Ce este timpul?

Timpul este cea mai prețioasă resursă deoarece:

➢ orice am face avem nevoie de timp;

➢ timpul nu poate fi cumpărat;

➢ timpul nu poate fi stocat;

➢ timpul nu poate fi mărit;

➢ succesul este condiționat în mare măsură de

utilizarea timpului.
Importanța și componentele managementului timpului

Managementul timpului include ansamblul activităților

necesare a fi desfășurate în vederea realizării proiectului
conform termenelor de execuție prevăzute prin contract.
Managementul timpului cuprinde următoarele
procese:

➢ descompunerea proiectului în activități

componente simple și stabilirea succesiunii lor;

➢ realizarea programului de execuție a proiectului;

➢ monitorizarea și actualizarea programului.

Realizarea programului de execuție a proiectului

➢ prin programarea activităților componente ale

proiectului se urmărește să se realizeze o
eșalonare cât mai economică a executării
acestora;
➢ eșalonarea se concretizează într-un program în
care, alături de durate se pot înscrie și resursele
necesare activităților.
Programarea execuției proiectului cuprinde:

➢ reprezentarea grafică a programului;

➢ calculul termenelor de începere și terminare ale activităților și ale
rezervelor de timp;
➢ stabilirea duratei totale de execuție și determinarea activităților
critice;
➢ alocarea resurselor;
➢ nivelarea folosirii resurselor;
➢ optimizarea duratei de execuție;
➢ realizarea de grafice comasate sau detaliate pe fiecare activitate.
 Metode clasice de planificare și control a
activităților și resurselor proiectului

a. Metoda drumului critic

b. Reprezentarea proceselor simple de lucru, la
scara timpului, în cadrul graficului
calendaristic ( Gantt)
c. Metoda PERT
d. Metoda Cadrului Logic
 a. Metoda drumului critic

Analiza drumului critic este metoda cea mai utilizată

în managementul de proiect deoarece focalizează
atenția managerilor asupra riscurilor posibile pe
parcursul evoluției proiectului.
Proiectul implică activitățile care sunt interconectate
logic între ele prin intermediul evenimentelor.
Dependențele dintre activități sunt date de către
constrângerile tehnologice, economice, materiale, de
resurse umane, etc.
Reprezentarea grafică arată ansamblul activităților
unui proiect și dependența dintre acestea, se numește
rețea sau graf.
 Terminologia metodei drumului critic

➢ Cercul- reprezintă câte un eveniment al

proiectului
➢ Arcul orientat- reprezintă câte o activitate a
proiectului
➢ Diagrame- numirea clasică a rețelelor de tip
analiza drumului critic
Elemente pentru dezvoltarea metodei drumului critic:
 întomirea listei activităților și a duratelor de timp aferente
 identificarea dependențelor dintre activitățile proiectului
 se trasează rețeaua
 ordinea activităților impuse în rețea trebuie să respecte ordinea
procesului tehnologic
 nodurile rețelei sunt numerotate iar deasupra arcelor
(activităților) se înscrie denumirea activității si / sau duratele de
timp ale acestora
 în faza inițială nu se încheie nici o activitate;
 în faza finală trebuie să se încheie cel putin o activitate;
 în afara fazelor inițială și finală, în toate fazele trebuie să intre și
să iasă cel putin câte o activitate.
 evenimentul corespunzător demarării primei activității se
numește eveniment inițial iar evenimentul aferent ultimei
activității se numește eveniment final
 Reprezentarea activităților într-un grafic rețea
 Restricții aferente metodei drumului critic

 un proiect nu poate avea decât un singur

eveniment inițial și un singur eveniment final
 nu se admit bucle – evenimentul de start să fie
egale cu evenimentul final prntru o activitate
 nu se acceptă conexiuni ca cele din figurile a și b.
Aceste conexiuni sunt eliminate cu ajutorul
activităților fictive
a) Restricții a) Eliminare restricții

b) Eliminare restricții
b) Restricții
 Calcularea termenelor evenimentelor
Fiecărui eveniment “i” i se asociază doi termini:
Termenul minim al evenimentului “I” TEi={L(D0j)}
Unde:
Dij=reprezintă unul din traseele posibile de la evenimentul 0 la
evenimentul i
L(D0j)=lungimea traseului D0j
Termenul maxim al evenimentului “i” ( cel mai întârziat
moment)
Tl=Ten-max L(Din)=min(Ten-L(Din))
Unde:
Ten =termenul minim al evenimentului final al proiectului
Din= unul din traseele posibile de la evenimentul “I” la
evenimentul final “n” al proiectului
În dreptul fiecărui eveniment al rețelei se
configurează câte două căsuțe suprapuse în care se
vor introduce valorile termenelor evenimentelor
calculate.

Evenimentele ale căror termeni minimi și maximi

sunt egali se numesc evenimente critice.

Traseele activităților ce pornesc din evenimentul “0”

și parcurg evenimentele critice în ordinea numerică
a acestora, până la evenimentul “n” reprezintă
drumul critic al proiectului adică drumul cu durata
maximă.
Exercițiu:
În urma analizei unui proiect, resultă următoarea
listă de activități:
Activitate Activitate direct precedentă Durata în zile

A - 7
B - 5
C A 9
D B 4
E A,D 7
F C 2
G C 6
H C 3
I E,F 7
J G 2
K G 9
L H,J 4
Termenele minime ale evenimentelor sunt:
 TE0= 0
 TE1=max(0,7)=7
 TE2=max (0,5)=5
 TE3=max{(7+0),(5+4)}=9
 TE4=max(7+9)=16
 TE5=max{(9+7),(16+2)}=18
 TE6=max(16+6)=22
 TE7=max{(22+2),(16+3)}=24
 TE8=max{(18+7),(22+9),(24+4)}=31
Termenele maxime ale evenimentelor sunt:
 TL8= 31=TE8
 TL7=min(31-4)=27
 TL6=min {(31-9),(27-2)}=22
 TL5=min {(31-7)}=24
 TL4=min {(24-2),(27-3),(22-6)}=16
 TL3=min {(24-7)}=17
 TL2=min {(17-4)}=13
 TL1=min {(16-9),(17-0)}=7
 TL0=min {(7-7),(13-5)}=0=TE0
 Calculul termenelor si rezervelor de timp ale
activitatilor

a. Fiecărei activități i se alocă patru termene:

➢ Termen minim de începere
➢ Termen minim de finalizare
➢ Termen maxim de începere
➢ Termen maxim de finalizare
b. Rezervele de timp
➢ Rezerva totală
➢ Rezerva liberă
➢ Rezerva intermediară
➢ Rezerva sigură
Graful este o aplicație multivocă a elementelor
unei mulțimi în ea însăși, reprezentat ca o rețea
plană, în care elementele mulțimii sunt legate
între ele prin arce orientate.

Programarea unui proces complex prin

intermediul graficului rețea presupune, în prima
etapă, divizarea acestuia în procese de lucru
simple, denumite activități, și prezentarea lor sub
formă de grafic rețea în funcție de condiționările
tehnologice și organizatorice stabilite.
La înscrierea activităților în graficul rețea, trebuie
să se respecte următoarele reguli:
➢ să se traseze o singură activitate între două faze;
➢ în situația în care între doua faze se desfășoară
mai multe activități, se introduc în grafic faze noi
și activități fictive;
➢ la activitatea care reprezintă un proces de lucru
sau un proces natural se notează deasupra,
denumirea sau simbolul activității și dedesubt,
durata;
➢ activitățile să nu se întoarcă, direct sau prin
intermediul altor activități, în faza din care
acestea au plecat ( să nu existe bucle sau
circuite), deoarece ar rezulta drumuri de durată
infinită.
La înscrierea activităților în graficul rețea,
trebuie să se respecte următoarele reguli:
- reducerea duratei totale a două activități
succesive, fără modificarea nivelului resurselor,
să se facă prin adâncirea divizării proceselor de
lucru, prin condiționări organizatorice, pentru a
putea suprapune în timp o parte a celor două
activități;
- în faza inițială nu se încheie nici o activitate;
- în faza finală trebuie să se încheie cel putin o
activitate;
- în afara fazelor inițială și finală, în toate fazele
trebuie să intre și să iasă cel puțin câte o
activitate.
 b. Reprezentarea proceselor simple de lucru, la
scara timpului, în cadrul graficului calendaristic (
Gantt)

Reprezentarea proceselor simple se realizează într-un

sistem de axe, în care pe abscisă se înscrie timpul, iar pe
ordonată procesele simple de lucru.
Elaborarea graficului calendaristic se face ținând seama de
precizările din fișele tehnologice, în următoarele etape:

➢ împarțirea proceselor complexe de lucru în procese

simple;

➢ stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a

elimina nesincronizarea și a asigura executarea în paralel
a unor lucrări;

➢ coordonarea termenelor de realizare ale fiecărui proces

de lucru, pentru încadrarea în durata de execuție
propusă.
 12
11
Eșalonarea calendaristică ( în

7 8 9 10
6
trimeste și luni)

Durata lucrării (zile 5

4
3
2
1
calendarsitice)
Durata lucrării (zile
lucrătoare)
Nr. necesar de
proiectanți
Nr. necesar de ore-zile
Cantitate
Unitatea de măsură
Denumirea lucrării
Nr. crt.
Avantajele folosirii graficului Gantt:

➢ este simplu;
➢ se elaborează ușor;
➢ poate fi interpretat și de către personalul
fără pregătire specială;
➢ asigură cunoașterea termenelor minime
de începere și de terminare a lucrărilor.
Dezavantajele folosirii graficului Gantt:

➢ se aplică greu la lucrările complexe;

➢ nu evidențiază toate posibilitățile de
suprapunere în timp a unor procese.
 c. Metoda PERT (Programme Evaluation and
Review Technique)

Metoda PERT abordează problema planificării

proiectului din punctul de vedere probabilistic .
În cadrul metodei PERT sunt necesare trei estimări
de timp pentru fiecare activitate:
 t0ij= durata optimă pentru realizarea activității
 tmij= durata cea mai probabilă pentru realizarea
activității în condiții normale de evoluție
 tpij=durata pesimistă pentru realizarea activității


Exemplu
În urma analizei unui proiect de cercetare, rezultă
următoarea lista de activități având estimate duratele
optimiste, probabile și pesimiste
Activitatea Activitate direct Durată Durată Durată
precedentă optimistă ( zile) probabilă pesimistă( zile)
( zile)

A - 1,5 2 4
B - 2 3 4
C A 1,3 2 3
D B 2 4 5
E B 2 3 4
F C,D 1,5 2 4
G E 2 4 5
Activitatea te(ij)

A 2,25 0,1736

B 3 0,111

C 2,05 0,08

D 3,83 0,25

E 3 0,111

F 2,25 0,173

G 3,83 0,25
Rețeaua asociată activităților este
Termenele minime ale evenimentelor:
 TE1=0
 TE2=max{(0+2,25)}=2,25
 TE3=max{(0+3)}=3
 TE4=max{(2,25+2,05),(3+3,83)}=6,83
 TE5=max{(3+3)}=6
 TE6=max{(6,83+2,25),(6+3,83)}=9,83
Termenele maxime ale evenimentelor
 TL6=9,83= TE6
 TL5=min{(9,83-3,83)}=6
 TL4=min{(9,83-2,25)}=7,58
 TL3=min{(7,58-3,83),(6-3)}=3
 TL2=min{(7,58-2,05)}=5,53
 TL1=min{(5,53-2,25),(3-3)}=0
Aplicând metoda drumului critic se obține drumul
critic și durata acestuia
Evenimentele critice rezultate sunt 1,3,5,6 deci
drumul critic este dat de secvența activităților B,E,G.
Durata estimată a drumului critic este Te=9,83 zile,
iar dispersia totală este 0,472
Considerând că timpul estimat de finalizare este T=10
zile , factorul Z=0,247 care corespunde unei
probabilități de 57%.
 d. Metoda Cadrului Logic

Metoda Cadrului Logic sintetizează într-un format standard:

➢ de ce este nevoie de implementarea proiectului?
➢ ce încearcă să realizeze proiectul ?
➢ cum îşi propune să facă asta ? (cum se proiectează
realizarea)
➢ ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului
să fie asigurat ? (factorii externi ce trebuiesc luaţi în
considerare)
➢ unde se găsesc informaţiile necesare evaluării proiectului ?
(metodele prin care se poate măsura evoluţia proiectului);
➢ eventualele probleme care pot să apară;
➢ ce condiţii preliminare trebuie îndeplinite pentru
demararea proiectului.
Fazele construirii Cadrului Logic:
a. analiza in patru paşi:
 analiza factorilor interesaţi (stakeholders);
 analiza problemelor;
 analiza obiectivelor;
 analiza strategiilor;
b. elaborare / planificare Matricii Cadrului
Logic
Cadrul logic (matricea logică) al proiectului este:
➢ un instrument de management al planificării
design-ului, implementării şi evaluării proiectului,
➢ o modalitate de prezentare analitică al proiectului
➢ o sinteză a proiectului ce reflectă eficienţa
planificării.

Utilizarea cadrului logic al proiectului permite

certificarea relevanţei, fezabilităţii şi durabilităţii
sale.
Constituie punctul de plecare în dezvoltarea altor
instrumente ca:
 bugetul detaliat;
 alocarea responsabilităţilor;
 planul de implementare;
 planul de monitorizare.
 Intervenţie
logică
Obiective Care sunt obiectivele generale la care
generale va contribui proiectul?
Scop Care sunt obiectivele specifice pe care
Obiective şi le propune proiectul pentru a
specifice contribui la obiectivele generale?
Rezultate Rezultatele sunt efectele avute în
preconizate vedere pentru atingerea obiectivelor
Specifice Care sunt rezultatele
preconizate? (enumeraţi-le)
Activităţi Care sunt activităţile-cheie ce vor fi
derulate şi în ce ordine, în scopul
obţinerii rezultatelor preconizate?
(grupaţi activităţile pe rezultate)
Indicatori de
performanţă
verificabili în mod
obiectiv
Care sunt indicatoriicheie relevanţi pentru
obiectivele generale?
Ce indicatori arată în mod clar că
obiectivele proiectului au fost realizate?
Care sunt indicatorii care arată dacă şi în
ce măsură proiectul obţine rezultatele
preconizate?
Mijloace: Care sunt mijloacele
necesare pentru implementarea
acestor activităţi, de exemplu: personal,
echipament, instruire, studii, bunuri, facilităţi
operaţionale etc.
Surse şi mijloace de Ipoteze
verificare
Care sunt sursele de informare pentru
aceşti indicatori?
Care sunt sursele de informaţii existente Care sunt factorii şi condiţiile care nu intră în
sau care pot fi culese? Care sunt Responsabilitatea Beneficiarului, dar care sunt
metodele necesare pentru obţinerea necesare pentru realizarea acestor obiective?
acestor informaţii? Care sunt riscurile care trebuie luate în
considerare?
Care sunt sursele de informare pentru aceşti Ce condiţii externe trebuie îndeplinite
indicatori? pentru a obţine rezultatele preconizate
conform planificării?
Care sunt sursele de informare cu privire la Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite
derularea proiectului? înainte de începerea proiectului?
Costuri: Care sunt costurile Ce condiţii, aflate în afara controlului direct al
proiectului? Beneficiarului, trebuie îndeplinite pentru
Cum sunt aceste costuri clasificate? (detalierea implementarea activităţilor planificate?
costurilor în Bugetul
proiectului)
 Tema 1: Prezentăți activitățile și subactivitățile
proiectului
 Tema 2: Descrieți activitățile și subactivitățile
proiectului
 Tema 3: Realizat diagrama Gantt
 Tema 4: Matricea logică a proiectului