CURS NR.

XII
 3.3. PROGRAMAREA CU ANALIZA
PARAMETRULUI TIMP DETERMINIST PRIN
REŢELE DE TIP CPM.
 Particularitatea “timp determinist” constă în aceea că duratele activităţilor
se consideră mărimi unice determinabile, astfel încât durata calculată ( t c ) se
consideră că va fi egală cu durata realizată în practică ( tr ), ceea ce matematic
se exprimă prin P( tc = tr ) = 1.

Elaborarea unui asemenea program presupune parcurgerea următoarelor

etape:
1.Analiza proiectului şi stabilirea listei activităţilor;
2.Elaborarea graficului reţea;
Etape discutate in
cursul precedent
3. Stabilirea duratelor activităţilor;
4. Calculul elementelor graficului reţea;
5. Analiza încadrării în restricţii temporale;
6. Integrarea şi condensarea graficului reţea;
7. Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
 Analiza proiectului şi stabilirea listei
activităţilor

Elaborarea graficului reţea

Etape rezolvate in
cursul precedent
NU
Stabilirea duratelor activităţilor

DA

Calculul elementelor graficului reţea

NU
Analiza încadrării în restricţii temporale

DA

Integrarea şi condensarea graficului

reţea

NU Fig. 3.18. Etapele de rezolvare a programării execuţiei proiectelor de

Transpunerea calendaristică a
graficului reţea construcţie cu analiza parametrului timp determinist.
3.3.5. Analiza încadrării in restricţii temporale
 Asupra programului de realizare a unui proiect de construcţie se impun, in
cele mai multe situaţii, restricţii temporale care pot fi:
1. Durata totală calculată DC a programului trebuie să fie mai mică decat o durată D, impusă
prin contractul de antrepriză.
DC < D. 3.18. 

Dacă, urmare a calculului duratei programului, rezultă nerealizarea restricţiei 3.18., deci
DC>D, se face diferenţa D = DC - D şi se procedează la reducerea drumului critic, prin reducerea
duratei de execuţie la una sau mai multe activităţi critice, astfel încât suma reducerilor să fie mai
mare sau cel puţin egală cu D.

2. Restricţii asupra termenelor unui nod j intermediar, care reprezintă o fază importantă de
execuţie.

Se disting următoarele situaţii:

a. Termenul minim al nodului „j” trebuie să fie mai mic decat un termen "t" impus.
tjm  t. 3.19. 
Dacă restricţia 3.19. nu este satisfăcută, se face diferenţa D = tjm - t şi se procedează la
reducerea duratelor activităţilor imediat precedente, astfel încât suma reducerilor de pe drumul
cel mai lung până la nodul „j” să fie  D.
b. Se impune nodului „j” un termen t care să satisfacă condiţia:
tjm  t  tjM. 3.20.
În acest caz, se procedează la recalcularea termenelor maxime de la nodul „j” către nodul
iniţial, luând pentru nodul „j” un nou termen maxim: tjM* = t, ceea ce face ca, in nodurile
imediat precedente, termenul maxim să devină:
tiM* = tjM*- tij. 3.21.
c. În urma transpunerii calendaristice a graficului reţea (vezi capitolul 3.3.7.), rezultă că o
parte a programului de execuţie se va suprapune peste perioada de anotimp friguros, 15.XI –
15.III (perioada convenţională de timp friguros în România).
În acest caz, este raţional ca, în perioada de anotimp friguros, să se execute acele activităţi
care necesită minim de măsuri tehnologice şi organizatorice suplimentare şi implicit efort
financiar suplimentar minim.
Dacă restricţia 3.19. nu este satisfăcută, se face diferenţa D = tjm - t şi se procedează la
reducerea duratelor activităţilor imediat precedente, astfel încât suma reducerilor de pe drumul
cel mai lung până la nodul „j” să fie  D.

Condiţionarea se poate pune în două variante:

c1. Urmare acestei raţiuni, se poate impune unui nod „j”, care reprezintă terminarea unor
activităţi ce reprezintă procese umede (turnari de betoane, tencuieli exterioare, zugrăveli
exterioare etc.), ca termenul maxim al acestuia, tjM, să fie cel mult egal cu termenul care
reprezintă începutul perioadei de anotimp friguros:
≤ 3.22

Dacă în urma calculului termenelor maxime şi transpunerii calendaristice rezultă > ,

rezolvarea se face similar ca la pct. 2a sau 2b. de mai sus.
c2. Este posibil să se impună unui nod „j”, care reprezintă începerea unor activităţi de natura
unor procese umede exterioare, ca termenul minim, tjm, să fie mai mare decât termenul ce
corespunde datei de 15.III:
≥ 3.23

Dacă, în urma calculului termenelor minime până în nodul „j”, rezultă < , ), este
necesar să se proceseze la o “dilatare” a duratelor activităţilor ce determină drumul cel mai
lung până la nodul „j”.
3.3.6. Condensarea şi integrarea graficelor reţea.
 Realizarea construcţiilor complexe necesită explicitarea, într-un grafic reţea, a unui număr
foarte mare de activităţi (sute şi chiar mii) efectuate de firme specializate – construcţii, instalaţii,
montaj utilaj etc. În asemenea situaţii, graficul reţea ar căpăta dimensiuni foarte mari, greu de
manipulat, de expus şi de urmărit (literatura de specialitate face referiri frecvente la grafice reţea
de peste 6m lungime).

Din acest motiv, tehnica elaborării graficelor reţea a apelat la reprezentarea programelor
pe porţiuni mai mici, numite subgrafuri.
Operaţia de asamblare a mai multor subgrafuri într-un grafic reţea unic se
numeşte integrarea graficelor reţea.
 Pe de altă parte, coordonarea activităţilor legate de realizarea construcţiilor complexe, prin
grafice reţea integrate, se face la nivelul de conducere al antreprenorului general unde nu mai este
necesară (nici posibilă) detalierea amănunţită a activităţilor.

Acest aspect impune condensarea graficelor reţea, atât a subgrafurilor, cât şi a graficelor
reţea integratoare.
Condensarea unui grafic reţea înseamnă operaţia de transformare a
grafului detaliat într-un graf echivalent, cu un număr redus de arce şi noduri,
reflectând acelaşi conţinut tehnologic şi organizatoric de execuţie a
proiectului tehnic.
 În vederea condensării unui grafic reţea, pentru a fi utilizat la un nivel de conducere superior,
este necesar a preciza nodurile care se păstrează, şi anume:

 nodurile marginale – nodul iniţial şi nodul final;

 nodurile cheie, considerate a fi faze (momente) importante pentru nivelul de conducere

respectiv.
Pentru condensarea graficelor reţea se aplică următoarele reguli:

a) Se trasează nodurile caracteristice care se vor conserva în graficul reţea condensat –

nodul iniţial, final, nodurile cheie.

b) Dacă între două noduri cheie se află unul sau mai multe drumuri pe care nu se găseşte nici
un alt eveniment cheie, aceste drumuri se înlocuiesc cu o singură activitate.

c) Se calculează duratele activităţilor din graficul condensat; durata fiecărei activităţi va fi

dată de drumul cel mai lung dintre nodurile activităţii comasate.
Exemplificarea aplicării regulilor de mai sus se face în figura 3.34.
Nodurile cheie sunt 5, 6, 11, 13.

12 49 70 80 80 90
O
3 9 12
10

B R
A 16 N 8
12 5
0 0 22 22 50 50 65 65 71 84 75 88 98 98
C D E M P S
0 1 4 6 10 13 14
22 28 15 6 4 10
F L
8 11 T
8 41 19 52 28 61 76 76 22
2 G H K
5 7 11
11 9 15

I J
14

33 70 6

a) Graficul retea in forma detaliata 8

Fig. 3.34. Exemple de condensare a graficului retea

 80
12 49 70 80
O 90
3 9 12
10
B R
A 16 N 8
12 5
50 65 65
0 0 22 22 71 84 75 88 98 98
C D 50 E M P S
0 1 4 6 10 13 14
22 28 15 6 4 10
F L
8 11 T
8 41 19 52 28 61 76 76 22
2 G H K
5 7
11 9 15 11
I J
14 6
33 70
8

(N+O+R)
(5+10+8)

0 0 65 65 75 88 98 98
(A+B); (C+D+E) (M+P) S
0 6 13 14
MAX.(12+16);(22+28+15) (6+4) 10
(F +1

L
T

11
+ G 1)
(8

22
)

19 52 76 76
(H+K); (I+J)
5 11
MAX.(9+15);(14+6)
a) Graficul retea in forma condensata

Fig. 3.34. Exemple de condensare a graficului retea - continuare

 Integrarea graficelor reţea apare ca o acţiune necesară pentru nivele de conducere superioare,
fiind folosită în următoarele scopuri:

a) Spre a se obţine graficul reţea pentru o lucrare de construcţie complexă la care intervin
activităţi executate de diferiţi subantreprenori – construcţii, instalaţii, montaj utilaj etc. În
această situaţie, fiecare subantreprenor întocmeşte subgraful activităţilor de care răspunde,
indicând nodurile de joncţiune care reprezintă condiţionările tehnologice dintre procesele de
construcţie, instalaţii etc.

b) Spre a se obţine graficul reţea pentru mai multe lucrări de construcţie. În acest caz, se
întocmesc, în prealabil, subgrafice reţea, pentru fiecare indicându-se nodurile de legătură între
care se vor reprezenta condiţionări de prioritate a execuţiei lucrărilor impuse de conducere.
 Pentru a permite ca subgrafurile, ce vor fi integrate, să fie elaborate independent de
persoane diferite, se adoptă pentru fiecare graf un număr de ordine din două cifre 01, 02 etc. În
cadrul fiecărui graf, numerotarea se face în mod obişnuit. În felul acesta, identificarea unui nod
va avea un cod care cuprinde numărul graficului reţea şi numărul nodului din acesta (01-0, 01-7,
…etc.).

În figura 3.35. se prezintă un exemplu de integrare a două grafice reţea de tipul celui obţinut
prin condensare în figura 3.33.

Se constată că s-au impus o serie de condiţionări prin activităţi fictive între anumite noduri,
condiţionări care sunt de competenţa conducerii, la nivelul care va fi utilizat graficul integrator.

Calculul termenelor în graficul reţea integrator pune în evidenţă drumul critic şi respectiv
durata de execuţie a lucrărilor integrate.
 Subgraf retea 01 - obiectul 1 (N+O+R)
(5+10+8)
RT=75

0 0 65 65 140 153 163 163

(A+B); (C+D+E) (M+P) S
01-0 01-6 01-13 01-14
MAX.(12+16);(22+28+15) (6+4) 10
RT=0 RT=78 RT=13
R
T=

(F +1

L
R

11
+G 1)
(8
T 65 T
=9 0 22 0

)
8 T= =
R RT

RT=13
19 117 141 141

RT=0
(H+K); (I+J)
01-5 01-11
MAX.(9+15);(14+6) RT=98

(N+O+R)
Subgraf retea 02 - obiectul 2 (5+10+8)
RT=10

RT=0
65 65 130 130 140 153 163 163
(A+B); (C+D+E) (M+P) S
02-0 02-6 02-13
MAX.(12+16);(22+28+15) (6+4) RT=13 10 02-14
RT=0 RT=13

RT
(F +1

L
RT

11
+G 1)
(8

=0 T
= 22
)

33 =0
141 141 RT
84 117
(H+K); (I+J)
02-5 02-11
MAX.(9+15);(14+6) RT=33

Fig. 3.35. Exemple de integrare a graficelor

retea.
3.3.7. Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
 Termenele nodurilor dintr-un grafic reţea şi, prin ele, termenele activităţilor, sunt
atemporale, înţelegând prin aceasta că nu sunt localizate in timp calendaristic.

Execuţia proiectelor de construcţie se face, însă, într-o anumită perioadă calendaristică,

marcată prin termenele calendaristice de începere şi terminare (punere în funcţiune), ce sunt
elemente principale ale contractului de antrepriză ce se încheie cu clientul (beneficiarul
construcţiei).

De aici decurge o primă necesitate a transpunerii termenelor numerice atemporale ale

graficului reţea în termene calendaristice concrete, rezultată din nevoia de corelare a
programului de execuţie a proiectului cu obligaţiile ce rezultă din contractul de antrepriză.

Transpunerea calendaristică a graficului reţea se face, in modul cel mai sugestiv, prin planul
calendaristic, după modelul prezentat în figura 3.36., ce corespunde graficului reţea din figura
3.35.
 Transpunerea are ca element primar corelarea termenului minim al nodului iniţial t0m = t0M = 0
cu termenul calendaristic de începere a execuţiei, fixat prin contractul de antrepriză.
În continuare, întocmirea planului calendaristic se bazează pe următoarele ipoteze:
 La scara perioadelor calendaristice, lunile calendaristice vor cuprinde numai zile
lucrătoare, eliminându-se zilele de duminică şi sărbători legale;

 Activităţile se trec in coloane cu această destinaţie, identificate prin cod şi denumire; codul
activităţii reprezintă numerele nodurilor care o marchează;
 Ordinea de înregistrare a activităţilor se bazează pe următoarele reguli:

1) in ordinea crescătoare a termenului minim de începere, m(tij);

2) pentru două sau mai multe activităţi cu acelasi termen minim de începere se acordă
următoarele priorităţi:
a) activităţile critice;
b) activităţile cu rezerva totală cea mai mică;
c) activităţile cu durata cea mai mică.
 SAU

 Ordinea de înregistrare a activităţilor in graficul de esalonare calendaristica (explicit) este:

1) Prima activitate care se trece in graficul de esalonare calendaristica este activitatea cu

termenul minim de începere, m(tij) sau , cel mai mic;

2) Daca exista doua sau mai multe activitati care au acelasi termen minim de începere m(tij)
sau , se va trece activitatea cu rezerva totala de timp cea mai mica;

3) Daca exista doua sau mai multe activitati care au acelasi termen minim de începere m(tij)
sau si aceeasi rezerva totala de timp , se va trece activitatea cu durata cea mai mica;
 Din punctul de vedere al desfăşurării in timp, activităţile se consideră că încep şi sfârşesc la
termenul minim, reprezentându-le între aceste momente, m(tij) si (tij)m, cu linie plină.

In continuare, se figurează rezerva totală, care are ca moment final termenul maxim al
nodului ce marchează sfârşitul activităţii, bineînţeles pentru activităţile necritice.

Acest program de execuţie a activităţilor, considerând că acestea încep şi se termină la

termenul minim, din multitudinea de programe posibile in limitele rezervelor de timp, se
numeste program minorat.
 Subgraf retea 01 - obiectul 1 (N+O+R)
(5+10+8)
RT=75

0 0 65 65 140 153 163 163

(A+B); (C+D+E) (M+P) S
01-0 01-6 01-13 01-14
MAX.(12+16);(22+28+15) (6+4) 10
RT=0 RT=78 RT=13
R
T=

(F +1

L
R

11
+G 1)
(8
T 65 T
=9 0 22 0

)
8 T= =
R RT

RT=13
19 117 141 141

RT=0
(H+K); (I+J)
01-5 01-11
MAX.(9+15);(14+6) RT=98

(N+O+R)
Subgraf retea 02 - obiectul 2 (5+10+8)
RT=10

RT=0
65 65 130 130 140 153 163 163
(A+B); (C+D+E) (M+P) S
02-0 02-6 02-13
MAX.(12+16);(22+28+15) (6+4) RT=13 10 02-14
RT=0 RT=13

RT
(F +1

L
RT

11
+G 1)
(8

=0 T
= 22
)

33 =0
141 141 RT
84 117
(H+K); (I+J)
02-5 02-11
MAX.(9+15);(14+6) RT=33

Fig. 3.35. Exemple de integrare a graficelor

retea.
 FIG. 3.36. Graficul de esalonare calendaristica
GRAFIC DE ESALONARE CALENDARISTICA

ACTIVITATEA DE CONSTRUCTIE ANUL 2021

1IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
COD DENUM. 𝒕𝒎
𝒊 𝑹 𝑻𝒊. 𝒋 𝒕 𝒊, 𝒋 𝒓 𝒔𝒛𝒊, 𝒋 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 105 110 115 120 125 130 135 140 145 150 155 160 165

1 2 3 4 5 6
01-0;01-6 -------- 0 0 65
01-0;01-5 -------- 0 98 19
01-5;01-11 -------- 19 98 24
02-0;02-6 -------- 65 0 65
02-0;02-5 -------- 65 33 19
01-6;01-11 -------- 65 65 11
01-6;01-14 -------- 65 75 23
01-6;01-13 -------- 65 78 10
02-5;02-11 -------- 84 33 24
02-6;02-11 -------- 130 0 11
02-6;02-14 -------- 130 10 23
02-6;02-13 -------- 130 13 10
01-13;01-14 -------- 140 13 10
02-13;02-14 -------- 140 13 10
01-11;01-14 -------- 141 0 22
02-11;02-14 -------- 141 0 22
 Necesitatea transpunerii calendaristice a graficului reţea rezultă, mai ales, din importantele
semnificaţii ale informaţiilor care le oferă, folosite pentru multiple acţiuni cu caracter tehnico-
economic, care condiţionează execuţia proiectului:
1.Încadrarea programului în limita de termen pentru predarea lucrării (termen de punere în
funcţiune), impus prin contractul de antrepriză.
În cazul neîncadrării în acest termen, rezultă rezolvarea problemei de la pct. 1, capitolul 3.3.5.
2.Perioadele calendaristice de execuţie ale diferitelor activităţi, interesând în mod special activităţile
care urmează a fi executate în perioada (sau perioadele, când execuţia durează mai mult de 1 an) de
anotimp friguros, considerată convenţional a fi între 15.XI-15.III; de asemenea, interesează şi
activităţile imediat precedente şi următoare acestei perioade, adică în intervalele 15.X-15.XI ,
respectiv 15.III-15.IV.
Pentru aceste activităţi rezultă, în numeroase situaţii, rezolvarea problemelor descrise la pct. 2c,
capitolul 3.3.5.
Pentru perioada de anotimp friguros se analizează dacă procesele umede, ce sunt cuprinse în
această perioadă, pot fi sau nu executate. Pentru acele procese umede care nu pot fi scoase în afara
perioadei de anotimp friguros (soluţie care trebuie analizată cu prioritate, deoarece este cea mai
ieftină), se stabilesc măsurile tehnice, organizatorice şi financiare ce trebuie asigurate pentru ca
execuţia să se poată face.
3. Planul calendaristic de execuţie a activităţilor reprezintă piesa tehnică pe baza căreia se fac
planificarea aprovizionării cu materiale şi planificarea financiară (sursele şi resursele financiare).

4. Planul calendaristic devine mijlocul grafic ajutător, absolut necesar, pentru rezolvarea
problemelor ce decurg din elaborarea programelor cu analiza resurselor şi analiza şi optimizarea
costului.