MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Universitatea Dunrea de Jos, Galai

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia comerului, turismului si serviciilor
Anul III

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

Comparatie intre Parcul National Retezat
si Parcul National Plitvice
Oamenii nu neleg c natura care i nconjoar
poate deveni o surs de venituri foarte important,
atta vreme ct rmne aa cum e.

Prefesor indrumator:

Ionica Soare

-2011-

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

CUPRINS

I.

II.

Ecoturismul in ariile protejate

1.1.

Conceptul de arie protejata

1.2.

Turismul n arii protejate n lume

1.3.

Turismul n ariile protejate din Romnia

Comparatie intre Parcul National Retezat si Parcul National

Plitvice
2.1. Localizare
2.2. Istoric
2.3. Potential Natural
2.4. Spatii de cazare
2.5. Obiective turistice
2.6. Trasee turistice
2.7. Turism, reguli de vizitare

Concluzii
Bibliografie

CAP. I. ECOTURISMUL IN ARIILE PROTEJATE

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

1. 1. Conceptul de arie protejata

Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare
fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de
informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati
institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare
a mediului la nivel continental si national.
Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea
Internationala de Conservarea Naturii (IUCN The World Conservation Union). IUCN
ncearca sa influenteze, sa ncurajeze si sa asiste organizatiile de profil din toata lumea in
vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii dar si asigurarii utilizarii resurselor
naturale intr-un mod echitabil si durabil. Rezultatul acestui proces l-a constituit elaborarea
unui sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate. In prezent, categoriile de
managemant IUCN. sunt:
Rezervatie Naturala Stricta - O zona terestra si/sau acvatica care prezinta
ecosisteme, trasaturi geologice sau fiziologice si/sau specii deosebite sau reprezentative,
disponibila primar pentru cercetare stiintifica si/sau monitorizare.
Arie Naturala Salbatica - Arie mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab
afectata, care retine caracterul si influenta naturala, fara o habitare permananta sau
semnificativa, care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale.
Parc National - O arie naturala terestra si/sau acvatica, desemnata pentru: -protectia
integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare;
-excluderea exploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii; -punerea la dispozitie
a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale, stiintifice, educationale, recreationale si de
vizitare, toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu
diversitatea culturala.
Monument Natural - zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale/culturale
specifice, care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritati proprii, calitatii
reprezentative sau estetice sau semnificatiei culturale.
Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor - O arie terestra si/sau acvatica care face
obiectul unei interventii active in scopul managementului pentru a asigura mentinerea
habitatelor si/sau indeplinirea necesitatilor unor anumite specii.

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

Peisaj Terestru/Marin Protejat - O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa caz,
unde interactiunea oamenilor cu natura de a lungul timpului a generat o suprafata cu trasaturi
distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu o diversitatea
biologica mare.
Arie Protejata cu Resurse Gestionate - O arie care contine predominant sisteme
naturale nemodificate, gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei si mentinerii
diversitatii biologice, asigurand in acelasi timp in mod durabil bunuri si servicii pentru
satisfacerea nevoilor comunitatilor1.
Parcurile nationale si alte arii protejate ale lumii au fost ntotdeauna destinatiile
preferate pentru acei turisti care cauta contactul cu natura. Odata cu nfiintarea Parcului
National Yellowstone n 1872, aceste tipuri de arii protejate au fost, prin definitie, deschise
publicului vizitator. Conform U.S. National Public Service Act (1916), care a avut o contributie
fundamentala n modelarea cadrului conceptual pentru nfiintarea ariilor protejate, parcurile
nationale nu sunt doar pentru "conservarea peisajului si a obiectivelor naturale, culturale si a
vietii salbatice", ci si pentru "a ntretine satisfactia vizitatorilor n asemenea mod si prin
asemenea metode care sa le lase intacte pentru generatiile viitoare". De-a lungul anilor si alte
categorii de arii protejate au fost adaugate, aproape toate, chiar si cele cu multiple ntrebuintari,
permitnd anumite forme de vizitare.
Astfel, de circa 130 de ani, se poate vorbi despre turismul n parcuri nationale si alte
arii protejate, ca o forma de turism cu tot mai multi adepti, cu o experienta din ce n ce mai
profunda si cu un interes crescnd din partea autoritatilor. Toate acestea vor fi analizate n
continuare, ncercnd o descriere a ceea ce s-a nregistrat pna n prezent n plan international
si n tara noastra.

http://www.bucegipark.ro/A1.htm

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

1. 2. Turismul n arii protejate n lume

Spatiile naturale protejate, prin valentele lor estetice, recreative, educationale,
stiintifice, se constituie ca obiective turistice deosebit de atractive, unele cu caracter de unicat
pe plan international.
Valorificarea lor turistica mbraca forme diferite, complexe. Ea trebuie sa tina cont
de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor etc.
Sistematizarea acestor areale variaza de la o tara la alta, asa cum difera si echipamentele
turistice de la un parc la altul.
Dotarile turistice cuprind n general echipamente de cazare diverse (terenuri de
campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanta etc.), unitati
de alimentatie, instalatii sportive, trasee de plimbare, de calarie, poteci, centre de informare,
muzee sau sali de expozitii s.a. Toate trebuie sa fie concepute astfel nct sa nu se depaseasca
nivelul suportabilitatii ecologice, sa fie satisfacute nevoile turistilor, sa se asigure realizarea
obiectivelor de management.
Se considera ca activitatile recreationale ce pot fi dezvoltate n interiorul ariilor protejate
sunt:

studierea naturii, florei si faunei;

fotografierea, pictura peisajelor;

drumetii montane;

alpinism;

speologie;

practicarea scufundarilor;

plimbari pe jos sau, iarna, cu schiurile;

ciclism si canotaj;

vizite la obiective culturale, istorice si etnografice;

cunoasterea si nvatarea unor mestesuguri traditionale;

vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;

vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, stiintifice despre

zonele protejate n cadrul centrelor de primire a turistilor1.

Fiecare arie protejata destinata recreerii si stabileste propriile reguli de comportament
pentru vizitatori.
1

De

exemplu,

numeroase

parcuri

nationale

interzic

patrunderea

Istrate L, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediul nconjurator, Editura Economica Bucuresti,
1996, pag. 228

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

autoturismelor, deplasarea fcndu-se numai cu mijloace de transport ecologice (electrice,

biciclete, aeroplane, deltaplane, barci cu vsle, trasuri etc.) aflate n proprietatea administratiei
parcului. De asemenea, regulile se pot referi la depozitarea deseurilor, la impunerea unor
trasee, la marimea grupurilor, la nivelul zgomotelor, la hranirea animalelor, culegerea de
"amintiri naturale" etc.
Experienta turismului n ariile protejate este deja vasta, ncepnd cu anul 1872, cnd a
fost creat primul parc national din lume si anume Yellowstone, n SUA, creat ca "loc de
destindere n folosul si spre bucuria poporului".
Cteva evaluari cantitative
Baza de date a ariilor protejate realizata de catre World Conservation Monitoring
Centre contine 30.361 de nregistrari de arii protejate recunoscute de catre UICN, 13.915 de
nregistrari ale unor arii care nu sunt recunoscute de catre UICN si alte 16.288 de arii
protejate care au un statut incert. Baza de date se actualizeaza periodic, la aproximativ fiecare
trei ani, pentru a asigura realizarea unei noi editii a Listei cu Arii Protejate a Natiunilor Unite.
Prin integrarea datelor specifice acestui numar impresionant de arii protejate a rezultat
urmatoarea situatie, care, n limita erorilor acceptate, defineste ntr-o anumita masura situatia
ariilor protejate la nivel global.
Tabelul nr.1 . Arii protejate n lume, dupa categoriile UICN
Categorii UICN

Numar

Pondere
(%)

la. Rezervatie naturala

l.b.Salbaticie
2. Parc national
3. Monument natural
4. Arie de gestionare
a habitatelor
5. Peisaj
terestru/marin protejat
6. Arie protejata cu
resurse gestionate
TOTAL

4.395
806
3.386
2.122
11.171

14
3
11
7
37

982.487
940.344
4.000.825
193.022
2.460.283

7
7
30
1
19

224
1.167
1.182
91
220

Pondere n
total
suprafata
terestra (%)
0,66
0,63
2,67
0,13
1,64

5.584

18

1.067.118

191

0,71

2.897

10

3.601.447

27

1.243

2,4

30.361

100

13.245.528

100

436

8,84

Total
suprafata
(kmp)

Pondere
(%)

Suprafata
medie
(kmp)

Sursa: Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Delia Popescu, Mihaela Padurean, Adela Talpes,
Madalina Tala, Cristina Condulescu - Ecoturism si turism rural, editura Tehnica, Bucuresti, 2009

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

Reteaua mondiala a ariilor protejate cuprinde 30.361 de arii protejate care se ntind pe o
suprafata de 13.245.528 km2, reprezentnd 8,84% din suprafata terestra a globului. Aceasta
retea a ariilor protejate pare a fi foarte ntinsa, dintr-o perspectiva globala, nsa are foarte multe
goluri la nivel national.
Ariile protejate sunt considerate adesea insule naturale ntr-un ocean al dezvoltarii, astfel
ca, cu ct acestea au o suprafata mai mare, cu att ele sunt mai protejate de presiunile
exterioare. Situatia actuala releva faptul ca 17.892 (59%) arii protejate au o suprafata mai
mica de 1.000 ha, care totalizeaza o suprafata de 28.713 km2, nsemnnd doar 0,2% din
suprafata totala a ariilor protejate, n schimb, doar 1.673 (6%) arii protejate depasesc 1.000 km2,
dar ele totalizeaza 11.56 mii. km2 , adica 87% din suprafata totala a ariilor protejate.

1. 3. Turismul n ariile protejate din Romnia

Romnia are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza n parte
conditiilor fizico-geografice care includ munti, cmpii, retele hidrografice majore, zone
umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea,
datorita pozitiei geografice a Romniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord,
mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. n sfrsit,
relativa stabilitate a populatiei n ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii n sectorul forestier si
dezvoltarea economica lenta au determinat o exploatare mai redusa a resurselor dect n
majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta n diversitatea florei si faunei,
inclusiv n existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rsi, care sunt considerate ca
fiind printre cele mai mari din Europa, precum si n existenta unor extinse habitate forestiere
si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor.
Valoarea capitalului natural al Romniei a impus de-a lungul timpului luarea unor
masuri de protectie a naturii. In prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate include un
numar de 579 arii protejate (ntre care 13 parcuri nationale) ce reprezinta 5,18% din teritoriul
Romniei (1.234.710 ha). Trei dintre acestea sunt recunoscute international ca Rezervatii ale
Biosferei n cadrul Programului UNESCO - MAB, si anume: Retezat, Pietrosul Rodnei si
Delta Dunarii. Ultima este de asemenea nscrisa pe lista Patrimoniului Natural Mondial si pe
lista Ramsar, a zonelor umede de importanta internationala.

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

Tabelul nr.2. Distribuia parcurilor naionale,naturale i a rezervaiilor biosferei n Romnia

Parcuri naionale i naturale,

Rezervaii ale Biosferei
Balta mic a Brilei

Suprafaa (ha)
17.529

Bucegi

32.663

Climani
Ceahlu
Cheile Bicazului - Hma
Cheile Nerei - Beunia
Cozia
Delta Dunrii
Domogled Valea Cernei
Grditea Muncelului Cioclovina
Munii Apuseni
Munii Mcinului
Munii Piatra Craiului
Porile de Fier
Retezat

24.041
8.396
6.575
37.100
17.100
580.000
60.100
10.000

Rotna
Semenic Cheile Caraului
TOTAL
Sursa: MAPM,2001

75.784
11.321
14.800
115.655,8
38.047
46.399
36.664
1.132.174,8

Jude
Brila
Arge,Braov,Dmbovia,Prahov
a
Bistria
Nsud,Harghita,Mure,Suceava
Neam
Harghita,Neam
Cara Severin
Vlcea
Tulcea,Constana
Cara Severin,Mehedini,Gorj
Hunedoara
Alba,Bihor,Bistria
Tulcea
Arge,Braov
Cara- Severin,Mehedini
Hunedoara
Bistria
Nsud,Maramure,Suceava
Cara Severin

Tabelul nr. 3. Situatia ariilor protejate n Romnia

Suprafata Romniei
23.839. 100 ha
Suprafata ariilor naturale protejate
1.234. 608 ha
Ponderea ariilor protejate n
5,18%
total suprafata
Din care: Delta Dunarii ocupa din
2,43%
suprafata tarii
Sursa: MAPM, 2001
In lipsa structurilor administrative proprii, asupra celorlalte arii protejate se exercita de
la an la an o crestere accelerata a presiunii antropice, materializata n special prin:
extinderea intravilanului n zonele din imediata apropiere sau chiar n interiorul
ariilor protejate, cu scopul dezvoltarii si realizarii ulterioare a unor constructii sau chiar
statiuni turistice;
supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si intensiv, defrisari
ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.;

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente n interiorul acestor

arii naturale, genernd mai ales cantitati impresionante de deseuri;
nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii n teren a limitelor
si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.
Alte actiuni demarate care merita mentionate se refera la Acordul privind realizarea
rezervatiei transfrontaliere "Delta Dunarii si zona inferioara a rului Prut", ncheiat de catre
tara noastra cu Ucraina si Republica Moldova, precum si la crearea "Coridorului verde al
Dunarii" alaturi de Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova, n fapt o retea ecologica de nivel
regional n Lunca Dunarii.
Deci n prezent, pentru ariile protejate din Romnia, se ofera o noua sansa pentru a
rezolva att de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi:
-

o evaluare corecta a capitalului natural al tarii;

constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere ntreaga varietate a

ecosistemelor din tara;

administrarea eficienta a ariilor protejate pe baza unor planuri de management si

prin intermediul unor administratii ale ariilor protejate.

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

10

CAP. II. COMPARATIE INTRE PARCUL NATIONAL

RETEZAT SI PARCUL NATIONAL PLITVICE
2.1.

Localizare

Retezat: Masivul Retezat, una din cele mai valoroase zone montane din tara nostra,
localizat n partea vestica a tarii, in Carpatii Meridionali 4525'N - 2245'E, pe
teritoriul judetului Hunedoara, a fost recunoscut ca Parc National nca din anul 1935,
fiind astfel primul parc national legal constituit din Romnia.
Parcul are o suprafata de 38.047 ha si este delimitat n trei zone: rezervatia
stiintifica Gemenele (cca. 1600 ha), o zona centrala - parcul propriu-zis si o zona
tampon. Valoarea universala a parcului a fost recunoscuta prin programul Omul si
Biosfera (MAB) al UNESCO n 1979, prin includerea sa n reteaua internationala a
rezervatiilor biosferei1.
Plitvice: Parcul Plitvice este cel mai faimos parc national din Croatia situat in regiunea
muntoasa Lika si este una dintre atractiile cele mai frumoase din Europa.
Dimensiunea Parcului National al Lacurilor Plitvice este de 29.685,15 ha si se
intinde pe platoul cu acelasi nume, platou ce este inconjurat de catre trei masive
muntoase: Pljeevica (1640m), Mala Kapela (1280m) si Medveak (884m).
Coordonatele acestuia sunt: 4451`N si 1537`E2.

2.2. Istoric
Retezat: nainte de nfiinarea Parcului Naional Retezat (1935), zona era rezervaie de
vntoare pentru capre negre aparinnd Casei Majestii Sale Regelui, fiind
administrat de Direcia Vntorilor Regale, "care i-a luat angajamentul celei mai
mari ocrotiri."
Proprietarii au populat lacul Znoaga i Rul Mare cu pstrv nc nainte de
nfiinarea Parcului. Practica populrii unor lacuri alpine i a unor cursuri de ap cu
1

www.retezat.ro

http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

11

pstrv a fost continuat i de administratorii terenurilor de vntoare dup 1948,

respectiv ocoloalele silvice. La nceputul secolulul XX exista tendina de a reduce
efectivele de ovine, de cca 30.000 exemplare anual, care punau n zona alpin.
Punatul cu ovine era interzis n zona lacurilor, ncercndu-se astfel s se protejeze
zonele preferate de capra neagr.
Tot la nceputul secolului se experimentez pentru prima oar punatul cu vite mari,
ncepnd cu punea Slvei.
Pe suprafaa declarat Parc Naional punatul a fost permis doar "pentru vitele
cornute i caii proprietarilor acelor teritorii, cu excluderea total a oilor i excluznd
orice introducere cu chirie a vitelor aparinnd altor comune dect cele de la poalele
Retezatului, mproprietrite n Retezat, ori altor persoane, dect proprietarilor
actuali", aa cum se arat n Procesul verbal de constituire a Parcului.
n perioada 1986 1990 punile alpine sunt administrate de ocoalele silvice. n
aceast perioad se elaboreaz amenajamentele silvo-pastorale, n baza crora se
reglementeaz punatul.
Dup 1990 punile sunt preluate din nou de consiliile locale, iar pe majoritatea
punilor nu au mai fost respectate prevederile amenajamentelor silvo-pastorale.
Punile se subnchiriau de ctre administratorii lor altora dect proprietarii de drept.
Administratorii punilor nu aveau posibilitatea de a exercita un control eficient al
activitilor de punat, ceea ce a dus adesea la suprapunat.
La nceputul secolului pe Valea Lpunicului Mare s-au efectuat exploatri de mas
lemnoas, butenii fiind evacuai prin plutrit.
Gospodrirea pdurilor aflate n afara zonei incluse n 1935 n Parcul Naional, dar
care dup 1990 au fost incluse n suprafaa Parcului, s-a fcut n conformitate cu
normele silvice n vigoare n perioada respectiv.
Turismul s-a practicat n Masivul Retezat nc din anii 30, dup cum o dovedete i
harta elaborat de Touring - Clubul Romniei n anul 1936, pe care este figurat
Casa Pietrele, aflat n proprietatea Clubului i avnd rol de caban turistic1.
Plitvice: Oamenii au locuit aceasta zona de mii de ani. Ilirii, tracii, celtii, romanii, avarii,
slavii si turcii au populat pe rand zona lacurilor. In 1528 zona este stapanita de turci,
ca peste 150 de ani Imperiul Austriac sa se impuna ca stapan. Austriecii au inclus-o
ulterior in Frontiera lor Militara si, in plus fata de croatii nativi care deja erau in
1

www.retezat.ro

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

12

regiune, au venit si sarbi ce au fugit de opresiunea otomana. Lacurile Plitvice au

devenit o atractie turistica majora la sfarsitul secolului 19.
In anii 20, profesorul Ivo Pevaleka a observat la Plitvice un complex biodinamic de
travertine (tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura, folosit in constructii), care
influentau atat cresterea plantelor ca si procesul dezvoltarii unei bariere de
travertine, care putea fi inca de pe atunci usor distrusa in urma activitatii umane
intense din zona.
In 1949, Parlamentul Republicii Croatia declara parcul Plitvice rezervatie naturala
protejata. In urmatorii 48 de ani, anumite solutii si adaugiri au fost operate, ultima
schimbare avand loc in 1997, cand largirea bazinului parcului pana la 266 kilometri
patrati a fost legalizata.
Organizaia Naiunilor Unite, de fapt, sediul UNESCO a observat unicitatea naturii
excepionale din acest parc naional i a nscris Lacurile Plitvice din 1979 pe lista
motenirii culturale i naturale din lume, ca o valoare deosebit nu numai pentru noi,
dar pentru ntreaga omenire1.

2.3. Potential Natural

Relieful

Retezat: Relieful predominant glaciar cu vai, lacuri si circuite glaciare, dar si calcare
impanzite de chei, pesteri si avene- adapostind peste 80 de lacuri glaciare, printre
care cel mai adnc (Zanoaga, 29m) si cel mai ntins (Bucura, 8.86 ha) - atrage an de
an numerosi turisti, n special n sezonul de vara. Altitudinea variaza ntre 765m la
Gura Zlata si 2509m n vrful Peleaga, alte 19 vrfuri avnd peste 2000m.
In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc
deosebit de insemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind
lacuri, au imprimat acestor munti un pitoresc rar intalnit in Carpati. Caldarile sau
circurile glaciare, numite de localnici zanoage, reprezinta depresiuni circulare
formate din eroziunea ghetarilor montani, la obarsia vailor glaciare sau pe versantii
acestora, adesea suspendate deasupra vailor glciare principale. Ele sunt un rezultat al
activitatii ghetarilor cuaternar care s-a intiparit adanc in relieful Masivului Retezat2.

1
2

http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
www.retezat.ro

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

13

Plitvice: Relieful este unul carstic, avand in componenta calcar si dolomita asociate cu
lacuri si pesteri, acest lucru dand nastere la o trasatura dinstictiva a parcului.
Lacurile sunt separate prin baraje naturale de travertin, formate in special prin
depuneri de muschi, alge si bacterii. Aceste baraje naturale de travertin formate din
plante si bacterii cresc cu o rata de aproximativ 1 cm pe an.Cele 16 lacuri ce se
compun intr-o salba sunt separate in doua grupuri dinstincte: grupul de sus format
din 12 lacuri si grupul de jos avand in componenta 4 lacuri. Lacurile sunt formate
din scurgerile de apa din cei trei masivi muntosi ce le inconjoara, fiind la o altitudine
ce variaza intre 636 m si 503 m si avand o lungime de aproximativ 8 km, orientate in
directia sud-nord.
Lacurile sunt renumite pentru culorile lor distinctive, variind de la un fond de azur la
verde, gri sau albastru. Culorile se schimba constant in functie de cantitatea de
minerale si organisme din apa si unghiul de incidenta a razelor de soare pe suprafata
lacurilor.
Depunerile de muschi in locul cazaturilor de apa determina aparitia in spatele
cascadei a unor acoperisuri de materiale organice, acoperisuri ce se maresc constant
formand spatii largi din ce in ce mai mari, pe alocuri pesteri in adevaratul sens al
cuvantului. In incinta rezervatiei exista de asemenea si pesteri carstice1.
Clima
Retezat: Clima este caracteristica reliefului montan, aspra si umeda. Temperatura medie
anuala in zonele ce depasesc 2000m este de -2C. Temperatura medie in iulie in
zonele la peste 2000m este de cca. 6C. Temperatura medie in ianuarie in zonele de
peste 2000m este de cca. -10C. Temperatura minima coboara in ianuarie uneori
pana la -35C, mai ales in vaile unde aerul rece stagneaza vreme mai indelungata.
Temperatura maxima urca in iulie pana la 30C, mai ales in Retezatul
calcaros.Precipitatiile sunt bogate si se manifesta atat sub forma de ploaie cat si de
ninsoare.
Numarul zilelor cu inghet este de cca. 250. In sezonul estival apare inghetul nocturn,
sesizat lesne de turistii care innopteaza in cort la altitudine de peste 2000 m.
Numarul de zile cu ninsoare poate depasi 80 anual in zonele de peste 1400m
altitudine. Durata stratului de zapada insumeaza anual peste 160 zile. Topirea zapezii
1

http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

14

in zona alpina incepe in luna mai, desi in iunie muntii au inca intinse suprafete de
zapada, mai ales pe versantii nordici si pe vaile umbrite1.
Plitvice: Primavara incepe tarziu, e frig i ploaie. n aprilie, radiatia solara zilnica este, n
medie, mai mare de 1.4 kJ/cm, dar zilnic temperatura medie a aerului este nc mai
mic de 8C.
n timpul verii, suma medie zilnica a radiatiei solare este de aproximativ 2 kJ/cm,
temperatura medie la prnz 24C, iar cea mai mare nu depete 36C chiar i n
cele mai calde zile. Zile calduroase cu temperatura de peste 30C, sunt doar o data
sau de doua ori pe lun. Cea mai mare parte a timpului este nsorit n cursul lunii i
sunt aproximativ 10 zile fr nori. Chiar i n iulie i august, temperatura medie
minim este de aproximativ 9C. Vntul este slab, cu excepia cazului n zilele cu
ploaie. Media timpului cu ploaie este de opt zile ntr-o lun care se manifesta prin
furtun si precipitatii abundente, dar nu pentru mult timp.
La nceput toamna este o foarte placuta. In septembrie, radiatia solara zilnica este de
aproximativ 1,5 kJ/cm, temperatura medie a aerului este de 13C, la amiaza 20C
si dimineata in jur de 6C. Zile insorite are cel putin 5 iar cele neinsorite in jur de 7.
Toamna este de obicei scurta deoarece in noiembrie iarna isi intra in drepturi.
Noiembrie este luna norilor multi i ceaei. Deoarece energie solar este de
0,4kJ/cm practic nu difer de cea din luna decembrie, cand zilele sunt mai scurte.
Temperatura medie este de 5C. Pe ansamblu, luna cea mai rece este de obicei
ianuarie -3C n medie, dar cea mai scazuta temperatur msurat n februarie este
de -23C. Iarna precipitaiile sunt n mare parte de zpad, ploaie mai puin. Cea
mai mare parte a precipitatiilor cade n noiembrie (aproximativ 200 mm medie), cea
mai sczuta n luna februarie (aproximativ 80 mm)2.

Fauna si flora

1
2

www.retezat.ro
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

15

Retezat: Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente
pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante
fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru
Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea. De atunci si
pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar
Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat
se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un
conifer din specia pinilor.
Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt
ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante
dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii
sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum
folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.Pisicile salbatice fac si ele parte din
bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de
exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma
unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se
pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul
total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul
miilor1.
Plitvice: Parcul National Plitvice este o zona puternic impadurita, mai ales cu fag, molizi
si brazi. Dispune de un amestec de vegetatie alpina cu vegetatie mediteraneana.
Parcul este foarte bogat in specii endemice avand un numar de 72 de specii. Din
acest punct de vedere, specii importante ale Parcului National Plitvice sunt:
tenuifolius Edraianthus, prezenta n zona Draga Vilina la Korenica, Rannuculus
scutatus se afl n zona Krbava: Mrslin la Korenica i Scilla litardierei n Lika la
Korenica. O atractie deosebita a Parcului sunt plantele carnivore. Dintre acestea
amintim: Drosera rotundifolia, Pinguicula vulgaris, Utricularia minore.
Zona este casa si pentru o mare varietate de specii de animale si pasari. Specii rare in
Europa, ca ursul brun, lupul, o specie de vultur, bufnita, rasul, pisica salbatica si
cocosul de munte pot fi gasiti aici. In parc se regasesc 321 de specii de insecte dintre
care 76 de specii de fluturi i 245 de specii de molii, 12 specii de amfibieni in timp
ce reptilele sunt reprezentate de un numar mic, 157 de specii de pasari dintre care 70
1

www.retezat.ro

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

16

se reproduc aici, mai mult de 50 de specii de mamifere (arici, jder, mistret, jder de
piatra), 20 de specii de lilieci1.

2.4. Spatii de cazare

Retezat: n parc i n apropierea lui gsim condiii de cazare pentru toate gusturile i toate
buzunarele. Exist cldiri unde nu este nici macar curent electric, dar unde adevraii
montaniarzi se simt n largul lor, departe de nebunia i stresul oraelor, dar sunt i
pensiuni i cabane de trei stele, unde cei pretenioi pot gsi toate facilitile.
Pensiuni certificate: Codrin**, Iancu**, Dumbravita**, Anita***, Iris***, Mara**
Alte cabane (c) si pensiuni (p) in zona Retezatului: p. Sarmis***, c. Cascada*, c.
Dorulet**, c. Gura Zlata*, c. Rotunda***, c. Buta, Cheile Butii**, Turbopin**, c.
Pietrele* sau Vila Stanisoara**, c. Gentiana, p. Retezat** .
Camparea este permis: n zona cabanelor Pietrele, Gura-Zlata, Rotunda, Baleia,
Buta, Cmpuel, n locurile amenajate de deintorii de terenuri i la Poiana Pelegii
i Stna de Ru. n zona central a Parcului este permis camparea n: cldarea
Bucurei, lng refugiul Salvamont.n regim special, respectiv pentru o singur
noapte este permis camparea n: cldarea lacului Znoaga, lng punctul de
permanen Salvamont2.
Plitvice:

n zona central a parcului exist trei hoteluri: Hotelul Jezero *** , Hotelul

Plitvice** i hotelul Bellevue** i la doar 10 km de centrul turistic al zonei hotelul

Grabovac***. Hotelurile ofer cazare in camere confortabile, un restaurant cu o
gastronomie bogat, precum i oferte speciale pe tot parcursul anului. n plus fa de
beneficiile si serviciile mentionate anterior, hotelul Jezero i hotelul Plitvice
organizeaza confetinte mari si mici , intalniri de afaceri, seminarii. Complexul Sport
din cadrul hotelului, precum i facilitile de la hotel ofer conditii la fel de bune si
recreere, precum i o oaz de linite.
Pentru cei care cauta o alta locatie si au preferinte diferite pentru petrecrea timpului
liber este disponibil Campingul Coran si Campingul Borje. Ambele campinguri sunt
situate ntr-un mediul natural deosebit de frumos; Campingul Coran este situat la
doar 6 km de intrarea de nord i camping Borje*** la numai 15 km de intrarea
sudic din Parcul Naional.
1

http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
www.retezat.ro

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

17

In taberele din Parcul National Plitvice se poate ajunge cu maina sau cu autobuzul,
care functioneaza la liniile de autobuz regulate de la Zagreb la toate marile orae din
Dalmatia (Zadar, Sibenik, Split, Dubrovnik). Cel mai apropiat aeroport este la
Zagreb, i este localizat la aproximativ 140 km i cea mai apropiat gar este situata
n Karlovac i Lacurile Plitvice sunt situate la aproximativ 90 km1.

2.5. Obiective turistice

Retezat: Rezervaiile naturale din imediata apropiere a Parcului sunt:

Rezervaii naturale paleontologice: Depozitele continentale de dinosaurieni de

la Snpetru, Depozitele continentale cu ou de dinosaurieni Tutea, Geoparcul
Dinozaurilor ara Haegului

Rezervaii naturale speologice: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina,

Petera de la Tecuri, Petera Zeicului, Petera cu Corali

Rezervaii naturale botanice: Fneele cu narcise de la Nucoara, Mlatina de

la Peteana, Calcarele de la Faa Fetei, Vrful Poienii, Pdurea Slivu, Cheile
Crivadiei, Dealul i Petera Bolii, Castanii comestibili de la Suseni
In zona din vecintatea PNR exist urmtoarele vestigii istorice i culturale: ruinele
castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Densu (simbol al cretinitii
timpurii, sec. al-X-lea, cea mai veche biseric ortodox de piatr din lume n care se
mai oficiaz slujbe), Biserica Peteana, Biserica Ru de Mori, Cetatea medieval i
Mnstirea Col, Biserica Ostrov, Mnstirea Prislop, Castelul Sntmrie Orlea,
Biserica din Nucoara, Biserica medieval Sf. Nicolae din Ru Brbat2.
Plitvice:
Lacul Proansko lacul este situat la o altitudine de 636 m, i are o adncime de
pn la 37 m. Vastitatea lacului d ap o culoare verde nchis.
Lacul Ciganovac - lacul a fost numit dupa legenda care spune c un igan s-a
necat n lac n timp ce pescuia.
Lacul Okrugljak - lacul a primit numele de la forma sa circular. Lacul este situat
la o altitudine de 613m. In acest lac sunt multe pesteri si mici golfuri.
Lacul Kozjak - lacul a fost numit dupa legenda care spune c 30 de capre s-au
necat la trecerea de la rm la ostrov, n timp ce fugeau departe de lupi.
Lacul Gavanovac - lacul a fost numit dupa legenda care spune ca comoara lui
Glavan a fost pierduta pe fundul lacului3.

http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
www.retezat.ro
3
www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html
2

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

18

2.6. Trasee turistice

Retezat: Tabelul nr. 4. Trasee turistice in Parcul National Retezat
Traseu
Rusor Saua Ciurila- Cab Pietrele

Timp Dificultate
2-3 h

Usor

Traseul Educativ Ruor- culmea Lolaia

3- 3,30h

usor

Ruor Refugiul Stevia Lacul Stevia

3-4 h

Medie

Ruor Refugiul Stevia - aua Lolaia - Virful Retezat

4-5 h

Medie

Baleia aua Gorova Culmea Lncia aua Vrful Mare

lacul Gale Cabana Pietrele

11-12 h

Medie

Baleia aua Gorova - Stna de Ru

4-4 1/2 h

Medie

5-6 h

Medie

Lacul Bucura Curmtura Bucurii Virful Bucura II Mare

Poarta Bucurii Tau Portii- Lac Bucura

6-6 1/2 h

Medie

Lacul Bucura Tau Portii- Tu Agatat - Lacul Viorica Lacul

Buaura

3-4 h

Usor

Lacul Bucura TulAgat - aua Judele Vrful Slvei aua

Slavei Lacul Lia - Lacul Bucura

4-5 h

Greu

Lacul Bucura Curmtura Bucurii Cabana Geniana - Cabana 4-5 h

Pietrele

mediu

Lacul Bucura - Vrful Peleaga Curmtura Bucurii Lacul

Bucura

Cmpuel DN 66 Cheile Scorotei - Stna Scorota

3-31/2 h

Uor

Cmpuel Piatra Iorgovanului

3-4 h

Mediu

Cmpul lui Neag Cheile Buii Cabana Buta

4-5 h

Uor

Cab. Buta - aua Plaiului Mic - Poiana Pelegii

2-3 h

Uor

Cab Buta aua Plaiul Mic Piatra Iorgovanului

4- 5 h

Mediu

6h

Uor

1,30 2h

Uor

Ohaba de sub Piatr - Crnic

Crnic Cabana Pietrele

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

19

Cabana Pietrele - Cabana Geniana

1-11/2h

Uor

Cabana Pietrele Lacul Stnioara aua de Var Vrful

Retezat

4- 41/2h

Mediu

Cab. Pietrele Creasta Lolaia Vrful Rtezat

4- 5 h

Mediu

Cab.Pietrele Creasta Lolaia Virful Retezat-Saua de vara

Retezat- Virful Bucura Poarta Bucurii-Taua Portii- Lac Bucura

7-8 h

Greu

Cabana Pietrele - aua Lolaia Complex Ruor

2-3 h

Mediu

Cab. Pietrele Cabana Geniana aua Bucurii Lacul Bucura

3-4 h

Uor

Cabana Pietrele Cabana Geniana Curmtura Bucurii Lacul 4- 5 h

Bucura - Vrful Peleaga

Greu

Cabana Pietrele Cabana Gentiana Curmtura Bucurii Lacul 8-9 h

Bucura - Vrful Peleaga Vrful Ppua Porile nchise Lacul
Gale Cabana Pietrele

Greu

Cabana pietrele- lacul Galeu (3-3 1/2h)- aua Vrfului MareVrfu Mare

4-5h

Mediu

Cabana Pietrele- Tu dintre Brazi

2-3h

Mediu

10-12h

Greu

Cabana Pietrele- cabana Geniana- Curmtura Bucurii- lacul

Bucura- Poiana Pelegii- aua Plaiu Mic- cabana Buta- Cmpu lui
Neag
Gura Apei - Crucea Trsnitului
Gura Apei - Valea Lpunicu Mare - aua Plaiu Mic - Cabana
Buta

3 ore Accesibil i
iarna
8-9-ore iarna greu
accesibil

Pui Stna de Ru

7-8h

Mediu

Stna de Ru - aua Custurii

2-3 h

Mediu

Stna de Ru -aua Custurii - Vrful Ppua

4-5 h

Dificil

Stna de Ru - aua Custurii - Vrful Custura

4-5 h

Mediu

Gura Apei-Virful Zlata Arades- Lacul Zanoaga

4-5 h

Medie

Gura Apei- Cab. Rotunda- Poiana Pelegii

4- 5 h

Usor

Gura Apei Drumul forestier Riu Ses Piriul Corciova Saua

Iepii

4-5 h

Medie

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

20

Lunca Berhina Crucea Traznitului- Lac Zanoaga

4,30- 5 h

Usor

Lunca Berhina Crucea Traznitului- Saua Slaveiului Lac Bucura

5-6 h

Mediu

Lunca Berhina Saua Stanuleti Piatra Iorgovanului

4- 5 h

Medie

Poiana Pelegii Saua Plaiul Mic- Piatra Iorgovanului(3-3,30h)

Saua Stanuleti - Virful Moraru - Herculane

2- 3 zile

Greu

Poiana Pelegii Saua Plaiului Mic- Virful Custura

3,30-4 h

usor

6-7 h

usor

Poiana Pelegii- Lac Bucura

2-2,30 h

usor

Gura Zlata -lacul Znoaga

4 1/2-5 h

Mediu

Gura Zlata - lacul Znoaga - aua Judele -lacul Bucura

7-8 h

Mediu

Gura Zlata - lacul Znoaga Gura Apei

6-7 h

Mediu

Poiana Pelegii- Saua Plaiul Mic Cab. Buta Cimpul lui Neag

Sursa: www.retezat.ro

Plitvice: A. Incepe la intrarea de nord a parcului. Tur circular, ca parte a acestui program
putei vedea "toamna mare" - cele mai mari lacuri cascad i cea mai mare cascad
din Croaia, pestera "upljaru", n timp ce pe laturile de est i de vest de canion, v
putei bucura de vedere la lacurile: "Ship Novakovic", "Kaluerovac", "Gavanovac"
i "Milanovac.

Punctul final al programului este de odihn pe malul lacului

"Kozjak".
B. Incepe de la intrarea de nord a parcului. Turul este circular i include o plimbare
printr-un canion de calcar, cea mai mare plimbare n Lacurile Plitvice - Lacul
"Kozjak, cu trenul panoramic i mers pe jos in partea de est a canionului.
Programul

include

vizitarea

lacurilor

"Novakovic

nave",

"Kaluerovac",

"Gavanovac" i "Milanovac".
C. Incepe la intrarea de nord a parcului. Turul este circular i cuprinde zonele
Lacurilor de Jos si de Sus. Finalul programului include plimbare pe jos si plimbare
cu brcile electrice pentru a reveni la punctul de plecare pentru trenul panoramic
bucurandu-va de frumusetea cascadelor mai mari i mai atractive precum i o
mulime de cascade mici si frumusetea lacului.
E. Incepe de la intrarea sudic a parcului. Turul este circular i include o zona de Sus
a lacurilor. La punctul final al programului vine un tren panoramic i pentru a reveni

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

21

la punctul de plecare implic mersul pe jos i conducere a unui feribot scurt peste
lacul "Kozjak.

F. Incepe de la intrarea sudica a parcului. Dupa o plimbare scurta, plimbare cu barca

electrica pe lacul "Kozjak", i apoi plimbare printr-un canion de calcar, in zona
Lacurilor de Jos. O serpentin abrupta, va duce la partea de est a canionului, unde au
localizat numeroase puncte de veghe, oferind o priveliste uluitoare a lacurilor
modroplava cristal i ziduri nalte laterale. Se revine la punctul de plecare a trenului
panoramice.
H. Incepe de la intrarea sudic a parcului. Dup o scurt plimbare v putei atepta la
un drum cu trenul panoramic. Turul continua pe jos de-a lungul Lacurilor de Sus,
plimbare cu barcile electrice pe lacul "Kozjak", plimbare prin canion de la Lacurile
de Jos pn la "Great Falls", o plimbare in partea de est a canionului i cu trenul
panoramic din nou. Acest program circular permite vizitarea intregului parc.
K. Incepe de la intrarea nordica a parcului i ofer un tur al intregii zone a lacurilor
mergand pe jos. Programul include un tur al "Great Falls", mers pe jos pe partea de
sus din partea de vest a canionului i de-a lungul malului vestic al lacului "Kozjak",
i vederea "Lacului Ciginovac" i a "Lacului Proscansko". n schimb, v vei bucura
de o frumoasa plimbare de-a lungul Lacurilor de Sus i pe malul estic al lacului
"Kozjak", pentru care exist o linie de feribot. Programul continua cu o plimbare in
partea de est a canionului de-a lungul Lacurilor de Jos pana la punctul de plecare1.

2.7.Turism, reguli de vizitare

Parcul National Retezat

http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

Parcul National Plitvice

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

Puncte de acces

22

Gura-Zlata, Gura Apei, Rotunda,

Ruor, Crnic, Baleia , Stna de
Ru, Buta, Cmpuel.
Accesul n Rezervaia tiinific
Gemenele este permis doar n
baza

autorizaiei

eliberate

de

Academia Romn - Comisia

Monumentelor Naturii, cu avizul
APNR.
Taxa de intrare

5 lei

Vezi Tabelul nr. 5.

- deranjarea linistii publice

- intrarea in apa si inotul;
- pescuitul ( cu excpetia Lacului de Acumulare Gura Apei);
- vanatul
Este interzis !

- campingul in zona de tur;

- abandonarea deeurilor de orice fel pe teritoriul parcului;
- distrugerea, degradarea oricror specii de plante i animale, a
rocilor, speleotemelor, fosilelor i a oricror alte eantioane de
origine natural;

- pastrarea unui caine fara lesa;

- distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare,
precum i a plcilor, sgeilor, stlpilor sau a semnelor de marcaj de
pe traseele turistice, a semnelor de delimitare a parcului;

- pe potecile turistice nu este permis accesul cu mijloace motorizate

i biciclete.

Tabelul. nr.5. Pretul biletelor in Parcul National Plitvice

Bilete pentru o zi
Vizitatori
Adulti
Grup de adulti
Studenti

Perioada
01.11.2011-31.03.2011
01.04.2011-31.10.2011
80 euro
110 euro
70 euro
100 euro
60 euro
80 euro

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

Grup de studenti
Copii 7-8 ani si a

23

55 euro
40 euro

70 euro
55 euro

35 euro

50 euro

GRATUIT

GRATUIT

persoanelor cu handicap
50%
Grup de copii 7-18 ani si a
persoanelor cu handicap
50%
Copii sub 7 ani si persoanele
cu handicap peste 50%
*minim 15 persoane intr-un grup
Vizitatori
Adulti individuali
Copii individuali

Bilete pentru doua zile

Perioada
01.11.2011-31.03.2011
01.04.2011-31.10.2011
130 euro
180 euro
60 euro
90 euro

*Pretul biletelor include plimbarea cu trenul panoramic, plimbarea cu barca electrica, asigurarea vizitatorilor si
TVA

Sursa: www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php

Servicii incluse in taxa de intrare:

- Plimbri cu vaporaul electric, disponibile la lacul Koyjak. Se execut la fiecare 15 minute
sau jumtate de or. Plimbarea dureaz cam 20 minute.
- Plimbri cu autobuzul panoramic de transfer. Pleac la fiecare 15, 20 minute.

Concluzii
Valorificarea turistic a ariilor protejate mbrac forme diferite, complexe. Ea trebuie
s in cont de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor
etc.
Sistematizarea acestor areale variaz de la o ar la alta, aa cum difer i echipamentele turistice de la un parc la altul .
Se consider c activitile recreaionale ce pot fi dezvoltate n interiorul ariilor
protejate sunt: studierea naturii, florei i faunei; fotografierea, pictura peisajelor; drumeii

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

24

montane; alpinism; speologie; practicarea scufundrilor; plimbri pe jos sau, iarna, cu

schiurile; ciclism i canotaj; vizite la obiective culturale, istorice i etnografice; cunoaterea
i nvarea unor meteuguri tradiionale; vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;
vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, tiinifice despre zonele protejate
n cadrul centrelor de primire a turitilor.
Fiecare arie protejat destinat recreerii i stabilete propriile reguli de comportament
pentru vizitatori.
In Romnia, ariile naturale protejate dein doar 5% din suprafaa rii; dintre toate ariile
protejate, numai trei au administraii proprii funcionale, iar turismul se poate spune c este
organizat corespunztor doar n R.B. Delta Dunrii i n PN Retezat .

Parcul Naional Retezat

Elemente de atrac tie
Peisaje deosebite, relief glaciar, diversitate floristic i faunistic.
Optiuni strategice
Cu o ndelungat tradiie n domeniu (parc naional nc din 1935 i parte a
reelei internaionale Pan Parks), Retezatul i zona limitrof acestuia se poate
dezvolta ca destinaie ecoturistic de importan internaional. La nivelul
destinaiei funcioneaz deja o asociaie de turism (Asociaia de Turism Retezat) condiie esenial pentru dezvoltarea integrat a zonei. n plus, este nevoie
imperioas de ntrirea capacitilor administrative, att a administraiei parcului,
dar mai ales a asociaiei de turism, de o mai bun valorificare n turism a
atraciilor existente n zona limitrof parcului (ara Haegului, Valea Jiului) i de
integrarea acestora ntr-un produs turistic unitar.

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

25

Bibliografie:
1. NISTOREANU, P.,
TIGU, G.,
POPESCU, D.,
PADUREAN, M.,
TALPES, A.,
TALA, M.,
CONDULESCU, C.

Ecoturism si turism rural, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001.

2. ISTRATE, I.,
BRAN, F.,
ROSU, A.G.

Economia turismului si mediului inconjurator, Editura

Economica, Bucuresti, 1996.

3. * * *

Legea nr. 462/18.07.2001 privind regimul ariilor naturale

protejate

4. www.bucegipark.ro/A1.htm
5. www.retezat.ro
6. www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php
7. www.retezat.net
8. www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html

n dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut n vedere faptul c, n general, potenialii

ecoturiti au un nivel ridicat de educaie. Prin urmare i ateptrile acestora sunt mult mai
ridicate, iar realizarea unui produs care s satisfac aceste ateptri este esenial. Pentru
produsul ecoturistic se urmrete realizarea unui marketing corect, care trebuie s duc la
ateptri realiste din partea vizitatorilor. Acest lucru presupune oferirea clienilor de informaii
complete i responsabile care conduc la creterea respectului pentru mediul natural i cultural
al zonelor vizitate i a gradului de satisfacere a turitilor. Printre prioritile identificate, care
ar trebui realizate pe termen scurt i mediu se numr: - dezvoltarea unor activiti de
cercetare a pieei naionale i internaionale i realizarea unei baze de date la care s aib
acces toate organizaiile implicate n acest domeniu; - crearea unor oferte de
produse/programe ecoturistice integrate la nivelul destinaiilor cu potenial ecoturistic cu
scopul mbuntirii experienei ecoturistice i al unui consum mai lent al resurselor; dezvoltarea sistemului de distribuie al produsului ecoturistic romnesc, pentru a facilita
accesul acestuia pe pieele int. Strategia nationala de dezvoltare a ecoturismului in Romania
9 Promovarea produsului ecoturistic se va face att centralizat prin intermediul Ministerului
Turismului (activitate permanent) promovarea Romniei ca destinaie ecoturistic, ct i
prin intermediul asociaiilor de dezvoltare a (eco)turismului ce vor fi create la nivelul
destinaiilor (activitate pe termen mediu i lung dup crearea asociaiilor). *** Ca o

ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

26

concluzie general, n Romnia trebuie trecut de la promovarea unor produse ecoturistice

izolate, realizate de administraiile parcurilor sau de tur-operatorii specializai, la dezvoltarea
unor destinaii ecoturistice, n cadrul crora s fie oferit un produs ecoturistic integrat, nscut
din parteneriatele realizate de factorii implicai (administraia parcului, administraie public
local, comunitatea local, investitorii privai) i promovat att prin efortul asociaiilor de
dezvoltare a (eco)turismului realizate la nivel local, ct i prin efortul administraiilor publice
centrale. n principiu, aceste destinaii ar putea fi dezvoltate pe scheletul parcurilor naturale
sau naionale i a rezervaiilor biosferei, dar destinaii ecoturistice pot fi create i n alte zone
naturale n care modul de via tradiional s-a pstrat nealterat (de exemplu situri Natura
2000). Parcul Naional Retezat Parcul Natural Geoparcul ara Haegului, Rezervaia
Biosferei Delta Dunrii, Parcul Natural Apuseni, Parcul Naional Piatra Craiului, Parcul
Natural Munii Maramureului, Parcul Naional Munii Climani sau Parcul Naional Munii
Mcinului sunt doar cteva din posibilele destinaii ecoturistice viitoare. n plus, pentru
parcurile n care ecoturismul joac un rol secundar (de exemplu Parcul Natural Bucegi, Parcul
Naional Domogled Valea Cernei), acesta poate veni n completarea formelor consacrate de
turism (turism montan, turism balnear). n acest sens, se pune problema oferirii unor noi
posibiliti de petrecere a timpului liber pentru aceste categorii de turiti, crescnd astfel
gradul de valorificare a infrastructurii turistice i oferirea unei alternative viabile de
dezvoltare durabil localnicilor. O scurt analiz a persp