DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA

JUDEȚULUI HUNEDOARA CA
DESTINAȚIE TURISTICĂ

Coordonator

Absolvent
 CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI
PROMOVAREA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE
1.1. Impactul activităților
turistice asupra economiei
• Turismul din punct de vedere al
conținutului său este în strânsă
legătură cu economia națională
operând ca un agent
mobilizator al ansamblului
total.
• Studiile de specialitate au
evidenţiat faptul că turismul
antrenează şi stimulează producţia
din alte domenii reprezentând
totodată un mijloc de diversificare a
structurii economiei unei ţări.
• Turismul, prin faptul că este un mare
consumator de muncă vie, joacă un
important rol în economie. El
creează noi locuri de muncă,
participând astfel la atragerea
excedentului de forţă de muncă din
alte sectoare, contribuind astfel la
atenuarea şomajului.
• Totodată, turismul reprezintă un
mijloc de educaţie, de ridicare a
nivelului de instruire, de cultură şi
civilizaţie a oamenilor.
1.2. Factori determinanți ai
dezvoltării turismului
• Turismul ca fenomen social se
desfăşoară în funcţie de acţiunea
mai multor factori, specifici unei
anumite perioade istorice.
• Factorii genetici nu acţionează
izolat, ci simultan în strânsă
interdependenţă.
• Principalii factori care determină
dezvoltarea turismului sunt:
- Factori de mediul înconjurător,
- Factorii demografici,
- Factori economici,
- Factori politici,
- Factori sociali,
- Factori psihologici.
1.3. Repere ale strategiei de
dezvoltare și promovare a
turismului în România
• Sectorul turismului din România a
fost afectat de absența unei politici
generale de dirijare şi orientare a
sectorului. Un Master Plan pentru
dezvoltarea turismului din România
a fost întocmit cu peste unsprezece
ani în urmă; totuşi, spre marea
frustrare a acționarilor din sectorul
turismului, recomandările acestuia
au fost implementate doar o parte.
• În acest scenariu, Guvernul
României a stabilit că este urgent
necesar un Master Plan al dezvoltării
turismului, pentru a pune bazele
implementării unei abordări durabile
a dezvoltării turismului din
România.
• Obiectivul central al prezentului
Master Plan pentru Dezvoltarea
Turismului Național este acela de a
confirma România ca o destinație
turistică de succes prin identificarea
mijloacelor prin care nevoile pieței
pot fi adaptate produselor şi
serviciilor de calitate precum şi
optimizarea potențialului pieței.
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE
TURISTICĂ ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI
STRĂINI
2.1. Resursele naturale și atropice pentru turism
Hunedoara este un județ care prezintă
resurse variate atunci când vorbim
despre turism: istorie, munți, peisaje
deosebite, vestigii istorice incluse în
Patrimoniul Mondial Unesco , stațiuni
montane sau balneare.
Bogata și variata gama a peisajului
natural, formele geografice sau
formațiile geologice importante,
existența și necesitatea ocrotirii unor
specii rare sau unice din flora și fauna
regiunii, precum și a altor formații
naturale însemnate sub raportul
științific, economic și educativ, a adus
după sine declararea lor ca monumente
ale naturii – bunuri ale întregului popor
– și puse sub scutul legii.
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE
TURISTICĂ ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI STRĂINI
Dintre cele mai importante monumente ale naturii amintim:

Foto : Parcul Național Retezat Foto : Peştera Bolii Foto : Parcul Dendrologic de la Simeria.

Foto : Țara Hațegului - Geoparcul Dinozaurilor Foto : Băile Romane Foto : Rezervația de Zimbri Slivuț-Hațeg
de la Geoagiu-Băi
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ
ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI STRĂINI
Arealul ocupat de Județul Hunedoara este reprezentat de descoperiri arheologice care ocupă toate perioadele istorice, ideea de
cercetare a împrejurimilor fiind mobilul tuturor echipelor de cercetători care s-au ocupat de realitățile arheologico-istorice ale zonei.

Foto nr.2.7: Cetatea Devei Foto nr.2.5: Biserica – Rotonda din Geoagiu Foto nr.2.6: Castelul Corvineștilor

Foto nr.2.8: Sarmizegetusa Regia Foto nr.2.9: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ
ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI STRĂINI
2.2.Forme de turism practicabile în județul Hunedoara
1.Turismul montan - Cele mai numeroase sunt în Munții Retezat, în Parâng, Godeanu, Țarcu și Șureanu. Cascadele, repezișurile,
bulboanele de la Izvorul Crișului, Bulzești, Bampotoc, Sibișel dau un farmec deosebit peisajului. Sporturile de iarnă pot fi practicate în
zonele din din Valea Jiului şi Haţeg: Staţiunea Straja, Staţiunea Parâng , Pasul Vâlcan şi Stațiunea Râușor.
Figura : Staţiunea Straja Figura : Stațiunea Petroșani- Parâng

Figura : Zona turistică Râușor

Foto : Staţiunea Pasul Vâlcan
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ
ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI STRĂINI
2.Turismul de sportiv/de aventură
Cadrul montan este deosebit de favorabil practicării sporturilor de iarnă. Punctele de atracție sunt reprezentate de zonele amenajate pentru
sporturi de iarnă din Munții Parâng, Vâlcan și Retezat.
3.Turismul balneo-climateric
Staţiunea Geoagiu-Băi se bucură de privilegiul inalienabil de a reprezenta una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul
ţării, datând din perioada colonizării romane.
4. Turismul cultural-istoric – obiectivele turistice de importanță istorică cuprind: Complexul Dacic din Munții Orăștiei și colonia Ulpia
Traiana Sarmisegetusa, Cetatea medievală a Devei, Castelul Corvineștilor, Castelul Kendeffy, Cetatea Colț, Muzeul Civilizației Dacice și
Romane din Deva, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie, Muzeul Mineritului și Muzeul Momârlanului din Petroșani,
Muzeul Aurului de la Brad, Muzeul de Istorie locală și Etnografie din Brad, Muzeul Satului Hațegan din Peșteana, comuna Densuș etc.
5. Turismul științific – reprezintă un tip de activitate turistică cu un mare grad de pretabilitate pentru județul Hunedoara, în condițiile în
care explotările auro-argintifere din zona Munților Metaliferi, Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, exploatările de cărbune din
bazinul Petroșani au transformat zona într-una dintre cele mai industrializate la nivel național, cu o tradiție îndelungată în exploatarea
resurselor subsolului.
6. Agroturismul, turismul rural și ecoturismul – potențialul este reprezentat de gospodăriile tradiționale din mediul rural (Țara
Hațegului, Ținutul Pădurenilor, Valea Jiului, Țara Zarandului etc.), dar și de spațiile monahale și cabanele de vânătoare – Parcul Național
Retezat, Munții Parâng, Munții Vâlcan.

2.3.Infrastructura pentru turism

Infrastructura însumează totalitatea bunurilor şi mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic. În ceea
ce priveşte capacitatea de cazare (număr locuri de cazare), judeţul Hunedoara se află pe locul 12 la nivel naţional deşi deţine o densitate
ridicată de obiective turistice.
În ceea ce priveşte cererea (numărul sosiri turişti), judeţul Hunedoara se află tot la mijlocul clasamentului, mult sub potenţialul său
turistic.
Conform Studiului de Cercetare Privind Dezvolatrea Investițiilor Publice în Infrastructura Turistică specifică din România, dacă se iau în
considerare județele unde au fost localizate investițiile în infrastructura turistică, pe primul loc se află Hunedoara, urmat de
județul Brașov, fiecare cu peste 200 milioane de lei investiţi în infrastructura turistică. Mai puține investiții au fost localizate în județele
Argeș, Cluj și Alba.
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ
ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI STRĂINI
Tabelul nr.2.3: Numărul total de unităţi şi locuri de cazare la nivel național Tabelul nr.2.4: Numărul total de sosiri în unităţile turistice în 2017-2018
Nume /Județ Locuri 31.07.2018 Structuri 31.07.2018 Nume /Județ Locuri 31.07.2017 Structuri 31.07.2018
1 Constanța 38883 838 1 Ilfov+București 555098 621118
2 Brașov 13597 961 2 Brașov 295757 434551
3 Ilfov+București 11957 220 3 Cluj 149513 204290
4 Bihor 6652 257 4 Prahova 129113 174145
5 Suceava 5713 465 5 Sibiu 127949 207699
6 Cluj 5588 322 6 Mureș 124451 192772
7 Vâlcea 5569 290 7 Bihor 110346 197876
8 Sibiu 4601 308 8 Timiș 94100 109158
9 Argeș 4045 286 9 Iași 83543 98385
10 Timiș 3725 176 10 Vâlcea 81498 132627
11 Harghita 3702 404 11 Suceava 79319 155434
12 Hunedoara 3397 243 12 Constanța 58212 959511
13 Tulcea 3336 328 13 Argeș 49173 91094
14 Maramureș 3179 265 14 Maramureș 45854 87917
15 Neamț 3111 318 15 Arad 45481 70534
16 Mureș 2974 362 16 Neamț 44622 102272
17 Bacău 2615 105 17 Harghita 39163 76909
18 Arad 2559 167 18 Hunedoara 35739 64051
19 Alba 2401 204 19 Bacău 35521 48473
20 Covasna 2010 105 20 Caraș Severin 34640 91129
21 Iași 1998 82 21 Alba 33204 70294
22 Gorj 1786 144 22 Dolj 30217 32712
23 Bistrița 1621 95 23 Covasna 27750 41236
24 Buzău 1591 109 24 Galați 26027 26691
25 Dolj 1577 70 25 Dămbovița 24393 36800
26 Dâmbovița 1428 84 26 Gorj 23840 42046
27 Mehedinți 1122 70 27 Satu Mare 22653 30915
28 Satu Mare 1115 68 28 Bistrița 21974 43701
29 Vrancea 1068 73 29 Buzău 21111 33133
30 Brăila 1060 43 30 Brăila 18852 29433
31 Ialomița 1001 29 31 Tulcea 16887 93365
32 Galați 950 43 32 Mehedinți 16682 39191
33 Sălaj 915 120 33 Botoșani 14460 13992
34 Prahova 697 345 34 Vaslui 11186 14652
35 Teleorman 629 26 35 Olt 9194 8907
36 Botoșani 589 19 36 Vrancea 8723 16240
37 Olt 499 27 37 Sălaj 8695 13709
38 Călărași 435 29 38 Ialomița 7147 17088
39 Caraș Severin 415 248 39 Giurgiu 6086 7530
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA CA DESTINAȚIE TURISTICĂ
ATRACTIVĂ PENTRU TURIȘTII ROMÂNI ȘI STRĂINI
2.4.Analiza SWOT a Judeţului Hunedoara ca destinaţie turistică
Analiza SWOT reprezintă o sinteză a analizei potențialului turistic care prezintă punctele forte şi cele slabe ale destinației, precum şi
oportunităţile şi ameninţările mediului extern.
Punctele forte Punctele slabe
 Existenţa unor obiective turistice renumite la nivel naţional şi  Un număr încă scăzut de unităţi de cazare (înregistrate) în
internaţional cum ar fi: Geoparcul Dinozaurilor (sit Unesco), comparaţie cu potenţialul turistic al judeţului (locul 20 la
Băile Geoagiu, Castelul Huniazilor, Cetăţile dacice şi romane, nivel naţional după număr de locuri disponibile).
Mânăstirea Prislop sau Cetatea Deva.  Există în continuare un număr însemnat de unităţi de cazare
 Existenţa unor zone identitare la nivel etno-grafic cum ar informale care deservesc zone cheie cum ar fi Parcul Natural
fi:Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zarandului, Ţara Haţegului, Grădiștea Muncelului Cioclovin.
Valea Jiului (Momârlanii), Valea Mureşului etc.  Lipsa noțiunilor de management , legislație și
 Gruparea de obiective turistice reprezentative pentru nerecunoașterea limbilor străine de către cei implicați în
majoritatea perioadelor istorice importante pentru dezvoltarea rețelele de turism rural.
teritoriului României (dinozaurii pitici din Haţeg, cetăţile  Zone turistice cu un potențial deosebit nu sunt deservite de
dacice şi romane, castelul Huniazilor, patrimoniul industrialal infrastructură de transport adecvată (ex. Parcul Natural
perioadei comuniste). Grădiștea MunceluluiCioclovin – cetăţile dacice sau zona
Munţii Poiana Ruscă).

Oportunități
 Potenţial de turism cultural.
 Recâştigarea atractivităţii centrelor turisitce tradiţionale
pentru turiştii autohtoni din străinătate.
 Implementarea relativ simplă şi cu investiţii a pensiunilor
rurale.
 Implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie, 
reabilitarea cabanelor montane.
 Reintroducerea judeţului în circuitul turistic internaţional, 
contactarea tur-operatorilor internaţionali.
Amenințări
 Calitatea mediului în unele zone influenţează negativ
dezvoltarea turismului.
 Ofertele de produse turistice ale judeţului nu sunt competitive
internaţional.
 Concurenţa puternică din partea ţărilor vecine.
Nu s-a reuşit atragerea în circuitul turisitc al judeţului a
segmentului de populaţie cu venituri mici.
Dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea
privată pot limita libertatea de practicarea a turismului activ.
 CAPITOLUL III
TEHNICI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE UTILIZATE PENTRU
PROMOVAREA TURISMULUI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA

3.1.Specificul promovării în turism

Promovarea turistică, prin multiplele funcţii pe care le îndeplineşte, respectiv de informare, convingere şi reamintire, deţine un rol
important în sistemul de comunicaţie al firmei cu mediul. Aceasta face, practic, legătura între activitatea unei organizaţii şi clienţii săi
efectivi sau potenţiali, iar în domeniul turistic, conţinutul activităţii promoţionale este puternic marcat de caracteristicile acestui tip de
servicii şi ale sistemului de creare şi livrare,precum şi de comportamentul de cumpărare.

3.2.Tehnici clasice de promovare a turismului în județul Hunedoara

Promovarea, cuprinde 4 elemente majore, care sunt adaptate și combinate în funcție de profilul publicului țintă, tipologia produsului,
scopul campaniei, situația pieței și bugetul dedicat promovării. Astfel putem vorbi despre: publicitate;promovarea vânzărilor;relațiile
publice;alte acțiuni promotionale. Publicitatea presupune utilizarea mai multor mijloace și tehnici: reclama;publicitatea
exterioară;materiale publicitare.
A.Reclama:este metoda clasică de promovarea a produselor. Principalele modalități prin care poate fi operaționalizată sunt:
 1.participarea la târguri și expoziții de profil
 2.în presă (ziarele şi revistele);
 3.la radio;
 4.la televizor;
 5.la cinematograf.
B.Publicitatea exterioara
Dintre toate mediile de publicitate ( medii clasice – publicitatea exterioară , presa, televiziunea, radioul şi cinematograful – şi una
contemporană – internetul), publicitatea exterioară este cea mai veche formă de promovare din lume. .Termenul „publicitate exterioară”
reprezintă o traducere literară din engleză a termenului „outdoor advertising”. Francezii folosesc termenul „affichage” – „afişaj”,
termen folosit în limba română. În literatura de specialitate americană se mai utilizează termenul de „publicitate în aer liber”, care în
ultimul timp ia un înţeles mai restrâns, făcând referire numai la posterele de pe autostradă şi reclamele mari. Cu toate acestea, noi vom
folosi în prezenta lucrare termenii de „publicitate exterioară”, „afişaj” şi „publicitate în aer liber” drept sinonime.
 CAPITOLUL III
TEHNICI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE UTILIZATE PENTRU PROMOVAREA
TURISMULUI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA
Foto : Târgului de Turism al României Foto :Promovarea Județului Hunedoara în paginile
ziarelor

Foto : Promovarea Județului Hunedoara la

Foto: Radio Mondo FM
Emisiunea ”Jurnalul INFO HD”

Foto: Cinema Flacăra(Hunedoara)

 CAPITOLUL III
TEHNICI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE UTILIZATE PENTRU PROMOVAREA
TURISMULUI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA
C.Materiale publicitare
Publicitatea prin tipărituri, reprezentată mai ales de editarea şi difuzarea de pliante, broşuri, cataloage etc., este metoda folosită de
majoritatea firmelor din turism, fie că sunt agenţii de turism, stațiuni sau organizatori de sejururi turistice.

Foto: Panouri de afișaj

Foto: Pliante
 CAPITOLUL III
TEHNICI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE UTILIZATE PENTRU PROMOVAREA
TURISMULUI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA
3.3.Promovarea online a turismului
Promovarea online este la îndemana oricui şi se poate desfăşura în mai multe moduri: Banner, Motoare de căutare, E-mail, Programe de
afiliere, Reţele de socializare, Portale video, Ziare şi reviste online şi, mai nou, sub forma aplicaţiilor pentru telefoane.
Începând din anul 2017, promovarea Judeţului Hunedoara este făcută şi prin deschiderea unei pagini web, acesta se poate face accesând
pagina de internet www.hunedoaraturism.com. Noul site a fost realizat la inițiativa Agenției de Dezvoltare Economico-Socială a
județului Hunedoara.
Cea mai mare vizibilitate o are însă o pagină de Facebook „Enjoy Hunedoara” care a reuşit să adune peste 170.000 de aprecieri.

Foto : Pagina web www.hunedoaraturism.com Foto: Pagina de Facebook „Enjoy Hunedoara”

 Concluzii
Turismul ca fenomen social se desfăşoară în funcţie de acţiunea mai multor factori, specifici unei anumite perioade istorice.
Factorii genetici nu acţionează izolat, ci simultan în strânsă interdependenţă.
Județul Hunedoara are un potenţial ridicat de dezvoltare a turismului datorită poziţiei sale geografice şi a reliefului care include
zone alpine cu vârfuri de peste 2500 m, ideale pentru turismul sportiv de vară şi de iarnă. În acelaşi timp, există şi centre turistice
cu tradiţie, iar mediul este în mare parte nepoluat.
Folclorul şi tradiţiile culinare ale judeţului, numeroasele biserici şi mănăstiri dar şi lacurile de acumulare parţial sau deloc
amenajate, staţiunile balneo-climaterice şi centrele turistice de tradiţie şi rezervaţiile naturale valorificate corespunzător, sunt şi
vor putea constitui o atracţie pentru turiştii dornici de a cunoaşte obiceiurile şi peisajele naturale atractive.
Pentru atragerea turiștilor și dezvoltarea turismului în Județul Hunedoara, trebuie să se aibă în vedere un spectru larg de tehnici
publicitate care fac apel atât la tehnicile tradiționale de marketing, cât și la cele moderne, specifice societății informaționale.
Dezvoltarea Internetului şi a tehnolgiei informaţiilor crează oportunităţi fantastice pentru îmbunătăţirea activităţii de marketing;
iar mutaţia de la abodarea clasică la noul marketing on line, este un pas important deoarece turismul în Județul Hunedoara poate
deveni o poveste de succes, un exemplu de bune practici pentru dezvoltarea turismului în general și a turismului cultural în mod
special.
VĂ MULȚUMESC!