PROGRAM DE PREZENTARE ŞI

VALORIFICARE A RESURSELOR ŞI
DESTINAŢIILOR TURISTICE DIN
JUDEŢUL HUNEDOARA

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Dr. Petronela-Sonia Nedea

Student:
Dragomir Georgiana
Grupa 5 An II

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic şi Comercial
BUCUREŞTI
Anul universitar 2016-2017
 INTRODUCERE
Conţinutul şi structura lucrării are drept scop documentarea,
cunoaşterea aprofundată a resurselor şi destinaţiilor turistice din
judeţul Hunedoara, precum şi punerea în valoare a acestora. Se
vor analiza statistici, elementele existente şi posibile de
promovare a judeţului sau a anumitor zone din judeţ, analiză care
să permită accentuarea pătrunderii acestora în circuitul turistic.
 Potenţialul turistic şi baza tehnico-materială a
turismului din judeţul Hunedoara favorizează practicarea cu
prioritate a turismului cultural, a celui de afaceri în structurile de cazare cu un
grad ridicat de confort (patru stele), turismului de shoping, turismului de
tranzit, turismului de week-end, turismului sportiv (bazele de agrement
Bejan şi Căprioara, ştrandul Steaua Mureşului, toate situate în apropierea Devei;
bazinul modern de înot din Hunedoara), turismului balneoclimateric datorită
prezenţei în oraşul Deva a unui Complex de tratamente şi recuperare care
valorifică apele saline existente în perimetrul oraşului, dar şi în staţiunile Călan,
Geoagiu şi Vaţa de Jos, drumeţiei, alpinismului, turismului ştiinţific, de bird
şi animalwatching în parcurile naţionale, naturale, în rezervaţia de zimbri dar şi
în numeroase masive montane existente în judeţ, turismul nautic la baza nautică
de la Cinciş.
 Principalele destinaţii turistice

1. Municipiul Deva reprezintă principala destinaţie

turistică a judeţului Hunedoara.
În anul 2015, municipiul Deva deţine 896 locuri de cazare
distribuite în 21 structuri de
primire turistică.

2. Staţiunea Geoagiu-Băi este cunoscută încă din

antichitate sub numele de „Germisara”,
fiind aşezată la poalele Munţilor Metaliferi, pe malul drept al
râului Mureş, la o distanţă de aproximativ 14 km de Orăştie.
Este situată la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline
acoperite de păduri de fag şi brad.
Proprietăţile curative ale apelor termale, mezotermale,
bicarbonate, magneziene, hipotonice şi carbogazoase şi cu o
uşoară radioactivitate, au atras din cele mai vechi timpuri
oameni cu diverse afecţiuni.
2. Băile Călan se află pe ţărmul stâng al Streiului, la
altitudinea de 230 m, având un climat moderat şi constant.
Băile de aici datează încă de pe vremea romanilor.
Dezvoltarea deosebită a localităţii Călan Băi în perioada
antică se datorează în primul rând izvoarelor de apă caldă,
temperatura apei fiind de 27-28ºC.
3. Vaţa Băi este o staţiune balneoclimaterică permanentă
situată la 58 km de oraşul Deva, în Valea Crişului Alb, într-o
zonă pitorească înconjurată de păduri. Principala atracţie a
staţiunii este reprezentată de apele termale ce au calităţi
terapeutice deosebite, la care se adaugă şi peisajul feeric.
Izvoarele prezente aici sunt bogate în sulf, sodiu şi calciu,
temperatura lor fiind cuprinsă între 35 şi 38,5ºC. Principalele
afecţiuni ce pot fi tratate în staţiuni sunt afecţiunile
reumatismale degenerative, afecţiunile respiratorii şi virotice,
neurologia periferică, nevroza astenică, paraliziile, afecţiunile
ginecologice, hepto-biliare, cardio-vasculare, metabolice şi de
nutriţie, bolile profesionale etc..
 4. Staţiunea turistică de interes local
Straja este aşezată la o altitudine de 1445 metri, în
inima munţilor Vâlcan, în zona Văii Jiului. În Straja sunt
amenajate şapte pârtii de schi, ficare fiind echipată cu
instalaţie de transport pe cablu. Patru dintre acestea
beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, aceasta făcând
posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu.
 5. Staţiunea Petroşani-Parâng
(staţiune de interes naţional) este situată în
munţii Parâng la o altitudine de aproximativ 1700 m şi
beneficiază atât de pârtii tentante, cât şi de o privelişte
deosebită. Cu o prezenţă a stratului de zăpadă din
decembrie până în aprilie, staţiunea a devenit un punct de
atracţie principal pe harta schi-ului românesc. Toate
pârtiile din staţiune sunt deservite de transport pe cablu,
teleschi si telescaun.
 Resursele turistice naturale

1. PARCUL NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI s-a înfiinţat în anul 2005

prin Hotărârea Guvernului ca arie naturală de interes naţional. Din
anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua
ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării
habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de
interes comunitar.
2. PARCUL NATURAL GRĂDIŞTEA DE MUNTE – CICLOVIA
( CIOCLOVINA) aparţine munţilor Şureanu, aici regăsindu-se
una dintre cele mai importante staţiuni antropologice din
ţară, respectiv Peştera Cioclovina în care s-a descoperit o
calotă craniană de om primitiv. Aici se întâlnesc numeroase
obiective speologice, avene impresionante, cascade şi
ponoare formate pe seama calcarelor Jurasice.
3. GEOPARCUL DINOZAURILOR „ŢARA HAŢEGULUI” este o arie
naturală protejată de interes naţional. Acesta cuprinde elemente de
interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Factorul cheie care
personalizează acest teritoriu este repezentat de siturile cu resturi
de dinozauri de vârsă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din
Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi
atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi
embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane
dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare, din grupul pterosaurilor.
4. REZERVAŢIA ŞTIINŢIFICĂ GEMENELE este o arie
naturală protejată de interes naţional situată în zona
centrală a Parcului Naţional Retezat. Se asigură un regim
strict de protecţie , prin care habitatele sunt păstrate în
starea lor naturală, fiind permise doar activităţile
ştiinţifice, cu acordul forului ştiinţific competent.
- Cheile Uibăreştilor depăşesc 2 km lungime în sectorul de îngustare, iar
abrupturile, crestele şi ţancurile stâncoase domină peisajul.
- Dealul Cetăţii este o rezervaţie geologică, botanică şi peisagistică cu o

suprafaţă de 30 ha.
- Cheile Jieţului reprezintă o rezervaţie natrală de tip mixt cu versanţi abrupţi,

sâncării acoperite cu licheli galbeni, vegetaţie forestieră din etajul montan.

- Cheile Cernei este o rezervaţie naturală situată pe râul Cerna şi prezintă un

peisaj nealterat de intervenţia antropică.

- Cheile Crăciuneşti este o rezervaţie de tip mixt de un interes peisagistic,

arheologic, floristic şi faunistic deosebit. Formaţiunile carstice sunt formate din

peşteri şi doline cu vestigii paleolitice, iar vegetaţia şi fauna cuprind elemente
rare.
- Muntele Buceş-Vulcan este o rezervaţie geologică şi botanică. Stâncăriile

masivului adăpostesc 18 specii alpine şi montane de un interes ştiinţific

deosebit.
- Complexul Carstic Ponorâci Cioclovina este unul dintre cele mai

importante zone carstice din România. Arealul are o mare diversitate speologică,
paleologică, floristică şi faunistică.
- Podul Natural de la Grohot este o rezervaţie naturală de tip geologic. Podul

este săpat într-un lambou calcaros al masivului Piatra Grohotului.

- Cheile Ribicioarei se caracterizează prin abrupturi, cornişe zimţate, piscuri

ascuţite, ravenele în rocă sau grohotişuri mobile.

- Rezervaţia Paleontologică Sânpetru. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane

din Deva deţine un număr important de fosile de dinozauri provenite din

săpăturile paleontologice organizate încă de la sfârşitul anilor ʼ80.
- Muntele Vulcan, rezervaţie care apare ca un masiv izolat foarte spectaculos.
 Se mai adaugă peşteri precum Tecuri, Şura Mare, Bolii
şi Cizmei.
De asemenea, merită a fi menţionate Pădurea Chizid,
Pădurea Bejan, Dealul Cetăţii Deva, Fânaţele cu narcise
Nucşoara, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna.
La 3 km de oraşul HAŢEG se află cea mai renumită
REZERVAŢIE DE CREŞTERE A ZIMBRILOR.
 Resursele turistice religioase si cultural-istorice

Ţara Zărandului este situată în partea de nord a judeţului.

Aici, în municipiul Brad, se află Muzeul Aurului, una dintre
puţinele instituţii de acest fel din lume ce prezintă exponate
din aur nativ, cristalizat, minerale, echipamente şi unelte
folosite în trecut, obiecte arheologice privind exploatările
romane din Munţii Apuseni. La Ţebea, în comuna Baia de
Criş, se află complexul memorial Avram Iancu. Crişan,
comuna Ribiţa, este satul natal al lui Crişan unde găsim
casa memorială reconstruită şi bustul lui Crişan, precum şi
mănăstirea ortodoxă Crişan – secolul al XIV-lea. La Criscior
întâlnim cel mai vechi monument de arhitectură din Zarand
– biserica ortodoxă – ctitorie a cneazului Vlad Balea, precum
şi un muzeu etnografic şi de istorie a mineritului. Ribiţa
deţine o biserică ctitorie a cnezilor Vladislav şi Miclaus, cu o
frescă valoroasă. Zona turistică Brad, Ţara Moţilor,
recunoscută prin costumul moţilor crişeni şi prin folclorul
muzical bogat, precum şi prin alte manifestări folclorice, ca
Târgul de fete de pe Muntele Găina.
Valea Mureşului. Una dintre atracţiile turistice majore ale
acestei zone o reprezintă munincipiul Deva. Printre
obiectivele turistice pe care le regăsim aici putem
menţiuona Castelul Magna Curia, care este cea mai
veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva. El
găzduieşte Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane.
Cetatea Deva a fost construită pe urmele unei fortificaţii
daco-romane, într-o zonă strategică. Mai întânlim în Deva
câteva statui precum cele ale lui Decebal, Mihai
Eminescu, busturile lui Horea, Cloşca şi Crişan şi
Monumentul eroilor neamului.
Se adaugă în zonă Casa Aurel Vlaicu, care a luat numele
renumitului inventator şi aviator. Din planurile de invenţii,
tipuri de avioane, corespondenţă, materialul fotografic şi
diverse alte obiecte păstrate s-a reconstituit atelierul de
lucru şi casa memorială Aurel Vlaicu. Cetatea de la
Costeşti-Blidaru constituie cea mai puternică fortificaţie
care străjuieşte valea spre Sarmisegetusa Regia. Cetatea
de la Costeşti-Cetăţuie se compune dintr-un castel
locuinţă fortificat cu valuri de pământ, palisade, ziduri şi
turnuri de apărare.
Ţinutul Pădurenilor se remarcă prin valoarea
etnografică deosebită exprimată prin frumuseţea
portului popular, a ţesăturilor dar şi prin originalitatea
arhitecturii ţărăneşti şi a tradiţiilor populare.
Municipiul Hunedoara este o destinaţie turistică
majoră a acestui ţinut, al cărui cel mai reprezentativ
monument este Castelul Corvineştilor, ridicat în
secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi întărituri, pe o
stancă, castelul fiind o construcţie măreaţă, cu
acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi
turnuleţe, ferestre şi balcoane împodobite cu dantelăria
pietrei cioplite.
Ţara Haţegului este o veche vatră a turismului românesc.
Oraşul Haţeg reprezintă punctul de pornire pre obiective
turistice valoroase precum Sarmisegetusa-Ulpia Traiana,
biserica Densuş, castelul şi biserica Sântămarie Orlea şi
altele. Astfel, ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa
(aflată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO) este
cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei
Romane. La Sântămăria Orlea se află un castel feudal
constuit în secolul XVI, cel mai bine păstrat monument din
zonă, azi han turistic, dar şi o biserică reformată. Cetatea
Colţ, ale cărei ruine se păstrează şi în zilele noastre,
datează din secolul XV, fiind cea mai mare cetate a
Haţegului.
Biserica din Densuş a fost construită în secolul XII pe
un sit din secolul IV şi are o înfăţişare stranie, austeră
cu profile colţuroase din piatră, cu o turlă ce se ridică în
trepte către cer, care a făcut obiectul multor
controverse ale istoricilor. Mănăstirea Prislop
reprezintă unul dintre cele mai importante aşezăminte
religioase ortodoxe din Transilvania. Avutul cel mai de
preţ al mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare
de minuni. Printre stareţii mămăstirii s-a aflat şi
Părintele Arsenie Boca, al cărui mormânt din cimitirul
mănăstirii este un binecunoscut loc de pelerinaj.
Obicetivele turistice ale oraşului Călan sunt datorate
condiţiilor naturale, vieţii istorice şi culturale continue şi
îndelungate pe aceste meleaguri.
Cetatea dacică de la Piatra Roşie (aflată pe Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO) a făcut parte din
sistemul de fortificaţii dacice, având rolul de a apăra
capitala statului dac centralizat condus de Burebista,
Sarmisegetusa Regia, de un eventual atac dinspre nord.
 Valea Jiului este renumită mai ales prin zonele
montane de o deosebită frumuseţe şi mai puţin prin
atracţiile cultural-istorice.
Un alt obiectiv turistic din judeţul Hunedoara este
şi cetatea Orăştiei care deţine fortificaţii din epoca
medievală.
 Resursele turistice tehnico-economice
Aceste resurse sunt reprezentate de centrele
universitare din Petroşani, Deva şi Hunedoara,
reţeaua de căi ferate, şosele, gări şi autogări din
judeţ. De asemenea, ca o mare realizare tehnică
putem menţiona Telecabina din Deva care este
singurul ascensor înclinat din România.
Se adaugă minele din judeţ (Petrila, Lonea,
Aninoasa, Lupeni, etc), fabricile de utilaj minier,
galeriile romane de la Ruda Musariu, combinatele
siderurgice de la Hunedoara şi Călan, centrul
minier de la Ghelari.
 Resursele socio-demografice – 2014

În anul 2014, populaţia judeţului Hunedoara a fost

de 407 892 locuitori ceea ce reprezintă 2% din
populaţia României, cu o densitate a populaţiei de
57,7 locuitori / km². Populaţia feminină (51,4%)
este superioară din punct de vedere procentual
celei masculine (48,6%). În majoritate, populaţia
judeţului Hunedoara trăieşte în zonele urbane
(74,7%), restul de 25,3% aparţinând zonelor rurale.
Din totalul de 112 100 persoane ocupate civile în
judeţui Hunedoara, cei mai mulţi lucrează în
industrie (22%) urmată de agricultură, vânătoare şi
silvicultură (35,9%).
Câştigul salarial nominal mediu brut lunar a fost de
1 917 lei/salariat.
 Analiza Bazei Tehnico-Materiale şi a
circuitului turistic din judeţul
Hunedoara în ultimii cinci ani

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

2015
 
Judetul Hunedoara
Total 108
Hoteluri si moteluri 29
Hanuri turistice -
Cabane turistice 4
Campinguri si unităti tip căsută 2
Vile turistice si bungalouri 19
Tabere de elevi si prescolari 2
Pensiuni turistice urbane 25
Pensiuni turistice rurale 24
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 2
Sate de vacanta 1
 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică
Capacitate de cazare
Anii
Indicii de
În utilizare
functiune Sosiri Înnoptări netă a
Existentă 
(mii (mii) (mii) capacitătii
Hunedoara (locuri)
locuri- în functiune
zile) (%)

1995 4969 1334.8 151.0 409.6 30.7

2000 4335 1243.7 77.5 276.4 22,2
2001 4546 1243.9 99.7 352.3 28.3
2002 4483 1064.4 93.4 264.5 24.9
2003 4720 1056.7 98.6 317.5 30.1
2004 4189 971.3 91.0 257.5 26.5
2005 3918 903.8 90.0 260.4 28.8
2006 3755 821.4 87.6 257.3 31.3
2007 3452 992.5 109.1 293.2 31.8
2008 3504 931.4 103.9 283.4 30.4
2009 3484 903.1 81.6 240.0 26.6
2010 3707 933.3 72.0 222.7 23.9
2011 3946 915.5 82.0 230.9 25.2
2012 4072 966.7 86.5 232.0 24.0
2013 4186 1030.6 88.3 237.9 23.1
2014 4468 1180.4 110.5 272.1 23.1
Crearea şi promovarea unui brand turistic
al judeţului

Natura, cultura şi autenticitatea sunt valorile

cele mai importante ale brandului turistic din judeţul
Hunedoara. Urmează câteva exemple:
Castelul Corvinilor din Hunedoara este considerat
de Ministerul Turismului ca unul dintre cele mai
importante obiective turistice din ţară, dovadă fiind
faptul că monumentul din oraşul de pe Cerna a ajuns
să figureze pe bannerul uriaş al României ce a fost
prezentat la Târgul mondial de turism, ce a avut loc
în martie 2017 la Paris.
”Milioane de ani de poveşti şi legende” a fost
sloganul cu ajutorul căruia judeţul Hunedoara a fost
prezent, în perioada 16 – 19 februarie 2017, la Târgul
de Turism al României. ”
Propunere personală de promovare,
de dezvoltare sau valorificare
superioară a judeţului sau a
anumitor zone din judeţ

Judeţul Hunedoara prezintă avantajul de a

deţine atât resurse turistice naturale, cât şi
cultural-istorice care pot fi valorificate prin
intermediul circuitelor tematice, rezultând
forme variate de turism ce pot fi practicate în
diferite perioade ale anului. De aceea,
turismul judeţului are nevoie de un impuls în
promovarea şi valorificarea superioară a
resurselor şi a destinaţiilor turistice
numeroase de care dispune
 Una dintre direcţiile ce trebuie luate în
vedere este modernizarea infrastructurii
de transport care asigură accesibilitatea
obiectivelor turistice de interes
naţional. În acest sens, este necesară
organizarea de programe de circuite turistice
de transport cu autobuzul, programe la care
să recurgă agenţiile turistice, chiar şi
unităţile de cazare pentru o direcţie cât mai
precisă către turişti; amenajarea unor staţii
de aşteptare dotate cu hărţi şi informaţii
pentru organizarea şi siguranţa de călătorie a
turiştilor.
Prezența unor forme variate de relief pe teritoriul
județului Hunedoara a permis individualizarea
mai multor tipuri de turism (ex. turism speologic,
turism montan-drumeţii) ce pot fi practicate în
lungul unor trasee. Formele de relief glaciar pot
fi valorificate sub forma drumeţiilor montane în
Munții Retezat și Parâng. Există mai multe areale
în care predomină formele reliefului vulcanic
care pot fi admirate urmând trasee turistice.
Astfel, refacerea unor trasee, dotarea cu
indicatoare, puncte de informare, atenţionare vor
atrage mai mulţi turişti dornici de aventură.
Trebuie menţionată şi necesitatea construirii mai
multor cabane montane, refugii, reabilitarea
unora, dar şi dotarea cu unităţi de colectare a
deşeurilor şi de alimentaţie publică care lipsesc
în anumite zone.
Promovarea unei identităţi locale puternice, mizând
pe zonele etnografice caracteristice. În ceea ce priveşte
promovarea turistică, există deja zone care şi-au conturat o
identitate puternică cum ar fi Geoparcul Dinozaurilor, Ţara
Haţegului, Ţinutul Pădurenilor sau Castelul Corvinilor.
Totodată, obiectivele de patrimoniu natural și construit din
județ sunt promovate prin intermediul platformei online
”Enjoy Hunedoara”. Promovarea trebuie construită pornind
de la zonele cunoscute menţionate anterior şi continuând cu
altele mai puţin cunoscute, dar cu aceeaşi putere de
valorificare, cum ar fi bisericile din piatră care sunt prezente
în teritoriu din Ţara Haţegului până în Ţara Zarandului,
Muzeul Aurului de la Brad etc. Un pas pentru reuşită este
amenajarea mai multor puncte de informare, lipirea de
afişuri, împărţirea flyerelor în zonele frecventate de turişti, în
gări, staţii de autobuz, centrele oraşelor; creearea de spoturi
publicitare care să apară la TV, în mediul online şi chiar pe
marile clădiri ale oraşelor; scurtmetraje, filme documentare
de prezentare a tuturor zonelor de interes turistic care să
circule online şi la TV de asemenea, dar şi la CINEMA.
 Organizarea de evenimente locale,
tematice care să cuprindă toate formele de
turism prezente în judeţ. De exemplu
importanţa deosebită a Geoparcului
Dinozaurilor facilitează practicarea mai
multor forme de turism: turism şcolar,
ecoturism, turism ştiinţific folosit pentru
atragerea turiştilor străini, mai ales a
grupurilor care prezintă un interes deosebit
pentru cercetare; preponderenţa târgurilor,
serbărilor culturale, folclorice în perioadele
sosirilor de vârf ale turiştilor.
 Calificarea forţei de muncă către
meserii care să susţină activităţile
turistice. Este foarte importantă implicarea
forţei de muncă pentru un rezultat favorabil,
pentru aceasta este necesară calificarea,
susţinerea de către angajator în calificare,
motivarea şi recompensarea de către acesta.
Prin relaţiile dintre unităţile de cazare,
unităţile de alimentaţie publică, de
tratament, agrement, comunicaţii, pe scurt
BTM, buna comunicare dintre acestea vor
participa la promovarea şi creşterea
economiei turismului în zonă.
 Prezentarea a cinci elemente care
definesc judeţul Hunedoara pe plan
naţional şi internaţional
O atracţie turistică, ce reprezintă o marcă a judeţului,
este Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului,
recunoscut la nivel internațional datorită prezenței
siturilor cu resturi de dinozauri datate din Cretacicul
Superior.
Din punct de vedere al importanţei biodiversităţii, este
important de semnalat prezenţa primului parc naţional
din România constituit în Munţii Retezat în 1935,
fiind în acelaşi timp şi Rezervaţie a Biosferei.
Cetăţile dacice sunt obiective culturale care au fost
incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO în
1999, ca urmare a manierei ingenioase de construire
(acestea au fost construite în stilul murus dacicus - zid
dacic.
Unul dintre atributele turistice ale judeţului
este constituit de patrimoniul etnografic
bogat şi diversificat care include totodată
elementele de identitate locală ce pot
individualiza judeţul Hunedoara între ale
destinaţii turistice de la nivel naţional.
În județul Hunedoara, o categorie aparte de
resurse naturale turistice este reprezentată de
factorii naturali de cură ce sunt valorificați încă
din perioada romană. În localitatea Geoagiu
sunt resursele balneoclimaterice sunt
reprezentate de apele minerale alcaline, ușor
sulfuroase, bicarbonatate, magneziene,
mezotermale și termale (29-32°C), nămol de
turbă, feruginos, climat sedativ.
Care sunt strategiile adoptate de consiliul
judeţean

Crearea de pachete turistice integrate pe

temele majore componente ale mărcii județului
Hunedoara (istorie, patrimoniu, etnografie,
mediu, aventură, geologie etc.)
 Consolidarea și promovarea identității zonelor turistice
principale ale județului;
 Dezvoltarea și promovarea traseelor turistice și de
agrement tematice;
 Dezvoltarea infrastructurii de acces către obiectivele
turistice și de patrimoniu din județ.
 CONCLUZII

Judeţul Hunedoara se caracterizează

printr-o diversitate de resurse turistice ca
urmare a favorabilităţii factorilor naturali
(forme de relief variate, ape termale şi
minerale, rezervaţii naturale etc.), cât şi a
celor istorici şi economici.
Deşi Hunedoara este unul dintre judeţele
cu un număr şi o varietate foarte ridicată a
obiectivelor turistice, infrastructura turistică,
şi numărul de înoptări şi sosiri, se află mult
sub potenţialul existent .
 BIBLIOGRAFIE

 www.hunedoara.insse.ro
 www.cjhunedoara.ro

 www.old.ansvsa.ro

 www.mesagerulhunedoarean.ro

 www.wikipedia.ro