicat în licenţa pierdută
sau deteriorată.
În caz de eliberare a duplicatului licenţei, autoritatea de licenţiere adoptă decizia de anulare a
licenţei pierdute sau deteriorate, cu introducerea modificărilor respective în registrul licenţelor nu mai
târziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
În perioada de examinare a cererii de eliberare a duplicatului licenţei, titularul acesteia îşi poate
desfăşura activitatea pe baza unui certificat eliberat de autoritatea de licenţiere.
 
8. Controlul în domeniul licenţierii
Autoritatea de licenţiere are obligaţia de a controla respectarea condiţiilor de licenţiere a activităţilor
pentru care eliberează licenţe.
La efectuarea controlului respectării condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere va ţine cont de
următoarele principii:
a) legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege;
b) neadmiterea aplicării sancţiunilor care nu sînt stabilite de lege;
c) tratarea dubiilor, apărute la aplicarea legislaţiei, în favoarea titularului de licenţă;
d) efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;
31
e) prescrierea recomandărilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urma controlului;
f) dreptul de a ataca acţiunile autorităţii de licenţiere.
Controalele planificate asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere se
efectuează de către autoritatea de licenţiere cel mult o dată în decursul anului calendaristic, cu
cooptarea, după caz, a reprezentanţilor instituţiilor cu funcţii de reglementare şi de control, conform
competenţei.
Controalele inopinate se efectuează numai în temeiul unei sesizări scrise din partea instituţiilor cu
funcţii de reglementare şi de control privind încălcarea de către titularul de licenţă a condiţiilor de
licenţiere sau în scopul de a verifica îndeplinirea prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de
condiţiile de licenţiere.
Prin derogare de la prevederile aliniatului de mai sus, în cazurile şi conform procedurilor expres
stabilite de legile care reglementează genul respectiv de activitate licenţiat, controalele inopinate ale
respectării condiţiilor de licenţiere pot fi efectuate de către autoritatea de licenţiere competentă şi în baza
autosesizării sau în temeiul sesizării scrise, depuse conform prevederilor legislaţiei cu privire la protecţia
consumatorilor.
La efectuarea controlului asupra respectării condiţiilor de licenţiere, titularul de licenţă prezintă
informaţia şi documentele relevante scopului controlului şi asigură condiţiile pentru efectuarea acestuia.
În baza rezultatelor controlului se întocmeşte un act în 2 exemplare, unul dintre care se expediază
(înmânează) titularului de licenţă, iar al doilea se păstrează la autoritatea de licenţiere. În caz de
dezacord cu rezultatele controlului efectuat, titularul de licenţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
întocmirii actului de control, poate prezenta în scris argumentarea dezacordului, anexând documentele de
rigoare.
În cazul în care se depistează încălcări ale condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere, în
termen de 15 zile lucrătoare de la data întocmirii actului de control, emite prescripţia privind lichidarea
încălcărilor, cuprinzând recomandările privind modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate,
precum şi avertizarea despre posibila suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu
vor fi lichidate în termenul stabilit.
Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de licenţiere, este
obligat, în termenul indicat în prescripţie, să prezinte autorităţii de licenţiere informaţia privind lichidarea
încălcărilor.
În caz de depistare a încălcărilor condiţiilor de licenţiere, instituţiile cu funcţii de reglementare şi de
control, sînt obligate să sesizeze autoritatea de licenţiere, prezentându-i documentele constatatoare.
Autoritatea de licenţiere, în baza documentelor prezentate, verifică respectarea condiţiilor de licenţiere şi
emite, după caz, în termen de 15 zile lucrătoare, prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de
licenţiere.
  9. Sistarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei
Licenţa poate fi sistată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază
de reglementare a activităţii de întreprinzător.
Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru sistarea temporară a licenţei
servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind sistarea acesteia;
b) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;
d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii
licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de
pe licenţă este stabilită prin lege.
Decizia privind sistarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen
de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de sistare temporară a licenţei nu poate depăşi 2
luni.
Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturarea
circumstanţelor care au dus la sistarea temporară a licenţei.
Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de
3 zile lucrătoare de la data emiterii ei.
(6) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de sistare temporară a
acesteia.
 
10. Retragerea licenţei
Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de
reglementare a activităţii de întreprinzător.
Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;
c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;

32
d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul
desfăşurării genului de activitate licenţiat;
e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la sistarea temporară a licenţei;
f) nerespectarea în mod repetat a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de
licenţiere.
Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de activitate
licenţiat.
Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se înscrie în registrul
licenţelor nu mai târziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.
Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de
retragere a licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă.
 

Tema № 9 Protecţia consumatorului în industria turistică


1. Reglementări juridice în domeniul protecţiei consumatorului
2. Drepturile consumatorilor. Obligaţia prestatorului
3. Încheierea contractelor
4. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului, sau serviciului
5. Informarea consumatorului
6. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor:

1. Reglementări juridice în domeniul protecţiei consumatorului


Protecţia consumatorului în Republica Moldova se efectuiază în baza Legii privind protecţia
consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.126-131/507 din
27.06.2003
Consumator - orice persoană fizică ce intenţionează să comande sau să procure ori care comandă,
procură sau foloseşte produse, servicii pentru necesităţi nelegate de activitatea de întreprinzător sau
profesională;
Agent economic - orice persoană juridică sau fizică autorizată pentru activitate de întreprinzător, care
prestează servicii turistice;
Prestator - orice persoană juridică sau fizică autorizată pentru activitate de întreprinzător, care prestează
servicii;
Serviciu - activitate, alta decît cea din care rezultă produse, desfăşurată în scopul satisfacerii unor
necesităţi ale consumatorilor;
Calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs, serviciu, care îi conferă aptitudinea de a satisface,
conform destinaţiei, necesităţile explicite sau implicite;
Prejudiciu - daună materială şi/sau morală adusă consumatorului în urma prestării serviciilor
necorespunzătoare ori în urma refuzului sau tergiversării neîntemeiate a încheierii contractului de
prestare a serviciului;
Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte prevăd alte norme decît cele care se
conţin în legislaţia naţională cu privire la protecţia consumatorilor, se aplică normele acordurilor
internaţionale.

2. Drepturile consumatorilor. Obligaţia prestatorului


Drepturile fundamentale ale consumatorilor:
a) protecţia drepturilor sale de către stat;
b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa,
sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;
c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea
corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul
necorespunzător;
d) informaţii complete, corecte şi precise privind produsele, serviciile achiziţionate;
e) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor
şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la
îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor.
Acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanţa judecătorească de
către consumatorii înşişi sau reprezentanţii lor legali, de către autorităţile administraţiei publice abilitate
sau de către asociaţiile obşteşti de consumatori.
Acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor se depun la instanţa judecătorească în
conformitate cu termenele prevăzute de legislaţie.
Organele abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor pot reprezenta interesele
consumatorilor în instanţa de judecată în scopul protecţiei drepturilor consumatorilor.

33
Prestatorul vor fi exoneraţi de răspundere pentru neîndeplinirea obligaţiilor lor sau pentru
îndeplinirea lor neconformă, sau pentru cauzarea prejudiciului dacă vor face dovada că aceste fapte s-au
produs din motive de forţă majoră.

Obligaţiile prestatorului:
Prestatorul este obligat să asigure prestarea serviciului în termenele şi condiţiile stabilite în
reglementările specifice în domeniu sau stipulate în contractul de prestare a serviciului şi anume:
a) să presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea consumatorilor
ori interesele economice ale acestora;
b) să respecte cerinţele prescrise sau declarate, precum şi clauzele contractuale;
c) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă faptul prestării serviciului;
d) să înregistreze pretenţiile consumatorilor;
e) să asigure respectarea condiţiilor igienico-sanitare;
j) să răspundă pentru prejudiciul cauzat de serviciul prestat necorespunzător.
Dacă prestatorul nu a început la timp prestarea serviciului sau dacă, în timpul prestării serviciului
a devenit clar că serviciul nu va fi îndeplinit în termenul stabilit, sau dacă termenul de prestare a
serviciului a expirat, consumatorul este în drept, opţional:
a) să fixeze prestatorului un nou termen, în cadrul căruia el trebuie să înceapă şi să finalizeze prestarea
serviciului şi să ceară reducerea preţului pentru serviciu prestat;
b) să rezilieze contractul de prestare a serviciului şi să revendice repararea prejudiciului cauzat prin
încălcarea termenelor de începere şi/sau finalizare a prestării serviciului;
Termenele noi de prestare a serviciului stabilite de consumator se stipulează în contractul de
prestare a serviciului.
Reclamaţiile consumatorului privind nerespectarea termenelor de prestare a serviciului nu vor fi
satisfăcute dacă prestatorul va face dovada că tergiversarea s-a produs din motive de forţă majoră.

3. Încheierea contractelor
Consumatorul, la încheierea contractelor, are următoarele drepturi:
a) de a lua liber decizii la achiziţionarea produsului, serviciului, fără a i se impune în contracte clauze
abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale abuzive, de natură a influenţa opţiunea
acestuia;
b) de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind
caracteristicile produsului turistic, indicarea exactă a preţului sau tarifului;
c) de a fi exonerat de plata pentru produsele, serviciile care nu au fost solicitate;
d) de a fi despăgubit pentru daunele cauzate de produsele, serviciile care nu corespund cerinţelor
prescrise sau declarate ori clauzelor contractuale;
e) de a plăti pentru produsele, serviciile de care beneficiază sume stabilite cu exactitate, în
prealabil; majorarea preţului iniţial este posibilă numai cu acordul consumatorului.
 
  4. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului, sau serviciului
Remedierea gratuită a deficienţelor apărute la produs, serviciu se face necondiţionat de către
prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamaţiei de către
consumator sau în termenul stabilit prin contract.
Dacă prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului ei sînt obligaţi să dovedească
vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vîndut, serviciul prestat într-un
termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator. În caz
contrar, ei sînt obligaţi să îndeplinească cerinţele consumatorului.
Prestatorul restituie contravaloarea produsului vîndut, serviciului prestat imediat după
constatarea imposibilităţii îndeplinirii acestora.
La restituirea contravalorii se va lua în calcul preţul produsului la data examinării reclamaţiei - în
cazul în care preţul lui s-a majorat, şi preţul la data procurării - în cazul în care preţul lui s-a micşorat.
Reducerea preţului la produsul, serviciul necorespunzător se face la înţelegerea părţilor.
Agentul economic are aceleaşi obligaţii pentru produsul, serviciul înlocuit ca şi pentru produsul
vîndut, serviciul prestat iniţial.
Prestatorul asigură toate operaţiunile şi suportă toate cheltuielile necesare privind înlocuirea
produselor turistice.
Consumatorul este în drept să rezilieze contractul de prestare a serviciului, cu condiţia că achită
prestatorului o parte din preţ, stabiltă în conformitate cu contractul turistic.
În cazul refuzului de a satisface reclamaţia consumatorului prin remedierea sau înlocuirea
gratuită ori restituirea contravalorii produsului, prestatorul prezintă acestuia refuzul în scris.
 
  5. Informarea consumatorului
În temeiul articolului 19 a Legii privind protecţia consumatorului, consumatorii au dreptul de a fi
informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către
agenţii economici astfel încît să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu
34
interesele lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei
acestora, în deplină securitate.
Informarea consumatorilor despre produsele, serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu,
prin intermediul materialului publicitar – informativ şi materialului video, aflat la dispoziţia firmei turistice.
Informaţiile referitoare la serviciile prestate trebuie să cuprindă, conform reglementărilor în
vigoare, tarifele, eventualele riscuri privind deplasarea.
Prestatorul este obligat să comercializeze produse şi să presteze servicii numai în locuri şi în
spaţii autorizate, conform reglementărilor legale.
Prestatorul este obligat să afişeze la vedere adresa şi numărul de telefon al autorităţii abilitate cu
funcţii de protecţie a consumatorilor, serviciile oferite, precum şi informaţia despre obligativitatea
prezenţei bonului de casă sau a unui alt document, care confirmă faptul cumpărării produsului, prestării
serviciului, la examinarea reclamaţiei.
Coordonarea activităţii organelor administraţiei publice abilitate cu funcţii de protecţie a
consumatorilor se efectuează de către Biroul Naţional de Standardizare şi Metrologie.
În domeniul turismului organ ale administraţiei publice abilitate cu funcţii de protecţie a
consumatorilor este Ministerul Culturii şi Turismului.
 
6. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor:
Încălcarea prevederilor legii atrage răspundere materială, civilă, contravenţională sau penală,
după caz.
Agenţilor economici din turism li se aplică următoarele sancţiuni:
Pentru neprezentarea informaţiei care se referă la:
 caracteristica produsului turistic sau a serviciului prestat;
 termenul de prestare;
 tarifele;
 eventualele riscuri;
este prevăzută amendă n mărime de 180 u.c.
1 u.c. = 20 lei.
Decizia privind aplicarea sancţiunilor se înmînează agentului economic personal sau se
expediază prin poştă în termen de 5 zile după luarea ei. Decizia rămîne definitivă după expirarea a 15 zile
de la data primirii ei de către agentul economic.
În cazul în care agentul economic nu a achitat amenda în termen de 15 zile de la rămînerea
definitivă a deciziei privind aplicarea sancţiunilor, aceasta se transmite instituţiei bancare, cu dispoziţia
incaso, pentru încasarea incontestabilă a amenzii din cont. În cazul lipsei mijloacelor financiare în cont,
documentul executoriu, în termen de 30 de zile, se retrage şi se înaintează, cu dovada respectivă, spre
executare executorului judecătoresc în modul stabilit de Codul de executare.
Pentru încălcarea termenelor prevăzute în contractul turistic, prestatorul achită consumatorului
pentru fiecare zi depăşită o penalitate în mărime de 5% din preţul produsului, serviciului în vigoare la
data examinării reclamaţiei consumatorului.
Prin contractul de prestare a serviciului se poate stabili o penalitate mai mare.
Plata penalităţilor şi repararea prejudiciului nu exonerează vînzătorul, prestatorul de îndeplinirea
obligaţiilor ce îi revin faţă de consumator.
Pretenţiile consumatorului privind repararea prejudiciului şi achitarea penalităţilor, prevăzute de
contractul turistic, se soluţionează de prestator pe cale amiabilă sau pe cale judiciară, conform legislaţiei.
Prejudiciul material şi moral cauzat consumatorului de către prestator prin încălcarea drepturilor
lui prevăzute de prezenta lege, precum şi de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de
instanţa judecătorească.
Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului.
Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă dovada prejudiciului.

35
Tema № 10 Specificul activităţii de transport în industria turismului.
Acordul Interbus
1. Reglementarea activităţii de transport
2. Transporturile turistice. Organizarea transporturilor ocazionale.
3. Implementarea acordului Interbus.
4. Condiţiile de admitere la efectuarea transporturilor auto internaţionale ocazionale de călători
liberalizate şi eliberarea carnetelor CFP INTERBUS
5. Serviciile de transport ocazionale liberalizate
6. Serviciile de transport ocazionale neliberalizate
7. Controale şi sancţiuni în domeniul transportului internaţional de pasageri
8. Calcularea tarifelor la transport

1. Reglementarea activităţii de transport


Activitatea de transport în Republica Moldova este reglementată prin  Hotărârea de Guvern
nr. 854  din  28.07.2006 cu privire la Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje
publicată în Monitorul Oficial nr.124-125/910 din 08.08.2006.
Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu art.2 al Codului transporturilor auto,
aprobat prin Legea nr.116-XIV din 29 iulie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.90-91,
art.581) şi stabileşte condiţiile principale de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova şi în afara ţării a
transporturilor de călători (pasageri) şi bagaje cu mijloacele de transport auto, fiind obligatoriu pentru
agenţii transportatori-titulari de licenţe, precum şi pentru întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi
persoanele care beneficiază de serviciile transportului auto (denumiţi în continuare beneficiari).
Agenţii transportatori sînt obligaţi să deţină licenţă pentru transportul auto de pasageri în folos
public, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi să îndeplinească condiţiile privind baza tehnico-
materială, competenţa profesională, capacitatea financiară.
Antrenarea la transportul călătorilor în folos public a mijloacelor de transport reutilate din
camioane-furgon cu destinaţie generală se interzice din 01.01.2008.
Pentru eliberarea permisului de activitate pe rută agentul transportator va solicita autorităţii
administraţiei publice centrale de specialitate, următoarele documente.
a) licenţa pentru activitatea de transport;
b) certificatul de conformitate, eliberat de către organismul de certificare acreditat şi desemnat în
conformitate cu legislaţia în vigoare, care confirmă faptul că serviciile de transport al călătorilor corespund
cerinţelor în vigoare;
c) certificatul de clasificare a autocarelor după stele (după caz);
d) certificatele ce confirmă perfecţionarea profesională periodică (o dată la trei ani) a şoferilor şi
managerilor, conform tipurilor de transport.
La deservirea rutelor regulate şi neregulate de călători în folos public în trafic internaţional, a celor
regulate şi neregulate de călători în trafic naţional pe o distanţă mai mare de 100 km şi la deservirea
transporturilor turistice sînt utilizate numai autocare cu cel puţin 17 locuri, inclusiv locul conducătorului
auto, clasificate după stele de către organul abilitat de organul de specialitate al administraţiei publice
centrale în conformitate cu cerinţele internaţionale.
Pentru efectuarea transporturilor neregulate în folos propriu nu este obligatorie utilizarea
autocarelor clasificate după stele.
Mijloacele auto cu care se efectuează transporturile de pasageri trebuie să corespundă cerinţelor
stabilite pentru fiecare tip de transport şi să aibă la bord setul de documente necesar prevăzut de
legislaţia în vigoare.
În activitatea de transport a turiştilor sînt utilizate următoarele noţiuni:
autobuz - mijloc de transport destinat prin construcţie transportării a mai mult de 9 persoane pe scaune
(inclusiv conducătorul auto) şi a bagajelor acestora. Poate avea unul sau două niveluri;
autocar - autobuz special amenajat, care permite transportul de persoane, inclusiv în scopuri turistice, în
condiţii de siguranţă şi confort;
autocar clasificat după stele - autocar destinat pentru transporturi turistice în trafic naţional şi internaţional
şi transporturi publice de pasageri în trafic internaţional;
bilet - bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală sau document de strictă
evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic, care confirmă plata şi dreptul la călătorie al
pasagerului, încheierea contractului de transport între agentul transportator şi călător, precum şi faptul
asigurării obligatorii a pasagerului;
bagaje - obiecte ale pasagerilor, transportate separat de el în secţia de bagaje;
bagaje de mînă - obiecte ale pasagerilor permise spre transportare fără plată în salonul mijlocului de
transport;
permis de activitate pe rută - document eliberat de autoritatea administraţiei publice centrale de
specialitate pentru fiecare mijloc de transport, pe baza căruia agentul transportator poate efectua anumite
categorii, tipuri şi / sau rute de transport auto de pasageri, în conformitate cu cerinţele stabilite;
transporturi la comandă - activitate de transport ocazional al pasagerilor în folos public, efectuată de
agentul transportator pe bază de contract (cerere), încheiat în fiecare caz concret pentru un anumit grup
36
de pasageri anterior constituit, nominalizat în lista de control (transporturi naţionale) ori în documentul de
control prevăzut de Acordul INTERBUS (transporturi internaţionale);
transporturi turistice - operaţiuni de transport în folos public care asigură deplasarea
carnetul foii de parcurs (CFP) - document în care se înscriu numele persoanelor transportate şi care
permite agenţilor transportatori să efectueze transporturi internaţionale ocazionale de pasageri pe baza
acordurilor internaţionale la care Republica Moldova a aderat sau este parte (documentul de control
prevăzut în Acordul INTERBUS);
foaie de parcurs - document de evidenţă primară cu regim special, prevăzut cu semne de protecţie, serie
şi număr stabilite centralizat;
listă de control - document care conţine numele persoanelor transportate şi alte date privind efectuarea
transporturilor neregulate;
transporturi turistice - operaţiuni de transport în folos public care asigură deplasarea ocazională în scop
turistic a unui grup de pasageri prin intermediul unei agenţii de turism.
 
2. Transporturile turistice. Organizarea transporturilor ocazionale.
Dreptul de a efectua transporturi auto neregulate de pasageri îl au agenţii transportatori care
corespund cerinţelor în vigoare şi dispun de documentele stipulate în punctul 6 al prezentului
Regulament.
Transporturile la comandă pot fi efectuate numai de către agenţii transportatori cărora li s-au
atribuit pentru deservire rute regulate.
În timpul efectuării transporturilor la comandă, echipajul mijlocului de transport auto trebuie să dispună
de:
a) foaia de parcurs;
b) lista de control (la transporturile naţionale);
c) documentul prevăzut de către Acordul INTERBUS (la transporturile internaţionale);
d) documentele de plată care confirmă achitarea serviciilor de către beneficiar, inclusiv bonul de casă
emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală ori copia dispoziţiei de plată şi, suplimentar, la
efectuarea transporturilor internaţionale, autorizaţiile specificate în acordurile internaţionale (în cazul în
care sînt prevăzute de acordurile bilaterale);
e) certificatul de clasificare a autocarelor după stele.
Persoanele care vor fi transportate în mijlocul de transport trebuie să posede acte de identitate
corespunzător înscrierilor din documentul de control al Acordului INTERBUS.
Tarifele pentru efectuarea transporturilor la comandă se stabilesc pe baze contractuale, dar nu
trebuie să fie mai mici decît tarifele-plafon pentru un pasager/kilometru pe rutele regulate, aprobate prin
actele normative în vigoare.
În timpul efectuării transporturilor turistice, echipajul mijlocului de transport trebuie să dispună de
documentele prevăzute de actele normative în vigoare:
a) foaia de parcurs;
b) certificatul de clasificare a autocarelor după stele;
c) voucherul turistic;
d) documentul de control prevăzut de acordul INTERBUS, semnat de conducătorul întreprinderii şi
legalizat prin aplicarea ştampilei, în care sînt înregistraţi călătorii transportaţi şi, suplimentar, în cazul
transporturilor internaţionale turistice neregulate, autorizaţiile specificate în acordurile internaţionale (în
cazul în care sînt prevăzute de acordurile bilaterale).
Persoanele care vor fi transportate în mijlocul de transport trebuie să posede acte de identitate
corespunzător înscrierilor.
Tarifele pentru efectuarea transporturilor turistice se stabilesc pe baze contractuale, dar nu
trebuie să fie mai mici decît tarifele-plafon pentru un pasager/kilometru pe rutele regulate, aprobate de
actele normative în vigoare.

 3. Implementarea acordului Interbus.


Regulamentului pentru implementarea Acordului privind transportul internaţional ocazional de
călători cu autocarul şi autobuzul (Acordul INTERBUS) a fost semnat la Bruxelles la 28 septembrie 2000.
Prezentul acord a fost retificat în Republica Moldova prin Hotărârea de Guvern nr. 456a  din  24.04.2007.
În Monitorul Oficial a fost publicat în nr.64-66/494 din 11.05.2007.
Cerinţele Regulamentului se aplică transporturilor auto internaţionale ocazionale de călători,
efectuate de către agenţii transportatori autohtoni, admişi la executarea acestor transporturi, şi
transporturilor ocazionale efectuate de transportatorii străini din ţările-membre ale Acordului INTERBUS
în/din ţările-membre ale Acordului INTERBUS.
Prezentul Regulament nu se referă la:
 transporturile regulate, regulate speciale, navetă şi serviciile regulate speciale;
 transporturile ocazionale în folos propriu;
 transporturile ocazionale efectuate în/din ţările-nemembre ale Acordului INTERBUS, care
se efectuează în baza acordurilor bilaterale.

37
Dreptul de a efectua transporturi auto internaţionale ocazionale de călători îl au agenţii
transportatori autohtoni şi cei străini admişi de organele competente ale ţărilor-membre la efectuarea
transporturilor respective.
Transporturile auto internaţionale ocazionale de călători în folos public se divizează în
transporturi liberalizate (scutite de autorizaţii) şi neliberalizate (care se efectuează în baza autorizaţiilor
respective).
Admiterea transportatorilor autohtoni la efectuarea transporturilor auto internaţionale ocazionale
de călători, conform cerinţelor Acordului INTERBUS se va efectua de către Ministerul Transporturilor şi
Gospodăriei Drumurilor prin includerea în Registrul agenţilor transportatori admişi la efectuarea
transporturilor auto internaţionale ocazionale cu indicarea numărului de unităţi de transport pe care le
poate utiliza, conform garanţiilor financiare prezentate. Informaţia din registru va fi actualizată anual.
Transporturile respective, efectuate de către agenţii transportatori autohtoni, se vor efectua cu
utilizarea unităţilor de transport avînd capacitatea minimă de 9 persoane, inclusiv conducătorul auto.
Din data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la transportarea călătorilor în trafic auto
internaţional ocazional INTERBUS, pot fi utilizate numai autobuze şi autocare înmatriculate pentru prima
dată după 1 octombrie 1993 (euro -1).
Autobuzele şi autocarele utilizate pentru derularea serviciilor din Grecia către părţile contractante
la Acordul INTERBUS şi a serviciilor părţilor contractante la Acordul INTERBUS către Grecia sînt supuse
următoarelor reguli:
 începând cu 1 ianuarie 2008, pot fi utilizate numai autobuzele şi autocarele înmatriculate
pentru prima dată la 1 ianuarie 1990 (euro - 0);
 începând cu 1 ianuarie 2010, pot fi utilizate numai autobuzele şi autocarele înmatriculate
pentru prima dată la 1 octombrie 1993 (euro - 1).
Combustibilul pentru autobuze şi autocare, conţinut în rezervoarele montate în acest scop de
către uzina producătoare, dar nu mai mult de 600 litri, precum şi lubrifianţii aflaţi în autobuze şi autocare
în scopul exploatării acestora nu sînt supuse plăţii drepturilor de import, precum şi altor taxe şi plăţi
impuse de celelalte părţi contractante.
Piesele de schimb şi uneltele importate în scopul reparării unui autobuz sau autocar avariat în
timpul derulării unui serviciu rutier de transport internaţional nu vor fi supuse taxelor vamale şi altor taxe şi
plăţi pentru importul acestora pe teritoriul celeilalte părţi contractante, conform condiţiilor stabilite în
prevederile naţionale referitoare la importul temporar al unor astfel de bunuri. Piesele de schimb înlocuite
trebuie reexportate sau distruse sub controlul autorităţilor vamale ale celeilalte părţi contractante.
 
4. Condiţiile de admitere la efectuarea transporturilor auto internaţionale ocazionale de călători
liberalizate şi eliberarea carnetelor CFP INTERBUS
În Registrul agenţilor transportatori admişi la efectuarea transporturilor auto internaţionale
ocazionale de călători liberalizate pot fi incluşi agenţii transportatori care corespund următoarelor
exigenţe:
a) onorabilitate;
b) capacitate financiară;
c) competenţă profesională;
d) respectarea cerinţelor tehnice prevăzute de Acordul INTERBUS faţă de unităţile de transport utilizate.
Condiţia de onorabilitate se consideră îndeplinită dacă agentul transportator nu este implicat într-
o procedură de lichidare sau faliment. Drept confirmare a corespunderii condiţiilor de onorabilitate va
servi declaraţia pe propria răspundere, prezentată de către agentul transportator.
Drept dovadă de îndeplinire a capacităţii financiare va servi capitalul lichid al întreprinderii, care
se adevereşte prin prezentarea copiei ultimei dări de seamă financiare a întreprinderii (cod 470) sau
prezentarea unei garanţii bancare valabile pe o perioadă de minimum un an de zile.
Conform Acordului INTERBUS valoarea acestei garanţii trebuie să fie nu mai mică de (în lei
moldoveneşti, stabilită conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei la data depunerii cererii) 9000 EURO
pentru primul vehicul şi 5000 EURO pentru fiecare dintre celelalte vehicule solicitate spre utilizare în
transporturile respective.
Condiţia de competenţă profesională se consideră îndeplinită în cazul în care managerul posedă
un Certificat de competenţă profesională în transportul rutier, eliberat de un centru de instruire licenţiat,
conform legislaţiei în vigoare, în urma promovării unui curs de pregătire profesională şi a unui test.
Programele de instruire sînt aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi coordonate cu
Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor.
Drept dovadă a respectării cerinţelor tehnice prevăzute de Acordul INTERBUS faţă de unităţile de
transport utilizate va servi Raportul de verificare tehnică a vehiculului, eliberat de staţiile de testare, care
va conţine menţiunea “Corespunde cerinţelor INTERBUS”.
 
5. Serviciile de transport ocazionale liberalizate
În conformitate cu articolul 16 a acordului Interbus, transporturile în trafic internaţional scutite de
autorizaţie, efectuate de către agenţii transportatori înregistraţi în Republica Moldova sînt de următoarele
tipuri:
38
Tip A - servicii cu uşile închise - servicii derulate cu acelaşi autobuz sau autocar care transportă acelaşi
grup de călători de-a lungul călătoriei şi îl aduce înapoi la locul de plecare. Locul de plecare se află pe
teritoriul Republicii Moldova;
Tip B - servicii în care călătoria tur se efectuează încărcat, şi cea retur în gol. Locul de plecare se află pe
teritoriul Republicii Moldova;
Tip C - servicii în care călătoria tur este efectuată în gol şi toţi călătorii sînt îmbarcaţi din acelaşi loc, în
cazul în care este îndeplinită una din următoarele condiţii:
C1 - călătorii formează grupuri în afara teritoriului Republicii Moldova în baza unui contract de transport,
încheiat înainte de sosirea autocarului pe teritoriul ţării de îmbarcare. Călătorii sînt transportaţi pe teritoriul
Republicii Moldova.
În timpul efectuării transportului, la foaia de parcurs (INTERBUS) se anexează contractul de
transport încheiat cu grupul de călători (asociaţia, agenţia de turism etc.), care trebuie să conţină
obligatoriu următoarele clauze:
- data şi locul (ţara) încheierii contractului;
- data şi locul (ţara) formării (reunirii) grupului;
- data şi locul (ţara) îmbarcării călătorilor;
- locul (ţara) de destinaţie.
Călătorii în timpul efectuării controlului trebuie să demonstreze faptul prezenţei lor în locul (ţara)
respectivă, la data formării grupului, indicată în contract.
C2 - călătorii au fost aduşi în prealabil de acelaşi agent transportator, în condiţiile prevăzute la Tipul B, pe
teritoriul părţii contractante de unde sînt îmbarcaţi şi transportaţi pe teritoriul Republicii Moldova.
În timpul efectuării transporturilor, la foaia de parcurs (INTERBUS) se anexează, în mod
obligatoriu, foaia de parcurs (INTERBUS) MD2, în baza căreia a fost anterior transportat grupul
conform tipului.
C3 - călătorii au fost invitaţi să călătorească pe teritoriul unei alte Părţi Contractante, costul transportului
fiind suportat de către persoana care a lansat invitaţia. Aceşti călători trebuie să constituie un grup
omogen (cu un scop unic), care a fost format numai în scopul de a întreprinde această călătorie specială
şi care este adus pe teritoriul Republicii Moldova.
În timpul efectuării transporturilor la foaia de parcurs (INTERBUS) se anexează scrisoarea
de invitaţie sau fotocopia legalizată a acesteia de la persoana care a lansat invitaţia.
Sînt scutite de autorizaţie:
 operaţiunile de tranzit pe teritoriile Părţilor Contractante asociate serviciilor ocazionale;
 autobuzele şi autocarele neîncărcate, utilizate exclusiv pentru înlocuirea unui autocar sau
autobuz defectat ori accidentat în timp ce desfăşura un serviciu internaţional prevăzut în
Acordul INTERBUS.
Autobuzul sau autocarul care pleacă pentru a înlocui mijlocul de transport defectat se deplasează
în baza carnetului cu foi de parcurs (INTERBUS), eliberat pentru mijlocul de transport respectiv,
cu foile de parcurs completate, în punctul 8 al căruia se face menţiunea “Pentru înlocuirea
autocarului defectat nr”.
Agenţii transportatori străini (neînregistraţi în Republica Moldova) vor efectua transporturile auto
ocazionale internaţionale de călători pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu prevederile
Acordului INTERBUS.
Efectuarea transporturilor se face în baza carnetului cu foi de parcurs (INTERBUS) eliberat de
Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor.
Documentul de control este format din foi de parcurs detaşabile, în două exemplare (MD1, MD2)
şi un exemplar cu menţiunea “Filă de control”, legate în carnete a cîte 25 de file. Documentul de control şi
foile de parcurs ale acestuia se imprimă pe hîrtie de culoare verde, formatul A4 cu cel puţin două semne
de protecţie.
Fiecare carnet şi foile de parcurs vor fi numerotate. Foile de parcurs vor fi, de asemenea,
numerotate succesiv, de la 1 pînă la 25.
Textul de pe coperta carnetului şi cel de pe foile de parcurs sînt tipărite în limba de stat.
Carnetul cu foile de parcurs (INTERBUS) este eliberat, contra plată, de organul împuternicit, pe
numele agentului transportator, cu indicarea numărului de înmatriculare a mijlocului de transport
respectiv. Termenul de valabilitate a acestuia este de un an din ziua eliberării. Transmiterea carnetului cu
foile de parcurs (INTERBUS) de la un agent transportator la altul sau utilizarea acestuia de către alt
mijloc de transport decît cel pentru care a fost eliberat este interzisă.
Carnetul cu foile de parcurs (INTERBUS) în original se păstrează în autobuz sau în autocar pe
parcursul călătoriei.
Agentul transportator va fi răspunzător pentru completarea corectă şi corespunzătoare a foilor de
parcurs (INTERBUS).

6. Serviciile de transport ocazionale neliberalizate


Pentru fiecare serviciu ocazional care nu a fost liberalizat se va elibera o autorizaţie prin
înţelegere reciprocă, atît între autorităţile competente ale părţilor contractante de unde călătorii sînt
îmbarcaţi sau debarcaţi, cît şi între acestea şi autorităţile competente ale părţilor contractante tranzitate.
39
În cazul în care locul de plecare sau de destinaţie este situat într-un stat-membru al Comunităţii Europene
tranzitul prin celelalte state-membre ale Comunităţii Europene nu este supus autorizării.
Autorizaţia pentru serviciile ocazionale neliberalizate este un formular de culoare roz, formatul
A4.
Pentru efectuarea transporturilor auto neliberalizate agentul transportator va înainta către organul
împuternicit o cerere în vederea obţinerii autorizaţiei respective.
La efectuarea transporturilor auto internaţionale neliberalizate sînt admişi numai agenţii
transportatori incluşi în Registru.
Organul împuternicit, în termen de cel mult 30 de zile, va examina cererea de autorizare a
serviciului în cauză şi, în caz de aprobare, o va trimite autorităţilor competente ale părţii / părţilor
contractante unde se află locul de destinaţie, precum şi autorităţilor competente ale părţilor contractante
care sînt tranzitate. Organul împuternicit, în termen de maximum 30 de zile, va elibera solicitantului
autorizaţia după obţinerea acesteia de la autorităţile competente ale părţii / părţilor contractante a cărei
aprobare a fost cerută şi după achitarea taxei stabilite. Dacă aceste autorităţi refuză eliberarea
autorizaţiei, organul împuternicit va informa despre acest fapt solicitantul, în baza răspunsului parvenit.

7. Controale şi sancţiuni în domeniul transportului internaţional de pasageri


În timpul efectuării transporturilor la bordul unităţii de transport trebuie să se afle documentul care
atestă data primei înmatriculări a vehiculului (pentru agenţii transportatori înregistraţi în Republica
Moldova - certificatul de înmatriculare), carnetul cu foi de parcurs sau autorizaţia la care se face referire
în art.16, care vor fi prezentate pentru control, la cererea angajaţilor organului competent, care dispun de
legitimaţie pentru dreptul de control. Alte organe efectuează controlul în limitele competenţelor stabilite
prin legislaţie.
Controlul utilizării foilor de parcurs sau autorizaţiilor se efectuează de inspectorii organului
împuternicit, care verifică:
a) prezenţa foilor de parcurs (INTERBUS) şi valabilitatea lor;
b) corectitudinea şi veridicitatea completării foilor de parcurs;
c) corespunderea listei călătorilor înscrişi în rubrica 6 a foii de parcurs (INTERBUS) cu călătorii
transportaţi de facto în salonul autobuzului.
La ieşire din Republica Moldova se ridică fila de control, care se păstrează la postul respectiv,
pentru verificarea corespunderii datelor la intrare în Republica Moldova cu cele indicate în foile de
parcurs (INTERBUS) la ieşirea din ţară.

Controlul utilizării foilor de parcurs pentru agenţii transportatori înregistraţi în Republica Moldova
Dacă foile de parcurs (INTERBUS) sînt completate la toate rubricile conform cerinţelor stabilite şi
datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă verificarea acestora, prin aplicarea
semnăturii şi ştampilei, cu indicarea datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în
registru după care permite ca autobuzul să-şi continue cursa.
În cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmeşte actul corespunzător, anulează foile de
parcurs MD1, MD2 (INTERBUS) cu menţiunea respectivă şi în registru, recomandă agentului
transportator să completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea
de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 şi a filei de control se prezintă în decurs
de trei zile la oficiul central al organului competent.
În cazul declarării pierderii sau a furtului carnetului cu foi de parcurs (INTERBUS) în timpul cursei,
se efectuează controlul corespunderii transportării, cu datele indicate în fila de control, ridicată la ieşire.
Dacă datele indicate în fila de control corespund celor de facto, se fac însemnările respective în fila de
control şi în registru. Dacă datele indicate în Fila de control nu corespund celor de facto, inspectorul
întocmeşte actul, face însemnările corespunzătoare în registru, impune agentul transportator să
completeze alte foi de parcurs (INTERBUS) după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea de
mai departe a transportării. Actul, cu anexarea Filei de control se prezintă, în termen de trei zile, la oficiul
central al organului competent.

Controlul utilizării foilor de parcurs (INTERBUS) pentru agenţii transportatori neînregistraţi în


Republica Moldova
Agenţii transportatori din ţările-membre la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Transporturilor, care
au aderat la Acordul INTERBUS şi efectuează rute ocazionale, la intrare/ieşire şi tranzit a Republicii
Moldova sînt obligaţi să prezinte carnetul cu foile de parcurs (INTERBUS) completate pentru
transportarea respectivă.
Dacă foile de parcurs (INTERBUS) sînt completate la toate punctele, conform cerinţelor stabilite,
şi datele indicate corespund cu datele de facto, inspectorul confirmă verificarea acestora, prin aplicarea
semnăturii şi ştampilei, cu indicarea datei, denumirii postului pe ambele foi de parcurs, după care face
însemnările corespunzătoare în registru şi permite trecerea autobuzului pentru efectuarea în continuare a
transportării;
În cazul în care lipseşte carnetul cu foile de parcurs (INTERBUS) sau se depistează încălcarea
cerinţelor de utilizare a acestuia la intrare/ieşire sau pe teritoriul Republicii Moldova agentul transportator
40
procură autorizaţia respectivă, cu perceperea taxelor rutiere (cu excepţia transportului înmatriculat în
ţările cu care Republica Moldova are încheiate acorduri privind scutirea reciprocă de taxe rutiere).
Agenţii transportatori care încalcă condiţiile stabilite de prezentul Regulament poartă răspundere
în conformitate cu legislaţia în vigoare.

8. Calcularea tarifelor la transport


Calcularea tarifelor la transport de pasageri în Republica Moldova se efectuează în baza
Hotărârii de Guvern nr. 1167  din  29.10.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.171-
174/1208 din 02.11.2007. Metodologia de calculare este elaborată în scopul stabilirii unor principii unice
de calculare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciile de transportare a călătorilor (pasagerilor) şi
bagajelor cu transportul auto.
Metodologia stabileşte:
 componenţa consumurilor şi cheltuielilor care se includ la calcularea tarifelor;
 modul de calculare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru următoarea perioadă tarifară.
Mecanismul aplicat la calcularea şi reglementarea tarifelor se bazează pe următoarele principii:
 stabilirea tarifului plafonat pentru rutele regulate (suburbane, interurbane şi internaţionale);
 stabilirea de către organul central de specialitate a unei rate rezonabile de profit, în limitele
consumurilor şi cheltuielilor efectiv suportate permise spre includere în tarif, care ar oferi
agenţilor economici transportatori posibilitatea modernizării parcului de transport antrenat
la transporturile regulate de călători;
 acoperirea consumurilor şi cheltuielilor necesare pentru întreţinerea unităţilor de transport
în conformitate cu cerinţele tehnice ale uzinelor producătoare şi standardele naţionale de
contabilitate;
 deservirea călătorilor cu unităţi de transport ce corespund cerinţelor tehnice, ecologice şi
standardelor de confort stabilite de legislaţia în vigoare;
 respectarea intereselor şi drepturilor legitime ale transportatorilor şi călătorilor în condiţii de
concurenţă loială.
Metodologia va fi aplicată de către toţi agenţii economici transportatori ce activează pe rute
regulate, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică.

 
Tema № 11 Particularităţile legislaţiei muncii în turism
1. Reglementarea raporturilor de muncă
2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului
3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului
4. Contractul individual de muncă
5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă
6. Concediile anuale
7. Remunerarea angajaţilor
8.  Disciplina muncii
9. Răspunderea materială

1. Reglementarea raporturilor de muncă


Raporturile individuale şi colective de muncă, precum şi jurisdicţia muncii se reglementează în
baza Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003, publicat în Monitorul Oficial nr.159-
162/648 din 29.07.2003.
Angajator – persoană juridică sau persoană fizică care angajează salariaţii în bază de contract
individual de muncă încheiat conform prevederilor Codului Muncii.
Salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări
sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.
Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de
acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii
Moldova sînt:
 libertatea muncii;
 interzicerea muncii forţate;
 asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă;
 garantarea dreptului fiecărui angajat la achitarea la timp integrală şi echitabilă a salariului;
 asigurarea dreptului la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de
muncă.

2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului


Salariatul are următoarele drepturi:
 la încheierea, modificarea, suspendarea şi desfacerea contractului individual de muncă, în modul
stabilit de Codul Muncii;
41
 la muncă, în conformitate cu atribuţiile funcţionale;
 la achitarea la timp a salariului;
 la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă;
 la informare deplină şi veridică despre condiţiile de muncă şi cerinţele faţă de protecţia şi igiena
muncii la locul de muncă;
 la formare profesională, reciclare şi perfecţionare;
 la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de muncă;
 la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de
muncă;
 la asigurarea socială şi medicală obligatorie.
Salariatul are următoarele obligaţiuni:
 să-şi îndeplinească obligaţiunile de muncă în conformitate cu atribuţiile sale funcţionale;
 să respecte regulamentul intern al firmei turistice;
 să respecte disciplina muncii;
 să respecte cerinţele de protecţie şi igienă a muncii;
 să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului.

3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului


Angajatorul are următoarele drepturi:
 să încheie, să modifice, să suspende şi să desfacă contractele individuale de muncă cu
salariaţii în modul şi în condiţiile stabilite de Codul Muncii şi de alte acte normative;
 să ceară salariaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi manifestarea unei atitudini
gospodăreşti faţă de bunurile angajatorului;
 să stimuleze salariaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă;
 să tragă salariaţii la răspundere disciplinară şi materială în modul stabilit de Codul Muncii şi
de alte acte normative;
 e) să emită acte normative la nivel de unitate;

Angajatorul are următoarele obligaţiuni:


 să respecte legile şi alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă şi ale
convenţiilor colective;
 să respecte clauzele contractelor individuale de muncă;
 să aprobe anual statele de personal ale unităţii;
 să acorde salariaţilor munca prevăzută de contractul individual de muncă;
 să asigure salariaţilor condiţiile de muncă corespunzătoare cerinţelor de protecţie şi igienă
a muncii;
 să asigure salariaţii cu utilaj, instrumente, documentaţie tehnică şi alte mijloace necesare
pentru îndeplinirea obligaţiilor lor de muncă;
 să plătească integral salariul în termenele stabilite de legislaţia muncii;
 să îndeplinească la timp prescripţiile organelor de stat de supraveghere şi control, să
plătească amenzile aplicate pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative ce
conţin norme ale dreptului muncii;
 să examineze sesizările salariaţilor şi ale reprezentanţilor lor privind încălcările actelor
legislative şi ale altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, să ia măsuri
pentru înlăturarea lor, informând despre aceasta persoanele menţionate în termenele
stabilite de lege;
 să efectueze asigurarea socială şi medicală obligatorie a salariaţilor în modul prevăzut de
legislaţia în vigoare;
 să repare prejudiciul material şi cel moral cauzat salariaţilor în legătură cu îndeplinirea
obligaţiilor de muncă;

4. Contractul individual de muncă


Contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se
obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar
angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.
 Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Persoana fizică
poate încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul scris al
părinţilor. 
Conţinutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont
de prevederile legislaţiei în vigoare, şi include:
a) numele şi prenumele salariatului;
b) datele de identificare ale angajatorului;
c) durata contractului;
42
d) data de la care contractul urmează să-şi producă efectele;
e) atribuţiile funcţiei;
f) riscurile specifice funcţiei;
g) drepturile şi obligaţiile salariatului;
h) drepturile şi obligaţiile angajatorului;
i) condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcţiei sau cel tarifar şi suplimentele, premiile şi
ajutoarele materiale;
j) compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv pentru munca prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau
periculoase;
k) locul de muncă;
l) regimul de muncă şi de odihnă;
m) perioada de probă, după caz;
n) durata concediului de odihnă anual şi condiţiile de acordare a acestuia;
o) prevederile contractului colectiv de muncă şi ale regulamentului intern al unităţii referitoare la condiţiile
de muncă ale salariatului;
p) condiţiile de asigurare socială;
r) condiţiile de asigurare medicală.
În cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de
a-i pune la dispoziţie, în timp util, toată informaţia referitoare la:
a) durata perioadei de muncă în străinătate;
b) moneda în care va fi retribuită munca, precum şi modalitatea de plată;
c) compensaţiile şi avantajele aferente plecării în străinătate;
d) condiţiile specifice de asigurare.
În cazul angajării la muncă în Republica Moldova a cetăţenilor străini, se vor lua în considerare,
de asemenea, prevederile actelor interstatale (interguvernamentale), la care Republica Moldova este
parte, ce vizează statutul juridic al persoanelor respective.
   După angajarea în câmpul muncii părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de
muncă şi timp de cel mult 3 luni după încetarea acestuia, să nu divulge date sau informaţii de care au
luat cunoştinţă în perioada executării contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite de
regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă. Nerespectarea
clauzei de confidenţialitate atrage obligarea părţii vinovate la repararea prejudiciului cauzat.

4.1.1. Durata contractului individual de muncă


Contractul individual de muncă se încheie, de regulă, pe durată nedeterminată. Contractul
individual de muncă poate fi încheiat şi pe o durată determinată, ce nu depăşeşte 5 ani. Dacă în
contractul individual de muncă nu este stipulată durata acestuia, contractul se consideră încheiat pe o
durată nedeterminată.
Contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată, numai în vederea executării unor
lucrări cu caracter temporar, în următoarele cazuri:
 pentru perioada îndeplinirii unor lucrări temporarе cu o durată de pînă la 2 luni;
 cu persoanele detaşate la lucru peste hotarele Republicii Moldova;
 pentru perioada stagierii şi instruirii profesionale a salariatului la o altă unitate;
 cu persoane care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ la cursurile de zi;
 cu persoanele pensionate, conform legislaţiei în vigoare, pentru limită de vârstă ori
vechime în muncă;
 cu conducătorii unităţilor, adjuncţii lor şi contabilii-şefi ai unităţilor;
 pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări.

4.1.2. Încheierea şi executarea contractului individual de muncă.


Contractul individual de muncă se încheie în baza negocierilor dintre salariat şi angajator.
Salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca
prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare.
Contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare, se semnează de către părţi şi i
se atribuie un număr din registrul firmei de turism, aplicându-se ştampila unităţii. Un exemplar al
contractului individual de muncă se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator.
 Documentele care se prezintă la încheierea contractului individual de muncă:
a) buletinul de identitate sau un alt act de identitate;
b) carnetul de muncă, cu excepţia cazurilor cînd persoana se încadrează în cîmpul muncii pentru prima
dată sau se angajează la o muncă prin cumul;
c) documentele de evidenţă militară - pentru recruţi şi rezervişti;
d) diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială - pentru profesile care cer
cunoştinţe sau calităţi speciale;
e) certificatul medical, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
  

43
4.1.3. Verificarea prealabilă
Încheierea contractului individual de muncă poate fi precedată de verificarea prealabilă a
aptitudinilor profesionale şi a datelor personale ale candidatului. În temeiul rezultatelor verificării
prealabile a aptitudinilor profesionale şi a datelor personale ale candidatului, angajatorul va decide
angajarea sau neangajarea persoanei respective. În caz de refuz, candidatul este în drept să ceară de la
angajator motivarea acestuia în forma scrisă.
Pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, la încheierea contractului
individual de muncă, acestuia i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 3 luni. În perioada
de probă nu se include perioada aflării salariatului în concediu medical şi alte perioade în care el a
absentat de la lucru din motive întemeiate, confirmate documentar. Clauza privind perioada de probă
trebuie să fie prevăzută în contractul individual de muncă. În lipsa unei astfel de clauze, se consideră că
salariatul a fost angajat fără perioadă de probă. Pe parcursul perioadei de probă, salariatul beneficiază de
toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii,
de contractul colectiv şi de cel individual de muncă. Pe durata contractului individual de muncă nu poate fi
stabilită decît o singură perioadă de probă.
  Salariaţii angajaţi în baza contractului individual de muncă pe durată determinată pot fi supuşi
unei perioade de probă care nu va depăşi:
a) 15 zile calendaristice pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
b) 30 de zile calendaristice pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.
Se interzice aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractului individual de muncă cu:
a) tinerii specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate;
b) persoanele în vîrstă de pînă 18 ani;
c) persoanele angajate prin concurs;
d) persoanele care au fost transferate de la o unitate la alta;
e) femeile gravide;
f) invalizii;
h) persoanele angajate în baza unui contract individual de muncă cu o durată de pînă la 3 luni;
Dacă, pe durata perioadei de probă, contractul individual de muncă nu a încetat în temeiurile
prevăzute de Codul Muncii, acţiunea contractului continuă şi încetarea lui ulterioară va avea loc în baze
generale.
În cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător, acest lucru se constată în
ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) cu privire la concedierea salariatului, ce se emite de către
angajator pînă la expirarea perioadei de probă, fără plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu.
Salariatul are dreptul să atace concedierea în instanţa de judecată.
 

4.1.4. Executarea contractului individual de muncă


În caz de reorganizare ori transmitere, integrală sau parţială, a dreptului de proprietate asupra
unei unităţi, succesorul preia drepturile şi obligaţiile, existente la momentul reorganizării ori transmiterii,
ce decurg din contractul colectiv şi din contractele individuale de muncă.
Angajarea se legalizează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, care este emis
în baza contractului individual de muncă negociat şi semnat de părţi. Ordinul (dispoziţia, decizia,
hotărîrea) de angajare trebuie adus la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile
lucrătoare de la data semnării de către părţi a contractului individual de muncă. La cererea scrisă a
salariatului, angajatorul este obligat să-i elibereze acestuia o copie a ordinului (dispoziţiei, deciziei,
hotărârii), legalizată în modul stabilit, în termen de 3 zile lucrătoare.
Carnete de muncă se ţin pentru toţi salariaţii care lucrează în unitate mai mult de 5 zile
lucrătoare. În carnetele de muncă se înscriu datele cu privire la salariat, la activitatea lui de muncă şi la
stimulările pentru succesele realizate în unitate. Sancţiunile disciplinare nu se înscriu în carnetul de
muncă.
Înscrierile cu privire la motivele încetării contractului individual de muncă se efectuează în strictă
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, indicându-se articolul, alineatul, punctul şi litera
corespunzătoare din lege.
În cazul încetării contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, pentru motive de care
legislaţia leagă posibilitatea acordării unor înlesniri şi avantaje, înscrierea cu privire la încetarea
contractului individual de muncă se efectuează cu indicarea acestor motive.
La încetarea contractului individual de muncă, carnetul de muncă se restituie salariatului în ziua
eliberării din serviciu.
Angajatorul este obligat să elibereze salariatului, în termen de 3 zile lucrătoare, la cererea lui
scrisă, un certificat cu privire la munca în cadrul unităţii respective, în care urmează să se indice
specialitatea, calificarea, funcţia, durata muncii şi cuantumul salariului.
 

44
4.1.5. Modificarea contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de
părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia.
Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice schimbare ce se referă la:
a) durata contractului;
b) locul de muncă;
c) specificul muncii (introducerea clauzelor specifice);
d) cuantumul retribuirii muncii;
e) regimul de muncă şi de odihnă;
f) specialitatea, profesia, calificarea, funcţia;
g) caracterul înlesnirilor şi modul de acordare a acestora.
Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală de către angajator a altor clauze ale contractului
individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul Muncii. În aceste
cazuri, salariatul va fi prevenit despre necesitatea modificării contractului individual de muncă cu 2 luni
înainte.
Locul de muncă poate fi schimbat temporar de către angajator prin deplasarea în interes de
serviciu sau detaşarea salariatului la alt loc de muncă.
Pe durata deplasării în interes de serviciu sau a detaşării la alt loc de muncă, salariatul îşi
menţine funcţia, salariul mediu şi alte drepturi prevăzute de contractul colectiv şi de cel individual de
muncă.
Trimiterea salariatului în deplasare în interes de serviciu poate fi dispusă pentru o perioadă de cel
mult 60 de zile calendaristice. 
Detaşarea poate fi dispusă numai cu acordul scris al salariatului pentru o perioadă de cel mult un
an. În caz de necesitate, perioada detaşării poate fi prelungită, prin acordul părţilor, cu încă cel mult un
an. Salariatul detaşat are dreptul la compensarea cheltuielilor de transport şi a celor de cazare, precum şi
la o indemnizaţie specială în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv şi/sau cu cel
individual de muncă. Prin detaşare se poate modifica şi specificul muncii, dar numai cu acordul scris al
salariatului.
 
4.1.6. Suspendarea contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă se suspendă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în
caz de:
a) concediu de maternitate;
b) boală sau traumatism;
c) detaşare;
d) carantină;
e) încorporarea în serviciul militar în termen, în serviciul militar cu termen redus sau în serviciul civil;
f) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea raporturilor de muncă;
g) trimitere în instanţa de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei infracţiuni
incompatibile cu munca prestată, pînă la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
h) omiterе, din vina salariatului, a termenului de trecere a controlului medical;
i) depistare, conform certificatului medical, a contraindicaţiilor care nu permit îndeplinirea muncii
specificate în contractul individual de muncă;
j) cerere a organelor de control sau de drept, conform legislaţiei în vigoare;
k) prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, constatată prin
certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal
de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariaţilor;
m) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau a
unei boli profesionale;
n) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
Contractul individual de muncă se suspendă prin acordul părţilor, exprimat în formă scrisă, în
caz de:
a) acordare a concediului fără plată pe o perioadă mai mare de o lună;
b) urmare a unui curs de formare profesională sau de stagiere cu scoaterea din activitate pe o perioadă
mai mare de 60 de zile calendaristice;
c) şomaj tehnic;
d) îngrijire a copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani;
e) îngrijire a copilului invalid până la vîrsta de 16 ani;
f) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Contractul individual de muncă se suspendă din iniţiativa salariatului în caz de:


a) concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani;
b) concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă la un an, conform
certificatului medical;
c) urmare a unui curs de formare profesională în afara unităţii;
45
d) ocupare a unei funcţii elective în autorităţile publice;
e) condiţii de muncă nesatisfăcătoare din punctul de vedere al protecţiei muncii, precum şi din alte motive
prevăzute de legislaţie.

Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului:


a) pe durata anchetei de serviciu, efectuate în condiţiile prezentului cod;
b) pe durata detaşării;
c) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

 4.1.7. Şomajul tehnic


Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către
angajator pentru motive economice obiective. Durata şomajului tehnic nu poate depăşi 3 luni în decursul
unui an calendaristic. Pe durata şomajului tehnic, salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta
avînd oricînd posibilitatea să dispună reluarea activităţii. În perioada şomajului tehnic, salariaţii vor
beneficia de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 75 la sută din salariul lor de bază. Modul în care
salariaţii vor executa obligaţia de a se afla la dispoziţia angajatorului, precum şi mărimea concretă a
indemnizaţiei de care beneficiază salariaţii în perioada şomajului tehnic, se stabilesc prin ordinul
(dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective.

4.1.8.Încetarea contractului individual de muncă


Contractul individual de muncă poate înceta:
a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor;
b) la iniţiativa uneia dintre părţi.
În toate cazurile menţionate ziua încetării contractului individual de muncă se consideră ultima zi de
muncă.
  Contractul individual de muncă încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în caz
de:
a) deces al salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărîrea instanţei de
judecată;
b) deces al angajatorului persoană fizică, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin
hotărâre a instanţei de judecată;
c) constatare a nulităţii contractului prin hotărâre a instanţei de judecată - de la data rămânerii definitive a
hotărârii respective;
d) retragere, de către autorităţile competente, a autorizaţiei (licenţei) de activitate a unităţii - de la data
retragerii acesteia;
e) aplicare a pedepsei penale salariatului, prin hotărîre a instanţei de judecată, care exclude posibilitatea
de a continua munca la unitate - de la data rămânerii definitive a hotărîrii judecătoreşti;
f) expirare a termenului contractului individual de muncă pe durată determinată - de la data prevăzută în
contract, cu excepţia cazurilor cînd raporturile de muncă continuă de fapt şi nici una dintre părţi nu a cerut
încetarea lor;
g) finalizare a lucrării prevăzute de contractul individual de muncă încheiat pentru perioada îndeplinirii
unei anumite lucrări;
h) încheiere a sezonului, în cazul contractului individual de muncă pentru îndeplinirea lucrărilor sezoniere;
j) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, care exclude posibilitatea continuării raporturilor de muncă;
Salariatul are dreptul la demisie - desfacere a contractului individual de muncă pe durată
nedeterminată din proprie iniţiativă, anunţând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile
calendaristice înainte. În caz de demisie a salariatului în legătură cu pensionarea, stabilirea gradului de
invaliditate, concediul pentru îngrijirea copilului, înmatricularea într-o instituţie de învăţământ, trecerea cu
traiul în altă localitate, îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 14 ani (a copilului invalid pînă la vîrsta de 16
ani), alegerea în funcţie electivă, angajarea prin concurs la altă unitate, încălcarea de către angajator a
contractului individual şi/sau colectiv de muncă, a legislaţiei muncii în vigoare, angajatorul este obligat să
accepte demisia în termenul indicat în cerere. După expirarea termenului indicat, salariatul are dreptul să
înceteze lucrul, iar angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ce i se
cuvin salariatului şi să-i elibereze carnetul de muncă şi alte documente legate de activitatea acestuia în
unitate.
Pînă la expirarea termenului de 14 zile salariatul are dreptul oricînd să-şi retragă cererea sau să
depună o nouă cerere, prin care s-o anuleze pe prima. În acest caz, angajatorul este în drept să-l demită
pe salariat numai cînd, pînă la retragerea (anularea) cererii depuse, a fost încheiat un contract individual
de muncă cu un alt salariat, în condiţiile prezentului cod.
Concedierea - desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată
nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru următoarele motive:
a) rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă
b) lichidarea unităţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică;
c) reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;

46
d) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării
de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;
e) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca urmare a
calificării insuficiente, confirmate prin hotărîre a comisiei de atestare;
f) schimbarea proprietarului unităţii;
g) încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate
sancţiuni disciplinare;
h) absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă;
i) prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică.
j) săvârşirea la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din patrimoniul unităţii, stabilite
prin hotărîre a instanţei de judecată sau a organului de competenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor
administrative;
k) comiterea de către salariatul care mânuieşte nemijlocit valori băneşti sau materiale a unor acţiuni
culpabile dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul
respectiv;
Nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de
odihnă anual, în concediu de studii, în concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani,
precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii.

4.1.9.Eliberarea sau transferul nelegitim al angajatului


  Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi
restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a
instanţei de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată,
angajatorul este obligat să dovedească necesitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din
serviciu a salariatului.
În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu,
angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.
Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:
a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o
mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă;
b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu
(consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.);
c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.
Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont
de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al
salariatului.
În locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar în caz de litigiu -
instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o
compensaţie suplimentară în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare ale salariatului.
 
5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă
Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor din unităţi nu poate depăşi 40 de ore pe
săptămână.
  Retribuirea muncii se efectuează proporţional timpului lucrat sau în funcţie de volumul lucrului
făcut. Activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică limitarea drepturilor salariatului privind
calcularea vechimii în muncă, durata concediului de odihnă anual sau a altor drepturi de muncă.
Durata muncii zilnice (a schimbului) în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu cel
puţin o oră pentru toţi salariaţii.
  Se consideră muncă de noapte munca prestată între orele 22.00 şi 6.00. Durata muncii
(schimbului) de noapte se reduce cu o oră.
În cadrul programului zilnic de muncă, salariatului trebuie să i se acorde o pauză de masă de cel
puţin 30 de minute.
Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului mediu, sînt:
a) 1 ianuarie - Anul Nou;
b) 7 şi 8 ianuarie - Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul);
c) 8 martie - Ziua internaţională a femeii;
d) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc;
e) ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele Blajinilor);
f) 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
g) 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
h) 27 august - Ziua Republicii;
i) 31 august - sărbătoarea "Limba noastră";
j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al
municipiului, oraşului, comunei, satului.
47
În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în
legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (unităţile cu flux continuu), lucrările determinate de
necesitatea deservirii populaţiei.

6. Concediile anuale
Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de
zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.
Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de
muncă la unitatea turistică respectivă.
Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se
acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:
a) femeilor - înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;
b) salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani;
c) altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare.
Salariaţilor transferaţi dintr-o unitate în alta concediul de odihnă anual li se poate acorda şi înainte
de expirarea a 6 luni de muncă după transfer.
Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza
unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Concediul de odihnă anual poate fi
acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în două părţi, una dintre care
va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.
Programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun
acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin 2 săptămâni înainte de sfârşitul fiecărui an calendaristic.
La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atît de dorinţa salariaţilor, cît şi de necesitatea
asigurării bunei funcţionări a întreprinderii turistice.
Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri
scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor.
Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de
concediu care nu poate fi mai mică decît valoarea salariului, sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de
eliberare din serviciu pentru perioada respectivă. Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator
cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.
  Nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani,
cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu şi-a folosit
concediul.
În caz de suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la
compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite.
Salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia,
hotărîrea) angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu
neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate. În acest caz, salariatul nu restituie
indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite. Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul
de odihnă anual se efectuează în baze generale.
În caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după
ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul părţilor în cadrul aceluiaşi an
calendaristic. Folosirea de către salariat a părţii rămase a concediului de odihnă anual se efectuează în
temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului.
Refuzul salariatului de a-şi folosi partea rămasă a concediului de odihnă anual este nul.

7. Remunerarea angajaţilor
Salariul reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit salariatului de către
angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi
prestată. Salariul este confidenţial şi garantat.
Garanţiile de stat în domeniul salarizării cuprind salariul minim stabilit de stat, precum şi
adaosurile şi sporurile cu caracter de compensare. 
Salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile
şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Retribuirea muncii salariatului
depinde de cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea şi complexitatea
muncii, de condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui şi/sau de
rezultatele activităţii economice a unităţii. Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform
altor sisteme de salarizare.
Salariul se plăteşte periodic;
a) nu mai rar decît de două ori pe lună pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în acord;
b) nu mai rar decît o dată pe lună pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei.
Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează prin
indexarea obligatorie şi în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reţinerea acestuia a constituit
cel puţin o lună calendaristică de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar. Compensarea se
efectuează cu coeficientul inflaţiei calculat în modul stabilit. Compensarea pierderilor cauzate de
48
neachitarea la timp a salariului se efectuează în cazul în care coeficientul inflaţiei în perioada de
neachitare a salariului depăşeşte cota de 2 la sută.
Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajator se pot face în baza
ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) acestuia:
a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;
b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;
c) pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de
serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă
temeiul şi cuantumul reţinerilor;
d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului.
e) În caz de eliberare a salariatului înainte de expirarea anului de muncă în contul căruia el a folosit deja
concediul, angajatorul îi poate reţine din salariu suma achitată pentru zilele fără acoperire ale concediului.
La fiecare plată a salariului, cuantumul total al reţinerilor nu poate să depăşească 20 la sută, iar
în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare - 50 la sută din salariul ce i se cuvine salariatului. În caz de
reţinere din salariu în baza cîtorva acte executorii, salariatului i se păstrează, în orice caz, 50 la sută din
salariu.
Limitările prevăzute nu se aplică reţinerii din salariu în caz de urmărire a pensiei alimentare
pentru copiii minori. În acest caz, suma reţinută nu poate fi mai mare de 70 la sută din salariul care se
cuvine să fie plătit salariatului.
Dacă suma obţinută prin urmărirea salariului nu este suficientă pentru satisfacerea tuturor
pretenţiilor creditorilor, suma respectivă se distribuie între aceştia în modul prevăzut de legislaţia în
vigoare.
Nu se admit reţineri din indemnizaţia de eliberare din serviciu, din plăţile de compensare şi din
alte plăţi care, conform legii, nu pot fi urmărite.
Dacă eliberarea carnetului de muncă este reţinută din vina angajatorului, salariatului i se
plăteşte salariul mediu pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la
altă unitate după eliberarea din serviciu din motivul lipsei carnetului de muncă.
  Munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare este retribuită:
a) salariaţilor care lucrează în acord - cel puţin în mărime dublă a tarifului în acord;
b) salariaţilor a căror muncă este retribuită în baza salariilor tarifare pe oră sau pe zi - cel puţin în
mărimea dublă a salariului pe oră sau pe zi;
La dorinţa salariatului care a prestat munca în ziua de repaus sau în cea de sărbătoare
nelucrătoare, acestuia i se poate acorda o altă zi liberă. În acest caz, munca prestată în ziua de
sărbătoare nelucrătoare este retribuită în mărime ordinară, iar ziua de repaus nu este retribuită.
Pentru munca prestată în program de noapte se stabileşte un adaos în mărime de cel puţin 0,5
din salariul tarifar (salariul funcţiei) pe unitate de timp stabilit salariatului.
  Angajatorul este în drept să acorde anual salariaţilor ajutor material în modul şi condiţiile
prevăzute de contractul colectiv de muncă şi/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi
acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la indemnizaţia de
concediu.
Indemnizaţia de eliberare din serviciu se acordă:
Salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului
persoană fizică sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează:
a) pentru prima lună, plata unei indemnizaţii de concediere egală cu mărimea sumată a unui salariu
mediu săptămânal pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mică decît un salariu mediu
lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior se vor lua în calcul toţi
anii de activitate;
b) pentru a doua lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă persoana concediată nu a fost plasată în
câmpul muncii;
c) pentru a treia lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă, după concediere, salariatul s-a înregistrat
în decurs de 14 zile calendaristice la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă şi nu a fost plasat în
câmpul muncii, fapt confirmat prin certificatul respectiv;
d) la lichidarea unităţii, prin acordul scris al părţilor, achitarea integrală a sumelor legate de concedierea
salariatului pe toate 3 luni, la data concedierii.
În cazul plasării persoanei concediate în cîmpul muncii pe parcursul lunilor indicate la lit.b) şi c), salariul
mediu se va achita pe perioada de pînă la data angajării acesteia.

 8. Disciplina muncii


Pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat următoarele
sancţiuni disciplinare:
a) avertismentul;
b) mustrarea;
c) mustrarea aspră;
d) concedierea

49
Se interzice aplicarea amenzilor şi altor sancţiuni pecuniare pentru încălcarea disciplinei de
muncă.

9. Răspunderea materială
Răspunderea materială a angajatorului:
Angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral сauzat salariatului în
legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de
posibilitatea de a munci. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială
determinată de părţi.
Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate
cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligaţie survine, în particular, în caz de:
a) refuz neîntemeiat de angajare;
b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă;
c) staţionare a unităţii din vina angajatorului, cu excepţia perioadei şomajului tehnic;
d) reţinere a eliberării carnetului de muncă;
e) reţinere a plăţii salariului;
f) reţinere a tuturor plăţilor sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu;
g) răspîndire, prin orice mijloace (de informare în masă, referinţe scrise etc.), a informaţiilor calomnioase
despre salariat;
h) neîndeplinire în termen a hotărîrii organului competent de jurisdicţie a muncii care a soluţionat un litigiu
(conflict) avînd ca obiect privarea de posibilitatea de a munci.
În caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului, a indemnizaţiei de concediu, a plăţilor în caz de
eliberare din serviciu sau a altor plăţi cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru
fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen.

Răspunderea materială a salariatului:


Salariatul este obligat să repare prejudiciul material cauzat angajatorului. La stabilirea răspunderii
materiale, în prejudiciul ce urmează a fi reparat nu se include venitul ratat de angajator ca urmare a faptei
săvârşite de salariat. Dacă prejudiciul material a fost cauzat angajatorului printr-o faptă ce întruneşte
semnele componenţei de infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit Codului penal.
  Salariatul este absolvit de răspundere materială dacă prejudiciul a fost cauzat în cazuri de forţă
majoră, confirmate în modul stabilit, de extremă necesitate, de legitimă apărare, de executare a unei
obligaţii legale sau contractuale, precum şi în limitele riscului normal de producţie.
Salariaţii nu răspund pentru pierderile inerente procesului de producţie, care se încadrează în
limitele prevăzute de normele tehnologice sau de legislaţia în vigoare, pentru prejudiciule materiale
provocate în circumstanţe neprevăzute care nu puteau fi înlăturate, precum şi în alte cazuri similare.
  Ţinând cont de circumstanţele concrete în care a fost cauzat prejudiciul material, angajatorul este
în drept să renunţe, integral sau parţial, la repararea acestuia de către salariatul vinovat.
Divergenţele apărute între salariat şi angajator se examinează în modul prevăzut pentru
soluţionarea litigiilor individuale de muncă.
Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere materială în limitele
salariului mediu lunar.
Răspunderea materială deplină a salariatului constă în obligaţia lui de a repara integral prejudiciul
material cauzat.
Salariaţii în vîrstă de pînă la 18 ani poartă răspundere materială deplină doar pentru cauzarea
intenţionată a prejudiciului material, precum şi pentru prejudiciul cauzat în stare de ebrietate alcoolică,
narcotică ori toxică, sau în urma comiterii unei infracţiuni.
 Salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din
vina lui angajatorului în cazurile cînd:
a) între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru
neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte
scopuri;
b) salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza altor
documente unice;
c) prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile intenţionate, stabilite prin hotărîre
judecătorească;
d) prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică;
e) prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor,
semifabricatelor, produselor (producţiei), inclusiv în timpul fabricării lor, precum şi a instrumentelor,
aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echipamentului de protecţie şi a altor obiecte pe care unitatea
le-a eliberat salariatului în folosinţă;
f) în conformitate cu legislaţia în vigoare, salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru
prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă;
g) prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului funcţiunii.
50
Conducătorii unităţilor şi adjuncţii lor, şefii serviciilor contabile, contabilii-şefi, şefii de subdiviziuni şi
adjuncţii lor poartă răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat din vina lor dacă acesta este
rezultatul:
a) consumului ilicit de valori materiale şi mijloace băneşti;
b) irosirii (folosirii nejustificate) a investiţiilor, creditelor, granturilor, împrumuturilor acordate unităţii;
c) ţinerii incorecte a evidenţei contabile sau al păstrării incorecte a valorilor materiale şi a mijloacelor
băneşti;
Contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină poate fi încheiat de angajator
cu salariatul care a atins vîrsta de 18 ani şi care deţine o funcţie sau execută lucrări legate nemijlocit de
păstrarea, prelucrarea, vînzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce i-
au fost transmise.
Salariatul vinovat de cauzare angajatorului a unui prejudiciu material îl poate repara benevol,
integral sau parţial.
Se permite repararea prejudiciului material cu achitarea în rate dacă salariatul şi angajatorul au
ajuns la un acord în acest sens. În acest caz, salariatul prezintă angajatorului un angajament scris privind
repararea benevolă a prejudiciului, cu indicarea termenelor concrete de achitare. Dacă salariatul care şi-a
asumat acest angajament a încetat raporturile de muncă cu angajatorul, datoria neachitată se restituie în
modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Tema № 12. Activitatea migraţională în Republica Moldova


1. Reglementarea  activităţii migraţionale
2. Competenţele funcţionale a organelor abilitate cu probleme migraţionale
3. Emigrarea şi imigrarea
4. Răspunderea cetăţenilor străini şi a apatrizilor
5. Expulzarea şi extrădarea

1. Reglementarea  activităţii migraţionale


Reglementarea activităţii migraţionale în Republica Moldova se efectuează în baza Legii cu
privire la migraţie nr. 1518-XV din 06.12.2002 publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1-2/2 din
15.01.2003. Redacţia finală a legii a fost primită sub numărul 137-XVI la data de 21.06.2007, intrând în
vigoare la 03.08.2007.
În activitatea migraţională se utilizează următoarele noţiuni:
Migraţie - permutare teritorială a persoanelor, însoţită de schimbarea locului de trai;
Cetăţean străin - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenenţei sale
la un alt stat;
Apatrid - persoană care nu are cetăţenia Republicii Moldova şi nici dovada apartenenţei sale la un alt
stat;
Imigrant - cetăţean străin sau apatrid care a obţinut dreptul de a se stabili cu traiul permanent sau
temporar în Republica Moldova şi care pierde acest statut o dată cu părăsirea teritoriului ţării sau cu
dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare;
Emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care pleacă peste hotare pentru a se stabili cu traiul
permanent sau temporar pe teritoriul altui stat;
Migraţie de muncă - plecare benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare, precum şi intrare
benevolă a cetăţenilor străini sau a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul de a desfăşura
activitate de muncă;
Lucrător imigrant - cetăţean străin sau apatrid care, în conformitate cu prezenta lege, are dreptul de a
desfăşura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova;
Lucrător emigrant - cetăţean al Republicii Moldova care locuieşte permanent în ţară şi care se
deplasează din proprie dorinţă în altă ţară cu scopul de a desfăşura activitate de muncă în condiţii legale;
Lucrător detaşat - angajat trimis de un patron străin cu sediul pe teritoriul unui alt stat să desfăşoare
activitate de muncă în Republica Moldova ori angajat trimis de un patron din Republica Moldova să
desfăşoare activitate de muncă pe teritoriul altui stat, cu menţinerea calităţii de angajat al patronului din
ţara de origine, salariul fiindu-i achitat de patronul care l-a detaşat;
Migraţie ilegală - intrarea în Republica Moldova, şederea în şi ieşirea din teritoriul ei, cu încălcarea
legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova;
Permis de muncă - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă dreptul cetăţeanului străin sau al
apatridului de a desfăşura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova;
Permis de şedere - act oficial, eliberat în condiţiile legii, care confirmă şederea legală a cetăţeanului
străin sau a apatridului pe teritoriul Republicii Moldova.
Prevederile Legii cu privire la migraţiune se extind asupra cetăţenilor străini şi apatrizilor aflaţi pe
teritoriul Republicii Moldova, asupra persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi
forma juridică de organizare, asupra autorităţilor administraţiei publice, asupra cetăţenilor Republicii
Moldova care emigrează peste hotare, asupra persoanelor care solicită statut de repatriat sau cărora li s-
a acordat acest statut.
Sub incidenţa Legii cu privire la migraţiune nu cad următoarele categorii de persoane:
51
a) personalul misiunilor diplomatice şi consulare acreditate în Republica Moldova şi membrii familiilor;
b) personalul misiunilor permanente şi reprezentanţelor organismelor internaţionale cu sediul în
Republica Moldova şi membrii familiilor;
c) corespondenţii şi jurnaliştii străini acreditaţi în Republica Moldova;
d) persoanele pentru care, conform tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, este
stabilit un alt mod de legalizare pe teritoriul ţării.
Realizarea politicii migraţionale revine Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Economiei şi
Comerţului, care, prin subdiviziunile lor specializate, exercită funcţiile de gestionare, coordonare şi
reglementare a proceselor migraţionale.

2. Competenţele funcţionale a organelor abilitate cu probleme migraţionale

 În competenţa funcţională a Ministerului Afacerilor Interne intră: (extras)


 prognozarea, gestionarea şi monitorizarea fluxurilor migraţionale;
 cooperarea cu misiunile diplomatice şi reprezentanţele economice ale Republicii Moldova
din străinătate şi cu cele acreditate în Republica Moldova în scopul derulării proiectelor şi
programelor comune în domeniul migraţiei şi azilului;
 elaborarea şi implementarea mecanismelor regimului de şedere a cetăţenilor străini şi a
apatrizilor;
 eliberarea, la cererea persoanelor fizice şi juridice, a invitaţiilor pentru cetăţenii străini şi
apatrizi;
 eliberarea vizelor de ieşire şi de ieşire-intrare şi prelungirea valabilităţii vizelor de intrare,
cu excepţia celor diplomatice;
 expulzarea şi extrădarea, după caz, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor;

De competenţa funcţională a Ministerului Economiei şi Comerţului ţin: (extras)


 elaborarea şi implementarea mecanismelor de reglementare a proceselor migraţiei forţei
de muncă;
 elaborarea, negocierea şi încheierea acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei forţei de
muncă şi protecţiei sociale a lucrătorilor migranţi;
 eliberarea, prelungirea sau anularea permiselor de muncă cetăţenilor străini şi apatrizilor;
 coordonarea activităţii agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă în angajarea
cetăţenilor peste hotare;
 medierea angajării cetăţenilor Republicii Moldova la muncă în străinătate.

Competenţa altor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (extras)


a) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene - despre vizele de intrare eliberate;
b) Ministerul Dezvoltării Informaţionale - despre schimbările survenite în starea familială a imigrantului,
despre înregistrarea agenţilor economici cu participarea cetăţenilor străini, precum şi despre actele de
identitate ale imigranţilor eliberate şi anulate;
c) Serviciul Vamal - despre sancţiunile aplicate cetăţenilor străini şi apatrizilor, solicitanţilor de azil şi
refugiaţilor pentru încălcarea legislaţiei în vigoare;
d) Serviciul Grăniceri - despre cetăţenii străini, apatrizii şi cetăţenii Republicii Moldova care au intrat în
ţară, au ieşit din ţară sau cărora le-a fost interzisă intrarea sau ieşirea, precum şi despre încălcările
comise de către aceştia în zona de frontieră;
e) Serviciul de Informaţii şi Securitate - despre cetăţenii străini, apatrizii, solicitanţii de azil şi refugiaţii
care prezintă pericol pentru securitatea naţională, au fost sau sînt implicaţi în activitatea organizaţiilor
teroriste internaţionale, în finanţarea sau sprijinirea acestor organizaţii şi a unor terorişti aparte, au săvîrşit
infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii sau infracţiuni grave de altă natură, inclusiv militare, definite
în actele internaţionale;

3. Emigrarea şi imigrarea

Emigrarea
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să-şi stabilească domiciliul şi locul de muncă în afara
hotarelor ţării conform legislaţiei în vigoare.
Plecarea liberă din ţară a cetăţenilor Republicii Moldova nu poate fi îngrădită decît în următoarele
cazuri:
a) îşi ispăşesc pedeapsa în baza hotărârii instanţei judecătoreşti, sînt trase la răspundere penală sau se
află sub urmărire penală;
b) conform hotărârii instanţei judecătoreşti, au obligaţii patrimoniale faţă de stat, faţă de unele persoane
fizice şi/sau juridice.
Copiii, pînă la atingerea majoratului, pot emigra împreună cu părinţii lor. În cazul în care minorul
emigrează cu unul din părinţi, este necesar consimţămîntul autentificat de notar al celuilalt părinte. Minorii
52
în vîrstă de 12-18 ani care pleacă cu traiul în străinătate cu unul din părinţi îşi prezintă consimţămîntul
autentificat de notar. În cazul în care minorul emigrează fără părinţi, este necesar consimţămîntul
acestora autentificat de notar.

Imigrarea
Cetăţenii străini şi apatrizii pot imigra în Republica Moldova în conformitate cu prevederile Legii
cu privire la migraţiune, ale altor acte normative, ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
Se interzice imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor care:
a) prezintă pericol pentru securitatea naţională, pentru ordinea, sănătatea sau morala publică;
b) au antecedente penale nestinse;
c) suferă de maladii care prezintă pericol pentru sănătatea publică;
d) la intrarea în ţară, nu justifică scopul imigrării.
Se interzice, pentru o anumită perioadă de timp, imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor care:
a) anterior au fost expulzaţi - pentru 5 ani;
b) au încălcat anterior regimul de şedere în ţară - pentru 3 ani;
c) au desfăşurat activitate de muncă în mod ilegal - pentru 3 ani;
d) au comunicat cu premeditare informaţii false despre sine - pentru un an.
Cetăţenii străini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent
sau temporar pe teritoriul ei numai după obţinerea adeverinţei de imigrant, eliberată de Ministerul
Afacerilor Interne.
Adeverinţa de imigrant se eliberează cetăţeanului străin sau apatridului sosit în ţară pe un termen
de peste 90 de zile.

4. Răspunderea cetăţenilor străini şi a apatrizilor


Cetăţeanul străin sau apatridul care a săvîrşit pe teritoriul Republicii Moldova o infracţiunе, o
contravenţiе administrativă sau alte contravenţii poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Ministerul Afacerilor Interne poate reduce termenul de şedere a cetăţeanului străin sau a apatridului pe
teritoriul Republicii Moldova în cazul în care nu mai există motive de şedere în Republica Moldova:
 i-a fost desfăcut înainte de termen contractul individual de muncă;
 nu corespunde motivului de şedere declarat;
 a prezentat date false,
 a rămas definitivă hotărîrea instanţei de judecată.
Hotărîrea cu privire la reducerea termenului de şedere în Republica Moldova se emite de către
Ministerul Afacerilor Interne în baza datelor obţinute din partea persoanelor fizice sau juridice, care au
invitat cetăţeanul străin sau apatridul, precum şi în cazul constatării de către autorităţile de resort ale
Republicii Moldova, în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti a încălcărilor legislaţiei comise de cetăţeanul
străin sau de apatrid.
 
5. Expulzarea şi extrădarea
Cetăţeanul străin sau apatridul poate fi expulzat din Republica Moldova în cazul încălcării
prevederilor Codului penal şi Codului cu privire la contravenţiile administrative sau în cazul cînd aflarea
acestora în Republica Moldova periclitează securitatea naţională, ordinea, sănătatea sau morala publică.
Cauzele de expulzare se intentează de către persoanele cu funcţii de răspundere ale Ministerului
Afacerilor Interne, din oficiu sau în baza cererii întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei ce asigură
şederea imigrantului în Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Interne expulzează cetăţeanul străin sau
apatridul în baza hotărîrii instanţei de judecată, cu informarea ulterioară a autorităţilor interesate.
Cheltuielile pentru expulzarea din Republica Moldova sînt suportate de persoanele fizice şi
juridice care au invitat cetăţeanul străin sau apatridul, de persoana expulzată, de compania de asigurare
ori sînt achitate din contul fondului de expulzare.
În cazul în care cetăţeanul străin sau apatridul nu poate fi expulzat din motive de sănătate, din
lipsă de acte necesare sau din alte motive, autorităţile de resort îi eliberează un permis de şedere
provizoriu.
Cetăţeanul străin sau apatridul este expulzat fie în ţara al cărei cetăţean este sau ale cărei
autorităţi i-au eliberat actele de identitate, fie, în temeiul tratatelor internaţionale, în ţara din care a intrat în
teritoriul Republicii Moldova.

53
Tema № 13 Scoaterea şi introducerea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice
1. Reglementarea activităţii privind scoaterea şi introducerea bunurilor
2. Introducerea şi scoaterea valutei de pe teritoriul Republicii Moldova
3. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova
4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase

1. Reglementarea activităţii privind scoaterea şi introducerea bunurilor


Scoaterea şi introducerea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice se
reglementează în baza Legii nr. 1569-XV din 20.12.2002, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.185-189/1416 din 31.12.2002.
Prezenta lege stabileşte modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către
persoane fizice a mărfurilor, obiectelor de uz personal şi a mijloacelor de transport auto.
Prevederile prezentei legi nu se aplică la trecerea bunurilor de către persoane fizice peste
frontiera vamală a zonelor economice libere.
Legea include următoarele noţiuni:
Persoană fizică - rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii de întreprinzător;
Persoană fizică rezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care dispune de
loc permanent de trai în Republica Moldova, ceea ce se confirmă prin actele respective;
Persoană fizică nerezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid.
Loc permanent de trai - loc de trai pe teritoriul unui stat al unei persoane fizice, cu condiţia că aflarea
acesteia pe teritoriul dat nu este în legătură cu exercitarea obligaţiilor de serviciu sau cu efectuarea
studiilor;
Bunuri - mărfuri, obiecte de uz personal şi mijloace de transport;
Mărfuri - orice bunuri mobile, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare: monedă naţională şi valută
străină în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în monedă naţională şi valută
străină.
Obiecte de uz personal - haine şi încălţăminte personală, obiecte de parfumerie, cosmetică, igienă şi
medicamente, precum şi produse alimentare de necesitate personală. Bunurile menţionate nu pot fi
destinate activităţii comerciale sau de producţie;
Mijloc de transport - orice mijloc de transport care se află la evidenţă permanentă în alt stat, folosit
pentru transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, inclusiv containere şi alte instalaţii de transport;
Bagaj neînsoţit - bunuri expediate de către proprietar (posesor) sau la indicaţia lui, care sînt deplasate
peste frontiera vamală de către transportator şi nu sînt însoţite de către proprietar (posesor);
Declarare verbală - formă de declarare care prevede oferirea de către proprietar (posesor), în formă
verbală, la cererea factorului de decizie, organului vamal a tuturor datelor cu privire la cantitatea, calitatea
şi valoarea mărfurilor, obiectelor de uz personal care sînt deplasate peste frontiera vamală;
Declarare în scris - formă de declarare stabilită de prevederile Codului vamal şi ale altor acte normative
adoptate în baza lui;
Valori culturale - obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă,
literatură, ştiinţă, cultură şi religie;
Mijloc de transport auto, autovehicul - sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă
pe şine, care serveşte la transportul de călători, bagaje şi mărfuri sau care execută orice alte lucrări.
Persoanele fizice au dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bunuri în
conformitate cu prezenta lege, Codul vamal şi cu alte acte normative ce reglementează trecerea bunurilor
peste frontiera vamală.
 
2. Introducerea şi scoaterea valutei de pe teritoriul Republicii Moldova
Persoanele fizice au dreptul:
a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, nelimitat fără a
prezenta organelor vamale documentele confirmative.
b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă
la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documentele
confirmative;
c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă
la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a
documentelor confirmative:
- actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau
- permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu
actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a
Moldovei;

54
d) de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase
de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană.
Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină, în
următoarele cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană.
Bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sînt supuse declarării obligatorii.
La introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice declară şi achită
drepturile de import la organul vamal situat în punctele de trecere a frontierei de stat.
La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sînt în drept de a
vămui mărfurile la organele vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexă.
b) bunurile introduse în ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie;
Bunurile introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajului neînsoţit se declară în scris, în modul stabilit.
 
3. Introducerea şi scoaterea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova

3.1. Introducerea bunurilor


Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz personal, bancnote,
monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, bancnote, monede şi cecuri de călătorie în
valută străină,precum şi mărfuri menţionate în anexă.
b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, bunuri a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă
valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor
percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea
impozabilă a bunului);
c) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri (cu excepţia produselor alimentare) care sînt destinate activităţii
comerciale sau de producţie, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 500 euro, cu
condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;
d) bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de
500 euro, pot fi introduse pe teritoriul ţării numai de agenţii economici care sînt înregistraţi la Camera
Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător;
e) persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale cu condiţia
prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere,
respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;
j) în cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare
culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea competentă a
statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării
autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, prin care se va confirma
costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.

3.2. Scoaterea bunurilor


Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în
modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor
neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma
de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi
declarării în modul stabilit.
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte
suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai de agenţii
economici care sînt înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale ca
subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

55
Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport
folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană.
Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale.

3.3. Admiterea temporară a bunurilor


Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în regim
vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) declararea bunurilor în modul stabilit;
b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) achitarea drepturilor de import;
d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, în
conformitate cu regimul vamal de admitere temporară, bunuri (indiferent de valoarea lor) dacă ele nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export.

4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase


Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără
achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu
condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;
Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără
achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi a căror valoare în vamă
nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu
condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export,
declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi
Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu
prezintă valoare culturală;
d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi destinate activităţii
comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia
respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

Anexă 
LISTA
mărfurilor a căror trecere de o singură dată pe teritoriul Republicii Moldova
de către persoane fizice se efectuează fără achitarea drepturilor de import
 
 Codul  Denumirea poziţiei  Cantitatea
 1  2  3
2203 Bere fabricată din malţ  5 litri
2204-2208 90 Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decît  2 litri
cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi  
spirtoase
2402 Ţigări de foi, trabucuri  50 bucăţi
Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun  200 bucăţi
27 Carburanţi Carburanţi pentru
mijlocul de transport
auto, cu condiţia că
aceştia se află în
rezervoare.
42   Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare 3 unităţi
43   Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate
61   Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate 3 unităţi
62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate sau croşetate 3 unităţi
64 Încălţăminte 2 perechi
56
8471   Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora 1 unitate
8520   Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto, playere audio 1 unitate
8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de 1 unitate
semnale videofonice
8525   Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate
8525 20 910 Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia 2 unităţi
celulară (telefon mobil)
90   Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice 1 unitate din grupă
91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi
9004   Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare 4 unităţi

Tema N 14. Voucherul turistic


1. Aplicarea voucherului turistic
2. Dările de seamă, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic
3. Completarea voucherului turistic

1. Aplicarea voucherului turistic


Voucherul reprezintă un document de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti,
excursionişti), care confirmă programul de şedere sau deservire excursionistă şi efectuarea plăţii
pentru serviciile notificate în el.
Agenţii economici, care practică activitate de turism în Republica Moldova, vor utiliza în
activitatea lor Vouchere tipărite conform modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1470 din 27
decembrie 2001 şi autorizate de Ministerul Culturii şi Turismului. Alte tipuri de vouchere sau documente,
ce le-ar substitui, nu sunt valabile.
Agenţii economici titulari ai licenţelor de turism sînt obligaţi:
a) să tipărească tipizatele voucherelor turistice la Întreprinderea de Stat Editura de Imprimate
"Statistica";
b) să înregistreze tipizatele voucherelor turistice, după editare, la Ministerul Culturii şi Turismului;
c) să prezinte Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă trimestriale privind utilizarea
voucherelor turistice, conform legislaţiei în vigoare.
Evidenţa circulaţiei turistice la turismul organizat se efectuează prin înregistrarea:
 voucherului turistic;
 contractului turistic;
 cecului de la aparatul de casă;
 poliţei de asigurare a turistului;
Voucherul turistic este parte integrantă a contractului turistic, cuprinde întregul volum de
informaţii despre serviciile turistice acordate în conformitate cu acesta şi confirmă plata unor servicii
concrete, cum ar fi: transportul, cazarea, restauraţia, deservirea excursionistă etc., şi serveşte drept
bază pentru obţinerea acestor servicii.
Modelul unic al voucherului turistic se utilizează la:
 turismul receptor;
 turismul emitent;
 turismul intern;
 deservirea excursionistă,
Voucherul aplicat la turismul receptor, se utilizează la primirea şi deservirea cetăţenilor
străini pe teritoriul Republicii Moldova.
Voucherul aplicat la turismul emitent se utilizează la deservirea cetăţenilor Republicii
Moldova şi persoanelor ce nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova în afara teritoriului Republicii Moldova.
Voucherul aplicat la turismul intern se utilizează la deservirea turiştilor pe teritoriul
republicii şi la organizarea traseelor turistice (pedestre, ecvestre, cu tracţiune, cicliste, acvatice, cu
transport etc.), inclusiv la rute pentru zile de odihnă, cît şi la organizarea odihnei la baze turistice,
în chempinguri, moteluri, indiferent de forma de proprietate, apartenenţa departamentală şi
amplasarea obiectivului de profil turistic (este vorba despre proprietatea amplasată peste hotarele
Republicii Moldova).
Voucherul turistic aplicat la deservirea excursionistă pe teritoriul Republicii Moldova, se utilizează
la organizarea deservirii excursioniste.
Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup.
La călătoria individuală (excursie) Voucherul se perfectează individual fiecărei persoane.
La călătoria de familie (excursie) se perfectează un singur Voucher turistic pentru
întreaga familie, cu indicarea tuturor membrilor familiei participanţi la călătorie.
La călătoria în grup (excursie) Voucherul se perfectează pe numele conducătorului
grupului de colaboratori ai unei întreprinderi, instituţii, organizaţii, de studenţi ai unei instituţii, de sportivi

57
ai unui club sau unei federaţii, care întreprind o călătorie comună, cu condiţii strict planificate vis-a-vis
de itinerar, durată, componenţă, calitate şi preţul egal al serviciilor. La Voucherul pentru grup se
anexează lista tuturor membrilor grupului cu indicarea numărului turiştilor, pe care se aplică ştampila
agentului economic, ce a eliberat
Voucherul. Călătoria se consideră în grup, dacă numărul turiştilor constituie 6 şi mai multe
persoane. La dorinţa fiecărui membru al grupului poate fi perfectat un Voucher individual.
La formarea de către agentul economic a unui grup mixt (clienţi, ce nu se referă la categoriile
menţionate în punctul precedent, care au venit conform anunţului pentru o călătorie concretă pe un
itinerar format în prealabil) fiecărui turist sau familiei de turişti i se perfectează un Voucher individual
sau pentru familie, deoarece Voucherul este unicul document însoţitor pentru turist, care conţine
informaţia despre numărul şi calitatea serviciilor prestate.
Voucherul se perfectează pentru toate tipurile de turism organizat (inclusiv shop-tur).
Face excepţie situaţia, cînd peste hotare pleacă grupurile de elevi (în baza unei invitaţii oficiale
pentru participare la festivităţi, concursuri, competiţii etc.) în cazul, în care organizatorii suportă
cheltuielile implicate de călătorie.
Voucherul serveşte drept bază pentru deservirea turiştilor şi este primit de orice agent
economic, ce practică activitate de turism fără perceperea unei plăţi suplimentare. Toate decontările
reciproce pentru serviciile notificate în Voucher, se efectuează între agenţii economici de sine stătător
în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Agenţii economici, care practică activitate de turism, la perfectarea contractului cu
parteneri străini, fac schimb de Vouchere. La prezentarea acestora partea primitoare este obligată să
asigure nivelul de deservire, calitatea şi componenţa serviciilor notificate în Voucher, fără perceperea
unor plăţi suplimentare. O plată suplimentară poate fi percepută în cazul, în care turistului i-au fost
prestate, la cererea sa, servicii suplimentare, neindicate în Voucher (spre exemplu: schimbul unei
camere "standard" cu una "superior", spălatul hainelor,
dejun în cameră, convorbiri telefonice din hotel, excursii suplimentare, angajarea unui ghid etc.).
Agenţii economici, care prestează servicii turistice, primesc spre deservire Voucherele
eliberate de către alţi agenţi economici.

2. Dările de seamă, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic


Voucherul este tipizat şi se utilizează de către agenţii economici, ce practică activitate de
turism, la achitare cu Clientul, ca formular de strictă evidenţă, precum şi la achitările reciproce între
agenţii economici, transportatori, locurile de cazare şi birourile de excursii etc.
Voucherul este compus din trei file de culoare diferită, care se autocopie.
Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate şi apartenenţa departamentală, ce
practică activitate de turism, sînt obligaţi să prezinte Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă
lunare privind aplicarea Voucherelor.
Dările de seamă se prezintă Ministerului Culturii şi Turismului trimestrial, conform modelului
dării de seamă standard.
La completarea formularului statistic TUR-1, tur-operatorii anexează o notă explicativă
privind volumul de realizări al serviciilor turistice, întru evitarea eronării datelor statistice.
Agentul economic, care practică activitate de turism, duce responsabilitate pentru
corectitudinea şi veridicitatea conform legislaţiei în vigoare pentru:
- perfectării şi aplicării Voucherelor;
- evidenţei şi păstrării Voucherelor;
- dărilor de seamă,

3. Completarea voucherului turistic


Voucherul se completează manual în limba română sau engleză (în limba română -
atunci cînd Voucherul este destinat turismului intern, iar în limba engleză - cînd este destinat turismului
internaţional).
În Voucher se vor utiliza următoarele abrevieri şi noţiuni din practica turismului internaţional:
* Mr. - Persoană de sex masculin cu vîrsta de peste 25 ani;
* Mrs. - Persoană de sex feminin cu vîrsta de peste 25 ani căsătorită;
* Ms - Persoană de sex feminin cu vîrsta de peste 25 ani necăsătorită;
* Child - Copil cu vîrsta cuprinsă între 24 luni şi 12 ani;
* Infant - Copil cu vîrsta de pînă la 24 luni;
* Mstr. - tînăr cu vîrsta cuprinsă între 12 şi 25 ani;
* Miss - domnişoară cu vîrsta cuprinsă între 12 şi 25 ani;
* RT (Round Trip) - transfer al turistului/grupului turistic în două direcţii, de la aerogară/autogară/gara
feroviară pînă la unitatea de cazare şi de la unitatea de cazare pînă la aerogară/autogară/gara
feroviară;
* OW (One Way) - transfer al turistului/grupului turistic într-o singură direcţie, de la
aerogară/autogară/gara feroviară pînă la unitatea de cazare sau de la unitatea de cazare pînă
la aerogară/autogară/gara feroviară.
58
Voucherul conţine 34 de boxe, care se vor completa astfel:
Box 1. - Eliberat în baza contractului nr./Issued under contract No.
- se indică numărul contractului, încheiat între turist/grup turistic şi agentul economic (compania
emiţătoare de Voucher), în baza căruia a fost eliberat Voucherul;
Box 2. - Denumirea, numărul licenţei şi codul fiscal ale companiei emitente/ Name, license number
and fiscal code of the issuing company (ale companiei care a eliberat Voucherul);
Box 3. - Adresa, numărul de telefon şi fax ale companiei emitente/ Legal address, phone and
fax of the issuing company (ale companiei care a eliberat Voucherul);
Box 4. - Denumirea, numărul licenţei şi codul fiscal ale companiei - partener/ Name, license number
and fiscal code of the partner company (ale companiei primitoare);
Box 5. - Adresa, numărul de telefon şi fax ale companiei - partener/ Legal address, phone and
fax of the partner company (ale companiei primitoare);
Box 6. - Nume turist/Name of tourist - se indică numele şi prenumele turistului sau ale conducătorului
grupului cu una din abrevierile utilizate.
Box 7. - Grup/Group - se indică numărul de persoane din care este format grupul şi numele fiecărui
turist (în cazul cînd informaţia nu poate fi introdusă din cauza lipsei de spaţiu, la Voucher se anexează
o listă a membrilor grupului cu ştampila şi semnătura companiei emiţătoare de Voucher);
Box 8. - Adulţi/Adults - se indică numărul de adulţi (cu vîrsta de peste 16 ani) ce fac parte din grup;
Box 9. - Copii/Children - se indică numărul de copii (cu vîrsta de pînă la 16 ani) ce fac parte din grup;
Box 10. - Itinerar/Itinerary - se indică ţara şi localitatea de destinaţie (în cazul mai multor destinaţii -
se enumeră);
Box 11. - se indică data plecării în itinerar;
Box 12. - se indică data sosirii din itinerar;
Box 13. - se imprimă ştampila companiei şi semnătura persoanei care a eliberat Voucherul, cu
indicarea datei (se îndeplineşte la momentul eliberării Voucherului);
Box 14. - se imprimă ştampila companiei primitoare (partener) şi semnătura persoanei abilitate, cu
indicarea datei (se îndeplineşte de către compania primitoare (partener) după prestarea serviciilor);
Box 15. - Cazare/Accommodation - se indică denumirea si categoria unităţii de cazare;
Box 16. - Număr de nopţi/Number of nights - se indică numărul de nopţi petrecute în unitatea de
cazare (zile/nopţi);
Box 17. - Categoria/Category - se indică categoria camerelor;
Box 18. - Un pat/Single - se indică numărul de camere cu un singur pat;
Box 19. - Două paturi/Double - se indică numărul de camere cu două paturi;
Box 20. - Trei paturi/Triple - se indică numărul de camere cu trei paturi;
Box 21. - Apartament/Apartment - se indică numărul de apartamente;
Box 22. - Mic dejun/B+B - se indică numărul de persoane care au comandat tipul de masă - micul
dejun;
Box 23. - Demipensiune/HB - se indică numărul de persoane care au comandat tipul de masă -
demipensiune;
Box 24. - Pensiune completă - se indică numărul de persoane care au comandat tipul de masă -
pensiune completă;
Box 25. - Fără masă/Room only - se indică numărul de persoane care nu au comandat nici un tip de
masă;
Box 26. - Transfer: Da/Yes - se indică - "RT" sau "OW", în cazul cînd transferul este doar de la
unitatea de cazare pînă la aerogară/autogară/gara feroviară, atunci aceasta se menţionează în Boxa
33;
Box 27. - Transfer: Nu/No - se indică "NO" în cazul cînd nu este nici un tip de transfer;
Box 28. - Asigurarea/Insurance - se indică numărul, perioada de valabilitate şi facilităţile poliţei de
asigurare;
Box 29. - Excursii/Excursions - se indică programul excursiilor;
Box 30. - Transport - se indică tipul transportului, numărul biletului de călătorie şi tipul de confort;
Box 31. - Alte servicii/Other services - se indică toate serviciile suplimentare care nu au fost incluse în
boxele precedente;
Box 32. - Numărul şi data documentului de plată/Number and date of payment document - se indică
numărul şi data documentului ce confirmă achitarea de către turist a tuturor serviciilor incluse în Voucher;
Box 33. - Menţiuni/Remarks - se indică menţiunile, în caz de necesitate, pentru serviciile incluse
în Voucher;
Box 34. - se imprimă parafa Ministerul Culturii şi Turismului şi semnătura persoanei responsabile.

Anexa 1.
Regiunile turistice ale Moldovei
Itinerare turistice naţionale
59
Regiunea turistică de centru
Regiunea turistică de centru - nord
Regiunea turistică de nord - vest
Regiunea turistică de nord
Regiunea turistică de vest
Regiunea turistică de sud
Regiunea turistică de sud-est
Regiunea turistică de est
Municipiul Chişinău. Tematica turului de oraş

Regiunea turistică Centru:

Itinerar turistic N 1.
Chişinău -Ivancea – Brăneşti - Trebujeni – Butuceni
 Conacul Balioz, s.Ivancea, rn.Orhei ;
 Centrul de prelucrare artistica a pietrei, s Branesti;
 Fabrica de vinuri „Pivniţele Brăneşti”, s.Brăneşti, rn.Orhei;
 Complexul muzeal – istoric „Orheiul Vechi”, s.Butuceni
 Complexele monastice rupestre, s.Butuceni
 Pensiuni agroturistice, s. Butucen şi Trebujeni
 Biserica „Acoperămîntul Maicii Domnului” (1844), s. Trebujeni, rn. Orhei;
 Rezervaţia peisagistică „Trebujeni rn.Orhei.

Itinerar turistic N 2
Chişinau – Stăuceni – Cricova – Porumbeni – Romaneşti
 Colegiu de viticultură şi vinificaţie din Stăuceni;
 Oraşul suteran vinicol „Cricova”;
 Asociaâia de porumb şi sorgo „Porumbeni”;
 Fabrica de vinuri Romaneşti

Itinerar turistic N 3.
Chişinău -Ialoveni –Mileştii- Mici
 Institutul de viticultură şi vinificaţie Chişinău
 Întreprinderea viticolă Sauron”
 Fabrica de vinuri „Vinuri – Ialoveni” S.A., or.Ialoveni;
 Fabrica de vinuri „Mileştii Mici” Î.S., s.Mileştii Mici;

Itinerar turistic N 4
Chişinău - Bardar – Hînceşti
 Ferma de struti de linga Bardar (pentru copii)
 Fabrica de vinuri „Vinăria Bardar” S.A., s.Bardar;
 Muzeu de Etnografie şi Istorie Naturală, or.Hînceşti;
 Castelul de vînătoare a lui Manuc-Bei, or.Hînceşti;
 Biserica „Sfinţii Voievozi”, or.Hînceşti;
 Rezervaţia peisagistică “Pădurea din Hînceşti”, rn.Hînceşti.

Itinerar turistic N 5
Chişinău - Donici - Nicolaieuca – Vatici – Curchi – Tabăra - Isacova
 Casa memoriala “Alecsandru Donici”, s. Donici;
 Capela “Adormirea Maicii Domnului”, s. Donici;
 Mănăstirea Curchi (1773), s.Curchi;
 Mănăstirea Tabăra (1779), s.Tabăra;
 Biserica „Sf. Voievozi” (1838), s. Isacova;
 Biserica „Sf. Nicolaie (1811), s. Isacova de Sus;
 Vestigii ale unei cetăţi medievale (sec.X), s. Mana;
 Cetate inelară de pămînt (sec. X), s. Lucaşeuca.

Regiunea turistică Centru – Nord:


Itinerar turistic N 6.
60
Chişinău – Orhei - Ţîpova – Lalova –Rezina – Saharna
 Catedrala SF. Dumitru, or Orhei;
 Biserica Sf. Nicolae, or Orhei;
 Monumentul lui Vasile Lupu, or Orhei;
 Stînca Grimidon;
 Mănăstirea terestră Saharna (cu biserica de vară şi de iarna);
 Complexul rupestru monastic Saharana;
 Cetatea geto-dacică „Saharna Mică” şi „Saharna Mare”;
 Conacul moşieresc Apostolopulo Eugenia (sf. sec. XIX);
 Cascadele râuleţului Saharna;
 Mănăstirea rupestră Ţîpova;
 Biserica terestră Ţîpova ;
 Pădurea „Stînca Horodişte - Funduc” (suprafaţa 102 ha);
 Canion (adîncimea 150-200 m).

Regiunea turistică Nord - Vest:


Itinerar turistic N 7
Chişinău -- Frumoasa – Răciula – Hîrbovăţ – Hîrjauca – Palanca
 Mănăstirea Răciula (1794). Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, s. Răciula;
 Muzeul mierii, s. Răciula;
 Mănăstirea Frumoasa (1804). Bisericile: “Adormirea Maicii Domnului” (1851), “Sfînta Treime” (1862),
s.Frumoasa;
 Mănăstirea Hîrbovăţ (1730). Bisericile: “Adormirea Maicii Domnului” (1816), “Pogorîrea Duhului Sfînt”
(1870), s.Hîrbovăţ;
 Mănăstirea Hîrjauca (1740). Bisericile: “Înălţarea Domnului” (1836), s.Hîrjauca;
 Staţiunea balneoclimaterică "Codru", s.Hîrjauca;
 Monument natural botanic “Pădurea Hîrjauca-Sipoteni”, s.Hîrjauca;
 Muzeul „Casa părintească”, s.Palanca;

Itinerar turistic N 8
Chişinău - Cojuşna – Călăraşi
 Vinăria “Cojuşna” S.A., s.Cojuşna;
 Fabrica de vinuri Î.M. “Călăraşi-Divin” S.A., or.Călăraşi;
 Monument istoric “Sinagoga”, rn.Călăraşi.
 Biserica de lemn (1825), s.Selişte (opţional);

Regiunea turistică Nord:


Itinerar turistic N 9
Chişinău - Soroca
 Peştera haiducului „Bechir” (sec.VII-IX), or.Soroca.
 Monumentul „Lumînarea Recunoştinţei”, or.Soroca;
 Cetatea Soroca (1543 – 1545), or.Soroca;
 Muzeul de Istorie şi Etnografie, or.Soroca;
 Dealul Romilor, or.Soroca;
 Monumentul comemorativ, instalat pe locul ghetoului din 1941-1944, or.Soroca;
 Manastirea Cosauti;
 Mesteri pietrari, s. Cosauti;
 Monumentul pietrarilor, s. Cosauti;
 Monumentul Statiunea paleolitica, s. Cosauti;

Itinerar turistic N 10
Chişinău - Rudi
 Mănăstirea Rudi (1777) s.Rudi, rn .Donduşeni;
 Complex rupestru, s.Rudi, rn .Donduşeni;
 Cetăţuia “La şanţuri”, s.Rudi, rn .Donduşeni;
 Cetatea “Farfuria Turcului”, s.Rudi, rn .Donduşeni;
 Punctul arcului Struve, s.Rudi, rn .Donduşeni;
 Peştera răposaţilor, s.Rudi, rn .Donduşeni;
 Monument al naturii “Izvorul Verde”, s.Arioneşti, rn .Donduşeni;
61
 Catedrala ortodoxa de la Drochia

Itinerar turistic N 11
Chişinău -Dobruşa – Cuşălăuca – Cobîlea – Cunicea - Japca
 Mănăstirea Dobruşa (1772), s.Dobruşa, rn. Şoldăneşti;
 Mănăstirea Cuşălăuca (1786), s.Cuşălăuca, rn.Şoldăneşti;
 Monument al naturii “Stejarul lui Ştefan cel Mare”, s.Cobîlea, rn.Şoldăneşti;
 Biserica “Schimbarea la faţă”, s.Cobîlea, rn.Şoldăneşti;
 Biserica de lemn a lipovenilor, s.Cunicea, rn.Floreşti.
 Mănăstirea Japca (sec.XII), s.Japca, rn.Floreşti;
 Complex rupestru monastic Japca, rn.Floreşti;
 Stînca Japca, rn.Floreşti;

Itinerar turistic N 12
Chişinău – Glodeni - Cobani – Buteşti
( Rezervaţia ştiinţifică "Pădurea Domnească")
 Monument al naturii "Suta de movile", s.Cobani şi Branişte;
 Monument al naturii "Toltrele Prutului", s.Cobani;
 Monument al naturii “Cheile Buteşti”, s.Buteşti;
 Rezervaţia ştiinţifică "Pădurea Domnească".
 Rezervatia de zimbri
 Ţara Bîtlanilor
 Lacul de acumulare „Costeşti stînca”

Regiunea turistică Vest:


Itinerar turistic N 13
Chişinău - Suruceni – Condriţa – Căpriana – Hîncu – Iurceni
 Mănăstirea Suruceni (1785), s.Suruceni;
 Mănăstirea Condriţa (1783), s. Condriţa, mun.Chişinău;
 Mănăstirea Căpriana (1429) s.Căpriana rn. Străşeni;
 Rezervaţia peisagistică “Căpriana”, rn.Străşeni;
 Rezervatia stiintifica “Codrii”
 Mănăstirea Hîncu (1678), s.Bursuc, rn.Nisporeni;
 Fabrica de vin „Vinis-Nig”, s.Iurceni;
 Meşteri populari, s.Iurceni.

Regiunea turistică Sud:


Itinerar turistic N 14
Chişinău - Comrat- Taraclia – Beşalma – Cazaclia – Ceadîr Lunga
 Monument al naturii “Valul lui Traian”, – rn. Cimislia
 Muzeul de sturdiere a tinutului - or. Comrat;
 Catedrala Sf. Ioan Botezatorul - or. Comrat;
 "Combinatul de vinuri Taraclia" S.A., or.Taraclia;
 Casa memorială a lui Olimpii Panov, or.Taraclia;
 Pensiunea agroturistica “Alabasadorf” – s. Albota;
 Muzeul Găgăuz de Istorie şi Etnografie „Dumitru Cara Ciobanu“(1966), s.Beşalma;
 Vinăria "Kazaiak-Vin" S.A., or.Ceadîr-Lunga;
 Monumente ale naturii geologice şi paleontologice "Rîpele de la Ceadîr - Lunga" şi "Secţiunea
geologică din valea rîului Ialpug";

Itinerar turistic N 15 "Dunărea de Jos"


Cişinău – Cantemir - Cahul – Manta – Văleni – Slobozia Mare
 Mănăstirea "Sf. Cneaz Vladimir", or.Cahul
 Biserica “Acoperamintul Maicii Domnului” – or Cahul;
 Bustul domnitorului IOAN VODA CEL VITEAZ – or Cahul;
 Monumentul in memoria tinerilor antifascisti – or Cahul;
 Fabrica de vinuri Î.M. "Podgoria Dunării" S.R.L. or.Cahul;
 Statiunea balneoclimaterica “Nufarul alb” – or Cahul;
 Lacul Manta, s.Manta;
 Monument al naturii “Valul lui Traian”, rn.Cahul;

62
 Lacul Beleu, rn.Cahul;
 Muzeul "Plai Natal", s.Slobozia Mare;
 Fabrica de vinuri "Slobozia Mare" S.A., s. Slobozia Mare;
 Rezervaţia ştiinţifică "Prutul de Jos".

Regiunea turistică Sud-Est:


Itinerar turistic N 16
Chişinău –-Popeasca - Talmaza –Purcari - Carahasani
 Meşteri populari, s.Popeasca;
 Meşteri populari, s.Popeasca;
 Gospodăria viticolă „Talmaza”, s.Talmaza;
 “Movila Mare”, monument arheologic antic, s.Talmaza;
 Moara de vînt "Moş Tihon" (secolul XIX), s.Talmaza;
 Crescătorie de fazani, s.Talmaza;
 Vinăria „Purcari”, s.Purcari.
 Fabrica de vinuri din Carahasani;

Regiunea turistică Est:


Itinerar turistic N 17
Chişinău - Mereni – Tighina - Tîrnauca - Tiraspol
 Vinăria Î.M. "Dionysos - Mereni" S.A., s. Mereni;
 Cetatea Tighina (Bender), or.Bender;
 Complexul muzeal al lui Grigori Korzun, s.Tîrnauca;
 Mănăstirea “Noul Neamţ” (1864), s.Chiţcani, Transnistria;
 Memorialul militar, s.Chiţcani, Transnistria;
 Combinatul de vinuri şi coniacuri "KVINT", or.Tiraspol.
 Manastirea Sfintelor mironosite Marta si Maria, - s. Hagimus;
 Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, or. Causeni;
 Casa memoriala “Alexei Mateevici”, - s. Zaim, rn Causeni;

Itinerar turistic N 18 „Gloria militară”


Chişinău –Speia – Şerpeni – Bulboaca – Tighina – Chiţcani
 Monumentul familiei Leonarde din Speia;
 Monumentul Gloriei Militare „Şerpeni”;
 Fabrica de vinuri din Bulboaca;
 Cetatea Tighina (Bender), or.Bender;
 Monumentul Gloriei Militare Chiţcani

Municipiul Chişinău
Itinerar turistic N 19. Tur de oraş
Tematica excursiei: „Chişinău capitală europeană”
Itinerarul parcurs
Începutul itinerarului: Piaţa ONU – str. Ismail – str. Albişoara - bul. Renaşterii – str. Aerodromului - str.
Kiev. - bd. Moscova – str. Studenţilor - str. Dimo - bd. Renaşterii – str. Gavriil Banulescu - Bodoni - bd.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – str. Calea Ieşilor – Parcul Alunelul
Retur: str. Calea Ieşilor - bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt – str. Gavriil Banulescu-Bodoni – str. M.
Cogîlniceanu – str. Ismail – str. Pan Halipa - retur pe str. Ismail - str. L.N. Tolstoi – str. Bucureşti –
Viaduct – bd. Dacia – porţile oraşului – str. Decebal – piaţa Serghei Lazo – str. Gagarin – str. Negruzzi –
bul. Stefan cel Mare si Sfânt – Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Obiective de demonstrare:
Pornirea din sectorul Centru al capitalei piaţa ONU
Sectorul Rîşcani
 Biserica Naşterea Maicii Domnului (str. Vasile Mazarachi, 3)
 Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena (str. Circului,6)
 Circul
 Construcţia locativă a Sectorului Rîşcani
 Universitatea Tehnica a Moldovei
 Parcul Rîşcani
 Monumentul detaşamentelor voluntarilor bulgari
Sectorul Centru
 Panorama oraşului Vechi
63
 Str. Mitropolit Gavriil Banulescu-Bodoni
 Casa „Monastîrschii” (actuala biblioteca B. P. Haşdeu)
 Opera Naţională
 Palatul Preşedintelui Republicii Moldova
 Parlamentul Republicii Moldova
 Edificiul Ministerului Agriculturii
 Casa lui Hertza
 Ambasada Ungariei
 Casa editurilor
 Ambasada Federaţiei Ruse
Sectorul Buiucani
 IM “TOPAZ-SALUT”
 SA “Zorile”
 Universitatea de Medicină din Молдова
 Centru expoziţional internaţional „Moldexpo”
 Casa vinului

Sectorul Centru
 Universitatea de Stat din Moldova
 Memorialul gloriei militare “Eternitatea”
 Spitalul Republican
Sectorul Botanica
 Parcul “Valea Trandafirilor”
 Blocurile locative “Porţile oraşului”
 Întreprinderea “Micron”
 Monumentul Serghei Lazo
 Gara feroviara
 Întreprinderea “Hidropompa”
 Hotelul “Cosmos”
Sectorul Centru
 Piaţa ONU
 Blocul administrativ al Academiei de Ştiinţe din Moldova
 Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt
 Edificiul “Moldtelecom”
 Blocuri administrative – departamente, ministere
 Teatrul Naţional muzical-dramatic “M. Eminescu”
 Sala cu orgă
 Primăria mun. Chişinău
 Piaţa Marii Adunări Naţionale
 Guvernul R. Moldova.
 Parcul Catedralei
 Catedrala Naşterea Domnului
 Porţile sfinte
 Gradina publică “Ştefan cel Mare şi Sfânt”
 Monumentul “Ştefan cel Mare si Sfânt”
 Aleea clasicilor literaturii naţionale
 Busturile scriitorilor: N. M. Spataru, Dm. Cantemir, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, I. Creanga
 Monumentul lui A. S. Puşkin

Itinerar turistic N 20. Tur de oraş


Tematica excursiei: „Chişinău oraş creştin-ortodox”.
Itinerarul parcurs:
Începutul itinerarului: Piaţa ONU – str. Ismail – str. Albişoara – bd. Renaşterii – str. Aerodromului - str.
Kiev – str. Aleco Russo - str. Dimo - piaţa Voluntarilor bulgari - bd. Renaşterii – str. Petru Rareş - str.
Buna Vestire.
Retur pe str. Moara Roşie - str. Petru Rareş - str. Ierusalim – str. Puşkin- str. Albişoara – str. Alexandri –
bd. Ştefan cel Mare si Sfînt- str. I. Creangă – bd. Alba Iulia – or. Durleşti – telecentru – str. Gh. Asachi –
str. Ismail – str. L.N. Tolstoi – str. Bucureşti – str. Ciuflea – bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt – str.Gavriil
Banulescu-Bodoni - str. 31 august 1989.
Obiective de demonstrare:
 Biserica Naşterea Maicii Domnului (str. Vasile Mazarachi, 3)
 Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena (str. Circului,6)
64
 Biserica Tuturor Sfinţilor(lângă obeliscul consacrat voluntarilor bulgari)
 Biserica Buna Vestire (str. Buna Vestire, 10)
 Biserica Apostolica Armeneasca, str. Piaţa Veche, 8
 Biserica Sf. Vineri, str. V. Alexandri
 Biserica Romano - Catolică Providenta Divina, str. Columna
 Biserica Schimbarea la Fata , bd. Ştefan cel Mare,
 Biserica Sf. Nicolae, bd. Ştefan cel Mare
 Catedrala Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel , bd. Alba Iulia
 Mănăstirea Sf. Andrei, or. Durleşti
 Mănăstirea Ciuflea, str. Ciuflea
 Catedrala “Naşterea Domnului”, parcul Catedralei
 Biserica sf. Teodora de la Sihla, str. Puşkin
 Bis Sf. Panteleimon, str. 31 august 1989

Anexa 2.

65
Ministerul Culturii şi Turismului
Centrul Naţional de Perfecţionarea a Cadrelor din
Industria Turismului

PLANUL METODIC AL EXCURSIEI

“OAZĂ SPRITUALĂ ÎN INIMA CODRILOR”

CHIŞINĂU - 2008

SCOPUL EXCURSIEI:
66
1. Propagarea monumentelor de arhitectură şi spiritualitate prin
exemplul mănăstirilor „Căpriana” şi „Hîncu”.

2. Aducerea la cunoştinţa excursanţilor a unor pagini din istoria


religiilor universale cît şi religiei creştine de rit ortodox.

3. Evidenţierea aportului domnitorilor Moldovei în faptele de ctitorie a


mănăstirilor moldoveneşti şi în special a mănăstirii „Căpriana”.

4. Cinstirea memoriei boierului moldovan Mihalcea Hîncu, ctitorul


mănăstirii „Hîncu”.
5. Evidenţierea rolului pădurilor seculare în viaţa spirituală a
poporului moldav prin demonstrarea codrilor Moldovei şi rezervaţiei Codrii.

6. Educarea sentimentului de mândrie şi demnitate pentru turiştii


autohtoni.

7. Aducerea la cunoştinţă turiştilor străini a monumentelor


arhitectonice, de cult şi monumentelor naturale şi a paginilor de cultură şi
spiritualitate a poporului moldovean.

Traseul Obiective Durata Tema relatată Indicaţii metodice Indicaţii

67
Nr. excursiei turistice expunerii organizatorice
d/r temei
1 2 3 4 5 6 7
1. Locul de 7 min. INTRODUCERE Stilul expunerii va fi Ghidul face cunoştinţa
întâlnire solemn şi sobru. Se cu grupul, prezentarea
cu 1. Cuvânt de salut va vorbi despre rolul traseului. Introducerea
grupul 2. Mănăstirea Căpriana - religiilor în viaţa se expune pe loc, din
parte sacră din omenirii, dar şi autocar. Ea trebuie să
veşmântul fiinţării despre “rolul fie cît mai poetică şi
noastre “ateismului vulgar în atractivă. Se va descrie
lupta împotriva traseul excursiei,
religiei în spaţiul ex obiectivele ce vor fi
URSS. vizitate pe parcurs.
2. Bul. Ştefan Locul unde s- 10 min. CHISINAUL – La descrierea Autocarul staţionează
cel Mare- a aflat prima CENTRU obiectivelor turistice lingă Arcul de triumf.
Piaţa Marii Mitropolie a SPIRITUAL AL si a evenimentelor de Tema va fi relatată din
Adunări Basarabiei, REPUBLICII altă dată va fi autocar.
Naţionale Porţile folosită metoda
Sfinte, 1. Piaţa Marii Adunări reconstrucţiei
Catedrala Naţionale - piaţa sfânta evenimentelor. Se
Naşterii a capitalei vor folosi foto din
Domnului, 2. Constituirea Mitropoliei diverse perioade,
Clopotniţa Chişinăului şi a care vor demonstra
Hotinului după anexarea schimbările survenite
Basarabiei la Rusia.
3. Mitropolitul Gavriil
Banulescu Bodoni – un
iluminist al neamului;
a) primul seminar teologic
din Basarabia;
b) tipografia eparhială din
Chişinău;
e) Catedrala Naşterea
Domnului – o realizare a
arhitectului rus Melnicov.
4.”Porţile sfinte” a
capitalei.

3. Bul. Biserica 5 min. BISERICILE Obiectivele se află pe


Ştefan cel Schimbarea CHIŞINĂULUI – LOC DE dreapta. Ele vor fi
Mare- la fata, CONSERVARE A arătate din autocar.
Bariera Biserica SPIRITUALITĂŢII nota informativa
Sculeni Sfântului NAŢIONALE
Nicolae 1. Biserica Schimbarea la
fata,
2. Biserica Sfântului Nicolae
4. Str. C. 10 min VIATA SPIRITUALA IN La tratarea temelor Tema va fi relatata din
Iesului – EPOCA PRETIMPURIE va fi folosita metoda mersul autocarului
relatării.
sos. 1. Religiile in epoca
Balcani- preistorica: La expunerea temei
s. Vatra a)animismul, fetisismul, sacrificiilor la daci
totemismul, cultul Soarelui. se va folosi metoda
Cultul Lunii, politeismul, reconstruirii
monoteismul; evenimentelor.
1. Religia in Dacia istorica
a) Zamolxis – zeul suprem al
dacilor;
b) sacrificii, rituri funerare,
sanctuare;
3.Viata religioasa in Imperiul
Roman
a)Politeismul la romani;

68
b)Imperiul Roman – locul de
întâlnire a tuturor religiilor;

5. s. Vatra- 10 min. NASTEREA La descrierea temei Tema va fi expusa din


lacul CRESTINISMULUI se vor cita dovezi mersul autocarului
Ghidighici 1. Imperiul Roman – leagăn biblice, dar si începând de la
al creştinismului ştiinţifice referitoare indicatorul s. Vatra –
a) Iudeea – punctul la naşterea si staţia auto. nr. 20
vulnerabil al Imperiului locurile legate de
Roman. Isus Hristos
b) Dezvoltarea si
propovăduirea creştinismului
timpuriu;
c)apariţia creştinismului in
teritoriul danubiano-pontic;
2. Marea schima de la 1054.
3. Orrtodoxia – o forma a
creştinismului
6 Lacul TAINELE Ghidul va însoţi Autocarul se opreşte la
Ghidighici CRESTINISMULUI grupul spre lac. Va staţia auto. Nr. 20.
1. Cele 7 taine ale folosi metoda
creştinismului demonstrării
2. Taina botezului obiectului turistic –
a)Ioan Botezatorul – lacul, cu La expunerea pct.4 se
premergatorul lui Iisus demonstrarea va vorbi despre
Hristos; panoramei lacului, fântânile ingenios
b)sărbători religioase legate prezentarea unor ornamentate la
de botez si Ioan Botezatorul; date despre lac. Prin moldoveni, sărbătoarea
2.Apa – izvorul vieţii. metoda localizării curăţirii fântânilor şi
a)Cultul apei la popoarele evenimentelor, se va izvoarelor
antice; concretiza ca anume
3.Rezervorul de apa in asemenea ape si
Ghidighici –istoria aparitiei râuri alta data se
si rolul lui in viata botezau primii
chisinauenilor. creştini, după care se
4. Cultul apei la moldoveni. va desfăşura tema
“taina botezului” la
diverse popoare.
Trecerea logica:
înainte mergătorul
creştinismului a fost
Ioan botezătorul, cel
care ii chema pe
creştini sa se
boteze…
7. Lacul RASPINDIREA Se va folosi metoda Tema va fi expusa până
Ghidighici- CRESTINISMULUI IN relatării la indicatorul or.
Straseni SPATIUL CARPATIC evenimentelor in Străşeni
DUNAREAN ordine cronologica.
1. Răspândirea Se va concretiza ca
creştinismului in romanii s-au
Principatele Dunărene creştinizat in
2. Istoria Bisericii din primele secole după
Moldova naşterea
a) Biserica moldoveneasca creştinismului
in epoca medievala;
3. Biserica din Moldova in
perioada 1812-2005

69
8. Străşeni- 1.Biserica sf. ARHITECTURA Biserica or. Străşeni Obiectivele vor fi
Pănăşeşti Parascheva- RELIGIOASA IN va fi demonstrata de arătate din mersul
Străşeni MOLDOVA lângă podul alături autocarului, dar in
2.Troiţele
1. Bisericile Moldovei - de gară. Se vor arata apropierea lor autocarul
3. Bis. sf.
Parascheva-
centre spirituale a poporului cupolele bisericii. va încetini mersul.
S. Pănăşăşti 2. Biserica Sf. Parascheva La descrierea
Pănăşăşti din Străşeni bisericii din s. A atrage atenţia
Pănăşeşti se va arata excursanţilor asupra
3. Satele Moldovei – loc clopotniţa, care este troiţelor măestrit
de conservare a construita separat de lucrate.
monumentelor de cult si biserică.
tradiţiilor religioase:
a) Biserica s. Pănăşeşti;
b) Sărbători religioase la
moldoveni – Crăciunul,
Revelionul, Pastele, Hramul
satului;
9. Panasesti MANASTIRILE Ghidul va povesti A se accentua ca
- MOLDOVEI despre apariţia mănăstirile erau plasate
Capriana 1. Apariţia primelor primelor mănăstiri la de obicei in locuri
mănăstiri la creştini budişti, la creştini… izolate şi inaccesibile.
2. Dezvoltarea La expunerea temei
monahismului in Statul a) se va accentua
Moldovenesc; rolul mănăstirilor
a)Mănăstirile Moldovei în moldoveneşti in
epoca medievală - centre de dezvoltarea scrisului
dezvoltarea culturii si artelor si a artelor.
naţionale;
b) Mănăstirile Moldovei in
epoca regimului totalitar
comunist;
c)Mănăstirile Moldovei in
prezent.
9. Mănăstirea 1.Biserica 45 min COMPLEXUL La intrarea in s. Autocarul va stopa în
Căpriana Adormirea MONASTIC CAPRIANA Căpriana se va faţa mănăstirii.
Maicii 1. Legendele Căprienei – demonstra panorama La intrarea in mănăstire
Domnului,
mărturie a popularităţii generala a satului si a se accentua regulile de
2.Monumentul
lui
mănăstirii; cupolele bisericilor comportare intr-o
G.Banulescu 2. Mărturii documentare si mănăstirii. După mănăstire ortodoxa.
Bodoni, arheologice cu privire la expunerea legendei Îmbrăcămintea va fi cit
3.chiliile, istoria Căprienei; Caprienei, se va mai decenta.
4.trapeza, a) schitul monastic in face legătură cu
5.bis. Sf. epoca lui Alexandru cel viata actuala a După demonstrarea
Nicolae, Bun; satului obiectelor ghidul va
6.bis. Sf. b) Mănăstirea în epoca lui moldovenesc. acorda timp liber
Gheorghe,
Ştefan cel Mare si Petru In incinta mănăstirii turiştilor pentru a
7.zidurile
mănăstirii Rareş; se va demonstra aprinde lumânări ,
c) Dezvoltarea mănăstirii întâi de toate pentru a cumpăra
pîna la 1812; panorama generală, suvenire.
3. Contribuţia apoi se va face
mitropolitului G. descrierea tuturor
Banulescu Bodoni la obiectivelor in parte,
restabilirea mănăstirii; cu descrierea lui cit
4. Bisericile mănăstirii; mai amănunţită. In
a) biserica Adormirii biserica se vor
Maicii Domnului; evidenţia: altarul.
b) biserica Sf. Nicolae; Catapeteasma,
c) biserica Sf. Gheorghe; naosul, pronaosul,
5. Mănăstirea Căpriana – clopotniţa… La
centru de dezvoltare a descrierea bis.
culturii medievale Adormirea Maicii
moldoveneşti; Domnului se va
a) Călugărul Chiprian – folosi planul
primul poet de limba slavona vechilor biserici, se

70
din Moldova; va delimita partea
b)cronica lui Eftimie; construita in timpul
c) Mitropolitul Banulescu lui Banulescu Bodoni
Bodoni - “si s-a odihnit de
ale sale lucruri … la
mănăstirea Căpriana”.
c)Acte de generozitate la
restaurarea complexului
monastic Capriana;
6. Mănăstirea Căpriana – a
Moldovei sfintei oda...
9 Şoseaua Codrii POMUL VIETII –
Balcani Moldovei SIMBOL AL
ETERNITATII
1. Cultul arborelui la
popoarele antice
2. Tradiţiile romaneşti
legate de pomul vieţii
REZERVATIA “CODRII”
Sos. Rezervaţia 1. Crearea rezervaţiei Se va arata panorama
Balcani Codrii “Codrii” generala a codrilor
2. Flora si Fauna Moldovei, se va face
rezervaţiei descrierea lor in plan
3. Monumente de cult in istoric si modern,
rezervaţia “”Codrii” indicatorul
rezervaţiei,
demonstrarea unor
specii de arbori.
Măn. Vedere MANASTIREA HINCU – Metoda de După expunerea temei
Hîncu. panoramica LEGENDA UNEI demonstrare a se va acorda timp liber.
Bis. de DOMNITE obiectelor.
Vara 1. Legenda mănăstirii
Bis de iarna Hîncu
Bis în 2. File din istoria
construcţie mănăstirii Hîncu
Izvorul 3. Bisericile mănăstirii
Hîncu şi viaţa de obşte
4. Izvoarele mănăstirii
Măn.
Hîncu. INCHEIERE

Sa ne întoarcem la

cele sfinte...

71