Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Business si Turism

Analiza comparativa a doua arii protejate

Parcul Muntii Maramuresului vs. Parcul Grand Paradiso

Materia: Ecoturism

Profesor coordonator: Prof. Univ. Dr. Nistoreanu Puiu

Studenti: Negutu Bogdan Valentin

Nedelcu Carlos Nicolae

Grupa 339, seria B, anul II

Bucuresti 2020
 Cuprins
Introducere

Capitolul 1 – Clarificarea conceptelor

Capitolul 2 – Analiza comparativa

Capitolul 3 – Valorificarea turistica

3.1 Valorificarea turistica din M-tii Maramuresului

3.2 Valorificarea Turistica din parcul Grand Paradiso

Capitolul 4 – Recomandari + Concluzii

Bibliografie
Introducere
Prin realizarea acestei lucrări de analiză comparativă dorim să aflăm care sunt
asemănările și deosebirile dintre două arii naturale protejate, și anume Parcul
Muntii Maramuresului vs. Parcul Grand Paradiso.

Ariile protejate, delimitate ca zone în care scopul principal îl constituie

conservarea şi protecţia naturii şi a valorilor culturale, sunt importante pentru toate
segmentele societăţii. Ariile protejate sunt adevărate „săli de clasă în aer liber” în
care oamenii pot fi educaţi cu privire la importanţa naturii şi necesitatea
conservării şi a dezvoltării durabile

Aceasta analiza comparativa constă în aprecierea unor caracteriustici ale

fiecărei zone în parte prin aplicarea unor metodologii adecvate. Astfel, ne
propunem ca scopul acestei analize comparative să fie acela de a identifica
punctele tari aferente zonelor studiate și de a diferenția modurile în care potențialul
turistic este valorificat.
Capitolul 1 - Clarificarea conceptelor
Ariile protejate sunt zone terestre sau marine destinate special pentru protecția și
menținerea diversității biologice, a resurselor naturale cât și a celor culturale
asociate.

Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite

exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate,
pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente
geologice etc. de interes științific sau peisagistic.

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de

dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui
echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului
natural.

Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este
conservarea şi protecția unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice
specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex
de ecosisteme terestre şi/ sau acvatice, lacuri şi răuri, zone umede cu unități
floristice şi faunistice unice și deosebite, cu peisaje armonioase naturale sau
rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme modificate sub
influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane a căror
existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul unei
dezvoltări durabile.

România dispune de un potenţial de resurse ce răspunde exigenţelor constituirii

unui sistem naţional, unitar, integrat de arii protejate şi că s-au făcut eforturi în
plan administrativ, legislativ şi instituţional, comparativ cu cerinţele Uniunii
Europene şi realizările altor ţări inclusiv din Europa de Est este necesară o
intensificare a preocupărilor în această direcţie

Datorită presiunilor la care sunt supuse unele regiuni ale Terrei, atât prin
intensificarea turismului, cât şi prin industrializarea exacerbată, a fost necesară
crearea parcurilor nationale, locuri în care animalele şi păsările să poată fi protejate
fiind în acest fel vânate într-un mod controlat şi unde plantele pot fi astfel ocrotite
şi gospodărite încât de cromatica, parfumul şi gingăşia lor să beneficieze şi
generatiile viitoare aşa cum noi le-am preluat de la străbunii noştri. Din punct de
vedere ştiintific, un parc national este definit ca „un areal relativ întins, unde unul
sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea şi ocuparea
umană, unde speciile de plante şi animale, aspectele geomorfologice şi habitatele
sunt de un interes ştiintific, educativ şi recreativ deosebit, sau care detine un peisaj
natural de o mare frumusete; unde autoritatea cea mai competentă a tării a luat
măsuri de prevenire sau eliminare cât mai curând posibil a oricărei exploatări sau
locuiri a întregului areal de întărire efectivă a respectului fată de factorii ecologici,
geomorfologici sau estetici care au justificat stabilirea lui; unde vizitatorilor le este
permisă intrarea în conditii speciale pentru scopuri de cercetare, educatie, culturale
şi recreative”. Parcurile nationale şi rezervatiile naturale sunt perimetre selectate de
guverne sau de organizatii particulare pentru a beneficia de protectie specială. Sunt
alese astfel zone ce cuprind frumuseti naturale, elemente de interes ştiintific,
moşteniri culturale ale zonelor rurale, etc.
Capitolul 2 – Analiza comparativa
O comparatie intre cele doua arii protejate poate incepe prin insiruirea celor mai
importante caracteristici :
Parcul Muntii Maramuresului 148.850 ha
Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști,
goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete,
molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conservă și asigură condiții
prielnice de viețuire mai multor specii de faună sălbatică (reprezentată de o gamă
diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel
local sau European
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de
mamifere, pești, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele aflate pe lista roșie a
IUCN și protejate prin Directiva Consiliului Eurupean 92/43/CE (anexa I-a) din 21
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
sălbatică)..
Mamifere: urs brun , cerb  căprioară lup cenușiu , mistreț , vulpe  râs , nurcă
europeană , vidră , 
Păsări protejate la nivel European:  acvilă de munte , șorecar comun cocoș de
munte , uliu porumbar , pupaza .
Reptile și amfibieni: șopârla de munte . năpârcă  salamandră (Salamandra
salamandra
Parcul Gran Paradiso Azi parcul are circa 703 kmp (73.000 de hectare), terenuri
situate altitudinal între 800 și 4061 m. Există aici 57 de ghețari, care în cuaternar
au dus la formarea unui relief glaciar spectaculos, cu mari circuri glaciare, morene,
văi cu secțiune în formă de U. Din suprafața parcului, doar 10% sunt acoperite de
păduri, care ajung până pe la 2200-2300 m altitudine – mai ales pe fundurile de
vale, restul fiind stâncării, pășuni etc

Pădurile sunt constituite din fag (Fagus sylvatica), iar la altitudine mai mare, ele
sunt dominate de larice (Larix decidua), la care se asociază molid (Picea abies),
zâmbru (Pinus cembra) și brad (Abies alba); au fost destul de decimate de
locuitori, care au dorit lărgirea pășunilor pentru animale pe care le creșteau.

 Dar există pe aici și natură sălbatică… printre care ibexul este un simbol al
splendorii naturii… afectate de ucigașul-uman. Capra ibex este o specie care în
timpuri istorice trăia în zona înaltă a Alpilor (fosile din perioade mai vechi au fost
găsite și pe la noi). Ca urmare a prezenței vânătorilor & braconierilor, diminuarea
populațiilor de ibecși din Alpi a început prin secolul 16.

Mamifere : nevăstuică, iepure , bursuc eurasian, capră alpină, lup .

Păsări : vulturul eurasian, piatra de munte, accentul alpin și chrus,vulturii de aur
Munţii din Gran Paradiso sunt alcătuiţi din roci de diferite vârste şi origini, în
majoritate gnaisuri stratificate (adică roci metamorfice derivate din granite şi
diorite). În unele cazuri, gnaisurile sunt acoperite de roci calcaroase metamorfice,
derivate din sedimentele marine rămase din Mezozoic. Valea din Cogne este
bogată în minereuri de fier, fapt care a influenţat din cele mai vechi timpuri vieţile
localnicilor.
Simbol al parcului, capra ibex este un animal obişnuit cu turiştii şi a cărui încredere
în oameni a crescut considerabil în deceniile în care nu a mai fost împuşcată şi
hăituită.
Frumoasele flori de colţ, simbol internaţional al piscurilor muntoase, se întâlnesc
între cotele 1.500-3.200 metri. Între speciile rare de plante se remarcă Potentilla
pennsylvanica şi Astragallus alopecurus, care cresc doar în Valea d'Aosta.

Capitolul 3 - Valoificarea turistica din zonele alese

3.1 Valorificarea turistica din Munţii Maramureşului

Vişeul păstrează încă multe gospodării tradiţionale, iar bătrânii mai
poartă încă vestitele costumele populare. Centrul comunei are aspect de
orăşel.

Atracţiile turistice ale Vişeului sunt: Valea Morii, cătun

electrificat parţial, foarte autentic, prin care se poate ajunge în Poienile
de Sub Munte şi Valea Drăguiasa. La intrarea în comună se remarcă o
biserică noua de lemn şi un conac straniu. În Vişeu de Jos locuiesc
mulţi meşteri populari (lemnari, ţesătoare, fierari) şi funcţionează o
serie de vâltori şi pălincii. Aici este principalul centru de cojocărit din
zona Vişeu-Ruscova, în care se lucrează pieptare de piele cu broderii
policrome şi ţinte metalice. Pensiunile din comună sunt: Mioara, Otilia,
Simina, Coman, Iza.
Biserici
Biserica Ortodoxă Română Vişeu de Jos nr.2
Biserica cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae” s-a zidit între anii
1931-1936 în timpul păstoririi preotului Miron Codrea Nuţu. Biserica
este construită în formă de cruce în stil greco-roman, din cărămidă şi
are 35m lungimea, 10m lăţimea şi 22m înălţimea. Pictura a fost
realizată între anii 1977-1979 în tehnica fresco de către pictorul
Constantin C. Bledea Tinu.Pictura a fost restaurată între anii 2013-
2014.
Parohia ortodoxă, Viseu de Jos I, „Înalțarea Sf. Cruci”
Biserica este construită după un plan de tip navă, altar
semicircular nedecroșat, turn clopotniță angajat, altar boltit cu
semicalotă, masa altarului din lemn tip eșafod, turnul bisericii este cu
șarpantă în formă de coif.Bolta este semicirculară cu penetrații.
Biserica este din piatră, având 4 clopote electrificate. În anii 2007-2012
biserica s-a renovat în totalitate de către preotul paroh Hojda Gavrilă.
PNMM include urmatoarele atractii turistice naturale:
Valea Vaserului -“Mocăniţa” pe Vaser – este singurul tren
industrial tractat de locomotivă cu aburi din Europa rămas încă în
funcţiune.
Bazinul forestier al Vaserului, întins pe 40000 ha, păstrează încă
pe alocuri păduri neatinse. Pe valea acestuia există 85 de izvoare
minerale, barajul de la Măcârlău, iazul minier Novăţ, cabanele de
vânătoare Valea Babii şi Novăţ, urmele fostului spital militar din cel
de-al doilea război mondial, bisericuţa de lemn şi cimitirul german de
la Făina.
Calea ferată pe care merge “mocăniţa” se întinde pe o lungime
totală de 56 km, pe Vaser 43 km şi pe afluenţii acestuia Novăţ şi
Ştevioara. Linia ferată cu ecartamentul îngust a fost construită între
anii 1930-1933, cu materialul dezafectat de la calea ferată ce traversa
Prislopul din Maramureş în Moldova, linie construită în timpul primului
război mondial.
Vaserul reprezintă în mod cert cea mai importantă atracţie
turistică a Parcului Natural Munţii Maramureşului, un “magnet” care
determină un aflux exponenţial al amatorilor de inedit din străinătate şi
România. Datorită accesului limitat (atât de calea de transport cât şi de
restricţiile impuse într-o zonă de graniţă), Valea Vaserului şi-a păstrat
sălbăticia şi caracterul natural, oferind încă habitate întinse
neantropizate, favorabilă vieţii sălbatice. Accesul pe Valea Vaserului se
face în principal cu trenul turistic pus în mişcare de locomotive cu
aburi. Trenul circulă până la staţia Făina, operează în intervalul 1 Mai-
31 Octombrie şi pleacă zilnic de luni până sâmbătă din Gara CFF a
oraşului Vişeu de Sus la orele 8:30.
Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu  – rezervaţia este cuprinsă
în Parcul Natural Munţii Maramureşului şi cuprinde păşunea Sehleanu
şi zona cu vegetaţie  forestieră din jurul Vârfului Tomnatec. La Poiana
cu narcise Tomnatec - Sehleanu se ajunge din localitatea Leordina.
Vf. Farcău – Lacul Vinderel – Vf. Mihailecu  - arie naturală
protejată cuprinde zona din jurul lacului Vinderel şi cele două vârfuri
Farcău 1957 m, cel mai înalt din Munţii Maramureşului şi Mihailecu
1918 m, în suprafaţă de 100 ha, constituită în scopul protecţiei şi
conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Este o
rezervaţie naturală, categoria a IV-a IUCN (Uniunea Internaţională de
Conservare a Naturii), situată pe teritoriul administrativ al comunelor
Repedea şi Poienile de Sub Munte.
Lacul Vinderel, lac cu nume de şoim, este situat în şaua dintre
Farcău şi Mihailecu, la altitudinea de 1645 m, luciul de apă are o
suprafaţă de 0,71 ha, cel mai mare lac din Parcul Natural Munţii
Maramureşului.

Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslăviile  – arie naturală protejată. Se află în

Parcul Natural Munţii Maramureşului, pe teritoriul administrativ al
oraşului Borşa, în suprafaţă  de 5 ha şi cuprinde zona de stâncării,
(constituite din pereţi stâncoşi, aproape verticali şi sunt formaţi din
calcare eocene) precum şi zona umedă cuprizând două staţiuni cu
populaţie de Cochlearia pyrenaicavar. borzaeana fiind un relict glaciar,
prezentă  numai în judeţele - Maramureş, Suceava, Bistriţa – Năsăud şi
Vâlcea.
La stâncăriile Sâlhoi se ajunge de la cantonul silvic Sâlhoi, aflat
la confluenţa celor două văi, Sâlhoi cu Bănării, la circa 400 m.
Rezervaţia de cocoş de mesteacăn, Cornul Nedeii-Ciungii
Bălăsânii  - rezervaţia este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa
de 800 ha, fiind o rezervaţie naturală de categoria a IV-a IUCN.
A fost înfiinţată în anul 1971 şi se află în administrarea Parcului
Natural Munţii Maramureşului. Rezervaţia are ca scop protejarea
populaţiilor de cocoş de mesteacăn ( Lyrurus tetrix). Vegetaţia
rezervaţiei este constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri de
conifere şi jnepenişuri acesta constituind habitatul cocoşului de
mesteacăn.

3.2 Valorificarea turistica în parcul Grand Paradiso

Satele şi pajiştile alpine sunt o mărturie evidentă a păstoritului practicat aici din
timpuri imemoriale. Pe pantele muntoase din Piemonte, casele tradiţionale sunt
construite complet din piatră, pe când în regiunea Văii d'Aosta locuinţele sunt
ridicate şi din lemn.
Printre locurile cele mai importante şi interesante se detaşează următoarele:
Vale di Campiglia: în fiecare an, pe data de 10 august, localnicii din văile Soana şi
Cogne se întâlnesc în acest punct pentru celebrarea unor obiceiuri pre-creştine.
Gran Piano di Noasca: această zonă este cea mai puţin cunoscută şi frecventată de
turişti din întregul parc. Este un loc ideal de observare a caprelor ibex, a celor
negre şi a miilor de marmote.
Orvieille - Lago Djouan: este un vechi drum forestier inaugurat de regele Victor
Emmanuel. Porneşte de la limita pădurilor de molid spre cabana de vânătoare de la
Oreville. Lângă lacul Djouan se poate admira întreaga panoramă a gheţarilor şi
piscurilor din Gran Paradiso.
Refugiul montan Vittorio Sella şi sătucul Herbetet: traseul dinspreValnontey spre
refugiul Vittorio Sella este cel mai faimos din parc (cu menţiunea că sunt
numeroase porţiuni de cablu şi lanţuri care necesită atenţie şi o condiţie fizică
foarte bună).
Comorile din Gran Paradiso nu constau doar în privelişti naturale perfecte. Deloc.
De fapt, nici nu am putea să ne bucurăm de ele cu burta goală.
Din acest motiv, se impune o escapadă în gastronomia alpină italiană.
Brânzeturile piemonteze sunt grozave. Încercaţi, pentru început, brânza din lapte
de vacă numită toma.
Dar gustaţi şi din salamul cu cartofi, o specialitate nemaîntâlnită nicăieri.
Mocetta este o pastramă ce poate fi facută din diferite tipuri de carne, iar boudin
este un salam uscat din carne de porc, la care se adaugă uneori ingrediente
neaşteptate ca...sfecla roşie. Dar este absolut delicios.
Deserturile includ mecoulin - un cozonac cu stafide şi fructe de pădure - şi torcetti,
un fel de fursecuri cu unt. Tot o specialitate recomandată de toţi turiştii este
prăjitura Nivolet.

Capitolul 4 – Recomandari + Concluzii

Parcul M-ţii Maramureşului

Partea de nord a tarii este o zona binecuvantata. Maramuresul, tara cu cinci tari are
de toate, de la frumusete, la bogatie, de la munte la ses, de la aur la plumb, de la
domnite la feti frumosi. Povestile Maramuresului sunt unice, asa cum este si portul
popular, sau muzica, asa cum sunt horinca sau traditia. Maramuresenii sunt oameni
aspri, drepti, hotarati, cinstiti, frumosi. Muntii Maramuresului sunt precum
oamenii. Drepti, frumosi…

In 2005 s-a infiintat aria protejata Muntii Maramuresului cu statutul

de Parc Natural. Conform legislatiei in vigoare, ariile protejate de interes national
sunt fie parcuri naturale, fie parcuri nationale.
Altfel spus, este o arie protejata unde se conserva peisajul. Daca mergem mai in
amanuntul definitiei, o arie protejata are ca obiectiv principal interactiunea in mod
armonios a omului cu natura. Asta inseamna ca sunt protejate speciile de animale,
flora si tot ce este viu, sunt conservate traditiile, sunt incurajate traditiile si
practicile traditionale.
Avem multe atractii care fac diferenta cu alte arii protejate. Deosebita este
rezervatia de Cocosi de mesteacan. In interiorul Parcului este o alta arie protejata,
mai mica, aflata sub aceasta protectie de mult timp inainte de infiintarea Parcului.
Ea a fost declarata rezervatie pentru populatiile de cocosi de mesteacan. Zona se
numeste Cornul Nedeii. Aici la noi este zona in care se mai gaseste cocos de
mesteacan.
Pe de alta parte, un Parc Natural este impartit in trei zone. Prima zona este cea a
intravilanului aferent localitatilor care fac parte din acest parc. Aceasta zona se
numeste zona de dezvoltare durabila ( aici se poate construi, se pot realiza investitii
cu respectarea legislatiei specifice), a doua zona este de management durabil, care
este o zona tampon intre partea de intravilan si a treia zona care este o zona de
protectie integrala . In a treia zona nu se taie nimic, nu se vaneaza, nu au loc
activitati turistice decat in anumite conditii. Aici sunt permise doar activitati de
cercetare stiintifice. In Parcul Natural Muntii Maramuresului zona de protectie
integrala are peste 18 mii de hectare.

“Ce se mai gaseste? Pe langa cocosul de mesteacan si cel de munte avem urs, lup,
ras, pisica salbatica, multe specii de lilieci, avem 121 de specii de pasari, sunt 41
de specii de mamifere, 24 de specii de pesti, 15 specii de amfibieni (broaste) si
sapte specii de reptile. Pe langa acestea sunt 127 de specii de fluturi. Avem si
specii mai deosebite de plante, flori, respectiv Lingureaua, Papucul Doamnei,
Crinul de padure, avem cateva specii de plante carnivore si multe alte specii. O alta
particularitate ar fi mentinerea arhitecturii traditionale.

Toata aceste caracteristici prezentate fac din Parcul Muntii Maramureselui un

obiectiv turistic minunat pentru iubitorii de natura gasind aici o bogata flora si
fauna si deasemenea un minunat pachet peisagistic.

Parcul Grand Paradiso

Parco Nazionale del Gran Paradiso, aşa cum îl găsiţi numit în ghidurile locale, este
situat în inima Alpilor Graiani, mai precis între celebra Vale d'Aosta si regiunea
Piemonte.
Toţi munţii acestei rezervaţii fără pereche au fost şlefuiţi timp de milenii de
gheţarii şi cursurile de apă din tumultuoasele ere geologice ale trecutului. La
poalele văilor, pădurile sunt alcătuite din amestecuri de zadă şi molid. 

Istoria constituirii acestei rezervaţii este strâns legată de protejarea caprei ibex,
animalul-simbol al parcului.

Caprele ibex au fost vânate intens nu doar datorită cărnii lor foarte apreciate de
gurmanzi, ci şi pentru anumite părţi din trupurilor lor folosite în practicic magice şi
în medicina tradiţionala din Alpii Piemontezi. Obiceiurile populare dictau ca din
secţiunile transversale în formă de cruce ale coarnelor de ibex să se sculpteze
talismane cu rol de protecţie împotriva morţilor subite şi violente.

Printre locurile cele mai importante şi interesante se detaşează următoarele:

Vale di Campiglia: în fiecare an, pe data de 10 august, localnicii din văile Soana şi
Cogne se întâlnesc în acest punct pentru celebrarea unor obiceiuri pre-creştine.
Gran Piano di Noasca: această zonă este cea mai puţin cunoscută şi frecventată de
turişti din întregul parc. Este un loc ideal de observare a caprelor ibex, a celor
negre şi a miilor de marmote.
Orvieille - Lago Djouan: este un vechi drum forestier inaugurat de regele Victor
Emmanuel. Porneşte de la limita pădurilor de molid spre cabana de vânătoare de la
Oreville. Lângă lacul Djouan se poate admira întreaga panoramă a gheţarilor şi
piscurilor din Gran Paradiso.
Refugiul montan Vittorio Sella şi sătucul Herbetet: traseul dinspreValnontey spre
refugiul Vittorio Sella este cel mai faimos din parc (cu menţiunea că sunt
numeroase porţiuni de cablu şi lanţuri care necesită atenţie şi o condiţie fizică
foarte bună).

Comorile din Gran Paradiso nu constau doar în privelişti naturale perfecte. Deloc.
De fapt, nici nu am putea să ne bucurăm de ele cu burta goală.
Din acest motiv, se impune o escapadă în gastronomia alpină italiană.
Brânzeturile piemonteze sunt grozave. Încercaţi, pentru început, brânza din lapte
de vacă numită toma.
Dar gustaţi şi din salamul cu cartofi, o specialitate nemaîntâlnită nicăieri.
Mocetta este o pastramă ce poate fi facută din diferite tipuri de carne, iar boudin
este un salam uscat din carne de porc, la care se adaugă uneori ingrediente
neaşteptate ca...sfecla roşie. Dar este absolut delicios.
Deserturile includ mecoulin - un cozonac cu stafide şi fructe de pădure - şi torcetti,
un fel de fursecuri cu unt. Tot o specialitate recomandată de toţi turiştii este
prăjitura Nivolet.
O astfel de locatie va oferii liniste , prosperitate , cnoastere de nous i frumos.
Parcul Gran Paradiso este o piata pretioasa in cadrul naturii datorita faunei , florei ,
peisajului alpin cat si nestematei capra Ibex . In acest loc se pot gasii minunatii ale
naturii si o intalnire de neuitat cu Muntii Alpii.

In concluzie atat Parcul Gran Paradiso cat si Parcul Muntii Maramuresului sunt de
o frumusete rara, adapostind o deosebita flora si fauna. Diferenta dintre aceste zone
o face in special climatul caracterizat de Muntii Carpati si Muntii Alpii, o zona
muntoasa si o zona glaciara.
Bibliografie
Nistoreanu, P., Țigu, G., Popescu, D., Pădurean, M., Talpeș, A, Țala, M.,
Condulescu, C., Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București.

Kroonenberg, B. S., Veldkamp, A., Overeem I., 2016, Holocene development of

the Maramuresului Mountain - disponibil online pe ResearchGate

Svitoch, A. A., Yanina, T. A., Grand Paradiso Park and Development -

disponibil online pe ResearchGate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83

https://www.muntiimaramuresului.ro/index.php/ro/