LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC VIRGIL MADGEARU IASI

Proiect
Pentru obtinerea competentelor
profesionale in invatamantul liceal
filiera tehnologica
Calificarea: Tehnician in turism

Coordonator:
Prof. Buruiana Oana
Elev:
Olariu Mdlina
Clasa a 12-a B

2015

PROMOVAREA
PRODUSULUI TURISTIC
BUCOVINA

Contents

Argument.....................................................................................................................................................4
CAPITOLUL 1.POTENTIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI.................................................................5
1.1. Asezarea si cai de acces....................................................................................................................5
1.2. Scurt istoric......................................................................................................................................6
1.3. Resurse turistice................................................................................................................................7
1.4. Baza tehnico-materiala a turismului................................................................................................11
1.5. Forme de turism practicate.............................................................................................................13
CAPITOLUL 2. MIXUL DE MARKETING IN TURISM.......................................................................18
2.1. Produsul turistic..............................................................................................................................18
2.2. Pretul instrument de marketing....................................................................................................19
2.3. Plasarea...........................................................................................................................................20
2.4. Promovarea.....................................................................................................................................22
CAPITOLUL 3. POLITICA PROMOTIONALA-PRODUSUL TURISTIC BUCOVINA........................23
3.1. Publicitatea turistica.......................................................................................................................23
3

3.2. Relatiile cu publicul........................................................................................................................25

3.3. Promovarea vnzrilor produsului turistic......................................................................................26
3.4. Marketingul direct..........................................................................................................................27
3.5. Forta de vanzare.............................................................................................................................28
3.6. Analiza SWOT a produsului turistic Bucovina...............................................................................29
CONCLUZII SI RECOMANDARI...........................................................................................................35
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................37
ANEXE.....................................................................................................................................................38

Argument
Turismul se manifest astzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezena tot mai
activ n viaa economic i social, cu o evoluie n ritmuri dintre cele mai nalte. Generator al
unor transformri profunde n dinamica social, turismul s-a afirmat totodat ca factor de progres
i civilizaie, ca promotor al relaiilor internaionale i, mai recent, ca argument al globalizrii i
dezvoltrii durabile.
Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic
difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larg
dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte motivaii
terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura
climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific
nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale i minerale, nmoluri, aer ionizat);
turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale
activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari
manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier,
prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale;
turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional,avnd ca
motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale, pn la manifestri
sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.);
turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africii, al
Americii Latine, n teritoriile artice i antarctice.
Romnia are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural,
ara este extrem de diversificat - se pot vizita fortree medievale, mnstiri bizantine, casteluri
i case rneti decorate dup specificul regional.
Mi-am ales aceasta tem pentru proiect deoarece Bucovina reprezint un important centru
cultural, istoric i religios, impunndu-se prin bisericile i mnstirile care au cucerit lumea.
Bucovina se numar printre cele mai vechi i mai importante aezari ale rii, n care a pulsat
mereu i puternic o autentic via romneasc. Zona Bucovina a dat patrimoniului naional
inestimabile valori materiale i spirituale, a nscris n istoria rii pagini glorioase,rmase durabil
n contiina neamului.

CAPITOLUL 1.POTENTIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI

1.1. Asezarea si cai de acces
Bucovina este situata in partea de nord a Romaniei, in nord vestul zonei turistice
Moldova, pe malul drept al raului Suceava. Cea mai mare parte a Bucovinei este ocupata de
munti si dealuri cu foarte multa vegetatie. Altitudinile sunt mai importante in partea vestica a
zonei (ce corespunde spatiului montan al Carpatilor Orientali): Muntii Rarau - 1653 m, Muntii
Giumalau - 1857 m, culmile domoale ale Obcinelor Bucovinei, coborand in trepte pana la 300400 m in partea de est; Muntii Calimani (in sud-vestul zonei) reprezinta cel mai inalt complex
vulcanic din Carpatii Romanesti (varful Pietrosul Calimanilor - 2303m) si totodata cei mai tineri
munti din tara. Bucovina se suprapune in totalitate judetului Suceava, limita istorica, intre
imperiul Austro-Ungar si Moldova fiind valea Sucevei. Cai de acces: aeroportul Salcea, situat la
12km de Suceava.
Localizarea pe harta a Bucovinei

1.2. Scurt istoric

O parte din Bucovina (nordul) face astazi parte din regiunea Cernauti, Ucraina. Teritoriu
locuit de romni din cele mai vechi timpuri, el a facut parte din voievodatul Moldovei, apoi
anexat de Austria n 1775, unit n Romnia Mare la 15 / 28 noiembrie 1918, ca dupa cel de-al
doilea Razboi Mondial partea de nord sa fie ocupata de U.R.S.S., devenind, dupa destramarea
acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernauti). Pana n 1774 nu putem vorbi de o istorie propriuzisa a Bucovinei, aceasta fiind integrata n cadrul Moldovei. Ca realitate istorica si nume de tara,
Bucovina a existat n cuprinsul Imperiului Habsburgic pe parcursul a 144 ani (1774-1918).O data
cu debutul stapnirii habsburgice a fost adoptata oficial denumirea de "Bucovina". Totusi,
aceasta noua denumire nu s-a impus dect treptat, continundu-se sa se utilizeze n paralel si
denumirile mai vechi: Tara de Sus/Tara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun si Arboroasa. Acest
ultim apelativ a fost readus n centrul atentiei de catre un grup de studenti romni de la Cernauti
(Ciprian Porumbescu, Zaharia Veronca, Constantin Andreevici Morariu) care au nfiintat nsasi
societatea cu acet nume n 1875, prin aceasta miscare urmarindu-se redesteptarea constiintei
nationale a romnii din Bucovina, apararea dreptului romnilor la o cultura nationala si folosirea
limbii romne n administratie. Datorita faptului ca aceste idealuri erau n dezacord cu politica
oficiala habsburgica, societatea culturala a fost desfiintata, iar conducatorilor miscarii le-au fost
intentate procese, pna la urma fiind achitati. Pana n anii 1940 traiau comunitati maghiare(secui)
importante n zona rului Suceava. Dupa primejdia din secuime n anul 1764 mii de secui au
emigrat n Bucovina.
n secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Bucovina n
Regatul Maghiar, n Voivodina deoarece asim
ilarea maghiarilor era foarte intensa. n anul 1941 maghiarii nca ramasi n Bucovina au
fost colonizati n localitati din Voivodina, iar dupa 1945 erau colonizati n judetul Tolna
(Ungaria).

1.3. Resurse turistice

Fosta zona a dacilor liberi (ramasa nesupusa in timpul ocupatiei romane) si fosta capitala
a Moldovei timp de peste doua secole, Bucovina reprezinta un adevarat mosaic etnic si cultural.
Va recomandam sa vizitati :
Cacica - Adapostita in depresiunea care-i poarta numele, la 42 de km de Suceava, Cacica
pastreaza vestigii arheologice care coboara in timp la peste 5000 de ani. In salina de la Cacica se
afla Capela Sfintei Varvara protectoarea minerilor - monument unic in Romania, sapata
manual in masivul de sare la o adancime de 27 de metri. In interiorul minei la o temperatura
constanta de 4C, in galeriile sapate manual in masivul de sare se afla Lacul Sarat (38 m
adancime) unic in tara, Grota Piticilor si Sala de Dans, situate la 44 m distanta.
Carlibaba - este o rezervatie complexa, renumita pentru portul popular si tesaturile de
interior.
Cetatea de scaun a Sucevei - A fost construita de Petru I Musatinul, la sfarsitul veacului al
XIV-lea. Stefan cel Mare (1457-1504) a extins si a intarit vechea cetate, in doua etape distincte
de constructie. Dupa asediul intreprins in 1476 de catre ostile lui Mahomed al II-lea, Stefan a
dublat zidurile exterioare ale cetatii. Cetatea a mai fost asediata in 1485, de catre turci si in 1497,
de catre regele Poloniei, Ioan Albert, dar nici in aceste randuri nu a fost cucerita.
Fanetele de la Bosanci-Frumoasa - Sunt situate la sud de Suceava, in cuprinsul comunei
Bosanci, cu un relief variat de gropi si vaiugi ascunse printre coastele de deal, pe care se
pastreaza o vegetatie complexa de stepa uscata si de mlastina umeda. Aici cresc numeroase
plante originale din Asia care nu pot fi gasite in alta parte in Europa.
Marginea - Situata la 10 km de Radauti, reprezinta un renumit centru de ceramica neagra,
lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci.
Pietrele Doamnei - Stanci cu forme bizarre, situate in Campulung Moldovenesc (la 14
km distanta), aceste turnuri gotice sunt formate din calcare alpine, fiind de 70 m inaltime. Sunt
aflate la 1634 m altitudine. Pana n 1774 nu putem vorbi de o istorie propriu-zisa a Bucovinei,
aceasta fiind integrata n cadrul Moldovei. Ca realitate istorica si nume de tara, Bucovina a
existat n cuprinsul Imperiului Habsburgic pe parcursul a 144 ani (1774-1918).

Mnstirea Bogdana

Inceputurile manastirii si ale bisericii Sfantul Nicolae se pierd in negura vremurilor, in

perioada de constituire
a

statului

feudal

moldovean.

De-a

lungul vremii, acest

monument arhitectural
de o frumusete aparte
a indeplinit un rol
istoric,

religios

si

cultural deosebit. In
ciuda
vremii,

intemperiilor
biserica

rezistat peste veacuri

cotropirilor tatare si
turcesti,
razboaielor

jafurilor,
si

dominatiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garantie a spiritului national

romanesc.Daca in Transilvania prima manastire a fost Hodos (Bodrog), amintita in 1117 intr-o
scrisoare a regelui Bela al III-lea, iar in Tara Romaneasca manastirea cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, a lui Negru Voda, in Moldova avem manastirea Sfantul Nicolae, ctitorita de
Bogdan I.Monument de arhitectura, biserica Sfantul Nicolae a fost zidita, de voievodul Bogdan
Voda (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat
pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei. Acest
sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale, aici fiind
ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor
domnitoare.

Mnstirea Dragomirna
Printre

blandele

coline

ale

Bucovinei, in apropiere de fosta

capitala a Moldovei si resedinta a
mitropolitilor, printre dealuri mult
impadurite

se

afla

Manastirea

Dragomirna. Vestita ctitorie a marelui

mitropolit si distins carturar Anastasie Crimca, se inalta aici de peste veacuri ca o marturie pentru
zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinta si dragostea de frumos a oamenilor de pe
aceste meleaguri. Focar de spiritualitate crestina si de veche cultura in trecutul romanesc,
Manastirea Dragomirna este renumita nu atat prin vechimea sa, ci mai ales prin originalitatea
stilului, prin eleganta si sobrietate.
Manastirea Sucevita

Construita in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si

gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova Manastirea Sucevita, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui
Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise stalpi legati prin arcuri in acolada plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord. Prin excelenta
"muntenesti", pridvoarele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca.

10

Manastirea Moldovita
La 15 km. de satul
Vama, nconjurat de munii
mpdurii ai Bucovinei, se ridic
Manastirea Moldovita cu hramul
Buna Vestire. Prima biseric de
piatr a fost zidit sub domnia lui
Alexandru cel Bun ntre 14021410, cu un ntreg ansamblu de construcii, avnd hramul Buna Vestire. Manastirea Moldovita a
dinuit pn la sfritul sec.15, cnd s-a prbuit datorit unor alunecri de teren. Ruine se mai
pot vedea i azi la 500m de actuala construcie. Voievodul Petru Rare schimb amplasamentul i
ridic noua biseric n 1532, tot cu hramul Buna Vestire. Este mprejmuit cu ziduri i turnuri de
aprare, dndu-i aspectul de fortrea. Pe ruinele fostelor locuine s-a ridicat clisarnia (16101612), adic casa egumeneasc, de ctre episcopul Efrem de Rdui, unde s-au pstrat odoarele
bisericii i s-a organizat o coal de copiti i miniaturiti, loc de pstrare a tezaurului mnstirii.

Manastirea Putna
Manastireaa a fost ridicata de Stefan cel Mare pentru biruinta obtinuta in batalia de la
Chilia, din 25 ianuarie 1465, la indemnul si cu staruinta sihastrului Daniel. Manastirea se
prezinta printre cele mai frumoasa constructii ale Bucovinei.

11

1.4. Baza tehnico-materiala a turismului

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice,
cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor
sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice
turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind
organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire
turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii
turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor,
tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat -de interes turistic, potentialul sau turistic
trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:
- sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice,
cultural-artisitce etc.);
- sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati
comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc.
Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se
clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate.
Clasificare structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care
elibereaza certificatul de clasificare.
Structurile de primire turistice se clasifica astfel:
-structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri-apartament,
moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, camere de inchiriat in
locuinte familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice si alte
unitati cu functiuni de cazare turistica;
- structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din
incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in
statiuni turistice, precum si cele administrate de societati comerciale de turism, restaurante,
baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii si care sunt atestate conform legii;
- structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali polivalente,
instalatii si dotari specifice agrementului turistic;
12

- structuri de primire turistice cu functiuni de transport:

1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.;
3. transport fluvial si maritim: ambarcatiuni cu scop turistic;
4. transport pe cablu: telecabine ,teleschi etc.;
- structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear: unitati de prestari de servicii
pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear
cladiri care includ in acelasi edificiu ori in edificii legate fizic sau functional structuri de primire
turistice (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear, eventual de agrement).
Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica
Intr-o zona, statiune, localitate , turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza
ca exista suficiente posibilitati pentru cazare (odihna), alimentatia si agrementarea vizitatorilor.
De aceea, din formele de baza materiala, capacitatile de cazare conditioneaza, poate in cea mai
mare masura, volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori care sosesc intr-o
localitate de interes turistic nu recurg intotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare.
Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare care, in vederea asigurarii
unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de innoptare, indeplinid dupa caz si
alte functii de domiciliu temporar (alimentatia, agrementarea, igiena etc.).
In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare
turistica, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
13

8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;

9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3,
2, 1 stele;
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
1.5. Forme de turism practicate
Pentru aprofundarea analizei activitatii turistice din zona este necesara si evidentierea
formelor de turism ce pot fi practicate naceasta zona. Fiind o zona de munte care cuprinde o
multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate, formele de turism sunt multiple (generate
de diverse motive):

pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice;

pentru odihna si agrement;

pentru practicarea vnatului sau a pescuitului;

pentru drumetii.
Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica, pe axulVaii Moldovei (Pasul

Mestecanis), ca parte a traseului transversal ntreMoldova de Nord si Maramures si o strabate pe

traseul DN 17A ntreCmpulung Moldovenesc si Sucevita. Turismul stationar (de sejur) este nca
necorespunzator dezvoltatfata de potentialul regiunii. Ca principale forme ale turismului
stationar n aceasta zona se remarca:
Turismul de odihna si agrement in acasta zona o are Cmpulung Moldovenesc, urmat de
Solca, Sucevita, Putna, Vatra Moldovitei, cu amenajari n acest sens,apoi: Vama, Ciocanesti,
Brodina, care ofera posibilitati de cazare simasa la pensiuni si case particulare.

14

Turismul balneo-climateric are o pondere redusa si de interes local, la Vatra Dornei, Solca
si Cacica, prin folosirea apelor minerale dinrocile saliferului de contact. Aceasta forma de turism
ar putea fi extinsa prin folosirea apelor din zona Cmpulung Moldovenesc si Gura Humorului,
prin folosirea bailor de cetina si prin transport de namol terapeutic din regiunea Dornelor (cel
putin la Cmpulung Moldovenesc).
Turismul sportiv se bazeaza pe sporturi de iarna (ski, sanie,patinaj), pe vnatoare si
pescuit si ncepe sa devina tot mai intens dinpunct de vedere economic. n prezent aceste sporturi
se practica pe prtia dela Vatra Dornei, n mprejurimile orasului Cmpulung Moldovenesc,Gura
Humorului, dar si n celelalte zone poate fi extins, cu conditia amenajarii si dotarii
corespunzatoare.
Turismul de echitatie este reprezentat n zona de herghelia dela Lucina, care ofera
programe de profil (cursuri pentru adulti si copii). Densitatea mare a vnatului si valoarea
trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei sa ntruneasca conditii optime pentru dezvoltare
turismuluide vnatoare.
Turismul pentru tineret poate fi desfasurat n Tabara Internationala Bucsoaia de lnga
Frasin, ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor.
Turismul cu caracter stiintific sunt

prezente n Parcul Dendrologic si Rezervatia

Piatra Pinului de la Gura Humorului. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu
afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar
cateva puncte de maxim interes turistic.
Turismul Montan
Practicarea turismului montan n judeul Suceava este favorizat de potenialul oferit de
versantul estic al Carpailor Orientali. Astfel, relieful munilor Climani cu complexul vulcanic
aferent, stncile cu aspect ruiniform 12 Apostoli, relieful carstic i rezidual al masivului Raru,
pdurea secular de la Giumalu, gruparea cea mai ntins de muni cristalini Munii Bistriei
Aurii i Munii Bistriei Mijlocii precum i Masivul Suhard i Obcinele Bucovinei ofer
condiii pentru practicarea de drumeii montane, escalad, alpinism, echitaie, vntoare, pecsuit,
mountain bike, via ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarn.
Turismul Balnear
Fiind acea parte a turismului n care motivaia destinaiei este pstrarea sau redobndirea
sntii, turismul balnear este folosit de o larg categorie de turiti, n mod regulat.
15

Judeul Suceava dispune de un potenial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor
boli, dat fiind fondul de resurse
disponibile.

Apele

carbogazoase,

minerale
hipotone,

atermale, bicarbonatate sodice,

calcice i feruginoase din Vatra
Dornei ct i cele din Bazinul
Dornelor, mofetele naturale de
sond

cu

mare

puritate

concentraie de CO2, nmolul de

turb din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turb oligotrof slab mineralizat, bine
descompus, cu coninut mare de coloizi organici i acizi humici, apele minerale sulfuroase din
zona Iacobeni. La nivelul judeului Suceava, se remarc n mod deosebit staiunea
balneoclimateric de interes naional Vatra Dornei, care este inclus n circuitul internaional i
recomandat n tratamentul unor afeciuni ale aparatului cardio-vascular, afeciuni ale aparatului
locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot n
aceast staiune gsim izvoare speciale pentru cura intern cu ap mineral.
Turismul Cultural
Judeul Suceava deine un patrimoniu cultural-istoric i etnofolcloric de mare valoare i
atractivitate turistic: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea cheia, Cetatea de Scaun a
Sucevei i Cetatea Zamca), construcii civile (Curtea Domneasc i Hanul Domnesc din
Suceava), precum i peste 25 de uniti muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu
Sala tronului, o realizare de excepie, unicat n Romnia, Muzeul Satului Bucovinean din
Suceava, Muzeul de tiine Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul
Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul Arta lemnului din Cmpulung
Moldovenesc, Muzeul de tiine Naturale din Vatra Dornei, Muzeul Tehnici populare
bucovinene din Rdui, Muzeul de Art Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seam
,Muzeul Apelor i Pdurilor din Flticeni, Casa muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt pstrtoare ale datinilor, tradiiilor, meteugurilor i obiceiurilor
strvechi, unde talentul i atracia ctre frumos se materializeaz n adevrate opere de art
ceramic, covoare esute manual, cojocrit, esturi, instrumente populare, mti etc. Bucovina
este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate i realizate tematic (Suceava,
Rdui, Gura Humorului, Cmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea),
precum i pentru importantele centre de creaie sau ateliere individuale ale meterilor populari
16

vestii pentru meteugurile lor (Vatra Moldoviei, Ciocneti, Brodina, Poiana Stampei
ncondeiere ou, Marginea, Rdui
ceramic, Mnstirea Humorului,
Rdui, Arbore esturi, Suceava,
Rdui, Vatra Dornei, Molid, Fundu
Moldovei icoane, Marginea, Gura
Humorului

mpletituri,

Bilca,

Vama, Fundu Moldovei pielrie,

cojocrie).
Turismul Religios (turism de pelerinaj)
Component a turismului cultural, turismul religios se cuvine a fi tratat n mod distinct,
ca urmare a prioritii pe care acesta o ocup n rndul vizitatorilor judeului Suceava. Form de
turism care exist de secole i care mai pstreaz nc unele trsturi n privina pelerinajului
propriu-zis, turismul religios este astzi un fenomen complex care se afl n continu
transformare i diversificare, pstrndu-i ns elementul de baz care l-a consacrat: religia.
Existena celor opt mnstiri i biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO:
Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor, Probota, Arbore, Ptrui, Biserica Sf. Gheorghe a
Mnstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava, precum i a celorlalte lcae de cult, precum Putna,
Sucevia, Dragomirna, Slatina, Rca, Bogdana, Blineti, Baia, determin manifestarea
turismului religios sub dou forme: vizite la lcaurile sfinte i pelerinaje religioase cu ocazia
unor srbtori de cult, a hramurilor mnstirilor i bisericilor.

Ecoturismul
Ecoturismul este acea form de turism n
care principala motivaie a turistului este observarea
i aprecierea naturii. Aciunile turistice conduc n
mod obligatoriu la conservarea i protejarea naturii
i au un impact negativ minim asupra mediului
natural i socio-cultural.

17

Turismul Rural i Agroturismul

Din ce n ce mai muli turiti autohtoni i strini vin s se cazeze n casele localnicilor, atrai de
posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de via, precum i de activitile
sportive din natur. Oferta de agrement n
turismul

rural

este

reprezentat

de

echitaie, drumeii pedestre, cicloturism,

pescuit i vntoare, vizite la stne,
degustarea

unor

produse

specifice

buctriei rneti.

Turismul de afaceri i evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala surs de venituri pentru industria hotelier
autohton. Unitile hoteliere sunt dotate cu faciliti pentru organizarea de conferine,
simpozioane i training-uri. Pe lng organizarea congresului sau a conferinei, beneficiarii au
parte de un ntreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion,
servicii de secretariat, servicii de traducere simultan, vizite pentru participani, programe de
divertisment i mese festive.

18

CAPITOLUL 2. MIXUL DE MARKETING IN TURISM

2.1. Produsul turistic
Majoritatea specialistilor definesc produsul prin ceea ce ofera unuia sau mai multor
clienti. n aceasta viziune el reprezinta un ansamblu de elemente tangibile si intangibile care
procura anumite servicii cautate de unul sau mai multi clienti bine precizati. Astfel produsul
turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca
nevoile de turism ale unei persoane ntre momentul sosirii si momentul plecarii de la destinatia
turistica. De retinut, deci ca produsul turistic este constituit att din bunuri materiale, ct si din
servicii. Bunurile materiale mentionate n aceasta definitie se concretizeaza n cel putin trei
categorii de elemente:
un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice,
medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti,
incitndu-i la voiaje;
anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau
cererea de turism, contribuie n mod hotartor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante,
terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte, etc.);
unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si cai de
comunicatie) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.
Caracteristicile produsului turistic
Facnd parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modul general, aceleasi
caracteristici cu acestea:
19

 intangibilitatea;
eterogenitatea;
simultaneitatea productiei si consumului;
contactul dintre prestator si client;
participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice:
- complexitatea;
- integrat mediului geografic;
- integrarea n economico-social
- coincidenta in timp si spatiu a productiei si consumului de servicii
- complexitatea si dinamismul serviciilor turistice
- caracterul nematerial al prestatiei
2.2. Pretul instrument de marketing
n activitatea oricarei ntreprinderi producatoare de bunuri si servicii, pretul detine un rol
special, de maxima importanta pentru atingerea obiectivului final pe care aceasta si-l propune
maximizarea profitului.
Pretul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai
mare influenta n activitatea ntreprinderii n general, a celei de marketing, n mod special,
deoarece el afecteaza nemijlocit si promt: profitul, volumul vnzarilor, cota de piata si pozitia pe
care aceasta o ocupa pe piata n complexul economic national.
Importanta si rolul pretului
Ca instrument al pietii si indicator esential al realitatii economico-sociale pretul pietii
reprezinta o cantitate de moneda pe care cumparatorul este dispus si poate sa o ofere
producatorului n schimbul bunului pe care acesta l poate oferi. Ca expresie a informatiilor
20

furnizate reciproc de catre participantii la schimb, n economia contemporana, ntlnim si alte

posturi ale pretului, ce poarta numele de:
tarif n cazul serviciilor.
taxa n cazul platilor la bugetul de stat sau alte instutii financiare.
impozit ca pret al dreptului de a cstiga bani.
comision pentru agentii comerciale.
prima n cazul asigurarilor sociale.
chirie pentru utilizarea temporara a unui spatiu
onorariu n cazul unui liber profesionist.
cotizatie pentru apartente la o organizatie.
amenda pentru contravenienti.
penalizare pentru nereguli.
cautiune ca pret al libertatii temporare.
rata n cazul unei plati esalonate.
salariu ca pret al muncii.
dobnda ca pret al banilor mprumutati.
garantii pentru amanetare
mita pret al bunavointei, favorizarii.
Obiectivele stabilirii pretului:
Numeroase studii arata c firmele au n vedere anumite obiective atunci cnd si fixeaz
preturile, chiar daca ele nu sunt enuntate explicit.
- preturile trebuie sa acopere n ntregime costurile.
- preturile nu le vor depi pe acelea cerute de concurentii apropiati.
- preturile vor fi stabilite astfel nct sa descurajeze ptrunderea de noi firme pe piat.

21

- preturile trebuie s asigure o recuperare a investitiei, nu mai mica de x la suta.

2.3. Plasarea
Vizeaz canalele de distributie, acoperite, sortimente, stocuri. Denumit si distributie,
plasarea reprezint acele activitati ale firmei care fac disponibil produsul clienilor int. Pentru
satisfacerea acestora, produsul trebuie sa fie disponibil la momentul oportun, ntr-un loc
convenabil si n cantitatea necesara. Prin urmare, specialistii n marketing vor trebui sa aleaga
cea mai potrivita retea de distributie i s stabileasc procedurile adecvate de control al
stocurilor, transport, depozitare.Distribuia i promovarea sunt dou componente principale ale
ntregii activiti de marketing, strns legate de celelalte elemente ale mixului, pe care le
influenteaz si de care, la rndul lor, sunt conditionae.
Datorit specificitaii produsului turistic, interactiunea dintre politica de distributie si cea
promotional este deosebit, motiv pentru care considerm c aceste dou elemente ale mixului
de marketing turistic pot i trebuie s fie tratate mpreuna n cadrul aceluiai capitol.
Privit n general, distribuia cuprinde un ansamblu de activitai ce se desfaoar n
spaiul i timpul care separ ncheierea produciei de achiziionarea bunului sau serviciului de
ctre utilizatorul sau consumatorul final, n condiii avantajoase att pentru ntreprinderile
productoare sau comerciale, ct i pentru consumator.
Activitatea de promovare, n accepiunea de marketing, reprezint transmiterea pe diferite
canale, de catre ntreprinderea turistic, de mesaje menite sa-1 informeze pe consumator asupra
produsului turistic i s-i dezvolte o atitudine pozitiv faa de oferta.
Ea se prezint astazi ca unul dintre cele mai eficiente instrumente de marketing turistic.
Elementul decisiv, care imprima activitaii de promovare n turism un specific, consta n faptul c
ofertele tari i produsul turistic sunt legate de un anume amplasament n spaiu, ele neput nd fi
deplasate n preajma cumpartorilor. n consecin, promovarea n turism se desfasoar, n
principiu, n absena acestora. Produsul turistic nu poate fi, deci, "vizionat', "ncercat', eventual
verificat nainte de a fi cumparat, aa cum stau lucrurile n cazul celorlalte produse. Din aceasta
cauz, activitatea de promovare turistic trebuie s urmareasc crearea unor imagini pe deplin
veridice, s furnizeze o descriere clar i exact a produsului oferit, a preului sau, precum i n
ceea ce priveste condiiile i datele de sejur. Ea trebuie s fie convingtoare i atragtoare, s-i
determine pe turitii s ia decizii de cumparare.

22

Sezonalitatea activitatii turistice adauga noi dimensiuni de specificitate promovarii in

acest domeniu. Asa cum s-a aratat, cererea turistica nationala si internationala se caracterizeaza
printr-o anumita concentrare sezoniera, legata nu numai de cadrul institutional din diversele tari
furnizoare de turisti (perioada legiferata a concediilor pentru salariati, a vacantelor scolare etc),
ci si de subiectivitatea consumatorului turistic, obisnuinta acestuia de a-si lua concediu doar in
anumite perioade ale anului. Si unele elemente ale ofertei pot avea caracter sezonier, determinat,
in principal, de existenta unor factori naturali care prezinta oscilatii pe parcursul anului
calendaristic (spre exemplu, oferta pentru sporturi de iarna).
Atenuarea sezonalitatii este unul din cele mai importante obiective ale politicii
promotionale ale unitatilor de turism. Aceasta urmareste evitarea supraaglomerarii din perioadele
de sezon si parasirii statiunilor in extrasezon. Sezonalitatea activitatii turistice se cere luata in
considerare atat prin diferentierea preturilor pe sezoane, cat si prin intensificarea actiunilor de
promovare in extrasezon, avand ca obiectiv principal stimularea puternica a cererii turistice.
Pentru a se incuraja vizitarea statiunilor turistice in perioadele de extrasezon se pot initia actiuni
de ordin cultural, stiintific, sportiv etc.
2.4. Promovarea
Promovarea contine activitatile legate de promovarea vnzarilor, publicitate, relaliile
publice, promovarea directa si forma de vnzare. Promovarea reprezinta activitatea ce comunica
meritele produsului si convinge clientul sa-l cumpere.
Atunci cnd se combina doua sau mai multe elemente promotionale se obtine un mix
promotional denumit uneori si mix de comunicare. Mixul promoional este conceput n functie de
obiectivele pe care firma le urmareste, de posibilitatile financiare de care firma dispune si de
auditoriul caruia i se adreseaza.
Principalele instrumente folosite n formarea unui mix promotional sunt: reclama,
promovarea vnzarilor, relatiile cu publicul si vnzarea personala.
In timp ce crearea si comercializarea produselor turistice se realizeaza mai cu seama la
nivel local, activitatea de promovare se poate desfasura si pe plan national sau international.
Toate actiunile promotionale urmeaza (cel putin in teorie) o serie de pasi sau etape menite
sa-l conduca pe turist in procesul de luare a deciziei de cumparare. Inlantuirea acestor etape
formeaza ceea ce se numeste un model comunicational. Cele mai cunoscute modele
comunicationale sunt :
23

-AIDA (Attention, Interest, Desire, Action Atentie, Interes, Dorinta, Actiune). Conform acestui
model, mesajul trebuie mai intai sa atraga atentia potentialului client, apoi sa-i starneasca
interesul pentru produsul promovat si dorinta de a-l achizitiona.
-AIETA (Awareness, Interest, Evaluation, Trial, Adoption), sau in romaneste CIETA
(Constientizare, Interes, Evaluare, Testare, Adoptare). Semnificatia fiecarui pas: potentialul turist
trebuie mai intai sa afle (sa devina constient) de existenta unui produs sau serviciu turistic, sa i se
trezeasca interesul pentru acesta, sa i se ofere posibilitatea de a-l evalua in prealabil (pe baza
informatiilor oferite de documentele promotionale) si apoi de a face o prima achizitie pentru a
testa (incerca) oferta.
Daca in aceasta ultima etapa turistul este satisfacut, exista sanse mari de a repeta
cumpararea (de a reveni la o destinatie, de a sta la acelasi hotel, de a merge din nou intr-o
excursie organizata de acelasi turoperator etc.)

CAPITOLUL 3. POLITICA PROMOTIONALA-PRODUSUL

TURISTIC BUCOVINA
3.1. Publicitatea turistica
Publicitatea este o forma impersonala si platita de comunicare cu piata, care isi propune
crearea si pastrarea clientelei prin informarea, incitarea si convingerea ei asupra oportunitatii
cumpararii produselor turistice ale firmei care o sustine. Totodat, publicitatea n turism st sub
imperativul sublinierii anumitor elemente tangibile, de natur a ajuta turitii s neleag i s
evalueze serviciile prestate. Astfel, vor fi avute n vedere caracteristicile fizice ale prestrii
serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaz serviciul nsui.
.nelegnd complexitatea motivaiilor anterior invocate i a activitii turistice n general, dar
asumndu-ne riscul schematizrii din necesiti de sistematizare, identificm n conceperea
documentelor de informare i promovare turistic patru categorii de strategii publicitare mai
importante (care n practic se interfereaz):
1.Strategia informativ i comunicarea de tip documentar este cea mai rspndit n conceperea
materialelor publicitare turistice (pliante, brouri, ghiduri, cataloage).
2.Strategia de seducie. Pentru a convinge /seduce un turist potenial este nevoie s-i flatezi
gusturile, s vii n ntmpinarea ateptrilor sale, s-l tratezi ca pe o persoan apropiat. Astfel,
cataloagele turistice cu produse de lux insist asupra exclusivitii ofertei, mesajele publicitare
fiind caracterizate prin texte ncrcate de metafore, adjective.
24

3.Strategia estetic se distinge prin utilizarea unui format deseori original, printr-un numr mic
de fotografii (izbutite din punct de vedere tehnic si artistic), puse in relief de numeroase spaii
libere. Folosind-se, de exemplu, drept culori, numai albul si negrul, precum i texte scurte (cu
virtui poetice uneori) se poate induce starea de nostalgie pentru acei turiti ce revin la destinaii
turistice care le aduc aminte de copilrie.
4.Strategia pedagogic aduce n prim plan intenia instructiv, fiind caracteristic documentelor
turistice care se concentreaz asupra curiozitilor (oferind numeroase informaii, cifre), locurilor
i mai puin asupra persoanelor beneficiare.
inta publicitii unui produs sau unei destinaii turistice este constituit att din turitii
poteniali, ct i din persoanele sau instituiile cu rol de prescriptori, lideri de opinie sau
intermediari.
O categorie important de mijloace promoionale utilizate n turism o reprezint
publicitatea grafic. Printr-o mbinare armonioas ntre un text informativ i o ilustraie
sugestiv, formele diferite ale acesteia (pliante, brouri, cataloage, ghiduri i hri turistice, afie
i panouri publicitare, anunuri n pres) permit vizualizarea produselor turistice.
Catalogul turistic are fiecare pagin conceput dup aceeai structur: destinaie turistic,
durat, perioad de desfurare, descrierea programului i a serviciilor turistice, una sau dou
fotografii. n cuprinsul cataloagelor turistice se recomand i consultarea paginii Web a
operatorului turistic pentru informaii suplimentare i rezervri on-line, sugestiile i ntrebrile
turistului potenial putnd fi adresate prin pota electronic.
Ghidurile reprezint mijloace publicitare specifice turismului, care au rolul de a prezenta
atraciile turistice ale unor itinerare, diferite destinaii de vacan, incluznd hri, ilustraii i
schie ale unor trasee.
Foaia volant sau fluturaul vizeaz comunicarea n legtur cu un eveniment,
organizarea unei excursii, inaugurarea unei agenii de turism sau a unei structuri turistice, putnd
avea caracterul unei publiciti de lansare, de reamintire sau ocazionale.
Afiajul publicitar turistic este cel mai vechi mijloc de promovare n domeniu i cel mai
pretabil a prezenta caliti estetice. Amplasate n locuri foarte circulate (aeroporturi, gri, staii de
metrou, intersecii, mari centre comerciale, stadioane), aceste mijloace publicitare nfieaz
imagini turistice incitante i conin informaii scurte (de exemplu, adresa i telefonul firmei
prestatoare de servicii turistice).

25

Publicitatea n pres prezint cteva avantaje care o fac indispensabil ntr-o campanie
promoional sistematic i de amploare. n primul rnd, ansele de a fi receptat sunt, n
general, estimate de la nceput prin cunoaterea tirajului, respectiv a audienei mijloacelor la care
se apeleaz. n al doilea rnd, studiile sociologice efectuate de ofertantul spaiului publicitar i
precizeaz acestuia segmentele de populaie crora li se adreseaz cu precdere.
Publicitatea televizat, asemeni activitii turistice pe care o servete, este n bun
msur sezonier, spoturile fiind difuzate n perioada n care, conform specialitilor, sunt luate
deciziile de vacan, adic, de obicei, din octombrie pn n februarie pentru vacana de iarn i,
respectiv, din martie pn n iunie, pentru cea de var.
Tot turistului real (asupra cruia se pot exercita influene promoionale pentru a deveni
client fidel sau transmitor de impresii favorabile) i se adreseaz i canalele de comunicare
impersonale. Includem aici i atmosfera sau ambiana conceput pentru a provoca reacii
pozitive fa de firma turistic, produsele i / sau serviciile sale. Avem n vedere amenajarea i
decoraiunile localurilor (ansamblul arhitectural i decorativ exterior al hotelurilor i
restaurantelor, aspectul i atmosfera interioar mobilier, accesorii, iluminat, muzic etc.), care
i propun crearea unei atmosfere de ncredere n calitatea serviciilor prestate.
3.2. Relatiile cu publicul
n turism, relaiile cu publicul vizeaz meninerea sau ameliorarea ncrederii i imaginii
favorabile asupra unei firme turistice i a produselor oferite de aceasta, pe de o parte, i
instituirea de legturi cu diferite categorii de public (din interiorul i exteriorul ntreprinderii)
capabile s afecteze dezvoltarea acesteia, pe de alt parte.
Relaiile cu presa urmresc promovarea notorietii i imaginii firmei de turism, crearea
unui climat favorabil ntre aceasta i diferitele categorii de public, facilitarea apariiei n massmedia a unor informaii privind produsele i serviciile oferite de operatorul turistic. Tehnicile
utilizate n relaiile cu presa includ att modaliti de stabilire i ntreinere a contactelor cu
aceasta (i oamenii ei), ct i forme de comunicare prin intermediul presei.
Invitarea de ziariti i creatori de opinie pentru documentare la faa locului (ntr-o
anumit staiune i structur de primire turistic), n perspectiva publicrii ulterioare a unor
materiale n favoarea ofertei turistice respective, constituie un mijloc eficient, ns nu
ntotdeauna la ndemna oricrei agenii de turism. Trebuie s remarcm c articolele scrise n
urma unor sejururi ale ziaritilor n cadrul destinaiei turistice sunt dificil de controlat, operatorul

26

de turism neputnd dect s spere c serviciile prestate au lsat o impresie plcut i c acest
aspect pozitiv va transpare din articol.
Alegerea programului, a duratei i perioadei de invitare se determin n funcie de
interesul ofertantului turistic, dar i de posibilitile invitatului. Astfel de cltorii trebuie bine
organizate, urmrite ndeaproape pe durata desfurrii lor, iar dup realizare, meninerea
contactelor cu invitatul respectiv este obligatorie chiar dup apariia articolului de prezentare a
ofertei turistice.
Dat fiind specificul ofertei turistice, filmul poate deveni instrument n relaiile cu
publicul, transmind maximum de informare asupra produsului turistic fr a avea agresivitatea
filmului publicitar. Difuzarea lui vizeaz fie un public larg (la televiziune, n cadrul unor
emisiuni nepublicitare, programe documentare sau jurnale), fie unul specializat (proiecii
speciale n faa grupurilor profesionale, cluburilor etc.).
3.3. Promovarea vnzrilor produsului turistic
Deoarece oferta turistic are, n general, un caracter sezonier, produsul turistic trebuie
vndut ntr-o perioad relativ scurt, aceasta impunnd o activitate intens de promovare a
vnzrilor.
Principalele tehnici de promovare a vnzrilor n turism sunt primele i cadourile
promoionale, reducerile de tarife (oferte speciale, vnzri grupate), concursurile promoionale,
jocurile, loteriile.
Reducerile de tarife sunt cele mai utilizate tehnici de promovare a vnzrilor n turism,
ele realizndu-se n diferite forme:
-tarife prefereniale (degresive) oferite de structurile de primire, care vizeaz stimularea
prelungirii sejururilor;
-reduceri ale preurilor la restaurant pentru clienii cu cazare ai hotelului;
-tarife prefereniale propuse n week-end de unitile de cazare a cror clientel obinuit, din
cursul sptmnii, este reprezentat de oamenii de afaceri;
-tarife stimulative pentru promovarea unei afaceri viitoare, adesea acordate conductorilor de
grupuri, planificatorilor de conferine, ntlniri de afaceri, turoperatorilor i altor asemenea
persoane capabile s furnizeze hotelului un venit substanial;

27

-reduceri de pre pentru primul voiaj efectuat printr-o agenie de turism;

-reduceri de tarife n extrasezon;
-reducerea de pre acordat clienilor care achiziioneaz bilete pentru staiunile de pe litoral cu
cel puin 30 de zile nainte de deschiderea sezonului;
-reducerea preului global al unui pachet de servicii distincte, comparativ cu cel rezultat din
nsumarea tarifelor serviciilor individuale (vnzri grupate);
-practicarea unui tarif degresiv n raport cu volumul de servicii (numr de kilometri de cltorie,
de zile de cazare);
-oferirea unor cecuri de ospitalitate care permit obinerea unor reduceri la tarifele de cazare i
serviciile de mas n unitile prestatoare cu care ageniile de turism au ncheiat contracte
speciale n acest scop;
-acordarea de reduceri la preurile de vnzare ale unor mrfuri cumprate de ctre turiti pentru o
sum minim dinainte stabilit;
-oferte speciale constnd n reduceri de tarife n timpul derulrii unor evenimente (campionate,
festivaluri) sau pentru anumite categorii de clieni (proaspt cstorii, elevi, studeni, membri de
sindicat, pensionari, veterani etc.).
-oferirea unui sejur suplimentar gratuit pentru turitii care cumpr produse turistice n
perioadele de extrasezon (de exemplu, n formula a treia sptmn gratuit pentru sejururile de
14 zile la capetele de sezon);
3.4. Marketingul direct
Marketingul direct reprezinta acea forma de publicitate care se adreseaz unui set de inte
bine definit cu scopul de a genera un rezultat msurabil, folosind instrumente media adresabile,
ca pota sau e-mailul. Graie evoluiei tehnologice n domeniul informaticii i telematicii,
marketingul direct permite firmei de turism o personalizare a contactelor comerciale la distan,
cu o clientel selecionat n prealabil. Caracterizat printr-o mare suplee fa de clieni, discreie
deosebit fa de concureni i largi posibiliti de evaluare a eficienei aciunilor sale,
marketingul direct n turism apeleaz la mailing, cataloage, ntlniri directe, telemarketing i
Internet.

28

Mailing (coresponden, mesajul potal). O cerin primordial a acestei tehnici de

marketing direct este asigurarea originalitii mesajului, ce se poate realiza printr-o personalizare
accentuat a acestuia pentru fiecare client sau categorie de clieni n parte. Pentru a evidenia
calitile produselor i a reine atenia turistului este necesar ca mesajul s fie nsoit de pliante
care s ofere imagini sugestive, caracteristice diferitelor pachete de servicii turistice.
Ageniile de voiaj i turoperatorii i promoveaz produsele forfetare prin intermediul
cataloagelor livrate prin pot (de exemplu, n SUA, acest sistem este principall mod de
comercializare a produselor turistice pentru vrsta a treia).
Unii organizatori de voiaje utilizeaz aa-numitele numere verzi (telemarketing), care
ngduie s fie contactai telefonic n mod gratuit de ageni de turism sau clieni poteniali n
vederea transmiterii de informaii sau efecturii unor rezervri.
Internetul. Strategia de comunicare a firmei de turism a fost revoluionat prin utilizarea
Internetului, acesta devenind un instrument de marketing direct la care se apeleaz tot mai des
datorit avantajelor pe care le ofer att consumatorului (consultare rapid a informaiilor,
funcionare non-stop, acoperire mondial, prezentare interactiv de fotografii color i grafic
animat ilustrnd destinaii i atracii turistice, costuri relativ sczute), ct i ofertantului turistic
(accesul la pieele mondiale, reactualizarea rapid a datelor, rezervri on-line, contorizarea
accesrilor de ctre potenialii clieni, contactarea i comunicarea cu furnizorii individuali de
prestaii turistice, combinarea serviciilor turistice modulare ntr-o formul complet, pe baza
cerinelor specifice ale clienilor). Prin utilizarea inteligent a structurii, designului i
coninutului site-ului, mesajul promoional poate fi direcionat n mod eficient ctre diferite
categorii de public i se poate influena imaginea operatorului turistic pe piaa virtual i,
implicit, volumul de vnzri realizat.
3.5. Forta de vanzare
Strategiile de marketing ale firmelor de turism concepute n funcie de nevoile turistului
sunt transpuse n practic de ctre fora de vnzare. Cunoaterea nevoilor consumatorului i a
criteriilor sale de selecie condiioneaz succesul vnzrii realizate prin intermediul operatorilor
din turism.
Activitile desfurate de agenii de turism (n cadrul ageniilor de voiaj i al birourilor
de turism) i de reprezentanii unitilor de cazare sau ai lanurilor hoteliere presupun o pregtire
temeinic a forei de vnzare. Profilul profesional al acestor vnztori din turism trebuie s
reuneasc o serie de trsturi precum: o mare energie, dinamism, entuziasm, amabilitate n
29

relaiile cu clienii, capacitate de a intui imediat psihologia acestora, nelegere i toleran n

confruntrile eventuale cu clienii cei mai neavizai, capacitate de a rezolva litigiile cu clientela,
spirit de iniiativ i adaptare la cele mai insolite cerine, abiliti persuasive, s inspire ncredere
i simpatie, prezen i educaie ireproabil, nfiare plcut i optimist, inut vestimentar
ngrijit, o bun cunoatere a limbilor strine. Acestor atribute personale, cei care compun fora
de vnzare n turism trebuie s le adauge cunoaterea n profunzime a gamei de servicii care pot
fi prestate consumatorilor, a ofertei turistice a unor staiuni (accesibilitate, amplasare geografic,
condiii climatice, patrimoniu natural i cultural, dotri ale infrastructurii turistice).
Fora de vnzare prospecteaz pieele turistice n scopul descoperirii de noi clieni i
pentru a cunoate ct mai bine cererea eterogen a diferitelor categorii de turiti. Ea prezint
caracteristicile noilor produse turistice i noile combinaii de servicii oferite, care ar putea s
rspund n mai mare msur motivaiilor i dorinelor unor categorii de consumatori
nesatisfcui pn n acel moment. Particip totodat la negocierile pe care firma le iniiaz cu
distribuitorii, cu societile partenere (naintea actului de cumprare sau rezervare), oferind
informaii n legtur cu proiectele ofertantului cu privire la lrgirea gamei de servicii i lansarea
de noi produse turistice.
Starea de spirit a vizitatorilor unui trg de turism este, n general, favorabil comunicrii
pe teme turistice, dialogul spontan fiind stimulat de momentele de destindere i de cutare a
noutilor privind posibilitile de petrecere a vacanelor. Fora de vnzare implicat n
organizarea unei manifestri de acest gen va trebui s cuantifice, n final, rezervrile efectuate i
materialele promoionale solicitate de vizitatori.
3.6. Analiza SWOT a produsului turistic Bucovina
n vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a
produsului turistic Bucovina.
Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Bucovina putem menionez:
- Potenialul turistic alternativ, casele tradiionale, artizanatul, posibilitile de turism sportiv
(var-iarn), potenialul natural ridicat (de exemplu, existena unor izvoare naturale), formele de
relief deosebite, mediul natural bine conservat, diversitatea deosebit, peisajele naturale atractive
(cu pduri, ruri, lacuri, muni), specialitile gastronomice locale, buctria tradiional,
obiceiurile de Anul Nou, mtile, muzica/dansurile tradiionale, sporturile de iarn, agroturismul,
ecoturismul (turismul verde);

30

- Staiunile turistice: Vatra Dornei (balneoclimateric), Cmpulung; izvoarele minerale, folclorul

i festivalurile (Festivalul de Folclor Rdui, Festivalul internaional ntlniri bucovinene de
la Cmpulung Moldovenesc), muzeele istorice i etnografice de la Suceava, Rdui, Gura
Humorului, Cmpulung Moldovenesc etc., aerul curat, casele memoriale, cadrul natural propice
relaxrii, ospitalitatea agroturistic, cetile medievale, expoziiile de ceramic i pictur
tradiional, monumentele unice pe plan mondial, rezervaiile naturale numeroase, posibilitatea
de organizare a unui circuit turistic (turul mnstirilor fiind cel mai solicitat), meteugritul,
antierele arheologice, ceramica neagr (Marginea);
- Populaia local este primitoare i deschis turismului; n plus autoritile locale (responsabilii
politici i administrativi ai judeului) au identificat turismul ca o activitate care ar putea conduce
la dezvoltarea economic general a regiunii; firmele private manifest, de asemenea, un interes
sporit pentru turism;
- Infrastructura turistic de baz din anumite locuri poate fi dezvoltat de la zero;
- Multitudinea formelor de turism practicate n zona Bucovinei: turismul itinerant cu valene
culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru
vntoare i pescuit, turismul pentru echitaie, turismul pentru sporturile de iarn, turismul de
congrese i reuniuni, turismul de odihn, recreere i agrement.
Turismul cultural prezint mari posibiliti de atracie pentru turitii strini prin integrarea
valorilor de patrimoniu cultural naional n cel european i mondial (mnstirile clasificate de
UNESCO i avnd semnificaii internaionale atribuirea premiului Pomme dor de ctre
Federaia Internaional a Ziaritilor i Scriitorilor de Turism). Revelator n privina potenialului
cultural al zonei este faptul c n presa german se vehiculeaz sloganul Bucovina - ara celor
1000 de biserici, atrgnd atenia asupra dezvoltrii deosebite a turismului ecumenic i de
pelerinaj.
n plus, o atracie deosebit a zonei o constituie numeroasele activiti artizanale ce au
loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mnstiri), ncondeierea oulelor
(60 de ateliere de artizanat), meteugul lemnului (10 artizani care fabric butoaie, 52 sculptori
n lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiionale), olrit (n special olritul cu argil
neagr, cunoscut n ntreaga lume), sculptura n piatr, esutul i lucrturile din piele, blnrie,
mti populare. Ca urmare, considerm c este indispensabil crearea unor reele de expoziii cu
vnzare a artizanatului bucovinean, care s aib i activitate de centre de informare i promovare
turistic

31

Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesit multe mbuntiri pe linia
modernizrii bazei materiale.
Turismul rural, form particular de turism, mai complex, cuprinznd att activitatea
turistic propriu-zis (cazare, pensiune, circulaie turistic, prestare de servicii suplimentare) ct
i cea economic (de regul agricol) gsete n satele bucovinene premise favorabile de
dezvoltare.
Turismul de tranzit necesit mbuntiri multiple legate de modernizarea i extinderea
cilor rutiere i feroviare, ct i a serviciilor aferente.
Turismul pentru vntoare i pescuit, ca i cel pentru practicarea sporturilor nautice
necesit a fi promovat avnd n vedere potenialul existent - cinegetic, piscicol i hidrografic.
Turismul pentru echitaie beneficiaz de existena a dou herghelii: la Rdui i Lucina.
Transferate recent n rspunderea Regiei naionale a Pdurilor, acestea s-ar putea revigora
economic, permindu-i i activiti n folosul turitilor.
Turismul pentru sporturi de iarn este practicat n zona oraelor Cmpulung Moldovenesc
i Vatra Dornei, dar acesta poate cunoate o extindere mult mai mare.
Turismul de congrese i reuniuni se propune a se intensifica utiliznd infrastructura
turistic mbuntit a unor orae ca Suceava, Cmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, zona
avnd atuuri mari pentru a fi inclus n oferta turistic naional i internaional pentru acest tip
nou de turism.
Turismul de recreere, odihn i agrement trebuie extins prin amenajri mai ales n zona
periurban1.
Punctele slabe ale produsului turistic Bucovina2:
- lipsa de comunicare i de coeziune ntre comunitile umane pentru realizarea unor obiective de
interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degrab dect s ofere servicii
de calitate, indiferena oamenilor fa de mediu; numrul mare de ceretori;
- insuficienta pregtire de specialitate a unor lucrtori din industria ospitalitii, lipsa de motivare
a personalului;
1 In jurul orasului.
2 Cu precizarea c acestea, n majoritate, se regsesc i la nivelul ntregii Romnii.
32

- interes sczut pentru investiii;

- calitatea relativ slab a serviciilor turistice oferite n regiune;
- indicele redus de ocupare a capacitii de cazare (cca 30%);
- perturbarea transportului datorat strii cilor de acces (infrastructur precar, indicatoare lips,
gropi), lipsa telefonului n anumite zone;
- deficiene ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive,
suveniruri, hri, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare i de curenie a unor monumente;
lipsa unor marcaje turistice;
- existena n unele cazuri a unor condiii precare de cazare, lipsa cureniei;
- insuficienta ofert de agrement; teritoriul nu dispune dect de echipamente foarte sporadice de
recreere i sport accesibile turitilor;
- insuficienta dezvoltare a potenialului turistic existent;
- insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere i a unei
semnalizri eficiente, a unor informaii turistice), numrul redus de centre de informare turistic;
lipsa materialelor promoionale de tipul brourilor oferite gratuit n cadrul unitilor de cazare,
lipsa unor ghiduri culturale din care turistul s poat afla activitile i evenimentele culturale ce
se desfoar pe parcursul sejurului su; lipsa organizrii evenimentelor care pun n eviden
tradiiile i obiceiurile din regiune;
- aparenta srcie vzut din exterior i impresia neglijrii multor monumente chiar din zonele
istorice.
Oportuniti:
- dezvoltarea unor noi staiuni turistice: Cmpulung, Cacica, Botu (staiune etnografic);
- refacerea reelei judeene de drumuri, prioritate avnd cele care asigur accesul spre punctele de
interes turistic, de regul frecvent cutate;
- constituirea Parcului Natural Regional al Mnstirilor din Bucovina;
- dezvoltarea activitii Asociaiei pentru Turism Bucovina i consolidarea relaiilor de
parteneriat ntre toi operatorii turistici din zon; n acest sens trebuie concepute i promovate
programe turistice care s combine vizitarea obiectivelor turistice din Bucovina cu cele din
33

Maramure, Neam sau realizarea unui circuit Dracula care s includ Bucovina i Bistria
(Castelul Dracula din Pasul Tihua);
- crearea unei Burse de turism la Suceava;
- comemorarea a 500 de ani de la moartea lui tefan cel Mare;
- deschiderea Cazinoului de la Vatra Dornei (aflat n restaurare prelungit);
- organizarea de nchirieri de case tradiionale pentru perioada de vacan. Aceste case ar putea fi
integrate n una sau mai multe reele europene profesionale de locaie i distribuite de reeaua de
agenii de turism din Romnia;
- dotarea structurilor de primire cu sli de conferine, seminarii precum i infrastructura aferent,
deoarece afacerile se numr printre motivaiile principale ale turitilor de a reveni n Bucovina
i de a cunoate zona;
- ncurajarea dezvoltrii unor forme noi de turism (de exemplu, de aventur, tiinific, treking
etc.);
- susinerea proiectelor care introduc valoare turistic, obiective i evenimente culturale i
spirituale din Bucovina;
- crearea de noi locuri de munc i apariia oportunitilor de a face carier n domeniul industriei
ospitalitii;
- mbuntirea infrastructurii;
- constituirea unei reele de centre de informare turistic n apropierea principalelor obiective
turistice;
- crearea unui centru internaional de afaceri n apropierea aeroportului din Suceava;
- crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori strini n sectorul turistic; integrarea n
programele finanate de Uniunea European;
- interesul crescut al turitilor din Republica Moldova i Ucraina pentru zona de munte;
- proiectul realizrii legturii rutiere Polonia-Turcia care va traversa Bucovina.
Ameninri:
- eventuala degradare a monumentelor de art i arhitectur;
34

- creterea competitivitii ntre regiuni i lipsa de colaborare ntre acestea;

- dezvoltarea produsului turistic Maramure (singurul loc din Europa considerat c s-a pstrat
nealterat de viaa industrializat, la fel ca acum 300 de ani). Considerm ns c, n cazul unei
colaborri ntre operatorii din turism din cele dou zone, aceast ameninare poate deveni o
oportunitate prin conceperea i promovarea unor circuite complexe n care turitii s parcurg un
traseu care s includ att Maramureul, ct i Bucovina.
Dac avem n vedere faptul c oferta turistic a ambelor regiuni (care, de altfel, se
nvecineaz) se adreseaz aceluiai segment int, i anume consumatorii interesai de turismul
cultural, atunci este justificat recomandarea cu privire la realizarea unor produse turistice care
s valorifice valenele i atraciile celor dou zone.
- scderea veniturilor reale ale populaiei, inflaia;
- diminuarea disponibilitilor de timp liber;
- schimbarea preferinelor consumatorilor de turism cultural, respectiv migrarea turistic ctre
alte ri i/sau regiuni;
- concurena acerb manifestat pe plan intern i internaional n turism, turismul ilicit;
- instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul i fiscalitatea;
- condiii meteo nefavorabile, combinate cu eventuale dezastre naturale;
- proasta percepie a Romniei n exterior.
n concluzie, crearea unei mrci turistice Bucovina trebuie s aib n vedere faptul c este
necesar ca acest produs s fie unul complet, care s includ: vizitarea unor atracii culturale
(mnstiri, muzee, biserici, ceti etc.), tratament balnear, turism sportiv (vntoare i pescuit,
parapant, mountain-biking, treking, river-rafting), turism de odihn i recreere, turismul rural
inclus n mai multe programe opionale.
Pentru a reui s reinem turitii n zon mai mult de 2 zile trebuie concepute atracii
suplimentare n afara mnstirilor, ca, de exemplu, amenajarea unor prtii de schi la Gura
Humorului (Arini), Cmpulung, Vama, Botu; trebuie promovat turismul de aventur (de
exemplu, plimbrile cu barca pneumatic pe Bistria, alpinismul, parapanta, mountain-biking),
turismul ecvestru (Lucina, Rdui), circuitele cu trenul de epoc (Suceava-Vama-Moldovia),
plimbri cu trsuri cu cai n Suceava i Vatra Dornei (similar ca n Viena).

35

n ceea ce privete construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avnt

deosebit n ultimul timp), considerm c trebuie avut n vedere realizarea unei arhitecturi
tradiionale, att exterioare ct i interioare care s creeze o atmosfer specific zonei. Este
evident c turitii strini n special nu sunt atrai de unitile de cazare standard, care nu
corespund dorinei lor de a vedea ceva special, deosebit care s-i ncnte i s-i determine s
revin n aceste locuri i s povesteasc experienele avute n Bucovina cunoscuilor. n acest
sens, este recomandabil construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice, care s
utilizeze, ca material de construcie, nct mai mare msur lemnul.
n plus, n cadrul produselor turistice n zon trebuie valorificat gastronomia specific,
tradiional i integrate manifestrile culturale (de exemplu, organizarea de programe folclorice
cu ocazia cinelor).
Pentru a susine importana dezvoltrii unor oferte ce in de turismul sportiv, remarcm
faptul c turitii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, prefer n Romnia turismul de
aventur, cum ar fi cratul pe muni, drumeiile n zonele greu accesibile, mersul pe biciclet,
cltoriile pe rurile montane i practicarea de sporturi ex

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Zona Bucovinei si imprejurimile au atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie
pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie
vazuta in relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii
autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de
dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort
sustinut din partea tuturor celor implicati, dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung,
contribuind in mod direct la crearea de "existente durabile" in zona tinta.
Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind
nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care
sa integreze toate aspectele sociale,economice si de mediu. Este necesara situarea turismului
romnesc n contextul tendintelor mondiale si europene de evolutie a sectorului, care includ:
piete n schimbare si din ce n ce mai solicitate, cresterea concurentei din partea altor destinatii,
utilizarea unor tehnici si tehnologii de marketing, de promovare si vnzare din ce n ce mai
sofisticate.

36

Ceea ce vrem nsa sa semnalam este faptul ca materialul publicitar cu care se participa la
trgurile internationale de turism, de multe ori, nu depaseste imaginea comuna, aproape plata, n
sensul ca se pune n continuare accentul prea mult pe imaginea fotografica n promovare, n
dauna informatiei programatice, orientata pe o anumita directie prioritara. Nu exista o prezenta
suficienta a publicitatii audiovizuale, al carei impact att asupra dezvaluirii valorosului potential
turistic al Romniei, ct si asupra contracararii fenomenelor negative despre el, ar putea avea un
efect mult mai convingator, n concluzie, subliniem faptul ca promovarea "cuminte", obisnuita,
fara elemente soc are un succes limitat.
Strategia de promovare a turismului autohton trebuie sa urmareasca realizarea unei
comunicari concrete prin imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romnesti,
sintetiznd particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de
practicare a turismului, contextul socio-cultural. Trebuie adaptata strategiei promotionala la
specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori
vizat, folosindu-se mesajele: instrumentele cele mai adecvate.
Promovarea ofertei turistice romnesti a fost realizata inclusiv prin participarea la marile
manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin,
Milano si Londra, trgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid.
Trgul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romnia.
Promovarea rii ca destinatie turistic, prin identificarea unor oferte variate, poate crea
sanse mari de reusita n ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara
noastra.
n urma demersului tiinific n care am abordat problematica strategiilor i politicilor de
marketing n turism, cu referiri n special la activitatea n domeniu a operatorilor turistici de pe
piaa romneasc, am putut formula urmtoarele concluzii i propuneri finale:
Turismul reprezint una dintre ramurile economice romneti care, n pofida attor
probleme care domin societatea noastr, se pare c i-a gsit, n sfrit, calea spre o dezvoltare
durabil. Acest domeniu, n viitorul apropiat, n msura n care s-ar pune n aplicare o serie de
strategii i politici de marketing formulate n cuprinsul acestei teze, ar putea deveni un furnizor
important de beneficii n folosul rii noastre.
Potenialul turistic impresionant al Romniei, completat cu arta de a primi oaspei,
caracteristic poporului romn, reprezint motorul relansrii produselor turistice romneti pe
piaa intern i internaional.
37

Succesul turismului romnesc depinde de conceperea i aplicarea unui marketing agresivpozitiv, prin crearea unor strategii de promovare a regiunilor i de construire a unor brand-uri
puternice care s se impun pe o pia caracterizat de o concuren acerb.
n final, nu imi rmne altceva dect s adresez o invitaie potenialilor vizitatori ai
Bucovinei:

Venii ca turiti n Bucovina, plecai ca prieteni ai Bucovinei!

BIBLIOGRAFIE
1. Barbu, Gheorghe "Turismul si calitatea vietii", Editura Politica, Bucuresti, 1996.
2. Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006.
3. Cocean P. Vlasceanu Gh. Negoescu B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor
Press, Bucuresti, 2005.
4. Gheorghilas A. Geografia turismului international, Editura universitara Bucuresti, 2005.
5. Ionescu I., Turismul fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print, Bucuresti,
2000.
6. http://www.inimabucovinei.ro
7. http://www.bucovinaturism.ro
38

8. http://www.bucovina.net
9. http://www.manastiri-bucovina.go.ro

ANEXE

39

40