10.1.

Importanta si componentele managementului timpului

Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi desfasurate în

vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de executie prevazute prin contract.

Importanta realizarii obiectivului managementului timpului este data de efectul direct pe care esecurile în
acest domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii contractantului. De regula, depasirile termenului de executie,
imputabile constructorului, sunt amendate prin penalizari reprezentând un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea
lucrarii) sau o suma fixa pentru fiecare zi de întârziere. Pentru beneficiar (investitor) întârzierile înseamna amânari ale
punerii în functiune a proiectului, cresterea riscurilor de piata asociate proiectului, întârzieri în recuperarea investitiei,
reducerea profitului asteptat, deci pierderi financiare extrem de importante. În concluzie, depasirea termenului de
executie poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme într-unul neprofitabil.

            Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:

        Descompunerea proiectului în activitati componente simple si stabilirea succesiunii lor.
Definirea activitatilor necesare pentru realizarea proiectului presupune identificarea activitatilor
specifice care vizeaza realizarea elementelor identificate în cadrul descompunerii orientate pe
scop a proiectului (organigrama sarcinilor). Definirea activitatilor si stabilirea succesiunii lor este
realizata de catre ingineri, proiectanti si membrii echipei de proiect, stabilindu-se atât
conditionarile între activitati care tin de natura lucrarii executate (tehnologice), cât si cele care tin
de organizare sau factori externi (de exemplu, furnizori sau laboratoare de expertiza tehnica si
testari);
        Realizarea programului de executie a proiectului, prin apelarea, în functie de complexitatea
proiectului, la metode clasice sau moderne de programare;
        Monitorizarea si actualizarea programului pe masura executarii lui, care include masurarea
si raportarea progresului în executarea programului si utilizarea resurselor, adoptarea de actiuni
de corectie, actualizarea si ajustarea programului.
10.2. Realizarea programului de executie a proiectului
10.2.1. Obiective si restrictii

Prin programarea activitatilor componente ale proiectului de constructii se urmareste sa

se realizeze o esalonare cât mai economica a executarii acestora. Aceasta se concretizeaza într-un
program (calendaristic si/sau retea) inclus în proiectul de organizare de santier. În functie de
complexitatea lucrarilor programate, se pot folosi metode clasice sau moderne.

Programarea executiei proiectului include reprezentarea grafica a programului, calculul termenelor de începere si
terminare ale fazelor si activitatilor, precum si al rezervelor de timp, stabilirea duratei totale de executie si
determinarea activitatilor critice, alocarea resurselor, nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de executie,
realizarea de grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate (lucrare, stadiu fizic) în functie de nivelul
ierarhic sau de executie care urmeaza sa utilizeze programul.

Dupa determinarea duratei de executie prin analiza drumului critic se compara aceasta cu durata de realizare impusa
prin contract. Daca lungimea drumului critic este mai mare decât durata de executie stabilita prin contract, se reia
algoritmul de programare pornindu-se de la reanalizarea activitatilor situate pe drumul critic. Operatiunea se repeta
pâna când durata programata devine mai mica sau egala cu durata contractata.

Programarea executiei lucrarilor trebuie sa ia în considerare resursele disponibile pe

parcursul realizarii proiectului, programul de lucru (daca se lucreaza 5 sau 6 zile pe saptamâna,
8, 10 sau 12 ore pe zi), constrângerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale
si echipamente, de termenele de executie a unor parti din proiect sau de finalizare a acestuia.

10.2.2. Programarea prin metode clasice

Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes în cazul proiectelor de

complexitate redusa, care sunt formate dintr-un numar mic de procese 626j92g simple de lucru
(aproximativ 30 - 40 ) si folosesc resurse putine.

Succesul unei astfel de programari este conditionat, în mod hotarâtor, de pregatirea celor
ce elaboreaza si urmaresc îndeplinirea programului.

Principala metoda clasica de programare se bazeaza pe reprezentarea proceselor simple

de lucru, la scara timpului, în cadrul graficului calendaristic (Gantt) într-un sistem de axe, în
care pe abscisa se înscrie timpul, iar pe ordonata procesele simple de lucru. Fiecare proces
simplu va fi reprezentat printr-o paralela la abscisa. Lungimea segmentului care reprezinta
procesul simplu de lucru va fi data de durata programata pentru executarea acestuia, iar
începerea procesului simplu de lucru va fi stabilita în functie de succesiunea tehnologica
proiectata, de restrictiile de durata si de nivelul resurselor disponibile. Elaborarea graficului
calendaristic se face tinând seama de precizarile din fisele tehnologice, în urmatoarele etape:

- împartirea proceselor complexe de lucru în procese simple si determinarea volumelor de

lucrari ale acestora;

- stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina nesincronizarile si a

asigura executarea în paralel a unor lucrari;

- coordonarea termenelor de realizare ale fiecarui proces de lucru, pentru încadrarea în

durata de executie propusa.
 Uneori, în graficele calendaristice pot fi înscrise date referitoare la resursele necesare
executarii proceselor simple de lucru programate (forta de munca, materiale, utilaje si mijloace
de transport, prefabricate etc.). Graficul se prezinta astfel:
Nr. Denumi Unita Canti Produ Nr. Nr. Dur Utilaj Esalonare
rea tea tate ctia în nece munci ata e calendaristic
Crt. lucrarii de mc\o sar tori în lucr neces a
masu m-zi de forma arii are
ra om - tie
zile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 I II II I V
I V
Sapaturi de m3 960 4 240 20 12
pamânt

1
2 Fundatii de m3 960 3 120 12 10 betoniera
beton simplu 250 t  
3 Beton armat m3 960 0.5 720 48 15 betoniera
monolit 850 Vi,  
brat troliu
4 Beton armat m3 680 1.5 450 12 38 macara
prefabricat. turn  
BKSM
5 Zidarie m3 1060 1.5 700 20 35 malaxor
caramida mortar  
2
6 Izolare m 6600 69 968 32 30
termica si  
învelitori

Figura 51. Programarea pe baza graficului Gantt

Acest grafic calendaristic poate fi îmbunatatit prin evidentierea rezervelor libere sau
totale de timp ale activitatilor necritice (aceste concepte vor fi prezentate ulterior).

Folosirea graficului Gantt asigura urmatoarele avantaje: este simplu si se elaboreaza usor;
poate fi interpretat si de catre personalul fara pregatire speciala; asigura cunoasterea termenelor
minime de începere si de terminare a lucrarilor etc. Poate fi utilizat cu succes si pentru realizarea
graficelor de esalonare a investitiilor - activitatile fiind exprimate în termeni financiari, sau
pentru o programare la nivel de macroactivitati cum este programarea executiei unor obiecte în
cadrul obiectivului de investitii.
Eveniment 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 13 1 1 16 1 1 1 20
1 2 4 5 7 8 9

Terminare 
sapaturi în
spatii largi
Lansare 
comanda
prefabricat
e
 Lansare 
comanda
confectii
metalice
Terminare 
sapaturi în
spatii
înguste
Finalizare 
transport
Receptie 
prefabricat
e
Receptie 
confectii
metalice
Finalizare 
turnare
beton
Finalizare 
uscare
beton
Terminare 
montaj

Figura 52. Graficul calendaristic al reperelor importante în executarea proiectului

Principalele dezavantaje ale programarii lucrarilor cu ajutorul graficului Gantt sunt: se

aplica greu la lucrarile complexe, deoarece nu reda legaturile tehnologice si organizatorice dintre
procesele simple de lucru; este rigid si nu poate fi reactualizat (în cazul nerespectarii duratei unei
activitati, necesitând refacerea sa completa); nu evidentiaza toate posibilitatile de suprapunere în
timp a unor procese simple de lucru; nu permite cunoasterea posibilitatilor de decalare a
începerii unor procese de lucru ce nu influenteaza durata totala de executie etc.

            Se poate utiliza si graficul calendaristic al reperelor importante în executarea

proiectului. Acest grafic evidentiaza termenele maxime de aparitie a evenimentelor-reper din
cadrul proiectului (Figura 52).

10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea

Dezavantajele metodelor clasice de programare a lucrarilor, corelate cu sporirea

permanenta a complexitatii proceselor de lucru din constructii-montaj, au stimulat dezvoltarea
rapida a modelelor de cercetare operationala. Acestea asigura o programare elastica, dinamica si
permit refacerea usoara a programului.

Între aceste modele s-a înscris, din 1957, metoda drumului critic (C.P.M.- Critical Path
Method) elaborata si folosita în S.U.A. pentru îmbunatatirea planurilor calendaristice la lucrarile
de constructii-montaj din industria chimica. Metoda drumului critic calculeaza câte o singura
data de începere si terminare, minima (cel mai devreme) si maxima (cel mai târziu), pentru
fiecare activitate pe baza unei logici secventiale a  activitatilor în cadrul retelei, carora li se
ataseaza durate stabilite în mod determinist. Accentul în cadrul acestei metode se pune pe
determinarea rezervelor de timp, pentru a determina care sunt activitatile cu cea mai redusa
flexibilitate din punctul de vedere al programarii.

În 1958 s-a elaborat tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului (P.E.R.T - Program Evalution and Review
Technique). Aceasta utilizeaza o logica secventiala a activitatilor în cadrul retelei, carora li se atribuie durate stabilite
în mod probabilistic. PERT a fost initial creat pentru a corespunde necesitatilor "epocii tehnologiei vaste", în care
tehnicile elaborate de Taylor si Gantt erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale al Marinei americane, preocupat de
directiile de executare a unor mari programe de dezvoltare militara, a introdus PERT în sistemul sau de mijloace de
lupta "Steaua polara", dupa ce tehnica fusese perfectionata cu ajutorul firmei de consulting managerial "Booz, Allen
& Hamilton". Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat în figura 53.

Din aceste doua metode principale bazate pe teoria graficelor retea, au derivat si altele în care, din 1961, se
urmaresc - în afara termenului - nivelul resurselor si costul total.
Mai recent s-a dezvoltat metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT  (Graphical Evaluation and
Review Technique) - care permite tratarea probabilistica atât a logicii retelei, cât si a duratelor activitatilor (unele
activitati s-ar putea sa nu se realizeze deloc, altele se vor realiza doar partial, iar altele vor fi efectuate în mod
repetitiv). Se pot reprezenta activitati nonsecventiale (cicluri), cum ar fi un test care trebuie efectuat de mai multe
ori, si ramuri de activitati conditionale, cum ar fi realizarea unei actualizari a proiectului numai în cazul în care în
urma unei inspectii au fost detectate erori. Primele doua metode prezentate nu permit reprezentarea ciclurilor sau a
ramurilor conditionale. De asemenea, utilizarea graficelor standardizate poate accelera pregatirea graficelor
proiectului. Ele pot include proiecte întregi sau doar portiuni dintr-un proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt
utile în cazul în care un proiect cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei cladiri de
birouri, de exemplu.

Graful este o aplicatie multivoca a elementelor unei multimi în ea însasi, reprezentat ca o

retea plana, în care elementele multimii sunt legate între ele prin arce orientate. Programarea
unui proces complex de constructii-montaj prin intermediul graficului retea presupune, în prima
etapa, divizarea acestuia în procese de lucru simple, denumite activitati, si prezentarea lor sub
forma de grafic retea în functie de conditionarile tehnologice si organizatorice stabilite.

Aceasta etapa, denumita etapa calitativa, trebuie sa fie rezolvata de o echipa de

specialisti care sa aiba o bogata experienta în organizarea executiei lucrarilor si care proiecteaza
topologia graficului retea.

A doua etapa, denumita etapa cantitativa, cuprinde determinarea duratelor activitatilor,

a termenelor minime si maxime de începere si terminare a acestora, a rezervelor de timp, totale si
libere, si a drumului critic. Pentru a putea realiza etapa a doua, este obligatoriu ca graficul retea
proiectat în prima etapa sa nu contina circuite sau bucle, iar fiecare activitate sa înceapa numai
dupa ce s-a încheiat activitatea (sau activitatile) ce o conditioneaza si sa aiba o singura faza de
plecare si o singura faza de sosire.

Elementele graficului retea

Principalele elemente ale unui grafic retea sunt: activitatea, faza si drumul

            Activitatea poate fi reprezentata pe sageti sau în nodurile retelei (în functie de cele doua
modalitati de reprezentare a unui grafic retea). Pot fi considerate activitate: un proces simplu de
lucru (sapatura, turnari betoane, zidarie, etc.) care consuma timp     si resurse pentru realizarea
sa; un proces natural (uscarea zugravelii, întarirea betoanelor etc.); o asteptare, care consuma
timp, dar nu consuma resurse; o conditionare tehnologica sau una organizatorica (activitate
fictiva), care nu consuma nici timp si nici resurse, dar conditioneaza începerea activitatilor
urmatoare de     terminarea activitatilor anterioare acesteia.

Faza sau evenimentul reprezinta un anumit stadiu de realizare a lucrarilor si delimiteaza

începutul si sfârsitul uneia sau mai multor activitati, fara a consuma timp si resurse. Într-un
grafic retea exista câte o singura faza initiala si finala si una sau mai multe faze intermediare.
Numerotarea fazelor se face în ordine strict crescatoare de la stânga la dreapta, astfel încât nici o
activitate sa nu plece de la o faza cu numar mai mare decât cel al fazei în care ajunge. Fazele se
reprezinta prin cercuri.

Drumul, într-un grafic retea, este o succesiune de activitati si faze între faza initiala si
faza finala a retelei. Lungimea drumului se refera, de fapt, la durata acestuia si se calculeaza prin
însumarea duratelor activitatilor ce formeaza drumul respectiv.

Drumul critic, într-un grafic retea, este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta ca suma
a duratelor activitatilor cuprinse între faza initiala si faza finala.
 Durata critica reprezinta durata
complex, fiindca ea cuprinde însiruirea
critice). Deoarece depasirea duratei unei
executie a întregii lucrari, personalul de
deosebita acestor activitati.
minima în care se poate executa întregul proces
activitatilor cu duratele cele mai mari (activitatile
singure activitati critice duce la marirea duratei de
conducere a productiei trebuie sa acorde o atentie

La înscrierea activitatilor si fazelor în graficul retea, trebuie sa se respecte urmatoarele

reguli:

- sa se traseze o singura activitate între doua faze;

- în situatia în care între doua faze se desfasoara mai multe activitati, se introduc în grafic
faze noi si activitati fictive;

            Figura 54. Reprezentarea activitatilor într-un grafic retea.

- la activitatea care reprezinta un proces de lucru sau un proces natural se noteaza,

deasupra, denumirea sau simbolul activitatii si, dedesubt, durata;

- activitatile sa nu se întoarca, direct sau prin intermediul altor activitati, în faza din care
acestea au plecat (sa nu existe bucle sau circuite), deoarece ar rezulta drumuri de durata infinita;

            Figura 55. Reprezentarea buclei si a circuitului

- reducerea duratei totale a doua activitati succesive, fara modificarea nivelului

resurselor, sa se faca fie prin adâncirea divizarii proceselor de lucru, fie prin conditionari
organizatorice, pentru a putea suprapune în timp o parte a celor doua activitati;

- în afara fazelor initiala si finala, în toate celelalte faze trebuie sa intre si sa iasa cel putin
câte o activitate.

Suprapunerea în timp a unor activitati se poate realiza:

a) situatie initiala
b) suprapunerea unor lucrari prin adâncirea divizarii proceselor de lucru

c) conditionari organizatorice - asteptari

Figura 56. Posibilitati de suprapunere în timp a doua activitati succesive

Calculul elementelor graficului retea

Calculul duratei activitatii se realizeaza determinist (în cazul metodei C.P.M. ) sau

probabilistic (în cazul metodei P.E.R.T.). Deci, metoda C.P.M. poate fi folosita mai eficient la
lucrari executate pe baza de proiect-tip, pentru care s-au calculat norme de munca exacte, iar
metoda P.E.R.T. la lucrari unicat, unde factorii perturbatori ce actioneaza în constructii-montaj
nu permit determinarea exacta a duratei activitatii.

Calculul determinist se face cu ajutorul formulei:

daij = reprezinta durata activitatii "i-j";

Calculul probabilistic se face cu ajutorul formulei:

în care:

aij       reprezinta durata optimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

bij = durata pesimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

mij = durata probabila, apreciata de personal cu experienta în executie.

Termenul minim al fazei "i" (tim) este termenul cel mai apropiat (de faza "0") în care se
încheie toate activitatile ce ajung în faza "i", sau din care încep activitatile ce pleaca din faza "i".

Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai departat (de faza "0") în care se
încheie toate activitatile ce ajung în faza "i", sau din care încep activitatile ce pleaca din faza "i".

Termenul minim de începere a activitatii "ij" (tijmî) este termenul cel mai devreme la
care poate începe activitatea si corespunde cu termenul minim al fazei "i" (din care porneste
activitatea).
 Termenul maxim de începere a activitatii "ij" (tijMî) este termenul cel mai târziu la
care poate începe activitatea si corespunde cu termenul maxim al fazei "i" (din care porneste
activitatea).

Termenul minim de terminare a activitatii "ij" (t ijmt) este termenul cel mai devreme la
care se poate termina activitatea si corespunde cu termenul minim al fazei "j" (în care se încheie
activitatea).

Termenul maxim de terminare a activitatii "ij" (tijMt) este termenul cel mai târziu la
care se poate termina activitatea si corespunde cu termenul maxim al fazei "j" (în care se termina
activitatea).

Sintetizând, avem:

tijmî = tim = drumul maxim de la faza "0" la faza "i";

tijmt = tijmî + daij;

tijMî = tijMt - daij = tjM - daij

tijMt = tjM = valoarea minima de la momentul final la momentul "j", calculata prin scaderea din
durata critica a duratelor activitatilor.

Când sunt respectate toate termenele minime, programul se numeste minorant, iar când se
lucreaza cu termenele maxime, programul se numeste majorant. Prima posibilitate este greu de
realizat, fie datorita unor factori perturbatori, fie datorita unor vârfuri neeconomice în folosirea
resurselor.

A doua posibilitate se realizeaza usor, însa face ca programarea sa devina rigida,

deoarece majoritatea activitatilor devin critice.

Pentru asigurarea unei eficiente economice sporite, este recomandabil sa se aleaga o

solutie intermediara, care sa permita o buna folosire a resurselor, concomitent cu o durata de
executie acceptabila.

Diferenta dintre termenul maxim si cel minim al fazei reprezinta rezerva de timp a fazei
(Ri). Când diferenta dintre termenele minime si maxime ale unei faze este "0", atunci faza este
critica:

Ri = tiM - tim

Activitatile pot avea, în functie de termenele minime si maxime ale fazelor ce le

delimiteaza si în functie de durata lor, urmatoarele rezerve: totala, libera, independenta,
intermediara si interferenta.

Rezerva totala de timp (Rtij) este timpul maxim cu care se poate întârzia o activitate fara
a depasi drumul critic.

Consumarea acestei rezerve duce la pierderea rezervelor de timp ale activitatilor necritice
urmatoare (pâna la nivelul rezervei consumate).

Rtij = tjM - (tim + daij) = tijMt - tijmt

 Rezerva libera de timp (R lij) este timpul cu care se poate întârzia (prin marire sau
decalare) o activitate, astfel încât sa nu conduca la depasirea timpului minim al fazei urmatoare
(si, deci, sa nu întârzie timpul minim de începere a activitatilor urmatoare).

Rlij = tjm - (tim + daij) = tij+1mî - tijmt

Rezerva independenta de timp (Riij) se calculeaza atunci când activitatile sunt

programate sa înceapa la termene minime, astfel:

Riij = tjm - (tiM + daij) = tjm - tijMt = tij+1mî - tijMt

Figura 57. Reprezentarea grafica a rezervelor de timp[1]

Rezerva intermediara de timp (Rintij) se calculeaza când activitatea începe la termene

maxime, astfel:

Rintij = tjM - (tiM + daij) = tjM - tijMt

Rezerva interferenta de timp (Rinterfij) se obtine ca diferenta între rezerva totala si

rezerva libera sau între rezerva intermediara si rezerva independenta, reprezentând, de fapt,
diferenta între timpul maxim si timpul minim al fazei "j".

Rinterfij = tjM - tjm

 Activitatile care au rezerva totala de timp egala cu zero sunt activitati critice si înlantuirea
lor de la faza initiala la faza finala formeaza unul sau mai multe drumuri critice.

Determinarea drumului critic se face dupa aceleasi reguli si pentru graficele retea cu
activitatile reprezentate pe sageti, si pentru cele cu activitatile reprezentate în noduri, iar
rezultatele sunt identice pentru aceeasi lucrare.

            Graficele utilizate pentru programarea activitatilor proiectului pot îmbraca diferite forme:

1. Grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti

Daca se proiecteaza graficul  retea pentru programarea si urmarirea executiei lucrarilor

necesare realizarii unui combinat siderurgic, acesta se va prezenta ca în figura 58

Figura 58 Grafic coordonator pentru programarea lucrarilor de constructii-montaj la un

combinat siderurgic
 Denumirile activitatilor sunt notate pe grafic. Pentru determinarea drumului critic, se
ataseaza fiecarei faze un dreptunghi format din doua casute în care se trec, în stânga, termenul
minim si, în dreapta, termenul maxim al fazei, calculele facându-se direct pe grafic. Drumul
critic va uni activitatile ce încep si se încheie în faze al caror termen minim este egal cu termenul
maxim. Se înscrie, mai întâi, termenul minim care este "0" pentru faza initiala, iar pentru
celelalte faze este timpul celui mai lung drum de la faza initiala pâna la faza considerata. Daca
într-o faza sosesc mai multe activitati, se alege activitatea de pe drumul cel mai lung. Asa cum se
prezinta în fig. 41, se observa ca în faza 8 sosesc patru activitati: (4-8) - care are termen minim
de începere 4, plus durata 4, egal - termen minim de terminare 8 luni (duratele sunt exprimate în
luni), (5-8) - care are termen minim de începere 7, plus durata 8, egal - termen minim de
terminare 15 luni, (6-8) - care are termen minim de începere 6, plus durata 3, egal - termen
minim de terminare 9 luni si (7-8) - care are termen minim de începere 7, plus durata 2, egal-
termen minim de terminare 9 luni. Conform regulii enuntate mai sus termenul minim al fazei 8
va fi 15 luni.

La fel se procedeaza pentru toate fazele si se obtin 18 luni în faza finala 10. Termenul
maxim se stabileste în sens invers, de la faza finala la faza initiala. În faza finala, termenul
minim este egal cu termenul maxim, deoarece atât faza initiala, cât si faza finala fac parte,
obligatoriu, din drumul critic. Pentru celelalte activitati, termenul maxim al fazei "i" se stabileste
scazând din termenul maxim al fazei "j" durata activitatii "ij". Când din faza "i" pornesc mai
multe activitati, termenul maxim de începere a activitatii "ij" se stabileste ca fiind cea mai mica
diferenta între termenul maxim al fazei urmatoare si durata.

Termenele minime si maxime de începere si de terminare ale activitatilor, rezervele totale

si libere de timp, precum si drumul sau drumurile critice se pot calcula si dupa un model ca acela
prezentat în tabelul 17 în care calculele se desfasoara ca la metoda de calcul direct pe grafic.

Astfel, pentru faza nr. 6, timpul maxim va fi 8 luni (calculat pe activitatea 6-9 ca
diferenta între timpul maxim al fazei 9, care este de 16 luni, si durata activitatii, care este de 8
luni, si nu 12 luni, calculat ca diferenta între 15 luni, timpul maxim al fazei nr. 8, si 3 luni, durata
de executie a activitatii).
                 Tabel pentru calculul drumului critic si al rezervelor de timp

                                                                                                                  Tabelul 17
Nr Simbolul Durata Termene minime Termene maxime Termen Rezerva de timp
Cr activitatii activitatii minim de
t începere a
activitatii
a(ij) d(ij)
urmatoare

de de de de libera Totala
începere terminare începere
terminare Rlij Rtij

1 0-1 1 0 1 1 2 1 0 1
2 0-2 3 0 3 0 3 3 0 0
3 0-3 2 0 2 2 4 4 2 2
4 1-3 2 1 3 2 4 4 1 1

5 1-4 3 1 4 7 10 4 0 6
6 2-3 1 3 4 3 4 4 0 0
7 2-6 3 3 6 5 8 6 0 2
8 3-5 3 4 7 4 7 7 0 0
9 4-7 3 4 7 10 13 7 0 6
1 4-8 4 4 8 11 15 15 7 7
0
1 5-8 8 7 15 7 15 15 0 0
1
1 6-8 3 6 9 12 15 15 6 6
2
1 6-9 8 6 14 8 16 14 0 2
3
1 7-8 2 7 9 13 15 15 6 6
4
1 7-10 1 7 8 17 18 18 10 10
5
1 8-10 3 15 18 15 18 18 0 0
6
17 9-10 2 14 16 16 18 18 2 2

2. Grafice retea cu activitatile reprezentate în nodurile retelei

Aceasta metoda se întâlneste în literatura de specialitate sub
denumirea de "Metoda potentialelor Metra" (M.P.M. - Metra Potential
Method). Activitatile sunt plasate în nodurile retelei, iar sagetile dintre
noduri reprezinta succesiunile si conditionarile tehnologice sau
organizatorice ale activitatilor.
 La calculul drumului critic direct pe graficul reprezentat prin nodurile retelei, daca
activitatile nu se suprapun în timp, (figura 60), un nod poate fi organizat ca în figura 59.

Prin aceasta metoda se pot programa si însiruiri de activitati la care pasul lantului[2] este
mai mare sau mai mic decât durata activitatii. În acest fel, în graficul retea pot fi reprezentate si
însiruiri de activitati care se suprapun partial în timp sau activitati separate printr-un interval de
timp.

Dupa cum se stie, pasul lantului poate fi mai mic, egal sau mai mare ca durata activitatii.
Determinarea termenelor minime si maxime de începere si de terminare presupune folosirea
algoritmilor prezentati la graficele retea cu activitatile pe sageti, cu deosebirea ca, pe lânga
durata activitatii, se foloseste pasul lantului. Când pasul lantului este egal cu durata activitatii,
programarea nu contine conditionari temporale, iar sagetile reprezinta numai succesiuni fara
consum de timp.

Legenda:
3 2 4 1 = Simbolul activitatii;
1 2 = Durata activitatii;
5 6
7 3 = Termenul minim de începere;

4 = Termenul minim de terminare;

Figura
5 = Termenul maxim de începere; 59. Organizarea
unui nod al retelei
6 = Termenul maxim de terminare
Reteaua cu
7 = Rezerva totala de timp activitatile
  reprezentate în
nodurile retelei este
mai simpla,
deoarece elimina activitatile fictive si fazele introduse pentru amplasarea acestor activitati,
calculul este mai usor, se pot modifica conditionarile tehnologice si organizatorice fara a reface
reteaua si, în plus, toate datele activitatii sunt redate compact si, deci, usor de interpretat (figura
60). Termenele minime de începere se calculeaza însumând la termenul minim de începere a
activitatii anterioare pasul lantului. Daca sunt mai multe activitati anterioare se alege suma cu
valoarea cea mai mare drept termen minim de începere pentru activitatea considerata. Termenul
maxim de începere se calculeaza scazând pasul lantului din termenul maxim de încere al
activitatii urmatoare. Daca sunt mai multe activitati anterioare se alege ca termen maxim de
începere cea mai mica diferenta

si în acest caz, elementele graficului retea pot fi calculate într-un tabel (asemanator cu cel
din tabelul 17), cu deosebirea ca acesta va cuprinde, în plus, trei coloane cu activitatile
anterioare, activitatile urmatoare activitatii ce se calculeaza si pasul lantului.

3. Graficul retea cu activitati comasate

Graficele retea cu activitati detaliate sunt utile personalului ce conduce executia lucrarilor
la nivelul brigazilor.
 Coordonarea activitatilor pentru un numar mare de obiecte dispersate pe multe santiere
face greoaie utilizarea graficelor retea detaliate.
  Tabel de calcul al drumului critic si al rezervelor de timp totale si libere prin metoda
M.P.M.                Tabel 17`

Activitatea Durata Activ. Activ. Pasul Tm TM R

Tmi i+1
preced. urmat. lantului i t i t T L

A 1 - E,D 0 0 1 1 2 1,1 1 0

B 3 - F,G 0 0 3 0 3 3,2 0 0

C 2 - H 0 0 2 3 5 4 2 2

D 2 A H 1 1 3 2 4 4 1 1

E 3 A I,J 1 1 4 4 7 5,3 3 0

F 1 B H 3 3 4 3 4 4 0 0

G 3 B L,M 2 2 5 3 6 4,5 1 0

H 3 C,D,F K 1,2,1 4 7 4 7 6 0 0

I 3 E N,O 4 5 8 8 11 8,9 3 0

J 4 E P 2 3 7 9 13 13 6 6

K 8 H P 2 6 14 6 14 13 0 0

L 3 G P 2 4 7 10 13 13 6 6

M 8 G R 3 5 13 6 14 13 1 0

N 2 I P 3 8 10 11 13 13 3 3

O 1 I - 4 9 10 15 16 16 6 6

P 3 J,K,L,N - 4,7,3,2 13 16 13 16 16 0 0

R 2 M - 8 13 15 14 16 16 1 1

În vederea eliminarii acestei deficiente, s-a trecut la comasarea activitatilor, astfel încât
un grup de activitati ce pleaca dintr-o faza "i" si se încheie într-o faza urmatoare "l" sa fie
reprezentat printr-o singura activitate, simbolizata diferit de activitatile graficului initial si având
durata egala cu drumul maxim dintre fazele "i' si "l" (figura 61).
 Daca din faza "i" pornesc activitati ce nu ajung - direct sau indirect - la faza "l" sau în
faza "l" ajung activitati ce nu au pornit - direct sau indirect - din faza "i", atunci nu se poate
realiza comasarea.

            Figura 61. Comasarea activitatilor într-un grafic retea

În graficul din figura nr. 58 se poate face o singura comasare, înlocuind integral
activitatile graficului cu o singura activitate, 0-10, care sa aiba durata egala cu durata critica, si
anume, 18 zile. Nici o alta comasare nu este posibila deoarece oricare ar fi fazele "i" si "l", în si
din fazele cuprinse între acestea, intra si ies activitati ce fie ca nu pornesc din "i", fie ca nu ajung
(direct sau indirect) în "l" nerespectând astfel una dintre principalele restrictii de comasare a
activitatilor.

4. Graficul retea calendaristic

Acest grafic este o proiectie a graficului retea la scara timpului si cuprinde, în afara
duratei activitatilor, rezervele libere de timp ale acestora.

În graficul retea calendaristic (figura 62) drumul critic (calculat cu ajutorul tabelului 17)
se reprezinta pe o paralela la abscisa, iar lungimea sagetilor, ce reprezinta activitatile critice, este
egala cu durata activitatilor.

Celelalte activitati se plaseaza în partea superioara a drumului critic, prin linii înclinate
sau orizontale, astfel încât proiectia acestora pe abscisa sa dea durata activitatii. În continuarea
activitatilor necritice se trec, cu linii punctate, rezervele libere a caror proiectie pe abscisa este
egala, de asemenea, cu durata rezervei.

 Graficul retea calendaristic prezinta urmatoarele avantaje fata de graficul Gantt: scoate în
evidenta activitatile critice, ceea ce permite luarea tuturor masurilor pentru respectarea duratei
lor; prezinta succesiunea tehnologica a activitatilor; cuprinde rezervele libere de timp, ceea ce
permite cunoasterea termenului maxim de terminare a executiei unui proces simplu, fara a
perturba timpul minim de începere a activitatilor urmatoare si, deci, durata critica; permite
stabilirea mai exacta a responsabilitatilor etc.

5. Graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp

Întrucât programarea lucrarilor cu ajutorul graficului retea prezinta dificultati de citire, s-

a trecut la transcrierea graficului retea în grafic Gantt îmbunatatit, prin atasarea rezervelor libere
sau totale de timp la activitatile necritice.
            Pentru exemplificare, sa consideram activitatile necesare pentru executarea lucrarilor
aferente instalarii unei baraci din elemente prefabricate, necesara pe un santier:

                       Activitati necesare pentru lucrarile de instalare a unei baraci

                                                                                                               Tabelul 18
Cod Denumirea activitatii Durata (zile)
activitate
0-1 Sapaturi în spatii largi 4
0-2 Comanda prefabricate beton 1
0-3 Comanda confectii metalice 1
1-2 Sapaturi în spatii înguste 3
1-4 Transport rutier al pamântului la 5 km 4
2-6 Aprovizionare prefabricate beton 3
3-6 Aprovizionare confectii metalice 3
4-5 Turnare beton 2
5-6 Proces natural de uscare a betonului 6
6-7 Montare prefabricate beton si confectii 4
metalice
 Determinarea drumului critic si a rezervelor de timp cu ajutorul tabelului

                                                                                                               Tabelul 19
Nr Sim Dur Termene Termene Term Rezerve
bol ata minime maxime en timp
mini
crt
m de
încep
ere a
activi
tatii
urmat
oare

înce termi înce termi lib tot

pere nare pere nare era ala

1 0-1 4 0 4 0 4 4 0 0

2 0-2 1 0 1 12 13 7 6 12

3 0-3 1 0 1 12 13 1 0 12

4 1-2 3 4 7 10 13 7 0 6

5 1-4 4 4 8 4 8 8 0 0

6 2-6 3 7 10 13 16 16 6 6

7 3-6 3 1 4 13 16 16 12 12

8 4-5 2 8 10 8 10 10 0 0

9 5-6 6 10 16 10 16 16 0 0

6-7 4 16 20 16 20 20 0 0

10

Figura 62. Grafic retea calendaristic

 10.3. Îmbunatatirea programului de executie a proiectului

Dupa realizarea programului poate fi necesara comprimarea duratei de executie a

proiectului în vederea încadrarii în termenul de executie prevazut. În acest scop se pot folosi
tehnici cum sunt:
        Analizarea posibilitatilor de reducere cu costuri minime a duratelor activitatilor. De regula
orice reducere a duratei unei activitati antreneaza cresteri de costuri si trebuie luate decizii prin
compararea pierderilor care s-ar înregistra ca urmare a depasirii duratei de executie cu depasirile
de costuri generate de încercarile de reducere a duratei activitatilor (de exemplu: lucrul în mai
multe schimburi, achizitionarea unor tehnologii mai productive, suplimentarea formatiilor de
lucru sau a numarului componentilor unei formatii de lucru etc.);
        Accelerarea executarii lucrarilor prin desfasurarea în paralel a unor activitati care în mod
normal se realizeaza succesiv (de exemplu, demararea executarii constructiei în paralel cu
procesul de proiectare a acesteia). Aceasta metoda prezinta riscuri mari si determina adesea
refacerea unor lucrari.

Programul rezultat necesita, în multe cazuri, mai multe resurse, în anumite perioade,
numite "vârfuri în consum", decât sunt disponibile pentru realizarea sa. În astfel de situatii se
procedeaza la alocarea resurselor si lanivelarea resurselor. În urma nivelarii resurselor se
înregistreaza adesea depasiri ale duratei totale de executie programate initial. Exista însa si
posibilitatea realizarii unei nivelari a resurselor în conditiile unor constrângeri legate de durata de
executie, caz în care activitatile sunt reprogramate doar în limitele rezervelor libere de timp de
care dispun.

10.4. Monitorizarea si actualizarea programului

            Monitorizarea progresului înregistrat se face prin compararea realizarilor efective (în

termeni temporali) cu cele programate. Este util sa se stabileasca înca de la demararea proiectului
procedurile de modificare a programului, incluzând documentele justificative si aprobarile
formale necesare.

            Putine proiecte se deruleaza cu exactitate conform planului. Schimbarile care apar pot
determina reevaluarea duratelor anumitor activitati, modificari în succesiunea activitatilor sau
analizarea unor programe alternative. Actualizarea programului se face în cazul în care este
necesara realizarea de modificari ale proiectului solicitate de client sau au avut loc întârzieri. Nu
toate întârzierile conduc la decizia adoptarii unor actiuni corective. De exemplu, o întârziere
importanta la o activitate necritica poate avea un impact minor asupra duratei totale de executie a
proiectului, în timp ce o întârziere mult mai mica la o activitate critica sau subcritica poate
necesita actiuni imediate pentru readucerea procesului în parametrii programati.

10.5. Utilizarea calculatorului în managementul timpului

            Un management al proiectelor eficient solicita ca informatiile relevante sa fie obtinute, analizate si
reanalizate într-o maniera rapida si oportuna. Astazi, specialistii în managementul proiectelor si echipele de proiect
dispun de o gama larga de produse software pentru urmarirea si controlul proiectelor.

            Produsele software de management al proiectelor contin, în afara de programarea duratelor si termenelor de

realizare a activitatilor cu ajutorul graficelor retea, si posibilitatea programarii costurilor si resurselor (forta de munca,
utilaje, materiale). Suplimentar, în afara programarii activitatilor, se poate realiza si un proiect de control al acestora,
prin care se pot compara programarile initiale cu cele actualizate si se pot elabora rapoarte de stare comparative
între situatia reala existenta si cea corespunzatoare planificarii initiale.
            Un avantaj evident al introducerii programelor automate de planificare a activitatilor consta si în faptul ca,
datorita vitezei mari de calcul, se pot introduce mai multe variante de simulare a desfasurarii acestora, în vederea
alegerii variantei optime, cu efectele economice cele mai favorabile. Astfel pot fi variate situatiile privind
disponibilitatile, costurile si programarea termenelor de realizare a activitatilor si se poate stabili desfasurarea optima
a activitatilor.

            Printre programele mai cunoscute si utilizate pe plan international amintim:

1. Microsoft PROJECT. Acesta permite modelarea interactiva si, plecând de la diverse

reprezentari (Gantt, PERT, calendar etc.), administrarea evolutiei proiectelor. Activitatile sunt
clasificate în activitati principale si activitati subordonate. Aceasta clasificare poate fi modificata
imediat, la orice nivel de organizare; cu ajutorul mouse-ului este posibil de intervenit grafic
asupra diagramei alese pentru înscrierea sau stergerea unei activitati si observarea incidentelor
temporale si financiare ale unei asemenea decizii, în aceeasi masura în care numarul filtrelor ne
permite evidentierea numai a informatiilor pertinente dupa o apreciere rapida, asupra simularii în
curs, în functie de criteriile de eficienta maxima prestabilite de utilizator. Se pot genera rapoarte
standardizate si adaptate, inclusiv alocari si nivelari ale folosirii resurselor, rapoarte financiare si
privind resursele.

2. TIME LINE permite planificarea si urmarirea proiectelor, calcularea duratei de executie a unui

proiect si a consumului de resurse necesare. TIME LINE genereaza totodata si rapoarte de
costuri plecând de la datele de început si de sfârsit ale proiectului. Vizualizarea resurselor sub
forma de histograme conduce la posibilitatea anularii conflictelor de resurse prin decalarea
activitatilor în timp. O functie de simulare permite testarea mai multor scenarii si modificarea
acestora. Cu ajutorul programului TIME LINE se poate realiza gestiunea simultana a mai multor
proiecte si combinatia elementelor acestora, permitând gestiunea de asamblare în functie de
eventualele prioritati. Utilizatorul poate compara planul initial cu avansarea reala a activitatilor si
poate exporta fisierele în LOTUS, dBASE, MULTIPLAN sau altele.
3. HARVARD TOTAL PROJECT MANAGER permite realizarea si
urmarirea proiectelor în ceea ce priveste: timpul, planul si bugetul. Acest
program de calcul furnizeaza planul de lucru, permite afectarea
resurselor si determinarea costurilor. El furnizeaza graficele PERT si
Gantt precum si costurile, afisând automat nivelul resurselor, încarcarea
resurselor si graficele de repartizare a acestora, oferind reprezentarea
simultana a functiilor pe ecran datorita utilizarii ferestrelor multiple,
lucrului în structura împartita. Permite patru tipuri de conditionare a
activitatilor, lucrul cu subproiecte legate, afisarea rezultatelor financiare
si programarea fortei de munca. Utilizatorii pot exporta fisiere direct în
LOTUS, dBASE III sau crea fisiere ASCII.
4. SUPER PROJECT EXPERT este un program de constructie si ordonare a proiectelor destinat
microordinatoarelor. Ofera patru moduri de lucru: diagrame PERT pentru vizualizarea
dependentelor dintre activitati, tabloul recapitulativ al activitatilor, diagrame Gantt si diagrame
descriptive ale structurii proiectului. SUPER PROJECT pune în evidenta drumurile critice ale
diagramelor si permite modificari ale proiectului care se repercuteaza asupra altor scheme si
tabele care sunt toate legate. SUPER PROJECT poate genera pâna la 9 niveluri de activitati si
poate pastra gestiunea datelor, ca termene "cel mai devreme" si "cel mai târziu". Calendarul
detaliat al proiectului poate fi de asemenea vizualizat.

5. PROJECT SCHEDULAR 5 este un program de gestiune a proiectelor având la baza metoda CPM. Permite stabilirea
calendarului, evaluarea costurilor si a resurselor disponibile. O interfata grafica ajuta la punerea în functiune a
urmatoarelor facilitati: diagrame de retele în reprezentarile grafice corespunzatoare; o reprezentare a proiectului  sub
diferite forme (grafice, diagrame, liste de activitati cu toti parametrii); posibilitatea încadrarii într-un calendar
prestabilit; alegerea unitatilor de timp (de la minut la luna); rezumat sub forma de tabel al diverselor activitati
componente si al conditionarilor lor.

Termeni cheie

- programarea lucrarilor

- grafic calendaristic (Gantt)

- grafic calendaristic cu evidentierea reperelor importante în executarea proiectului

- grafic retea

- metoda drumului critic

- rezerva de timp

- activitati comasate

- C.P.M.

- P. E. R.T.

- graf

- etapa cantitativa

- etapa calitativa

- faza (eveniment)

- drum

- drum critic

- durata activitatii

- termen minim

- termen maxim

- program minorant

- program majorant

- rezerva de timp

- activitati comasate
- grafic retea calendaristic

- monitorizarea programului

- actualizarea programului

- produse software de management al proiectului