CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ECOTURISMUL ȘI IMPACTUL

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA ARIILOR PROTEJATE

În acest capitol se face o trecere în revistă a contribuțiilor autorilor, la nivel național și

internațional, cu privire la importanța schimbărilor climatice asupra ecoturismului în ariile
protejate.
Din analiza termenilor de specialitate și ideilor privind ecoturismul, agroturismul,
ariile protejate și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților locale din ariile protejate
rezultă o perspectivă asupra posibilităților de conservare și dezvoltare durabilă a acestora.
Ecoturismul este o formă de turism practicată în România și în alte țări de decenii, contribuie la
protejarea patrimoniului natural și cultural care conservă tradițiile comunităților locale.

1.1. Ecoturismul în ariile protejate

Valorificarea spațiilor turistice are diverse forme. Trebuie să se tină cont de structurile
ariilor naturale protejate, de numeroasele obiective de management şi de varietatea resurselor.
Clasarea acestor arii variază la toate tările, precum diferă numeroasele echipamente turistice de
la un parc natural la altul.
Spatiile naturale protejate sunt formate ca obiective turistice foarte atractive, unele cu
caracter unic pe plan international.
Conform Ordonantei de urgentă nr. 57/2007, a Guvernului, aria naturală protejată este
definită ca o zonă acvatică sau terestră în care se găsesc varietăti de animale sălbatice și plante,
elemente peisagistice, geologice, speologice, care au o valoare culturală, ecologică sau știintifică
unică, ce are un regim de protectie și conservare specială, în conformitate cu prevederile legale.
(Simon & Maiorescu, 2015)
Autorul Nistoreanu (2006) prezintă stadiul în care se află ariile protejate din România. A
fost nevoie să se adopte măsuri noi de protejare a naturii înconjurătoare. ,,Rețeaua Națională de
Arii Protejate include un număr de 579 arii protejate, ce reprezintă 5,18% din teritoriul
României. Trei dintre acestea sunt recunoscute internațional ca Rezervații ale Biosferei în cadrul
Programului MAB-UNESCO, și anume: Pietrosul Rodnei, Retezat și Delta Dunării. Delta

3
Dunării este înscrisă și ea, de asemenea, pe lista Ramsar și pe lista Patrimoniului Natural
Mondial, a zonelor umede de impotanță internațională.”
Fiecare arie protejată destinată relaxării își stabileşte propriile restricții pentru vizitatori.
Numeroase parcuri naţionale interzic accesul mașinilor personale, deplasarea făcându-se în
exclusivitate cu mijloace de transport precum biciclete, deltaplane, bărci cu vâsle sau trăsuri,
care se află în proprietatea administraţiei parcului. Însă regulile se pot referii şi la depozitarea
tuturor deşeurilor, la adăugarea unor trasee sau la mărimea grupurilor.
Autorul Nistoreanu (2006) prezintă categoria în care se situează monumentele naturii,
acestea ,,corespund categoriei III UICN - ,,Monumentul natural: arie naturală protejată
administrată pentru conservarea elementelor naturale”.” (Bran, et al., 2000, p. 104)
Tot autorul Nistoreanu (2006) ne expune că organizațiile non-guvernamentale și-au adus
într-o anumită măsură, de la un timp, contributia în protejarea unor arii naturale protejate, în
ciuda faptului că nivelul profesional al acestora nu este de fiecare dată la nivelul așteptărilor
tuturor specialiștilor. Ne precizează, de asemenea, faptul că în România nu ar exista persoane
specializate într-un anumit domeniu, însă numai în domenii asemănătoare, fapt care a dus la
conflicte mari de idei în special între ecologi, silvicultori dar și biologi.

Metode ce trebuie aplicate în ariile protejate:

a) Din turism trebuie să beneficieze în primul rând comunitățile locale;
b) Trebuie să se stabilească din timp resursele ce vor fi folosite;
c) Instruirea managerilor ariilor protejate pentru a practica turismul durabil;
d) În ariile protejate turismul nu trebuie să fie excesiv;
e) Poluarea ar trebui redusă.

Tipuri de arii protejate din România după IUCN :

 Rezervații științifice (cat. I);
Sunt arii protejate ce nu pot fii vizitate de turiști. În acestea se găsesc plante si animale
rare ce nu trebuiesc afectate de vreun factor extern. Pot fi vizitate însă doar de cei care doresc să
cerceteze în scop științific sau educativ.
 Parcuri naționale (cat. a II-a);
Sunt zone delimitate care au ca scop protejarea elementelor naturii care sunt rare. Pentru
a putea fi vizitate, turistul trebuie să achite o taxă.
 Monumente ale naturii (cat. a III-a);
Reprezintă o arie protejată în care un monument este protejat în starea sa naturala, pentru
a nu fi deteriorat de alți factori externi.
 Rezervații ale naturii (cat. a IV-a);
4
 Sunt arii protejate care protejează habitatul plantelor, animalelor și restul naturii.
 Parcuri naturale, inclusiv geoparcuri (cat. a V-a).
Ajută la păstrarea tradițiilor, în care colaborarea dintre om și natura a dus la un loc
distinct și deosebit.

Alte tipuri de arii protejate din România:

 Siturile naturale;
Sunt zone protejate păstrate exact cum au fost găsite și îmbunătățite de mâna omului
pentru a putea fi vizitate.
 Ariile speciale de conservare;
Sunt zone ce protejează resursele naturale și diversitatea biologică.
 Zonele umede;
Sunt întinderi de ape temporare sau permanente în care se găsesc numeroase specii de
vietăți care au nevoie de protecție.
 Ariile de protecție cu caracter special avifaunistic;
Reprezintă zonele în care sunt protejate diferite specii de păsări. În literatura de
specialitate, autorul Nistoreanu (2006) consideră că protectia specială a managementului ariilor
se aseamănă cu cel al ariilor speciale de conservare. Aceste arii speciale de protectie sunt de
obicei desemnate de stat însă conform prevederilor Directivei 79 / 409 / CCE din data de 2
aprilie a anului 1979. Aceasta privește protejarea păsărilor sălbatice ce vor face parte din lantul
european NATURA 2000, asta după acceptarea statutului acestora de către Comisia Europeană.
 Rezervațiile biosferei;
Sunt arii protejate care trebuie să îndeplinească caracteristici UNESCO.
Categorii de arii protejate din IUCN:
Ia - Rezervații științifice;
Ib - Zone de sălbăticie;
II - Parcuri naționale;
III - Monument al naturii;
IV - Arii de management pentru habitate și specii;
V - Peisaje terestre și marine protejate;
VI - Arii protejate cu ajutorul managementului resurselor.
Diferența dintre ariile protejate din România și cele protejate încadrate în IUCN:
 În România, categoria Peisaje terestre și marine protejate, nu se încadrează în cele cinci
tipuri de arii existente, nu avem o lege care să ne oblige să învățăm despre viețuitoarele
marine și cum să le protejăm;

5
 Nu avem legi stricte cu privire la protejarea animalelor sălbatice;
 Managementul resurselor nu este bine structurat și organizat în România.

În Tabelul nr.1. se pot observa obiectivele de management și importanța acestora cum ar

fii primar, secundat, potențial aplicabil și neaplicabil.
Tabelul Nr.1.
Relatia dintre obiectivele de management şi categoriile protejate IUCN existente în
România
Obiectiv de management I.a II III IV V
Cercetare stiintifică 1 2 2 2 2
Protectia sălbăticiei 2 2 3 3 -
Protectia diversitătii speciilor/genetice 1 1 1 1 2
Mentinerea serviciilor 2 1 - 1 2
Protectia trăsăturilor naturale/culturale - 2 1 3 1
Turism şi recreere - 1 1 3 1
Educatie - 2 2 2 2
Utilizarea durabilă a resurselor - 3 - 2 2
ecosistemelor
Mentinerea caracteristicilor culturale și - - - - 1
traditionale
Legenda:
1 – obiectiv primar;
2 – obiectiv secundar;
3 – obiectiv potential aplicabil;
- – obiectiv neaplicabil.
Sursa: Se găsește în format electronic sub numele ,,Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în
România” aparută în anul 2015.

La I.a. se poate observa că multe obiective de management sunt neaplicabile, cum ar fii
protecția trăsăturilor naturale/culturale, turismul și recreerea, educația, utilizarea durabilă a
resurselor ecosistemelor și menținerea caracteristicilor culturale. Însă se poate observa că I.a. are
ca obiective primare cercetarea științifică și protecția diversității speciilor/genetice.
La tipul III menținerea serviciilor sunt neaplicabile împreună cu utilizarea durabilă a
resurselor ecosistemelor și menținerea caracteristicilor culturale și tradiționale.
Anul 2002 a fost numit de către Națiunile Unite ca fiind Anul Internațional al
Ecoturismului datorită amplorii fenomenului ecoturistic. (Puiu, 2006, p. 31)
În opinia lui Bran (2000) ecoturismul presupune o acțiune permanentă în protejarea
mediului, susține patrimoniul cultural al popoarelor.
6
 În opinia autorului Nistoreanu (2006), ecoturismul reprezintă o formă de turism ce se
desfășoară în arii naturale protejate, iar scopul este aprecierea și cunoașterea culturii locale și a
naturii, ce presupune tehnici de conservare și conferă o implicare activă, care oferă beneficii
populației locale.
În opinia autorului Hornoiu (2009) ecoturismul prezintă următoarele caracteristici:
 să existe un efect pozitiv asupra comunităților locale;
 să aibă o contribuție semnificativă la prezentarea patrimoniului natural și cultural;
 să se ofere informații turiștilor cu privire la resursele naturale și culturale;
 să fie durabil din punct de vedere economico-social și să de adreseze grupurilor mici sau
turiștilor individuali.
Mai mult, Hornoiu (2009) consideră că ecoturistul învață despre patrimoniul cultural,
modul de viață al localnicilor, aceștia diferențiindu-se simțitor față de vizitatori:
 vizitatorilor li se percep prețuri ridicate la intrarea în parcuri;
 managementul se organizează în favoarea comunității;
 sunt luate în calcul stațiunile care au o capacitate prea mică pentru vizitatori.
Activitatea ecoturistică afectează mediul ecologic prin schimbarea componentelor sale.
Odata cu începerea activitații turistice, trebuie să se acorde o atenție sporită mediului prin
conservarea zonelor intrate în circuitele turistice, deoarece acestea vor fi predispuse degradării
timpurii.
Industria ecoturismului se poate număra printre factorii ce participă la protejarea
mediului prin ajutor financiar. Autorul Hornoiu (2009) a creat o serie de propuneri pentru
rezolvarea problemelor legate de mediu, acestea sunt ,,managementul ambiental al structurilor
turistice” și cel ale hotelurilor care sunt promovate de asociații naționale, locale și internaționale
în industria turismului, se pot observa progrese în reducerea deșeurilor, al energiei și al
consumului de apă. Practicile ambientale au fost elaborate alături de planurile de acțiuni de
sectorul turistic. ,,Ecolabel”- ul a fost o promovare a structurilor turistice dar și a destinațiilor
turistice.
Într-un studiu de cercetare privind dezvoltarea ecoturismului, activitățile ecoturistice
dezvolte de comunitățile locale din ariile protejate pun accent pe factorii socio-economici: apar
noi locuri de muncă astfel crescând veniturile și bunăstarea populației din acel loc, iar tinerii nu
mai sunt nevoiți să-și găsească locuri de muncă în alte comunități; dezvoltarea acțiunilor turistice
și a infrastructurii este stimulată de economia locală; regiunile periferice sunt îmbunătățite
datorită aportului mai mare de cantități banești asupra capitalului; formele de conservare sunt

7
sprijinite de către guvern; sunt îmbunătățite relațiile dintre culturi care conduc la acumularea de
către turiști a cât mai multor informații despre regiune. (Simon, 2015)
Se practică numeroase activități ecoturistice, unele pot fii: (Simon, 2015)
 sporturi de aventură;
 drumetii care au fost organizate cu ajutorul ghidului;
 plimbări pentru admirarea naturii;
 excursii educative pentru a învăța cum trebuie conservată natura;
 excursii prin care vizitezi ferme, obiective culturale și achiziționezi alimente si obiecte
tradiționale.
Ecoturismul este cel care îmbină turismul cultural cu cel rural, acest lucru se poate vedea
în Figura 2.

Figura 2. Ecoturismul, segment de piată

Sursa: Se găsește în format electronic în ,,Strategia natională de dezvoltare a ecoturismului în România’’
și este preluată de la Megan Wood, Ecotourism: Practices, Principles and Polices for Sustainability
(2002).

Ecoturismul presupune trei direcții dinamice: (Bran, et al., 2000, p. 43)

 mentinerea calității mediului înconjurător;
 reorganizarea tehnologică și economică pe baza reorganizării managementului resurselor;
 practicarea turismului de grup sau individual care să arate existenta poluării și formele de
activitate a acestora.
Ecoturismul este cel care contribuie la următoarele: ,,mărirea realizărilor comunităților
locale fată de situatia financiară a siturilor naturale și culturale, îi face să devină mai mândri de
această moștenire și îi unește în eforturile pentru protejarea acestora. Implicarea comunității

8
locale în dezvoltarea și operarea turismului devine o condiție importantă a conservării și folosirii
durabile a biodiversității.” (Hornoiu, 2009, p. 46)
Ecoturismul, în opinia autorului Nistoreanu (2006), poate fi privit ca un mod bun de
afaceri, iar mai apoi ca un concept studiat de specialiști şi organizatii non-guvernamentale dar şi
ca o portiune de piată în plină ascensiune, existând ca o formă de turism în ariile naturale. Acesta
depinde de calitatea mediului înconjurator, care nu trebuie sa fie alterat în nici un fel de om.
Pentru a se îndeplini acest lucru, trebuie să se conserve mai bine mediul, este nevoie de fonduri
si multă implicare. Restricțiile pe care le au turiștii față de îngrijirea mediului ar trebui să fie mai
aspre, să circule cu mijloacele de transport în comun mai des, iar cu mașinile proprii mai rar.
Biodiversitatea va fi cu mult mai protejată dacă vizitatorului i se va spune cum trebuie sa se
comporte față de natură și cum să nu o facă.
În cartea autorului Nistoreanu (2006) există câteva recomandări din domeniul ecoturistic
pentru a ajuta sectorul afacerilor:
 întreprinzătorii nu au voie sa discrimineze populația, trebuie sa conserve apa și energia;
 să se colaboreze cu reprezentanții comunității pentru a se afla daca informațiile expuse
despre locuri și monumente mai sunt actuale;
 veniturile din ecoturism trebuie să se distribuie uniform către cei ce oferă serviciile, pentru a
nu se creea neînțelegeri;
 să promoveze comportamentul etic cu privire la destinația vizitată ;
 să comunice și să lucreze cu organizațiile recunoscute ca fiind non-guvernamentale dar și cu
cele guvernamentale care se ocupă cu protejarea ariilor și ecosistemelor;
 efectele pe care le exercită afacerile față de mediu sa fie cât mai puțin negative;
 afacerile trebuie sa fie pentru toți stakeholderii profitabile.
Ecoturismul se manifestă sub impactul ecologic, cel social, economic dar și cultural.
Impactul ecologic se manifestă prin:
 Faună;
 Poluarea apei;
 Vegetatie;
 Eroziunea solului.
În faună se produce o schimbare ce afectează habitatul animalelor, datorită turiştilor ce
hrănesc animalele şi al zgomotului pe care îl produc speriind vieţuitoarele din acel habitat. Mulți
turiști parchează mașinile direct pe iarbă, iar alții rup plante ce pot fi pe cale de dispariție.
Apa ajunge să se polueze datorită nepăsării populaţiei care aruncă numeroase deşeuri fără
să se gândească la efectele cauzate, ajungând în apă, habitatul vietăților marine este în pericol.

9
Apele se poluează foarte uşor prin traversarea lor de către diverse ambarcaţiuni, a construcțiilor
de hoteluri și a echipamentelor de agrement. Gunoaiele lăsate pot contribui la micșorarea calității
apelor atât a celor subterane cât și a celor de suprafață.
Vegetaţia este cea mai afectată datorită tasării care nu mai permite seminţelor să
încoltească, astfel pământul devenind treptat infertil. Însă în funcție de anotimp vegetația va avea
un grad de distrugere mai ridicat.
Erodarea solului apare odată cu defrişările, deoarece rădăcinile copacilor tineau solul fix,
iar fără acestea se produc alunecări de teren.
Impactul social se caracterizează prin calitatea locuitorilor din acele zone turistice.
Locuitorii si vizitatorii sunt deseori deranjați de alți vizitatori care nu se supun regulilor.
Există amenințări indirecte și directe față de habitate. Amenințările indirecte sunt legate
de comerț, poluare și turism. Turismul a ajuns să devină necontrolat, autovehiculele circulă prin
locuri interzise acestora iar copacilor li s-a dat foc. În cazul poluării, zonele protejate sunt
stropite cu pesticide ce fac rău viețuitoarelor zonei respective. Nu există destulă implicare socială
și financiară pentru păduri și ecosisteme. În ceea ce privește comerțul, speciile de animale și
plante foarte rare se vând pe piața neagră.
Amenințările directe se referă la ecosistemelor care sunt supraexploatate, suprapășunarea
ducând la eroziunea solului. Urbanizarea este un alt factor ce degradează habitatele, prin
defrișare reducându-se speciile de vietăți.
Vânătoarea și pescuitul necontrolat au un impact negativ asupra viețuitoarelor din faună,
acestea ajung să devină pe cale de dispariție astfel nemaiputându-se practica pescuitul sportiv,
cel din urmă fiind cel care aduce profit în turism datorită turiștilor ce se cazează în vecinătatea
apelor special amenajate.
Astfel, impactul tuturor factorilor influențează negativ ariile protejate distrugându-se treptat
habitatele viețuitoarelor și nu în ultimul rând, distrugându-se însăși cultura și tradiția.
România este o țară cu resurse naturale foarte bogate si diversificate. Acestea includ
rețelele hidrografice, câmpiile, munții si văile. Cu mult timp in urmă, spațiul în care se află țara
acum se numea ,,Carpato-Danubiano-Pontic” datorită locului în care oamenii își aveau așezările,
înconjurați de Munții Carpați, marginită la sud de Dunăre, iar în partea de est aflându-se Marea
Neagră.
Biodiversitatea este formată din 47% ecosisteme naturale dar și de seminaturale, pădurile
fiind populate în special de lupi si urși, ultimii predominând. Cea mai importantă și cunoscută
zonă umedă din România este Delta Dunării care are 783 de habitate. Iar din miile de specii de
plante, doar 23 sunt cunoscute ca fiind monumente ale naturii. (Gabriel, 2002, p. 18)

10
1.2. Impactul schimbărilor climatice asupra ecoturismului în ariile protejate

România are clima influențată de poziţia sa pe glob, dar şi de poziţia geografică pe

continent. Din acestea reiese că România are o climă temperat-continentală. În sudul țării,
temperatura medie anuală este de aproximativ 11°C, iar în nordul ţării valorile sunt mai coborâte
cu aproximativ 3°C.
În țara noastră s-a putut observa de la un timp schimbările climatice care au avut loc. A
crescut semnificativ temperatura medie anuala astfel anotimpurile decalându-se, valurile de
caldură au ajuns să fie mult mai persistente, iar precipitațiile s-au rărit considerabil în întreaga
țară. Toate aceste schimbări climatice au afectat considerabil ariile protejate.
Impactul schimbărilor climei depinde de punctele slabe ale sectoarelor economice,
ecologice şi sociale. Sectoarele afectate de mărirea temperaturii şi modificarea regimului de
precipitaţii, de manifestarea fenomenelor meteorologice extreme sunt următoarele:
biodiversitatea, agricultura, resursele de apă, infrastructura reprezentată prin clădiri şi construcţii,
energia, turismul, sănătatea, transportul şi activitatile de recreere. De asemenea, sunt afectate în
mod indirect și sectoarele economice cum ar fii: industria textilă, prelucrarea lemnului, industria
alimentară şi energia regenerabilă.
În literatura de specialitate, autorul Bran (2009), susține că există multe ipoteze ce susțin
mărirea probabilității de creare a fenomenelor naturale cu impact ridicat față de societate.
Profesioniștii din domeniul asigurărilor dar și al reasigurărilor, arată schimbările climatice
rezultate din factorul uman, acesta fiind principalul factor al dezechilibrului ce cauzează
perturbațiile.
În numeroase articole științifice se discută despre ecoturism și despre impactul
schimbărilor climatice asupra ecoturismului în ariile protejate astfel:
Chiu (2013) analizează comportamentul responsabil față de mediu al ecoturiștilor.
Acesta propune un model de comportament în care se pune accentul pe valoare, satisfacție și
activități care implică respect față de ecoturism care îl formează pe ecoturist să fie o persoană
dedicată protejării naturii. Acest studiu măsoară nivelul de responsabilitate față de natură care se
schimă ca rezultat al experianțelor ecoturistice. Pe baza unei cercetări calitative utilizând
chestionarul ca instrument de cercetare, rezultă că valoarea percepută, satisfacția și implicarea în
activități poate promova ecoturismul responsabil în ariile protejate.
Într-un studiu din literatura de specialitate realizat de Imran (2013) se conturează ideea
conform căreia atitudinea stakeholderilor din aria protejată Parcul Național Central Karakoram
din Pakistan, față de mediu poate influența dezvoltarea ecoturismului în acea zonă. Metodologia

11
cercetării calitative a avut la bază rezultatele obținute în urma interviurilor cu stakeholderii din
aria protejată cu privire la percepția și intenția acestora față de dezvoltarea ecoturismului.
Trawöger (2013) analizează impactul schimbărilor climatice asupra turismului montan în
stațiunea Tyrol din Austria. Pe baza rezultatelor obținute în urma interviurilor cu persoane
experte în domeniu, concluzionează că stakeholderii din turism conștientizează consecințele
negative ale impactului schimbărilor climatice, acestia reclamând acțiuni de contracarare a
acestora.
Un studiu realizat de Ridderstaat (2013) arată efectele sezoniere asupra cererii și ofertei
care afectează elementele climei (precipitații, temperatura, vântul și nivelul de acoperire al
norilor) în fluctuațiile periodice din turism cerute de Statele Unite ale Americii (USA),
Venezuela și Aruba. Clima a fost analizată printr-o cercetare cantitativă și a rezultat că factorii
climei sezoniere ce cuprinde cererea și oferta determină variația sezonială în turism cerută de
cele două țări.
Cercetătorul Amelung (2013) evaluează impactul schimbărilor climatice proiectate asupra
industriei turismului din Australia. Bazat pe aplicația Indexului Turismului Climatic,
investighează schimbările potențiale în atractivitatea climatică pentru schimbările majore ale
destinațiilor din Australia, se cercetează tranzitul turiștilor și al planificării turismului. În
Australia sunt schimbări considerabile ce afectează turiștii, schimbările ce se resimt se află în
partea nordică. Pentru destinațiile care sunt în declin, se recomandă creșterea investițiilor în
amenajările interioare, iar pentru destinațiile apreciate de turiști, se recomandă asigurarea unei
infrastructuri adecvate pentru a permite creșterea vizitelor. Adoptarea unei atitudini pozitive față
de schimbările climatice va maximiza abilitatea turistică a stakeholderilor de a se adapta cu
succes.
Specialistul Bujosa (2014) din domeniul economic prezintă schimbarea climatică ca pe
un factor esențial în fluxul turistic. Un astfel de impact are un potențial important pentru
destinația turistică din Spania. Într-un context în care punerea în aplicare a măsurilor de adaptare
devine relevantă pentru a contracara efectele schimbărilor climatice, analiza arată adaptarea
politicii la schimbările climatice. Folosind informații din studiul Familitur, turismul fluctuează
pe perioada verii. Se estimează că schimbările climatice provoacă schimbări în cotele de piață.
Există un studiu făcut de Prato (2012) care oferă informații despre schimbările climatice
și variațiile care sunt un pericol major pentru ariile protejate care pot schimba combinația dintre
un ecosistem bun și serviciile oferite de aceste arii în viitor. Managerii ariilor protejate
implementează acțiuni manageriale compensatorii și iși evaluează eficacitatea folosind
managementul adaptiv activ. Un atribut al metodei managementului adaptiv este propus să
determine cele mai bune acțiuni manageriale pentru creșterea elasticității ariilor protejate la
12
viitoare schimbări climatice. Pentru a se folosii metoda, managerii trebuie să identifice acțiuni de
gestionare compensatorii care pot atenua efectele potențiale negative ale viitoarelor schimbări
climatice și schimbarea asupra ariilor naturale protejate, să aleagă atributele acțiunilor de
management compensatorii utilizate pentru a evalua eficacitatea lor; să utilizeze clasamentul
pentru a determina strategia optima de management adaptiv pentru o bună planificare. Prin
urmare, metoda propusă este superioară altor metode, deoarece arată viitoarele schimbări
climatice.
Studiul lui Erdogan (2009) a fost conceput pentru a explora natura performanței de
mediu a turismului de cazare din Parcul Național Istoric Goreme, care se află în Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO. Datele au fost colectate de la 73 de agenți de vânzare prin
utilizarea chestionarelor în care s-au inclus 39 de indicatori de performanță de mediu. Rezultatele
arata că turismul are o performanță scăzută în eficiență, în conservarea apei, gestionarea
responsabilă a deșeurilor, comunicare, formarea de mediu, protecția mediului și politica de
mediu. Spațiile de cazare trebuie să dispună de personal implicat la conducere și să dorească să
păstreze integritatea ecologică în zonele protejate.
În cartea autorului Nistoreanu (2006) aflăm despre problemele conservării mediului care
sunt reglementate prin Convenția protejării patrimoniului cultura și natural, care s-a încheiat la
Paris în anul 1978. Prerogativele au fost reprezentate de Uniunea Internațională pentru
Conservarea Naturii (UICN) care s-a ocupat în decursul timpului de crearea unui sistem de
elaborare a unui sistem de clasificare a ariilor protejate.
Prin realizarea obiectivelor de protejare se implică mai ales instituțiile guvernamentale
dar și cele locale pentru a implementa anumite proiecte precum ,,fundamentarea mecanismelor și
instrumentelor necesare implementării strategiilor precum evaluarea impactului asupra mediului,
reglementări cu pivire la regimul construcțiilor și a standardelor de mediu pentru turism; crearea
de arii protejate marine și terestre; consolidarea capacității de control și de management a
turismului din sferele acestora de responsabilitate, stabilirea și menținerea procedurilor de
cooperare și coordonare cu alte autorități relevante ale statului” (Hornoiu, 2009, p. 46)
Un program dezvoltat este Climate Action, acesta este un instrument care ajută operatorii
din întreaga industrie a turismului să combată schimbările climatice. (Simon, 2015)
În acest capitol s-au folosit cărți de specialitate cu autori de renume pentru a îmi ajuta la
formarea lucrării.

13
 CAPITOLUL II
Analiza activității turistice din Parcul Național Comana

Parcul Natural Comana este cunoscut ca o arie naturală protejată de interes care are o
suprafață de 24963 hectare. Acesta a fost format prin Hotărârea nr. 2151/2004 din ianuarie 2005,
de către Guvern. Scopul construirii parcului a fost acela de a proteja diferitele tipuri de plante și
animale ce se află în zonă, a habitatelor specilor vulnerabile, cele care sunt rare, și a unor zone de
interes peisagistic, istoric și științific.
Zona în care se situează parcul a fost introdusă ca sit Natura 2000 iar ca zonă umedă de
importanță națională a fost numită sit Ramsat, toate acestea imediat după construirea parcului.
Apoi i s-a dat numele ,,Aria Naturală Protejată Comana” cu abrevierea „A.N.P. Comana”.
Administraţia Parcului Natural Comana oferă tururi ghidate pentru prezentarea parcului,
plimbări cu barca în Delta Neajlovului, programe de birdwaching sau închirieri de biciclete.
(Strategia naționala, 2015)

2.1. Potențial natural și antropic

Parcul Comana este un parc natural ce se situează în sudul României, mai exact între
cele două orașe Giurgiu și București. Din cele două orașe se fac 30 de km până la parc.
Se situează în Câmpia Română, adică în sudul României, între București și Giurgiu, la
30 de kilometri de fiecare dintre cele două. Relieful caracteristic este unul de câmpie plană, cu
denivelări mici ce s-au format în timpul evoluției geologice prin formarea râurilor Neajlov,
Argeș, Calnistea și Gurban. Parcul Natural Comana se situează între silvostepă și câmpia
forestieră, aces lucru oferă parcului o varietate faunistică și floristică. Variația biologică este
bogată, chiar dacă relieful nu are ceva special prin care să atragă. Parcul Comana este reprezentat
14
ca fiind a treia zonă umedă ca importanță din România, desigur după Delta Dunării însă și Balta
Mică a Brăilei.

A. Clima
Referitor la regimul termic, în Parcul Comana, temeratura medie anuală are variații mici,
mai exact între 10,8 și 11,2°C. În luna ianuarie temperatura este de -3°C, izoterma tot de -3°C. În
luna iulie temperatura medie este de 25°C. Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în anul
1942 și a fost de -31,2°C, iar cea mai ridicată a fost de 40,3 în anul 1928. Pe 1 noiembrie începe
prima zi în care se răcește și se sfârșește pe 11 aprilie. Astfel temperatura ajută la dezvoltarea
vegetației pe o lungă perioadă de timp.
Referitor la regimul eolian, în zona Bălții Comana predomină vânturile. Cele dominante
sunt din sud-vest și cele din nord-est, având intensitate crescută pe timpul iernii, se situează pe
scara Beauford între gradele 5 și 7, având viteza cuprinsă între 27 și 54km/oră. Fenomenul se
petrece doar 10 zile pe an, în rest intensitatea vântului este scăzută.

B. Hidrografie
• Apele de suprafată
Râul Neajlov se încadrează în rețeaua hidrografică dendritică care este specifică la
bazinele hidrografice mici și medii, care au cursul inferior la altitudini reduse care se ramifică în
brațe secundare formând bălți și lacuri. Acesta are suprafața de 3.660 km2. Albiile râurilor sunt
foarte degradate iar când plouă des se produc revărsări de ape care duc la uriașe pagube
materiale.
Alimentată de Râul Neajlov este Balta Comana care are văi scurte și adânci cu versanți
înclinați. Are debit predominant în perioadele ploioase, iar după ce acestea se opresc, debitul
scade.
Participă la nodurile de convergență râul Neajlov împreună cu Dâmbovnic, Glavacioc și
Câlniștea. Are un debit mediu de 6,48 m3/s și altitudinea bazinului de 162m. Între 10 și 30%
variază alimentarea subterană a scurgerii totale, iar mixtă este alimentarea de suprafață.
Se înregistrează iarna și toamna frecvențe minime de viituri în apropierea Comanei, iar
primăvara au loc cele puternice. (Comana, 2016)
• Apele subterane
Lucrul care influențează distribuirea speciilor vegele este pânza freatică ce variază între
20 cm și 3 m pe grinduri. În Lunca Argeșului s-a modificat pânza freatică coborând cu 6 m iar
acest lucru a condus la uscarea arborilor de plop euramerican, alb și negru. Clima umedă aduce
beneficii asupra vegetației de păduri.

15
C. Relieful
Comana se sitează în Câmpia Română din districtul Câmpiei Burnazului. Terenul are
numeroase fluvii, iar părțile negative ale reliefului sunt reprezentate de văile cu mlaștini,
depresiuni închise, vâlcele și soluri ce prezintă exces de umiditate.
Câmpia Burnazului prezintă cel mai vechi relief și este o câmpie tabulară, are altitudinea
de 92 m, este înclinată de la vest la est datorită văilor și prezintă depresiuni de până la 1500 m
numite ,,padini". (Comana, 2016)
Recent s-au format Câmpiile Vlasce și Câmpia Câlnăului care au altitudinile cuprinse
între 20-40 m. Relieful acestora se identifică prontr-o suprafață plană.
S-au format diverse tipuri și subtipuri de relief datorită condițiilor climatice, acestea sunt
brun-roșcate de pădure. Unde e situat Râul Neajlov, solurile au diferite stadii de evoluție și sunt
de tipul aluvial
Sunt patru tipuri de soluri: (Comana, 2016)
 Aluvial molic;
 Aluvial tipic;
 Brun-roşcat;
 Brun roşcat tipic.
Solurile nu reușesc să se aprovozioneze suficient cu apă, datorită cantității de precipitații
care este în număr foarte scăzut, iar ca efect, vegetația forestieră nu se poate dezvolta cum ar
trebui să o facă.

D. Fauna și vegetatia
Flora Ariei Naturale Protejate Comana este foarte variată, deoarece are peste 1150 de
specii vegetale, este formată din specii erbacee, cu origini euroasiatice, mediteraneene și
europene. (Comana, 2016)
În parc se află mulți arbori ocrotiți, precum părul sălbatic, ulmul, arinul, frasinul. Specii
foarte rare de mamifere sunt prezente în parc, cum ar fii: bursucul, vidra, vulpea, capriorul,
cerbul carpatin, câinele enot, popândăul, cerbul lopătar și multe alte exemplare. Speciile de
păsări sunt peste 150 la număr, cele protejate sunt șoimul călător, pelicanul, califarul roșu, acvila
țipătoare mică și barza albă. (Comana, 2016) În tabelul 1 sunt reprezentate tipurile de habitate.
Tipuri de habitate Tabel 1
Vegetatie  Zone umede
 Padiste
 Pasune
 Faneata
16
  Stepă
 Saratura
 Padure
Geomorfologie  Lunca
 Rau
 Terasa
 Balta
 Campie
Geologie  Sedimentare
Sursa: http://www.comanaparc.ro/docum/continut.pdf

Vegetația forestieră este formată din 87 de taxoni, 50 dintre aceștia sunt reprezentați de
speciile de arbori iar restul de către arbuști. (Comana, 2016)

În Tabelul 1 putem observa ce tipuri de specii găzduiește Parcul Natural Comana și

numărul acestora.
Tabel 2
Biodiversitatea din Parcul Natural Comana
GRUPUL NR. TOTAL SPECII
Nevertebratelor Nedeterminat
Peștilor 31
Amfibienilor 10
Reptilelor 9
Păsărilor 212
Mamiferelor 38
Liliecilor 2
Plantelor 1153
Sursa: Se găsește online pe site-ul http://www.comanaparc.ro/docum/continut.pdf

Din gama largă de specii ce trăiesc în parc, o parte dintre acestea au reprezentat obiecte de
interes, cum ar fii nevertebratele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările, mamiferele, liliecii și
plantele. Acestora li s-a recunoscut o pozitie de protecție, însă la nivel european.

Atracțiile turistice
Mănăstirea Comana este un centru important al spiritualităţii în zonă, atât din punct de
vedere al vechimii aşezământului monahal cât şi din punct de vedere al rezonantei slujirii
religioase neîntrerupte, a atras credincioși cu ocazia unor sărbători religioase, veniţi în principal
să se încarce cu energia credintei şi cu liniştea şi multumirea pe care un colţ de natură ti-l poate

17
oferi în Parcul Natural Comana. Aceasta a fost fondată în secolul al XV-lea de Vlad Țepeș pe
vremea când bazele acesteia se aflau pe o insulă mlăștinoasă care era ușor de atacat. (Giurgiului,
2012)

2.2. Analiza circulației turistice și a echipamentelor turistice

În anul 2008, Administrația Parcului Natural Comana a estimat că în decursul anului au
fost aproximativ 22.000 de vizitatori ai Parcului Natural Comana. (Comana, 2016)
În tabelul 3 sunt enumerate tipurile de vizitatori din Parcul Natural Comana și numărul
acestora.

Vizitatori Parcul Comana Tabel 3

Tipuri de vizitatori Nr. persoane

Vizitatori doar de weekend 14000
Vizitatori pasionați de natură 3000
Vizitatori pasionați de turism stiintific 100
Studenți și elevi în excursii 500
Pescari veniți pentru pescuitul sportiv 300
Vizitatori pasionați de vânătoare 300
Vizitatori sosiţi pentru festivaluri sau 4000
sărbători
Vizitatori ai zonei care cumpără case de 100
vacanţă
Sursa: http://www.comanaparc.ro/docum/continut.pdf

În tabelul anterior sunt prezentate 8 tipuri de vizitatori și numărul acestora.

Fenomenul turistic are scopul de recreere și este unul sezonier. În perioada iernii nu este
atât de vizitat pe cât se dorește. Pe perioada anului toți vizitatorii pot vizita și viziona peisajele pe
care le oferă zona.
Din București sunt majoritatea turiștilor care practică turismul de picnic, apoi în număr
mai mic cei din Giurgiu, iar în număr foarte mic din comunele învecinate. Aceștia vin cu
mașinile personale, cu autocarele speciale pentru excursii, pe biciclete sau cu mijloacele de
transport în comun.
În anul 2015 au fost cu aproximație 40.000 vizitatori, dintre aceștia, 95% au fost români
iar 90% au provenit din București. Numărul vizitatorilor este în continuă creștere, au fost 25.000
18
în anul 2010, 35.000 în anul 2013, iar în 2015 s-a ajuns la 40.000 de vizitatori doritori să
cunoască parcul și sa-l admire alături de familie și prieteni. (Comana, 2016)
Cei mai mulți vizitatori se găsesc în weekend când scapă de viața cotidiană și au nevoie
de un timp pentru recreere și distracție.
În figura 1 se află numărul sosirilor din structurile de primire din anul 2015 până în anul
2016.

Figura 1. Sosiri turiști

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În figura anterioară apar sosirile turiștilor din tipurile de primire turistică, din localitatea
Comana, pe o perioada de doi ani. În figura 2 se poate observa diferenta dintre ani.

Sosiri în localitatea Comana

Sosiri în localitatea Comana
243
162

N u m ă r p er s o an e an u l 2 0 1 5 N u m ăr p er s o an e an u l 2 0 1 6
Figura 2
Sursa: realizat de Marin Luminita Ioana

19
 Numărul turiștilor din Comana a crescut din anul 2015 până în anul 2016 cu 81 de
persoane, ceea ce înseamnă că Parcul Natural Comana a devenit mult mai popular datorită
beneficiilor prezente ale acestuia.

În figura 3 putem observa numărul înnoptărilor din localitatea Comana.

Figura 3. Înnoptări turiști

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În figura anterioară sunt evidențiate înnoptările în structurile turistice de primire din

localitatea Comana pe o perioadă de doi ani. În figura 4 sunt reprezentati cei doi ani.

Înnoptări în localitatea Comana

Înnoptări în localitatea Comana
359
323

Nu m ăr p er so an e an u l 2 0 1 5 N u m ăr p er so an e an u l 2 0 1 6
Figura 4
Sursa: realizat de Marin Luminita Ioana

Din anul 2015 până în anul 2016 numărul structurilor de primire turistică a crescut cu 36
de înnoptări, ceea ce este un plus pentru localitatea Comana.

‣ Sejurul mediu din localitatea Comana:

Înnoptări 682
Sejurul mediu = = = 1,68
Sosiri 405

Sosiri = 162 + 243 = 405

20
Înnoptări = 323 + 359 = 682

Sejurul mediu din localitatea Comana este de 1.68, acesta reprezintă numărul mediu al
zilelor în care turiștii își petrec timpul în statiune.

În figura 5 este prezentată capacitatea turistică existentă pe categorii de structuri de

primire turistică din județul Giurgiu și localitatea Comana.

Figura 5. Capacitatea turistică de cazare

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Capacitatea de cazare se referă la numărul locurilor de cazare folosite în scop turistic la

o recepție. În județul Giurgiu capacitățile de cazare au scăzut în mod drastic din anul 2013 până
în anul 2016, iar în Comana este specificată cazarea doar în anii 2015, respectiv 2016 unde
numărul a rămas același. În figura 6 apare diferența dintre cei patru ani.

Capacitatea de cazare turisti că din județul

Giurgiu
Capacitatea de cazare turistică din județul Giurgiu
916

636
589
570

Nu m ăr l o c u ri an u l Nu m ăr l o c u ri an u l Nu m ăr l o c u ri anu l Nu m ăr l oc u ri an u l
2013 2014 2015 2016
Figura 6
Sursa: realizat de Marin Luminita Ioana

În județul Giurgiu, de a-lungul celor 4 ani au existat fluctuații considerabile. În anul 2013
capacitatea unitîților de cazare era de 916 locuri, în anul 2014 acestea au scăzut considerabil la
570, adică cu aproximativ 38%. În anul 2015 unitățile au crescut la 589, iar in anul 2016 au
crescut la 636 de locuri. În figura 7 observăm capacitatea turistică din 2015 până în 2016.
21
 Capacitatea de cazare turisti că din localitatea
Comana
Capacitatea de cazare turistică din localitatea Comana

N u m ăr l o c u r i an u l 2 0 1 5 N u m ăr l o c u r i an u l 2 0 1 6
Figura 7
Sursa: realizat de Marin Luminita Ioana

În localitatea Comana, atât în anul 2015, cât și în anul 2016, capacitatea de cazare
turistică a rămas neschimbată, de 5 unități de cazare în ambii ani.

Servicii și infrastructură
Hotelul Casa Comana se situează în localitatea Comana și este catalogat ca având 4*.
Acesta dispune de numeroase facilități cum ar fii 40 de locuri la parterul hotelului, mansardă,
pod complet funcțional, camere dotate cu baie proprie, TV, două restaurante, unul de 200 de
locuri, altul cu 40 de locuri, jacuzii, foișor, spa, parcare, bucătărie cu diverse specificuri, acces în
pădurea privată a hotelului, drumeții cu motosafari și cu ATV-ul și zonă specială de campare în
interiorul complexului.
Cabana Fântâna cu Nuc, administrată de Ocolul Silvic Comana, este nou introdusă în
circuitul turistic. Aceasta poate fi utilizată numai prin rezervare în prealabil. Cabana oferă 8
locuri de cazare cu baie proprie, TV cablu, o sală de mese iar bucătăria poate fi utilizată după
preferințe.
Hanul Călugărenilor este o unitate modernă ce se situează în Călugăreni. Aceasta oferă
8 camere duble a câte 20 de locuri plus două apartamente, jacuzzi, un centru fitness, piscină, loc
de joacă pentru copii, teren de tenis, un restaurant de 100 de locuri, o terasă cu capacitatea de
120 de locuri, parcare supravegheată cu 40 de locuri, o sală de conferințe, saună, internet și un
salon de protocol de 30 de locuri.
Domeniul Greaca se sitează în județul Giurgiu, domeniul deține 32 de hectare și este
catalogat ca având 5*. Domeniul deține un conac cu o arhitectură neoromânească, restaurante cu

22
specific mediteranean și românesc, două piscine exterioare și o cramă. Conacul oferă turiștilor 15
camere și un apartament.
Pensiunea Bujorul se situează la 35 km de parc în localitatea Comana. Pensiunea are 5
camere unde se pot caza 10 persoane. Camerele au baie proprie, au televizor incorporat, aer
condiționat și internet. Pensiunea deține terasă, o sală de evenimente, o cramă, spațiu special
amenajat pentru copii și parcare supravegheată.
Pensiunea Casa cu Tei este de asemenea localizată în localitatea Comana și se
încadrează la unitățile de cazare de 3*. Oferă 9 spații de închiriat cu camere duble, triple dar și
apartamente. Turiștii au acces gratuit la televizor, internet wireless și au parcarea gratuită.
În concluzie, din acest capitol a reieșit că Parcul Natural Comana este vast și bogat în
faună și vegetație, este o arie pritejată de 12 ani ceea ce înseamnă că se mai pot face îmbunătățiri
deoarece este de abea la început de drum. Nu este foarte cunoscut în toată țara însă populația din
apropierea acestuia îl vizitează cu fiecare ocazie.

23
 CAPITOLUL III

CERCETARE PRIVIND INFLUENȚA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA

FLUXURILOR DE TURIȘTI DIN PARCUL NAȚIONAL COMANA

În acest capitol am analizat chestionarul pe care l-am realizat pe baza unor întrebări
relativ ușoare, accesibile tuturor respondenților ce au vizitat Parcul Natural Comana. Analiza a
fost întocmită cu ajutorul răspunsurilor pe care le-au dat respondenții și am aflat procentaje
exacte prin intermediul schemelor de tip ,,Chart Pie”.

3.1. Elaborarea, prestarea și testarea chestionarului

Am elaborat un chestionar pentru a afla influența schimbărilor climatice asupra Parcului
Natural Comana. Scopul formării acestuia este de ordin academic, îmi folosește la lucrarea de
licență numită ,, Dezvoltarea ecoturismului în Parcul Național Comana sub impactul
schimbărilor climatice”. Chestionarul se poate vizualiza în Anexa 1.
Cu ajutorul chestionarului am obținut date reprezentative și precise din punct de vedere
statistic în legătură cu tema aleasă. Metoda utilizată a fost sondajul de opinie în rândul
persoanelor care au vizitat Parcul Natural Comana dar și a unor persoane ce nu l-au vizitat, însă
au călătorit și participat la excursii în arii naturale protejate.
Tehnica de investigare folosită a fost chestionarul ce reprezintă o listă de întrebări
formată cu scopul de a obține cu ajutorul răspunsurilor primite, informații despre o problemă
abordată. Acesta este des folosit în cercetările psihosociologice la nivel calitativ. Stimulii sunt
creați într-o succesiune psihologică și logică. Procedeul folosit a fost autoadministrarea.
Întrebările folosite sunt stimulatoare, ușor de înțeles și precise pentru ca respondentul să
nu aibă dificultăți la completarea chestionarului. Majoritatea întrebărilor sunt de tip închise în
care respondenții aleg varianta ce li se potrivește din răspunsurile prestabilite, cele semi-deschise
sunt completările celor închise dacă respondenții doresc să ofere informații în plus iar acestea se
prelucrează mult mai rapid și ușor.
Chestionarul conține 18 întrebări iar instrumentele de investigare au fost: întrebările filtru
de tip grilă cu răspuns unic ce sunt ușor de prelucrat și garantează anonimat, grilă cu multiple
răspunsuri la care cercetarea are nevoie de o perioadă mai îndelungată și scale ale altitudinilor
prin care respondenții pot clasa de la slab la excelent. Acesta începe cu titlul ,,Influența
24
schimbărilor climatice asupra Parcului Natural Comana’’ ceea ce informează respondentul
despre ce urmează să se discute și cerceteze. Urmează un text de introducere și dezvăluirea
scopului întocmirii cercetării. Primele trei rubrici ce trebuie completate se referă la sexul, vârsta
și locul de proveniență al respondentului. Apoi acesta începe completarea chestionarului cu
întrebări legate de schimbările climatice și referitoare la satisfacția față de parc.

3.2. Prelucrarea și analiza datelor obținute în urma administrării chestionarului

Am analizat pe un eșantion de 50 de persoane. Am ales întrebările cele mai relevante din
chestionarul la care respondenții au dat răspunsurile care m-au ajutat să analizez situația
schimbărilor climatice din Parcul Natural Comana.
Ca primă problemă, i-am pus pe respondenți să pună în ordinea de importanță opinia
acestora despre beneficiile ariilor protejate. Aceștia au avut la dispoziție răspunsuri prestabilite și
au bifat după considerație. Figurile 1, 2, 3, 4 și 5.

Protejarea elementelor mediului natural

2%
Neimportant
Mai puțin important
30%
Nici important, nici neimportant
Important
Foarte important

68%

Figura 1
La protejarea elementelor mediului, din 50 de persoane, 2% li s-a părut de importanță
medie, 30% important, iar 60% dintre aceștia li s-a părut un factor important pentru ariile
protejate.

25
 Protejarea elementelor mediului cultural

4%
Nici important, nici neimportant
Important
Foarte important
42%
54%

Figura 2
La protejarea elementelor cultural, din 50 de persoane, 4% li s-a părut de importanță
medie, 42% important, iar 54% li s-a părut un factor important pentru ariile protejate.
Contribuie la îmbunătățirea calității mediului

2%
2%

Mai puțin important

Nici important, nici neimportant
30% Important
Foarte important

66%

Figura 3
La contribuirea la îmbunătățirea calității mediului, din 50 de persoane,2% li s-a părut mai
puțin important, 2% li s-a părut de importanță medie, 30% important, iar 66% din aceștia li s-a
părut un factor important pentru ariile protejate.
Sunt locuri de importanță maximă pentru cercetări științifice, turism, învățare-
educativă

4%
4%
Mai puțin important
Nici important, nici neimportant
Important
Foarte important
54% 38%

Figura 4
La locuri de importanță maximă pentru cercetări științifice, turism, învățare – educativă,
4% au considerat neimportant, 4% de importanță medie, 38% important, iar 55% foarte
important pentru arii protejate.

26
 Contribuie la îmbunătățirea calității vieții

6%
2%

Mai puțin important

Nici important, nici neimportant
Important
Foarte important
52%
40%

Figura 5
La contribuirea la îmbunătățirea calității vieții, 2% au considerat neimportant, 6% de
importanță medie, 40% important, iar 52% foarte important pentru arii protejate.
În a doua cerință li s-a cerut opinia despre principalele cauze / „ amenințări directe“ care au
dus la schimbările climatice. Răspunsurile au fost prestabilite și au putut doar bifa varianta
preferată. Figura 6, 7, 8 și 9.
Industrializarea rapidă

10%

Nici important, nici neimportant

38% Important
Foarte important

52%

Figura 6
Dintre respondenți, industrializarea rapidă a reprezentat 10% la categoria medie, 52% la
important și 38% ca fiind foarte importantă. Acestea au dus la schimbări climatice din opinia
respondenților.

Supraexploatarea resurselor naturale

4%

Nici important, nici neimportant

Important
32%
Foarte important

64%

Figura 7
Respondenții au catalogat supraexploatarea resurselor mediului ca fiind 4% de importanță
medie, 32% importantă și 65% foarte importantă, care duce la schimbări climatice.

27
 Dezvoltarea urbană și a infrastructurii

8%
2%
Mai puțin important
Nici important, nici neimportant
Important
30% Foarte important
60%

Figura 8
Dezvoltarea urbană și a infrastructurii contribuie la schimbările climatice după părerea
respondenților. 2% din aceștia o consideră mai puțin importantă, 8% de importanță medie, 30%
importantă și 60% foarte importantă.

Turismul

2%
10%

Neimportant
30% Mai puțin important
Nici important, nici neimportant
Important
24% Foarte important

34%

Figura 9
Respondenții au considerat turismul ca fiind răspunzător pentru schimbările cimatice
astfel: 2% au răspuns ca fiind neimportant în schimbări, 10% mai puțin important, 24% mediu,
34% important și 30% ca fiind foarte important.

La a treia întrebare s-a abordat exisența unei legături între ariile protejate și schimbările
climatice iar respondenților li s-au dat două răspunsuri simple. Puteți vedea în Figura 10.

28
 Există o legătură între ariile protejate și schimbările climatice?

6%

DA
NU

94% Figura 10
Dintre aceștia, 94% au răspuns că există, iar 6% că nu există.

La a patra întrebare au fost întrebați dacă influența este una negativă sau una pozitivă, iar
fiecare a răspuns cum i s-a părut de cuviință. Urmăriți Figura 11.
Există o legătură între ariile protejate și schimbările climatice?

24%

Pozitiv
Negativ

76% Figura 11
24% dintre aceștia au răspuns că influența asupra schimbărilor climatice este una negativă,
iar restul de 76% că are o influență pozitivă.

A cincea problemă expusă s-a referit la modul prin care ariile protejate previn sau încetinesc
schimbările climatice, despre tipul de importanță, după cum se poate observa în Figura 12, 13, 14
și 15.

Conservarea zonelor forestiere

2%

Nici important, nici neimportant

Important
42% Foarte important

56%

Figura 12

29
 Pentru respondenți, conservarea zonelor forestiere are o importanță medie de 2%, 56% este
important și 42% foarte important.

Conservarea cursurilor apelor

2%

2%
Mai puțin important
Nici important, nici neimportant
Important
46% Foarte important
50%

Figura 13

Conservarea cursurilor apelor are o importanță mică de 2%, medie de 2%, importantă de
50% și foarte importantă de 46%.

Protejarea speciilor

4%

Nici important, nici neimportant

Important
Foarte important
42%
54%

Figura 14

Protejarea speciilor reprezintă 4% importanță medie, 42% important și 54% foarte

important.

Reduc emisiile poluante

Important
48% Foarte important
52%

Figura 15

La reducerea emisiilor poluante, 52% din respondenți le consideră importante, și 48%

foarte importante.

La a șasea întrebare am dorit să știu câți dintre respondenți au participat la activități

recreative și câți nu. Se poate vedea în figura 16.

30
 Câți au participat la activități recreative

28%
NU
DA

72%

Figura 16

Din cei 50 de respondenți, 72% dintre aceșia au participat la activități recreative și de

agrement, iar 28% nu.

Respondenții au fost întrebați cât de mult îi influențează condițiile meteorologice în

vizitarea parcului. Figura 17.

Influența condițiilor meteorologice

4%

10% Foarte puțin

28% Puțin
Mediu
Mult
24% Foarte mult

34%

Figura 17

Din 50 de persoane, 4% au spus că sunt foarte puțin influențați de condițiile

meteorologice, 10% puțin, 24% mediu, 34% mult și pe 28% îi influențează foarte mult.

La altă întrebare s-a cerut părerea respondenților față de salubritatea rezervație, cum se
poate observa în Figura 18.

Lacuri

4%

28% 16% Puțin

Mediu
Mult
Foarte mult

52%

Figura 18

31
 4% dintre respondenți sunt puțin satisfăcuți, 16% mediu, 52% mult, iar 28% foarte
satisfăcuți de salubritatea lacurilor.

Vegetația
2%

8%
Puțin
Mediu
36%
Mult
Foarte mult

54%

Figura 19

2% sunt puțin satisfăcuți de salubritatea vegetației, 8% mediu, 54% mult, iar 36% foarte
mulțumiți.

Mediul animalelor

4%

12%

Puțin
30% Mediu
Mult
Foarte mult

54%

Figura 20

Respondenții sunt puțin satisfăcuți, 4% dintre aceștia mai exact, 12% sunt mediu, 54%
mult, 30% sunt foarte satisfăcuți de salubritatea mediului din care fac parte animalele.

Aleile

2%
2%

8%

Foarte puțin
28% Puțin
Mediu
Mult
Foarte mult

60%

Figura 21

Din perspectiva respondenților, 2% sunt foarte puțin satisfăcuți de alei, 2% puțin, 8%

mediu, 60 % sunt mult, iar 28% sunt foarte satisfăcuți.

32
 Altă întrebare se referă la mulțumirea față de amenajarea rezervației și de condițiile în care
sunt ocrotite animalele și plantele. Figura 22.

Mulțumire față de amenajarea parcului

2%

DA
NU

98% Figura 22

Respondenții sunt 98% mulțumiți de amenajarea parcului si de ocrotirea viețuitoarelor, iar

2% nu sunt mulțumiți.
Respondenții au fost întrebați dacă ar fi necesar un management al ariilor protejate iar
aceștia au fost nevoiți să bifeze ce li s-a părut imperios necesar. Figura 22.

Management al ariilor protejate

24%
1%
17% Plan de management
Paznici, bariere, delimitări, panouri
Amenajări interioare, locuri de
campare
Taxe de intrare
Nu este nevoie

25%

32%
Figura 22

Cei care consideră că nu este necesar un management al ariilor protejate reprezintă 1%,
24% consideră necesar un plan de management, 32% doresc paznici, bariere, delimitări și
panouri, 25% doresc amenajări interioare și locuri de campare, iar 18% cer să fie percepută o
taxă la intrare.

Respondenții au fost intrebați dacă ar fi necesară educarea turiștilor în ceea ce privește

comportamentul în ariile protejate. Figura 23.

33
 Necesitatea educării turiștilor

DA
NU

100% Figura 23

Respondenții sunt 100% deacord cu educarea turiștilor.

La sfârșit am dorit să aflu din ce mediu de reședință se află respondenții. Se poate observa
în Figura 24.

Mediul de reședință

26%

Urban
Rural

74%
Figura 24

26% dintre aceștia locuiesc în mediul rural, iar 74% în mediul urban.

În urma completării chestionarului, cu ajutorul respondenților, am ajuns la concluzia că

parcul are foarte multe persoane ce îl recomandă și îl vizitează de plăcere, dar am aflat și că are
nevoie de numeroase îmbunătățiri pentru o mai bună funcționare.
Majoritatea respondenților consideră protejarea elementelor mediului natural, mediului
cultural, contribuția la îmbunătățirea calității mediului, locurile de importanță maximă pentru
34
cercetări științifice, turism, învățare – educativă, contribuția la îmbunătățirea calității vieții, ca un
beneficiu foarte important pentru ariile protejate.
Principalele cauze sau amenințări directe foarte importante, din opinia respondenților,
care au dus la schimbările climatice sunt supraexploatarea resurselor naturale și dezvoltarea
urbană și a infrastructurii.
Dintre respondenți, 94% au considerat că există o legătură între ariile protejate și
schimbările climatice, din acest lucru înțelegem că acestea două se influențează reciproc.
Cei mai mulți respondendenții consideră că existența ariilor protejate influențează pozitiv
schimbările climatice din pricina faptului că ariile ajută la menținerea în condiții optime speciile
de plante și animale din interiorul parcului dar și din împrejurimi, iar tot acestea promovează
îmbunătățirea și ocrotirea mediului înconjurător.
Respondenții consideră că cel mai important factor al ariilor protejate pentru incetinirea
schimbărilor climatice este reprezentat de protejarea speciilor, care este vital pentru continuarea
evoluției speciilor.
Pentru respondenți, condițiile meteorologice reprezintă un factor de importanță medie,
deoarece nu toți vizitatorii se opresc din a se duce în parc în caz de condiții meteorologice
nefavorabile.
Vizitatorii iși petrec timpul cel mai des la plimbare, la pensiune se duc doar uneori, la
pescuit foarte rar, la picnic cel deseori iar în Parcul Aventura îsi petrec timpul uneori.
Majorității vizitatorilor li s-a părut destul de curat parcul, atât în ceea ce privesște lacul,
aleile, cât li vegetația și mediul animalelor.
Aproape toți vizitatorii, mai exact 98%, au fost mulțumiți de amenajarea rezervației și de
condițiile în care sunt ocrotite animalele și plantele.
Au considerat 98 % dintre aceștia că este nevoie de un management performant al ariilor
protejate, aceștia își doresc să se angajeze paznici mai numeroși, momentan existând unul singur
la intrare. Barierele reprezintă o necesitate din punctul acestora de vedere, dar și delimitările
zonelor și înființarea unor panouri de avertizare mai explicite. Amenajările interioare pot aduce
neplăceri dacă nu vor fi îmbunătățite într-un timp mai scurt, la fel și locurile de campare care ar
trebui să fie special amenajate.
Toți respondenții au fost de acord cu necesitatea educării turiștilor în ceea ce privește
comportamentul în ariile protejate, ceea ce înseamnă că ar trebui să se ia măsuri în
implementarea acestuia. Pentru aceștia, cel mai important factor este dezvoltarea unui program
educativ în școli pentru a informa în primul rând copiii, care aceștia la rândul lor își vor informa
părinții.

35
3.3. Propuneri privind dezvoltarea ecoturismului în Parcul Natural Comana
Parcul Natural Comana este o arie protejată corect amenajată, se poate observa în Anexa
nr. 2 acest lucru, prin localurile situate în incintă, prin curățenia existentă și activităților intense
din interiorul parcului.
Ar fii câteva inconveniențe ale parcului ce ar trebui modificare:
 Atunci când intri în parc se poate observa cu ușurință că parcarea este gratuită dar foarte slab
amenajată, poate spre deloc, aceasta este pietruită în loc să fie pavată cu asfalt. Se poate
observa în Anexa nr. 3 cum arată parcarea după ce a plouat cu o zi în urmă, totul este inundat
iar unei persoane îi poate fi dificil să parcheze fiindu-i teamă că ar putea deteriora mașina sau
s-ar putea accidenta la coborâre;
 La intrarea în parc, nu se percepe nici un fel de taxă, iar cu mașina ai permisiunea să pătrunzi
în apropierea Bălții Comana dacă nu este ocupată zona cu un eveniment;
 Indicatoarele nu sunt destul de numeroase și explicative pentru a te face să înțelegi cu
ușurință pe unde trebuie să mergi ca să ajungi la locul de preferință;
 Paznicii lipsesc cu desăvârșire, iar restaurantele au prea puține locuri special amenajate
pentru numărul mare de turiști ce vizitează parcul;
 În Anexa nr.4 se poate observa că lacul este insalubru. Nu sunt aruncate peturi sau alte
reziduri de către vizitatori, ci există vegetație uscată ce oferă o imagine neîngrijită a parcului;
 Băncile pe care ar trebui să se odihnească sau relaxeze orice vizitator sunt inexistente, nu s-a
luat în calcul acest lucru când a fost amenajat parcul, iar acest lucru denotă un minus față de
importanța ce i se acordă parcului.

Propuneri de îmbunătățire ale Parcului Natural Comana:

 Parcarea trebuie reamenajată și modernizată, se poate face rost de fonduri prin introducerea
unei taxe de parcare sau prin introducerea unei organizații la care turiștii să doneze pentru
îmbunătățiri;
 Ar trebui angaj mai mult personal, atât pentru securitate cât și pentru curățenie;
 Ar trebui percepută o taxă de intrare în parc cu ajutorul căreia să se facă rost de fonduri
pentru epurarea lacului;
 Adăugarea spațiilor de repaos pentru a nu exista alte reclamații în viitor;
 Crearea mai multor restaurante în conformitate cu numărul de turiști ce vizitează parcul;
 O propunere ar fi să se investească în promovarea acestuia, deoarece multe persoane nu știu
de existența acestuia.

36
 Minusurile pe care le are parcul pot fi îmbunătățite cu ușurință cu ajutorul implementării
taxelor pentru a se strânge un buget potrivit pentru repararea și îmbunătățirea tuturor
neajunsurilor pe care le are parcul. În afară de aceste dezavantaje, parcul este foarte bine îngrijit.

Pachet turistic pentru 2 zile în Parcul Comana

Se organizează un sejur de 2 zile în Parcul Natural Comana din Comuna Comana. Locul
de întâlnire va fi în fața Palatului Parlamentului iar plecarea la ora 9 dimineața. Prețul de
persoană este de 400 de lei și include transportul, cazarea, micul-dejun și costul activităților de
agrement.
Plecarea are loc pe 5 August iar turiștii vor fi cazați la Hotelul Casa Comana care este
catalogat ca având 4 stele. Acesta esste dotat cu baie proprie, TV, două restaurante, foișor,
jacuzzi, spa, are acces la pădure privată, organizează drumeții cu motosafarii și ATV-ul.

Ziua 1
Turiștii sunt cazați la hotel, apoi sunt duși să viziteze la ora 13 Mânăstirea Comana ce a
fost fondată în secolul al XV-lea de către Vlad Tepeș. La ora 14:30 aceștia sunt poftiți la
restaurantul Taverna Marelui Paharnic în care bucătăria are specific grecesc.
După ospăț, turiștii pot face escalade în copaci pe un traseu de 3 ore, sau se pot plimba cu
barca și admira Balta Comana.
Cina va avea specific românesc și se va servi la ora 20.

Ziua 2
În a doua zi se servește micul-dejun la ora 9 dimineața.
La ora 11 se organizează drumeții prin pădure pentru ca turiștii să admire frumusețea
naturii și să întâlnească animalele ocrotite din incinta parcului.
După prânzul luat servit la ora 15 la restaurantul hotelului, turiștii se pot juca ping pong,
tenis sau închiria biciclete după bunul plac.
La ora 19 se servește cina la restaurant.
La ora 20 este plecarea spre București.

Prin crearea acestui pachet turistic, turiștii vor lua la cunoștință ce atracții turistice, de
care aceștia nu știau, există în parc.
În acest capitol s-a analizat gradul de satisfacție al turiștilor față de Parcul Natural
Comana și ce ar trebui îmbunătățit pentru a devenii unul din cele mai vizitate parcuri naturale.
Nu în ultimul rând, s-a ajuns la concluzia ca impactul climatic asupra parcului este unul
nesemnificativ.
37
 CONCLUZII

În concluzie, tema ,,Dezvoltarea ecoturismului în Parcul Național Comana sub

impactul schimbărilor climatice” a fost aleasă pentru a se adăuga propuneri de îmbunătățire și a
se stabili dacă afectează impactul climatic vizitarea Parcului Natural Comana, iar răspunsul este
că afectează în foarte mică măsură.
Capitolul unu a fost realizat pentru a se strânge informații cu privire la termeni de
specialitate cum ar fii ecoturism, turism, arii protejate și impactul schimbărilor climatice. Am
apelat la părerile autorilor specializați în domeniu pentru realizarea capitolului. În partea finală a
acestui capitol am ales articole în limba engleză de pe un site de specialitate pentru a expune

38
problemele schimbărilor climatice din întreaga lume și cum afectează acestea ecoturismul și
vizitarea parcurilor naturale protejate.
În capitolul doi este prezentat Parcul Natural Comana din toate punctele de vedere
pentru a ne familiariza cu acesta. Este prezentat modul de înființare al parcului și cum a intrat în
situl Ramsar 2000, relieful pitoresc fiind a treia zonă umedă din România, clima care
influențează de multe ori turiștii în vizitarea parcului, hidrografia ce este bogată, renumit fiind
Râul Neajlov unde localnicii și turiștii pescuiesc de cele mai dese ori. Fauna și vegetația sunt
cele ce atrag turiștii de pretutindeni, acestea sunt bine îngrijite de persoanele în grija cărora este
această sarcină. Atracțiile turistice reprezintă un plus pentru parc, acesta are prin ce să atragă
turiștii, de la tiroliană, la plimbări cu barca, hrănirea animalelor și urmărirea lor în habitatul
propriu crează o experiență unică. La finalul capitolului se calculează sejurul mediu după ce se
află numărul de înnoptări și sosiri din comuna Comana.
În ultimul capitol se află chestionarul întocmit pentru vizitatori, realizat cu scopul de a se
afla dacă schimbările climatice afectează Parcul Natural Comana din opinia acestora. S-au
analizat valorile rezultate din chestionar și a reieșit că este nevoie de numeroase reamenajeri atât
în incinta parcului, cât și în apropierea acestuia. Majoritatea respondenților sunt mulțumiți de
amenajarea parcului și consideră că prin crearea ariilor protejate, se diminuează schimbările
climatice datorită protejării naturii într-un mod voluntar. La final au fost expuse propuneri pentru
îmbunătățirea ecoturismului parcului și pentru atragerea de noi turiști.

39