Disciplina: GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR Specializarea: CARTOGRAFIE Anul Univ.

: 2012-2013

MANAGEMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE STUDIU DE CAZ: PARCUL NATIONAL MUNTII CALIMANI

STUDENT: Nechita Bogdan PROFESOR: Corpade Ciprian

Cuprins

1. Constituirea si definirea ariilor naturale protejate (conform UICN si Natura 2000) 2. Managementul specific fiecarei categorii de arie naturala protejata. 3. Metodologia de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate 4. Studiu de caz: Parcul national Muntii Calimani Constituire si Management.
4.1 Caracteristici care au determinat la instituirea de Arie Naturala Protejata 4.2 Suportul legislative al instituirii si functionarii parcului 4.3 Administrarea si planul de management al parcului. 4.4 Disfunctionalitati existente. 4.5 Planuri si proiecte de dezvoltare.

5. Anexe 6. Bibilografie

1. Constituirea si definirea ariilor naturale protejate (conform UICN si Natura 2000)

Ariile protejate joaca un rol critic in mentinerea vietiipe Pamant se afirma in Managementul ariilor protejate, Ghidul Global al IUCN publicat In 2006. Cele 188 de tari semnatre ale Conventiei Diversitatii Biologice, recunosc faptul ca ariile protejate reprezinta cea mai importanta metoda de a conserva biodiversitatea si de a oferi modele de dezvoltare in armonie cu natura in contextual dezvoltarii economice accelerate din ultimele decenii. Uniunea mondiala pentru Conservarea Naturii (IUCN) defineste aria protejata astfel: Aria protejata este un spatiu geographic clar delimitat, recunoscut, desemnat si administrat in baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum si a serviciilor de mediu si a valorilor culturale ascoiate Ghid pentru utilizarea Categoriilor de Management ale ariilor protejate, IUCN, 2008. Fiecare termen din definitia de mai sus a fost atent gandit si semnificatia lui bine explicata se gaseste in ghidul IUCN. Legislatia romaneasca: Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, ariile protejate sunt definite ca arii naturale protejate, indicandu-se ca valorile protejate/ conservate sunt in principal cele naturale: arie naturala protejata zona terestra / acvatica si/ sau subterana in care exista specii de plante si animale salbatice elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice , geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica , stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protective si conservare stability conform prevederilor legale. Art. 1. - Scopul prezentei ordonante de urgenta il constituie garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila. Art. 2. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza: a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice pe teritoriul Romaniei; b) mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica; c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora; d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora si fauna salbatica si alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protectie, conservare si utilizare durabila; e) constituirea, organizarea si dezvoltarea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si a regimului acesteia; f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului natural; g) masurile pentru protectia si conservarea speciilor de animale si plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic,

paleontologic, geologic, antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente in perimetrele ariilor naturale protejate si/sau in afara acestora; h) responsabilitatile si atributiile pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta. Art. 3. - Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta: a) parcurile si gradinile publice sau private de agrement, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu natural; b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale in scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural; c) gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor in care acestea detin specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului natural; d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice competente; e) zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica si altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca zone de protectie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu exceptia cazurilor in care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural; f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judetean sau local. Art. 4. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. conservare - ansamblul de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice, intr-o stare favorabila, in sensul pct. 5 si 9; 2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice; 3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care: a) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; b) au un areal natural redus ca urmare a restrangerii acestuia sau datorita faptului ca in mod natural suprafata sa este redusa; c) sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru Romania: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica. Aceste tipuri de habitate sunt prevazute in anexa nr. 2; 4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate in pericol de disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 2; 5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unui habitat natural si asupra speciilor caracteristice acestuia si care ii pot afecta pe termen lung distributia, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor ce ii sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se considera favorabila atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere; b) b) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare; c) c) speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila, asa cum este definita la pct. 9; d) 6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici si biotici, in care traieste o specie in orice stadiu al ciclului biologic; e) 7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:

f) g) h)

i) j) k) l)

m) n) o) p) q)

r)

s)

t)

u)

v) w)

a) periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de distributie in areal si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile in regiunea vest-palearctica; b) vulnerabile, speciile a caror incadrare in categoria celor periclitate este probabila intr-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista; c) rare, speciile ale caror populatii sunt reduse din punctul de vedere al distributiei sau/si numeric si care chiar daca nu sunt in prezent periclitate sau vulnerabile risca sa devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi; d) endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor specifice ale habitatului lor si/sau a impactului potential pe care il are exploatarea acestora asupra starii lor de conservare; 8. specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 3; 9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata favorabila daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil; c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung; 10. sit/arie - zona definita geografic, exact delimitata; 11. sit de importanta comunitara - situl/aria care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale prevazute in anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevazute in anexa nr. 3 si care contribuie semnificativ la coerenta retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda zonelor din areal in care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii; 12. arie speciala de conservare - situl de importanta comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual in scopul aplicarii masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat; 13. exemplar - orice planta sau animal in stare vie ori moarta sau orice parte ori derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin parti sau derivate din acestea, asa cum sunt specificate in documentele care le insotesc, pe ambalaje, pe marci ori etichete sau in orice alte situatii; 14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avand calitatea de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia; 15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare; 16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare; 17. peisaj - partea de teritoriu perceputa ca atare de catre populatie, al carei caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani;

x)

18. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale; y) 19. conservare "in situ" - protectia si conservarea bunurilor patrimoniului natural in mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie; z) 20. coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice si in care se aplica unele masuri de protectie si conservare; 21. retea nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate de interes national; 22. retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, impreuna cu coridoarele ecologice; 23. retea ecologica "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite in conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice; 24. specii indigene - speciile de plante si animale salbatice care se regasesc in mod natural in Romania si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate de catre om de-a lungul secolelor; 25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiaza de un statut legal de protectie; 26. specii alohtone - speciile introduse/raspandite, accidental sau intentionat, din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a activitatii umane, lipsind in mod natural dintr-o anumita regiune, cu o evolutie istorica cunoscuta intr-o arie de raspandire naturala, alta decat zona de interes, care pot fi in competitie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putand chiar sa le inlocuiasca; 27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care si-au extins arealul de distributie sau au fost introduse accidental ori intentionat intr-o arie si/sau s-au reprodus intr-o asemenea masura si atat de agresiv incat influenteaza negativ/domina/inlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinand modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristica unui anumit tip de biotop; 28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite si delimitate prin planurile de management, in care se stabilesc masuri speciale de management; 29. activitati cu impact negativ semnificativ din vecinatatea ariilor naturale protejate - activitatile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor salbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplica in cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22; 30. comunitati locale - comunitatile umane situate in interiorul sau in vecinatatea ariei naturale protejate care detin proprietati ori desfasoara diverse activitati pe teritoriul sau in vecinatatea ariei naturale protejate; 31. activitati traditionale - activitatile de utilizare durabila a resurselor naturale si specifice zonei respective. Ariile protejate se constituie in elemente ale retelei de arii protejate. In adevaratul sens al cuvantului , reteaua de arii protejate ar trebui sa fie formata din arii protejate si din coridoarele care le leaga. Conform legislatiei romanesti, coridoarele ecologice sunt zone naturale sau amenajate care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice si in care se aplica masuri de protective si conservare. Asa cum se intampla in majoritatea tarilor, coridoarele nu sunt inca definite si protejate / conservate nici in Romania.

. Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

2.Managementul specific fiecarei categorii de arie naturala protejata.

Ariile protejate , odata constituite, trebuie gospodarite in asa fel incat sa se mentina valorile naturale si chiar cele culturale care exist ape teritoriul lor si , in multe cazuri, chiar sa contribuie la o dezvoltare durabila, armonioasa a zonei, in beneficiul comunitatilor locale de pe teritoriul lor si din imediata lor vecinatate. Un managemen efectiv si efficient al ariei protejate permite prevenirea si chiar stoparea eventualelor efecte negative ce pot aparea ca urmare a numeroaselor presiuni si amenintari posibile. Indiferent de sistemul de administrare si chiar de cel de decizie, managementulunei arii protejate este elemental cheie pentru atingerea scopului pentru care s-au desemnat ariile protejate. Managementul se realizeaza de catre administratorii unei arii protejate, fie ca este vorba de structure de administrare special constituite, respective administratii de arii protejate sau de custozi. Managementul unei arii protejate este un process extreme de complex, intrucat administratorii trebuie sa se asigure in cele mai multe cazuri: - Mentinerea, in stare naturala sau chiar refacerea uneori a habitatelor si speciilor, ceea ce include activitati de cercetare stiintifica si de monitorizare a habitatelor si speciilor cheie si indicatoare si masuri de management special daca acest lucru se impune. - Coordonarea tuturor activitatilor de utilizare a resurselor naturale atunci cand aceste resurse sunt importante pentru conservare. - Prevenirea si stoparea activitatilor cu potentiale efecte negative asupra valorilor naturale si culturale din aria protejata, - Informarea si constientizarea factorilor interesati si a publicului larg cu privire la importanta conservarii biodiversitatii.

Promovarea unor modele de dezvoltare durabila, armonioasa, bazata pe utilizarea durabila a resurselor naturale si prin implicarea si coordonarea tuturor factorilor interesati. - Implicarea comunitatilor locale in managementul ariilor protejate si asigurarea pe cat posibil a unor beneficii din prezenta ariei protejate. - Dezvoltarea unui turism durabil, promovarea ecoturismului, si, nu in ultimul rand, - Informarea si constientizarea factorilor de decizie locali, regionali si naionali cu privire la importanta asigujrarii resurselor necesare pentru managementul ariilor protejate si la preluarea modelelor promovate de ariile protejate in planurile de dezvoltare locala si regionala. Un management efficient presupune utilizarea resurselor umane, financiare, fizice si informationale - in modul cel mai efficient cu putinta pentru realizarea scopului pentru care s-a constituit aria protejata. Ca urmare, un management efficient implica urmatoarele functii de management: - Planificare adica elaborarea planurilor strategice, tactice si operationale si identificarea modalitatii de implementare a acestora. - Organizare presupune sttructurarea si coordonarea resurselor pentru atingerea obiectivelor organizatiei. - Conducere presupune coordonarea oamenilor din organizatie astfel incat acestia sa munceasca efectiv si efficient pentru a realiza telul organizatiei. - Control stabilirea de standard de performanta, monitorizarea si compararea lor si luarea de masuri de protective. Obiectivele de management in ariile protejate in care se pune accent in principal pe protective stricta pentru mentinerea ecosistemecelor si proceselor naturale, difera fata de cele din ariile protejate in care se cauta solutii pentru mentinerea si promovarea utilizarii durabile a resurselor naturale. Ariile protejate pot avea unul sau mai multe obiective da management: a. Cercetare stiintifica; b. Protectia salbaticiei excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale care contravin obiectivelor de management. c. Protectia diversitatii speciilor si a diversitatii genetice; d. Mentinerea serviciilor de mediu; e. Protectia caracteristicilor naturale si culturale; f. Turism si recreere; g. Educatie; h. Utilizarea durabila a resurselor si ecosistemelor naturale; i. Mentinerea activitatilor culturale si traditionale. In functie de principalele obiective de management dintr-o arie protejata, aceasta apartine unei anumite categorii de management sau de arii protejate, grupeaza arii protejate. O categorie de management sau de arii protejate grupeaza arii protejate cu obiective si masuri de management asemanatoare. Incadrarea ariilor protejate in categorii este necesara in primul rand din punc de vedere tehnic, pentru ca cei implicate in activitati de conservare sadispuna de un system unitary de definire a obiectivelor de management ce se impugn in functie de obiectivele principale de management. In acest fel se stabilesc standard de management caracteristice fiecarei categorii, cu scopul de a se impune un nivel minim de conservare, acceptat de majoritatea specialistilor si se evita numeroase confuzii si dezbateri inutile pe tema nivelului de protectie. Pentru a evita confuziile ce se creaza prin denumirile ariilor protejate si pentru a reflecta cat mai bine obiectivele ariilor protejate au fost definite sase categorii principale de arii protejate in functie de obiectivele principale de management.

Categoria 1a. Rezervatii naturale stricte. Arii protejate administrate in special pentru interes stiintific. Arii protejate stricte desemnate pentru protectia biodiversitatii si eventual a caracteristicilor geologice / geofizice, cu un control strict si limitarea vizitarii, utilizarii si impactului uman pentru a se asigura protectia valorilor de conservare. Asemenea arii protejate pot servi ca zone de referinta indispensabile pentru cercetarea stiintifica si monitorizare. In aceste rezervatii se urmareste mentinerea ecosistemelor in stare cat mai naturala, cu interventii umane minime. Constituie adevarate laboratore de cercetare pentru anumite specii si ecosisteme, exepmle relevante pentru monitoring si educatie si refugii de siguranta maxima pentru specii rare, amenintate sau periclitate. Prin planificare si management se urmareste reducerea la minim a modificarilor c ear putea sa apara in urma cercetarii sau a altor activitati. Daca este cazul, se urmareste pastrarea valorilor culturale si spiritual associate cu natura. Categoria 1b. Zone de salbaicie. Arie protejata administrate in special pentru protectia zonelor naturale salbatice. Arii protejate constituite pe suprafete intinse, nemodificate sau putin modificate, ce isi mentin caracterul natural, fara a avea asezari umane pemanente sau semnificative, adica asezari cu consum relative redus, arii protejate administrate pentru mentinerea starii naturale. Obiectivul principal este de a proteja pe termen lung integritatea ecologica a ariilor naturale neafectate in mod semnificativ de activitati umane, fara infrastructura moderna, in care predomina fortele si procesele naturale. Suntsuprafete foarte intinse, de adevarata salbaticie, cum in putine locuri se mai gasesc pe planeta noastra. Tara noastra nu dispune de asemenea zone. Categoria 2. Parc national. Arie protejata administrata in special pentru protejarea ecosistemelor si recreere. Arii protejate cu suprafete naturale sau aproape naturale intinse desemnate pentru a proteja procese ecologice la scara mare impreuna cu complexul de specii si ecosisteme caracteristice zonei, care ofera bazele necesare pentru experiente pirituale, stiintifice, educative, de recreere si de vizitare compatibile ecologic si cultural cu zona respective. Obiectivul principa este dea proteja biodiversitatea naturala impreuna cu structurile ecologice si procesele naturale associate si de a promova educatia si recreerea. Sunt zone relative intinse, cu suprafete variind la noi in tara de la cateva mii de hectare pana la 40.000ha, cu specii si ecosisteme rare, peisaje deosebite si un impact redus al activitatilor pe cea mai mare parte a suprafetei. Trebuie insa mentionat ca, in majoritatea parcurilor nationale din Romania sunt suprafete, uneori destul de intinse, in care este permisa exploatarea resurselor naturale si cu un scop commercial, nu neaparat in beneficiul comunitatilor locale. Majoritatea parcurilor nationale nu au asezari umane pe suprafata lor. In interiorul parcurilor nationale se delimiteaza diferite zone cu specificarea clara a restrictiilor pentru fiecare din aceste zone. Activitatile de management stabilesc regulile de utilizare a resurselor naturale pentru fiecare zona de management definite. In cazul Romaniei acestei categorii ii corespunde categoria de parcuri nationale. Categoria 3. Monumente ale naturii. Arie protejata administrata in special pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice. Arii protejate desemnate pentru a proteja monumente naturale specific, rspectiv o anumita formatiune terestra, caverna submarina, formatiune geologica cum ar fi o pestera sau chiar un organism viu cum ar fi un arbore secular. Sunt in general arii protejate mici si adesea au valoare deosebita pentru vizitatori. Obiectivul principal este de a proteja formatiuni exceptionale precum si biodiversitatea si habitatele asociate.

In tara noastra acestei categorii IUCN ii corespunde categoria monumente ale naturii. Cateva exemple: Doisprezece Apostoli (Muntii Calimani), Ghetarul Focul Viu (P.N. Apuseni). Categoria 4. Arii cu management active al habitatului sau specie. Arie protejata gospodarita in special pentru conservare prin masuri de management active. Arii protejate desemnate pentru protectia anumitor specii sau habitate si in care managementul reflecta aceasta prioritatye. Multe arii protejate din categoria 4 necesita interventii periodice active pentru a satisfice cererile anumitor specii sau pentur mentinerea habitatelor din acest management active nu este obligatoriu pentru ariile protejate din aceasta categorie. Obiectivul Principal il constituie mentinerea, conservarea si refacerea speciilor si habitatelor. In Romania in aceasta categorie se incadreaza rezervatiile naturale ce se pot intinde pe suprafete de cateva zeci de hectare. Adesea sunt infiintate pentru conservarea unor habitate ce au aparut prin modificarea celor naturale sub actiunea umana cum ar fi de exemplu mozaicurile de fanete si paduri extrem de bogate in specii si din ce mai rare in Europa.

Categoria 5. Peisaj terestru / marin protejat. Arie protejata administrate in special pentru conservarea peisajului specific. Arie protejata in care interactiunea dintre oameni si natura de-a lungul timpului a produs o zona cu character distinctiv, cu o semnificativa valoare ecologica, biologica, culturala si estetica si in care pastrarea integritatii traditionale este vitgala pentru protectia si mentinerea zonei si valorilor de conservare a neturii asociate precum si a altor valori. Obiectivul principal in constituie protejarea ecosistemelor naturale si utilizarea durabila a resurselor naturale atunci cand conservarea si utilizarea durabila pot fi reciproc benefice una alteia. Sunt arii protejate care se intend de obicei pe suprafete mari, de ordinal zecilor de mii de hectare. La noi cele mai mari depasesc 150.000 de hectare. Pe suprafata lor se regasesc si asezari umane, de multe ori chiar si orase. Ca si in cazul parcurilor nationale, se realizeaza o zonare interna prin care se indica activitatile ce sunt premise. Restrictiile cand sunt necesare se impun de valorile de biodiversitate si culturale. Suprafetele in care se impun restrictii importante pentru conservarea biodiversitatii sunt semnificativ mai reduse decat in cazul categoriei 2. In aceste arii protejate se recomanda ca toate activitatile economice sa se desfasoare cu o atentie deosebita in adevaratte modele de dezvoltare durabila, avand la baza pricncipiile conservarii naturii. Categoria de arii protejate definite in legislatia romaneasca corespunde acestei categorii IUCN este cea de parc natural. Categoria 6. Arie protejata destinata utilizarii durabile a resurselor naturale. Arii protejate desemnate pentru conservarea ecosistemelor si habitatelor impruna cu valorile culturale sociate si sisteme traditionale de management ale resurselor naturale. Sunt in general suprafete mari, predominant in stare naturala, cu o parte aflata sub un management durabil al resurselor naturale si de unde acste resurse sunt utilizate intr-o masura mica, neindustrial, utilizare considerate ca fiind unul din scopurile principale pentru aceste arii protejate, fiind compatibila cu conservarea naturii. Obiectivul principal: protectia ecosistemelor naturale si utilizarea resurselor naturale cu conditia ca una sa fie in beneficul celeilalte. O caracteristica distinctive a acesti categorii este ca utilizarea durabila a resurselor naturale devine mijlocul de conservare a naturii, fiind combinata cu alte masuri specific celorlalte categorii, cum ar fi de exemplu prortectia unor anumite zone. Aceste arii protejate se intind in general pe suprafete foarte mari si se constituia in sursa permanenta de hrana si bunuri pentru populatiile indigene sau locale, care, fiind reduse la numar, le exploateaza excesiv, fara a afecta in mod semnificativ biodiversitatea. Dar in aceste arii protejate nu se permite exploatarea industrial a resurselor naturale. IUCN recomanda sa se delimiteze zone in care sa fie excluse de la utilizare sis a reprezinta 75% din suprafata totala a acestor arii protejate.

In tara noastra nu exista arii protejate care s-ar putea incadra in aceasta categorie.

3.Metodologia de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate.

Responsabilitatea pentru ariile protejate si modalitatea de administrare a acestora sunt stabilite prin lege. Actul legislative in vigoare respective Ordonanta de Urgenta 57 din 2007, atribuie responsabilitatea administrarii: - Agentiei Nationale pentru Arii Protejate (ANAP) pentru ariile protejate de interes national - Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pentru aceasta rezervatie a biosferei. - Autoriatilor publice locale pentru ariile protejate declarate prn hotararu ale acestora. ANAP s-a infintat prin HOTARAREA nr. 1.320 din 14 octombrie 2008 privind organizarea si functionarea agentiri nationale pentru arii protejate. Ariile protejate de interes national sunt administrate de: 1. Structuri de administrare special constituite adica de catre administratii de arii protejate sau, 2. Persoane fizice sauj juridice care au calitatea de custozi Pana in present s-au constituit structure de administrare pentru: - Parcuri nationale - Parcuri naturale - Rezervatii ale biosferei. Custozii administreaza arii protejate carenu sunt incluse in parcuri nationale, naturale sau rezervatii ale biosferei, si anume: - Rezervatii stiintifice - Rezervatii naturale - Monumente ale naturii. Pentru ariile speciale de conservare si ariile special de protective avifaunistica, legislatia prevede ca administrarea se poate face atat prin administratii special constituite cat si prin custozi. In cazul in care aceastea se suprapun partial sau total pe parcuri nationale sau naturale existente sau pe rezervatii ale biosferei, exista pozibilitatea de a atribui administrarea lor structurilor de administrare existente. Administratiile de arii protejate si custozii de arii protejate sunt in present in subordinea: - Autoritatii publice centrale pentru mediu (MM) - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - Unor regii autonome, companii si societati comerciale - Autoritati publice locale - Institutii stiintifice de cercetare si invatamant din sectorul public si privat - Muzee - ONG-uri. Aceste institutii si organizatii pot administra arii protejate in baza unui contract incheiat cu autoritatea central de mediu, prin care se oblige sa aloce resursele financiare si de personalul necesar managementului ariei protejate. Conform, preveerilor legale ANAP poate avea in subordine administratii de arii protejate. De asemenea, dupa ce acesta agentie devine functionala, responsabilitatea contractarii administrarii ariilor protejate ve trece de la MM la ANAP.

Structuri de administrare special constituite exista in present pentru parcuri nationale si naturale si pentru rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Numarul persoanelor angajate la fiecare administratie se stabileste prin contractul de administrare incheiat cu Ministerul Mediului de catre institutia care preia administrarea ariei protejate. Administratiile sunt coordinate de un director si ar trebui sa aiba personal pregatiti pentru a se ocupa de principalele domanii de activitate: conservarea biodiversitatii, relatia cu comunitatile, relatia cu factorii interesati cheie, educatie si constientizare, turism durabil, managementul informatiei, monitorizarea activitatilor de teren si paza. Numarul de personal ar trebui sa fie corelat cu marimea si complexitatea ariei protejate, mai ales cu presiunile si amenintarile specific pentru zona respective, Administratiile de arii protejate sunt subordinate institutiei sau organizatiei care a contractat administrarea cu autoritatea central de mediu. Administrarea ariei protejate trebuie sa se asigure ca incadrarea activitatilor de management al ariei protejate in structura operationala si administrative a institutiei de care apartine. Este important de mentionat ca, desi in contractul de administrare autoritatea central pentu managementul ariei protejate, administratiile sunt total dependente de bugetul institutiei din care fac parte. In majoritatea situatiilor administratiile de arii protejate nu dispun de un buget propriu pe care sa-l poata gestiona in functie de prioritatile ce se impugn pentru managementul ariilor protejate. Sumele necesare managementului ariilor protejate sunt allocate in marea majoritate a cazurilor, in proportie de 100%, din bugetul institutiei sau organizatiei care le-a preluat in administrare. Bugetul de stat sprijina managementul ariilor naturale protejate doar in cateba situatii isolate, asigurand cofinantare pentru activitati legate de anumite proiecte. Romania este singra tara din Europa in care statul nu aloca resurse pentru managementul ariilor protejate de interes national. Rezervatia Biosfereri Delta Dunarii se constituir intr-o esceptie in ce priveste modul de administrare si de finantare. Aceasta rezervatie functioneaza in baza unei legi prorpii, Legea 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, administratia este subordonata autoritatii central pentru protectia mediului, este condusa de un guvernator si are un buget annual alocat de la bugetul de stat.

4. Studiu de caz: Parcul national Muntii Calimani Constituire si Management.

Descrierea ariei Protejate: Localizare Parcul Naional Climani se ntinde pe parte din masivul Climani din Carpaii Orientali, ntre 47149.17 - 47 1451.70 latitudine nordic i 25019.92 - 251947.11 longitudine estic. Se desfoar pe teritoriul a patru judee: Suceava, Mure, Harghita i Bistria- Nsud, cuprinznd zona superioar a masivului Climani, delimitat la est de irul depresiunilor Pltini, Drgoiasa, Bilbor i Secu, la nord, de zona depresionar a Dornelor i munii mruni ai Brgului, la sud de defileul Mureul ui iar la vest, piemontul colinar al Climanului face trecerea spre partea estic a Podiului Transilvaniei. Accesul este posibil din oraele Vatra Dornei, Toplia i comunele aru Dornei, Panaci, Bilbor, Stnceni, Lunca Bradului, Rstolia, Colibia, Piatra Fntnele, Poiana tampei- sat Dornioara, i Dorna Candrenilor- sat Poiana Negrii. Masivul Climani aparine arcului andezitic aprut pe crusta continental a blocurilor transilvan i panonic ca efect al coliziunii acestora cu placa eurasica, de la marginea estic a Bazinului Vienei i pn la curbura Carpailor.

Catena vulcanic se sprijin pe un fundament constituit din isturi cristaline carpatice i formaiuni sedimentare triasice ce aparin zonei cristalino-mezozoice, depozite ale fliului transcarpatic i formaiuni sedimentare miocene i pannoniene din Depresiunea Transilvaniei. Catena vulcanic se individualizeaz prin prezena a trei uniti geologice orientate nord-sud: a) zona axial central alctuit din podiuri andezitice i piroclastice dominat de conuri vulcanice, care a furnizat i material pentru celelalte zone; b) o zon vulcano-sedimentar care nconjur zona central, bine reprezentat n sectorul de defileu al Mureului,Toplia - Deda i, mai ales, pe latura vestic a grupei sudice, unde constituie o prisp, un piemont, care bordeaz munii vulcanici, fcnd trecerea spre Podiul Transilvaniei; c) depozitele de lahar situate ntre formaiunile precedente i cele sedimentare de pe latura estic a Depresiunii Transilvaniei, reprezentate prin petice risipite pe suprafaa de 300 km2, pe flancul vestic al Climanului, reziduuri dintr-un piedmont cuaternar, o prisp mai cobort n comparaie cu piemontul pliocen vulcano-sedimentar.

4.1 Caracteristici care au determinat la instituirea de Arie Naturala Protejata

Categoriile ariei protejate Parcul Naional Climani cuprinde dou categorii de arii naturale protejate: categoria I-a IUCN "Rezervaie Natural Strict: arie protejat, administrat n principal n scopuri tiinifice", i a IV -a IUCN, Rezervaie natural - arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejat administrat n special pentru conservare prin intervenii de gospodrire, prezentate la capitolul legat de zonarea intern a parcului. 1. Rezervaii tiinifice: incluse n zona cu protecie strict - sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor habitate naturale terestre i/sau acvatice, cuprinznd elemente reprezentative de interes tiinific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alt natur. Mrimea rezervaiilor tiinifice este determinat de arealul necesar pentru asigurarea integritii zonei protejate. Managementul rezervaiilor tiinifice asigur un regim strict de protecie prin care habitatele sunt pstrate ntr-o stare pe ct posibil neperturbat. n aceste zone se interzice desfurarea oricror activiti umane, cu excepia activitilor de cercetare, educaie i de ecoturism cu limitrile descrise n planurile de management, cu acordul forului tiinific competent n baza propunerii administrator ului rezervaiei tiinifice. Rezervaiile tiinifice corespund categoriei I IUCN - "Rezervaie Natural Strict: arie protejat, administrat n principal n scopuri tiinifice". Jnepeni cu Pinus cembra, desemnat ca rezervaie prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeean Suceava, evideniat ca atare n Legea nr. 9/1973 privind protecia mediului nconjurtor i ulterior, menionat cu numele de mai sus n Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate. ntruct rezervaia este deosebit de important pentru asociaia vegetal cu molid- Picea abies i zmbru- Pinus cembra, descris pentru prima dat n Romnia, n Munii Climani, considerm c denumirea adecvat i pe care se va folosi n continuare este Rezervaia tiinific Molidi cu zmbru. Aceasta cuprinde o suprafa de 384,2 ha.

2. Rezervaii incluse n zona de protecie integral categoria IV IUCN : a) Rezervaia peisagistic 12 Apostoli cunoscut n literatur ca Rezervaia geologic 12 Apostoli, a fost desemnat ca rezervaie prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeean Suceava evideniat n Legea nr. 5/2000, cuprinde complexul de roci eruptive unice prin forma i frumuseea lor formate prin modelare eolian, dezagregare fizic, eroziunea aglomeratelor. Cuprinde o suprafa de 200,00 ha.

b) Rezervaia peisagistic mixt Iezerul Climanului, lac de baraj natural, n interiorul unor populaii de jneapn, ienupr pitic i smirdar, cu o suprafa de 322,0 ha.

3. Zona cu protecie strict, cu o suprafa total de 1128 ha, cuprinde zone slbatice n care nu au existat intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus, respectiv 384,2 ha reprezint Rezervaia tiinific Jnepeni cu Pinus cembra, constituit n principal din arborete de molid sau de amestec cu zmbru, ntr-o stare natural sau seminatural. Se interzice desfurarea oricror activiti umane, cu excepia activitilor de cercetare, educaie i ecoturism, cu limitrile descrise n planul de management, alturi de arborete valoroase limitrofe, jnepeniuri i habitatele cu smirdar din partea din amonte rezervaiei tiinifice pn la culmea Iezerul Climani-Bradul Ciont-Reiti-Pietricelu-Negoiu Unguresc. 4. Zona de protecie integral, cu o suprafa de 15727,01/15698,6 ha - din care: 8237,3 ha fond forestier, conform evidenelor din amenajamentele silvice, i 7461,3 ha pajiti montane, puni cu arbori i puni mpdurite, din afara fondului forestier, suprafa determinat prin metode GIS. Cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, constituite din pduri, pajiti, suprafee cu jneapn i smirdar. n zona de protecie integral, n afara perimetrelor rezervaiilor tiinifice cu regim strict de protecie, se pot desfura urmtoarele activiti: a) tiinifice i educative; b) activiti de ecoturism care nu necesit realizarea de construcii-investiii; c) utilizarea raional a pajitilor pentru cosit i/sau punat numai cu animale domestice, propr ietatea membrilor comunitilor care dein puni sau care dein dreptul de utilizare a acestora n orice form fiind

recunoscut prin legislaia naional n vigoare, pe suprafeele, n perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel nct s nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flor i faun prezente; d) localizarea i stingerea operativ a incendiilor; e) interveniile n scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitrii unor ecosisteme necorespunztoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific, i aprobate de ctre autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor; f) aciunile de nlturare a efectelor unor calamiti, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor. n cazul n care calamitile afecteaz suprafee de pdure, aciunile de nlturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei, n baza hotrrii consiliului tiinific, i cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor; g) aciunile de prevenire a nmulirii n mas a duntorilor forestieri, care nu necesit extrageri de arbori, i aciunile de monitorizare a acestora; h) aciunile de combatere a nmulirii n mas a duntorilor forestieri, care necesit evacuarea materialului lemnos din pdure, n cazul n care apar focare de nmulire, cu avizul administraiei, n baza hotrrii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor . 5. Zona de conservare durabil, cu o suprafa de 7700,99/7729,1 ha, face trecerea ntre zonele cu protecie integral i cele de dezvoltare durabil, constituit din pduri sau pajiti afectate de activitile antropice, turistice sau miniere. Se pot desfura urmtoarele activiti: a) tiinifice i educative; b) activiti de ecoturism care nu necesit realizarea de construcii-investiii; c) utilizarea raional a pajitilor pentru cosit i/sau punat pe suprafeele, n perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel nct s nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flor i faun prezente; d) localizarea i stingerea operativ a incendiilor; e) interveniile pentru meninerea habitatelor n vederea protejrii anumitor specii, grupuri de specii sau comuniti biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific, a planului de aciune provizoriu, elaborat i valabil pn la intrarea n vigoare a planului de management; f) interveniile n scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitrii unor ecosisteme necorespunztoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei natural e protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific, aprobate de ctre autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor; g) aciunile de nlturare a efectelor unor calamiti, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor. n cazul n care calamitile afecteaz suprafee de pdure, aciunile de nlturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific, aprobate ulterior de ctre autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor;

h) activitile de protecie a pdurilor, aciunile de prevenire a nmulirii n mas a duntorilor forestieri, care necesit evacuarea materialului lemnos din pdure n cantiti care depesc prevederile

amenajamentelor, se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor i) activiti tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, n limita capacitii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pdure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor n vigoare. Acestea se pot desfura numai de ctre persoanele fizice sau juridice care dein/administreaz terenuri n interiorul parcului sau de comunitile locale, cu acordul administraiei ariei naturale protejate; j) lucrri de ngrijire i conducere a arboretelor, lucrri speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerrii naturale i fr extragerea lemnului mort, cu excepia cazurilor n care se manifest atacuri de duntori ai pdurii ce se pot extinde pe suprafee ntinse, n primul rnd de parcele ntregi limitrofe zonelor cu protecie strict sau integral, n restul zonei de conservare durabil fiind permis aplicarea de tratamente silvice care promoveaz regenerarea pe cale natural a arboretelor: tierile de transformare spre grdinrit, tratamentul tierilor grdinrite i cvasigrdinrite, tratamentul tierilor progresive clasice sau n margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricii impuse de planul de management al parcului i de ghidurile de gospodrire a pdurilor n arii protejate; k) activiti tradiionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.

4.2 Suportul legislativ al instituirii si functionarii parcului

Baza legal a planului de management Elaborarea Planului de Management s-a fcut n baza Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57/ 2007, cu modificrile i completrile ulterioare. Prevederile Planului de Management al Parcului Naional Climani se vor respecta de ctre Administraia parcului, precum i de persoanele fizice i juridice care dein i/sau administreaz terenuri i alte bunuri i/sau care desfoar activiti de orice fel n perimetrul i vecintarea Parcului Naional Climani, conform prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57/2007, cu modificrile i complet rile ulterioare. Baza legal de nfiinare i funcionare nfiinare Interesul pentru conservarea valorilor patrimoniului natural din Munii Climani se concretizeaz pentru prima dat prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Jude ean Suceava actul de natere al Rezervaiei geologice 12 Apostoli i al Rezervaiei tiinifice Jnepeni cu Pinus cembra. ncepnd cu acel an, se declar prin Decizia nr. 453/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeean Suceava i Parcul Naional Climani, cu o suprafa de 15300 ha. Ca urmare a prospeciunilor miniere din zona Climanului se descoper un fenomen unic n lume descris pentru prima dat n Romnia i anume vulcanocarstul. Centrul de greutate al acestei descoperiri a fost sistemul de grote care au alctuit Peterile Luanei, declarate n anul 1973 prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Judeean Suceava nr. 492, monument al naturii. n aceast perioad apar o serie de intenii izolate de constituire a unor arii protejate de ma re anvergur, fapt ce conduce la analiza constituirii unui sistem de parcuri naionale i naturale n Romnia. n anii 1973 i 1974 se prezint Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romne o propunere de proiect de organizare a unui sistem de parcuri, precum i o fundamentare a principiilor de administrare a acestora. Comisia Monumentelor Naturii este de acord cu sistemul propus i n conformitate cu Legea nr. 9/1973 comand studiile de constituire necesare. Institutul de Cercetri Biologice Cluj susine n 1975, pe baza unui studiu de fundamentare, nfiinarea Parcului Naional Climani n completarea celor 12 parcuri propuse iniial, tocmai pentru a se contracara interveniile umane de agresivitate maxim n scopul exploatrii sulfului.

Suprafaa de 20120 ha cuprindea 75% pdure, diferena fiind puni alpine i jnepeniuri, organizat n 3 zone cu grade diferite de protecie : rezervaie tiinific - 41%, zon de conservare durabil - 34% i zon preparc 25%. Ordinul ministrului mediului nr. 7/1990, privind constituirea parcurilor naionale sub gospodrirea direct a ocoalelor i inspectoratelor silvice pune din nou problema nfiinrii parcurilor naionale i naturale n Romnia. Din pcate, din nou demersul este fr finalitate ntruct privete aspectele de conservare numai n fondul forestier. Ordinul nu a fost publicat n Monitorul Oficial. Prin Legea nr. 5/2000 ncepe s se concretizeze demersul de nfiinare a Parcului Naional Climani, acesta fiind recunoscut, cu o suprafa de 24041 ha. Prin Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i naturale i constituirea administraiilor acestora, se stabilesc limitele Parcului, iar prin Ordinul ministrului agriculturii, pdurii, apelor i mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice, se aprob zonarea interioar a acestuia. Funcionare a) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 49/2011; b) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare; c) Legea nr. 407/2006 a vntorii i a proteciei fondului cinegetic, cu modificrile i completrile ulterioare; d) Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificrile i completrile ulterioare; e) Legea nr. 46/2008- Codul Silvic, cu modificrile i completrile ulterioare; f) Hotrrea Guvernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniena, circulaia i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaiilor de depozitare a materialelor lemnoase i al instalaiilor de prelucrat lemn rotund, cu completrile ulterioare; g) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a t eritoriului naional Seciunea a-III-a Zone Protejate; h) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor silvice, rectificat; i) Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1340/ 2010 privind constituirea Consiliului tiinifi c al Parcului Naional Climani; j) Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 718/2004 privind constituirea Consiliului Consultativ al Parcului Naional Climani; k) Legea nr. 72/2002 Legea Zootehniei, cu modificrile i completrile ulterioare; l) Hotrrea Guvernului nr. 940/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii zootehniei m) Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora;

n) Ordinul ministrului agriculturii, pdurii, apelor i mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice; o) Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrat a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia; p) Hotrrea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva i aprobarea regulamentului de organizare i funcionare; q) Ordinului ministrului mediului i pdurilor nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrrii ariilor naturale protejate care necesit constituirea de structuri de administrare i a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale care nu necesita structure de administrare.

4.3 Administrarea si planul de management al parcului.

Administraia Parcului Naional Climani R.A. s-a constituit ca unitate cu personalitate juridic din structura Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva, n baza Hotrrii Guvernului nr. 229/2009, i administreaz Parcul Naional Climani, n urma ncheierii contractului nr. 737/MMGA/22.05.2004 ntre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor i Regia Naional a Pdurilor i a Actului adiional nr. 1 din 30 noiembrie 2009, n baza Hotrrii Guvernului 230/2003, a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57/ 2007, cu modificrile i completrile ulterioare i a Ordinului ministrului mediului i pdurilor nr. 1948/ 2010. Administraia Parcului Naional Climani R.A. este unitate cu personalitate juridic din structura Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva. Consiliul Consultativ de Administrare a fost nfiinat n baza Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 718/2004, ca structur de administrare ce include reprezentani ai instituiilor de stat, organizaiilor economice, organizaiilor neguvernamentale, autoritilor administraiilor publice locale, comuniti din jurul parcului care dein cu orice titlu suprafee, bunuri sau au interese n perimetrul o ri n vecintatea ariei naturale protejate i care sunt implicate i interesate n aplicarea msurilor de protecie, n conservarea i dezvoltarea durabil a zonei. Rolul acestui Consiliu este de a permite participarea reprezentanilor factorilor interesai la activitile de management. Componena Consiliului Consultativ de Administrare aprobat prin Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 718/2004 este prezentat n anexa nr. 1- Lista instituiilor membre ale Consiliului Consultativ. Consiliul tiinific nfiinat n baza Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 945/2005 i actualizat prin Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1340/ 2010 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Climani, cuprinde persoane nominalizate, cu rol de autoritate tiinific pe teritoriul Parcului Naional Climani. Responsabilitile structurilor administrative prezentate mai sus sunt: a) Administraia Parcului Naional Climani R.A., numit n continuare APNC R.A., elaboreaz planul de management i regulamentul ariei protejate, ntocmete planurile de lucru anuale, pornind de la prevederile Planului de Management i implementeaz i/sau coordoneaz aciunile legate de gospodrirea parcului, avnd n acelai timp atribuii de control i avizare a tuturor activitilor de pe raza acestuia. b) Consiliul Consultativ de Administrare se ntrunete de dou ori pe an sau de cte ori este nevoie, n urma solicitrilor primite de la membrii sau ali factori interesai. n cadrul ntlnirilor se analizeaz i se fac propuneri cu privire la soluiile de gospodrire propuse de APNC R.A..

c) Consiliul tiinific are rolul de a ndruma i supraveghea din punct de vedere tiinific activitatea APNC R.A., evalueaz modul n care sunt aplicate msurile prevzute n planurile de management i prezint anual sau ori de cte ori este necesar Academiei Romne i autoritii centrale pentru protecia mediului, rapoarte cuprinznd constatri, propuneri i recomandri. De asemenea, aprob realizarea unor obiective punctuale n afara celor din Planul de Management al Parcului Naional Climani. Elaborarea Planului de Management Planul de Management al Parcului Naional Climani a fost realizat conform prev ederilor legale din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007, cu modificrile i completrile ulterioare. Planul de Management a fost elaborat de echipa Administraiei Parcului Naional Climani, cu implicarea tuturor factorilor interesai. Implicarea celor care sunt afectai sau pot influena acest plan i respectiv realizarea obiectivelor Parcului Naional Climani, s-a asigurat prin: a) solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesai i de la specialiti din diverse domenii n perioada de lucru pentru elaborarea planului; b) analiza observaiilor factorilor interesai nainte de a solicita aprobarea Planului de Management conform prevederilor legale. n procesul de elaborare al Planului de Management al Parcului Naional Climani, gr upul de lucru s-a ghidat dup modelul asigurat de Fauna&Flora International n cadrul proiectului Managementul Conservrii Biodiversitii n Romnia, finanat de GEF, Guvernul Romniei i Regia Naional a Pdurilor- Romsilva. Planul de Management se aprob prin Hotrre a Guvernului, la propunerea autoritii publice centrale pentru protecia mediului, dup obinerea urmtoarelor acorduri/aprobri: a. avizul Consiliului tiinific; b. avizul Consiliului Consultativ de Administrare; c. avizul Direciei care rspunde de arii naturale protejate din cadrul autoritii publice centrale pentru protecia mediului; Revizuirea Planului de Management se va face la 10 ani de la aprobarea lui. Planul de Aciune se va revizui la 5 ani, i se aprob prin ordin al ministrului, n baza studiilor i cercetrilor nsuite de ctre Administraia Parcului Naional Climani R.A. i de ctre Consiliul tiinific al acestuia. Planul de aciune se poate modifica ori de cte ori este nevoie, cu avizul Consiliului tiinific, al Consiliului Consultativ i al Direciei care rspunde de arii naturale protejate din cadrul Autoritii Publice Centrale pentru Protecia Mediului. Planul de Management al Parcului Naional Climani este astfel conceput nct s se c onstituie ntr-un document care s defineasc principalele direcii de aciune n vederea atingerii, pe termen lung, a obiectivelor parcului, prin msuri tactice pe termen scurt i mediu. Parcul Naional Climani deine, datorit finanrilor derulate prin Regia Naional a Pdurilor Romsilva, o dotare suficient cu echipamente de birou i de calcul pentru o bun desfurare a activitilor, personalul are un nivel nalt de educaie, este tnr i entuziast. De asemenea, faptul c administraia parcului este unitate cu personalitate juridic a Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva i confer prestan, dar n acelai timp i obligaii. Sunt nfiinate consiliile tiinific i consultativ ale parcului, care ndeplinesc rolurile de ndrumare i consultare asupra activitilor desfurate. Dotarea administraiei mai trebuie mbuntit, n special pentru partea de sud a parcului, unde din cauza lipsei mijloacelor de transport n trecut i a distanelor mari din localiti pn la limita parcului, ori zonele de risc pentru biodiversitate, activitatea este oarecum ngreunat. Totodat, dat fiind caracterul de noutate al activitilor specifice, pentru Romnia, personalul trebuie s-i dezvolte n continuare aptitudinile necesare ducerii la bun sfrit a activitilor. Scopurile i aciunile parcului trebuie materializate ct mai repede ntr -un plan de management care s fie aprobat i

legalizat, nsotit de un regulament de funcionare, i care s se desfoare ntr -o zon cu limite precise i legal constituite, iar promovarea acestor aciuni trebuie fcut o dat cu promovarea imaginii parcului. Administraia beneficiaz de studii efectuate anterior n Climani de cercettori n diverse domenii, dar informaia coninut trebuie structurat pentru a putea fi folosit ct mai eficient. O suprafa semnificativ a pdurilor din parc a fost i este strict protejat prin amenjamentele silvice, restul pdurilor fiind gospodrite n regim silvic, cu promovarea pe scar larg a regenerrii naturale. n parc, n special n zona alpin, exist suprafee greu accesibile, care s-au pstrat intacte tocmai datorit imposibilitii accesului pentru majoritatea turitilor, ns cu toate acestea, Climanul are un ridicat potenial turistic, care poate i trebuie exploatat n mod durabil, n beneficial tuturor factorilor interesai din zon. Pe lng traseele turistice, exist i infrastructura proprie a RNP, n special drumuri forestiere, precum i viitoarea infrastructur care urmeaz a fi creat : centre de vizitare, puncte de informare, refugii, locuri de campare amenajate, care o s mbunteasc condiiile oferite turitilor care vor s viziteze masivul. Administraia beneficiaz de suportul ONG-urilor cu specific de mediu care acioneaz n zon, de cel al instituiilor descentr alizate ale statului din domeniul proteciei mediului, precum i de cel al autoritilor administraiilor publice locale. Prin nfiinarea administraiei parcului, i prin promovarea acestuia mai ales pe plan internaional, n viitor se sper c beneficiile obinute n special de pe urma ecoturismului s duc la o mbuntire a situaiei economice a populaiei din zon, la pstrarea tradiiilor i a obiceiurilor, precum i la pstrarea unui nivel durabil al exploatrii resurselor naturale din parc.

4.4 Disfunctionalitati existente.

Zeci de munti de rumegus s-au inaltat in zona Muntilor Calimani fara ca autoritatile din judetul Harghita sa ia vreo masura pentru a stopa poluarea. In timp ce seful Garzii de Mediu din Harghita sustine ca nu exista rumegus, prefectul il contrazice. Mai mult, rumegusul nu poate fi depozitat pe pamant sau in apropierea apelor curgatoare, fiind foarte toxic. Muntii de rumegus sunt rezultatul defrisarilor ilegale, realizate cu acordul tacit al autoritatilor locale. De la politisti pana la primari. Zilnic, zeci de arbori cad sub drujbele localnicilor din comuna harghiteana Bilbor, aflata in inima Muntilor Calimani. Camioanele pline cu lemn strabat drumurile pline de noroi ale comunei, dar autoritatile se fac ca nu le vad. In urma taierilor ilegale din Bilbor au rasarit zeci de munti de rumegus care s-au inaltat pe drumurile publice sau pe malul paraului Bistricioara. Nici drumurile din localitate nu arata prea bine, pentru ca de abia in pragul campaniei electorale autoritatile au inceput sa repare Drumul judetean 174 A. Celalalt drum, 174 B, care strabate localitatea, arata ca un drum forestier, desi figureaza pe harta ca drum judetean, fiind folosit exclusiv de gateristi. De-o parte si de cealalta a drumului se pot observa stive de busteni, marcati insa cu initialele celor care au defrisat padurea. Reprezentantii statului in judet se declara neputinciosi in fata dezastrului ecologic, in timp ce politistii din Bilbor sunt preocupati sa isi construiasca vilele. Taierile ilegale de arbori sunt trecute cu vederea de Primaria comunei Bilbor, condusa de Ilie Trif, care nu este strain de afacerile cu lemn din localitate. Primaria Bilbor a decis ca fondul forestier al localitatii, in suprafata de 1.700 de hectare, sa fie administrat de Ocolul Silvic Borsec. In urma unui control, inspectorii silvici au ramas inmarmuriti, dupa ce au constatat ca s-a taiat ilegal o cantitate de aproximativ 500 de metri cubi de lemn. Pentru jaful din padurile Bilborului au fost gasiti vinovati padurarul Ilie Cifu si seful Ocolului Silvic Borsec, inginerul Dan Mihaila, care nu au excutat la timp inspectiile de fond. Viceprimarul Ilie Tamas sustine ca defrisarile au fost facute de Dumnezeu. Domne, nu stiu cine fura padurea. Stiu ca referitor la masa lemnoasa nu se fura si nu s-a furat pana acum. Padurea pentru primarie reprezinta principala sursa de oxigen. Degeaba vedeti padurea aia mare si frumoasa de 150 de ani, pentru ca atunci cand ai taiat-o e putreda. Acele defrisari,

Dumnezeu le-a facut, in anul 2005, atunci a fost doboratura mare, a declarat viceprimarul Ilie Tamas. Ce nu stie viceprimarul e faptul ca Dumnezeu nu defriseaza cu drujba. La randul sau, prefectul judetului Harghita, Constantin Strujan, a spus: Administratia publica locala stie foarte bine ce se intampla pe plan local. Unii dintre ei sunt implicati in afacerile cu lemn, chiar daca nu pe fata, sunt implicati in mod direct. Nu pot sa fac nici un fel de afirmatie ca e ala sau ca e ala. Pe teritoriul unei comune nu exista sa nu se stie cine cu cine, care cu care. Toata lumea stie. E clar ca cel care e primar stie tot, absolut tot ce se intampla acolo. Sursa: Jurnalul National.

Sursa: Jurnalul National.

4.5 Planuri si proiecte de dezvoltare.

Dezvoltarea infrastructurii de vizitare si constientizarea comunitatilor locale din Parcul National Calimani. Proiectul vizeaza imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii a Parcul National Calimani in scopul reducerii impactului negaiv asupra speciilor si habitatelor prin creerea unor conditii optime de vizitare si informare. Infrastructura de vizitare ce va fi ralizata in cadrul proiectului va fi orientate spre protectia speciilor si habitatelor de interes comunitar si national de pe teritoriul Parcul National Calimani. Campania de constientizare din cadrul proiectului va informa si sensibiliza grupurile tinta, rezultatele scontate fiind cresterea gradului de informare in randul comunitatii locale cu privire la importanta parcului national, ca parte integrate a retelei de arii naturale protejate din Romania si a celei europene, precum si cresterea nivelului de implicare si responsabilitate ecologica. Imbunatatirea statutului de conservare a specie Tetrao tetrix in Parcul National Calimani In perioada 1 aprilie 2010 si 31 iulie 2013. Administratia Parcul National Calimani implementeaza proiectul : Imbunatatirea statutului de conservare a specie Tetrao tetrix in Parcul National Calimani, finantat de U.E. prin fondul European de dezvoltare regional si guvernul romaniei. Proiectul are drept ca scop imbunatatirea statutului de conservare al specie Tetrai tetrix in Romania, respectiv in Parcul National Calimani. Ca si obiective se doreste cunoastera statutului specie in Parcul National Calimani; obtinerea informatiilor referitoare la arealul populatiei cocosului de mesteaca in Calimani; harta zonelor zonelor favorabila pentru reintroducerea specie; baza de date care sa contina speciile existente si habitatele cu potential de reintroducere a T.tetrix; distributia si amploarea proceselor care au condus la declinul specie in ultimii 50 de ani; masuri de sopare a declinului populatiei ; raspuns pozitiv din partea factorilor implicate ca urmare a actiunilor de informare si implicare in proiect, cat si imbunatatirea capacitatii de management al personalului parcului in actiunile care au drept ca scop conservarea capitalului natural. Valoarea proiectului este de 857.710 lei, cheltuielile neeligibile fiind asigurate de Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA R.A..

ANEXE

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

Sursa: Nechita Bogdan

http://www.mmediu.ro

http://www.mmediu.ro

Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5. 6.
naturii

http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm http://www.calimani.ro/ http://www.natura2000.ro/

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, Parcul National Calimani, Plan de Management Ariile Protejate din Romania Editura Green Steps, Brasov 2009 Ghid pentru initierea de procedure pentru prevenirea si oprirea activitatilor cu impact negative asupra

7.

Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice

Date folosite

1. 2. 3. 4.

Harti topografice 1:25000 Datele SRTM 45 Date privind limitele zonelor protejate din Romania Datele Corine Land Cover